Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Nematodoze Boli Infectioze Parazitologie

    Uploaded by

    Sashka Evtodieva
    6 views17 pages

    Original Title

    Documentslide.com Nematodoze Boli Infectioze Parazitologie

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    6 views17 pages

    Nematodoze Boli Infectioze Parazitologie

    Uploaded by

    Sashka Evtodieva

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 17
    Nematode Nemathelmin(i au corpul cilndric, prezintt cavitate genera plind cu Tichid ccclomic in care se giseste un aparat digest complet, Extremitiile nemathelmintilor sunt asculite sau rotunjite, au corpul acoperit cu 0 cuticult ce confine Keratind si ‘eunose fenomenul de ,niparlire™ (pentru erestere: si maturizare). Au sexe separate; femela este mai Innga decdt masculul. Femela are capetele drepte in timp e= masculul ‘are capitul terminal rasucit ,in e@fj@”. Dintre nematodele eu importants in patologia ‘umanii vor fi prezentate 6 speci Genul Ascaris ‘Specia Ascaris lumbricoides “Ascarioza este une dintre infeotile paravitare foarte rispandite la nivel mondial. Se _apresfari cl un procent de cea 20-25% din populajia globului a suferit sau suferd de aceastt boalt. Boala este produsa de Ascaris lumbricoides care este un parazit specific ‘mul. Aspecte morfologice ‘Adultul este cel mai mare parazit nematod al omului si prezint® urmitoarele caracteristici, Fewiela poate atinge 20-25 centimetri Iungime, cu © lime de 6-7 rmilimetr. Au fost remareate 31 femele cu o Tungime de 40 centimetr, Prezinté ‘extremititi drepte, ascutite (Figura nr. 29). Mascului poate atinge o Iungime de 10-17 centimetsi io Kime de circa 4 milimetsi. Prezinti capete ascufite, cel posterior flind rasucit, .in céxja” (Figura nr, 30), Au aparat digestiv complet, eapsula bucalé fiind prevBzti cu 3 buze cu margin’ dinate, folosite penteu atagarea la mucoasa intestinal 86 iguea ar.29 Femed adult de A Tumricodes (din Figura nr. 30 Mascol adit &¢ 4 colectia GL Fopa) Tmbricoles (dia colefia Gl. Pops) Ou! poate fi nefetl, proaus de femele atuneicind mm exist nici un exemplar sascul in inestin, Exist ou mai mari de circa 90 ym Inngime, mai coluronse, cu jnveli mamelonat, de culoaregalten-bruni, cx un coins amor ce umple complet ‘out (Figura ne 314). Ol fecundat este tot oval dar are dimensivni mai miei 65-75/30-S0 wm, culoares ste gafhen-brant prezin® soclagi inves mamelonat extem cu rol de membran rotecoareauxlari sub care se peste un st incolor, gros, iar ma tn profuncime se poste remarca prezena cl mumivane sbi, impermentle Arete membrane proteeaz8 esla ou afl in interior, care nu umple complet oul (Figura nr 31B). ‘Ambele tipuri de oa8 sunt climinate odati cu materile feeale in meciul exct. Outte neferile sant distruse iar oufle fertile, in stadiul unicehlar reista in medial ‘oui infecfioase (Figura nr. 31C) (parazitul este cextem si embrioneazi pe sol dev ‘un geshelmin). 2 ura nr. 31 Oul de Ascaris fumbricoldes A, ou virgin, B.ow feeundat, C. ou embrionat wells mamelona, 2 inves intern, 3. masa protoplasiatid, 4, eelula oy, 8, embrion vermiform itt de viagt Oameni se infesteazA pe cale digestivi, consumnd legume, fete, zarzavaturl sat pi, contaminate ex out de Ascaris hombricoides, ifestionse (Figura nr, 32). Pent a de temperaturt i alte fn ape ‘iptindni, in interiorl oul se dezvoltho lrv8 infectanta. fn condi nepricinice, oul ase, ouile embrionewzi pe pimint, in condiii de medio (umiditate, umbri, presiune de imativ 3-4 poate rezista cirea 1 an, Dui ingerare, la nivelul inestinului subtire, sub aotiunea sucusilor divest ‘oui se clibercazi larva care perforeava peretele intestinal si pe cale ci portal, ajunge In feat unde in decurs de circa 4 zile ereste pin la 0 dimensiune de 400 jum. Ulterior, migrewz8 prin torentul sanguin ajunge la nivel pulmonar (in plimy poate stationa pind la 7-10 zile si poate atinge dimensiune de citea 2 milimet rupe peretele alveolar, ajunge in alveolele pulmonare gi apoi ajunge in bronhiole, bbronhii, thee gi ,ascensioneazA” pnd la nivelul laringelui, De Ia acest nivel, fie sunt eliminate datorits unui reflex de tuse (irtativa), ajung fn fel pot ajunge ta nivetul intestinului subfire, se atageazit de mucoasa acestuia si in decurs de ‘mediul extern, unde sunt distruse, fie ajung in faringe si apoi sunt inghi 88 23 luni pot deveni paraziti adult si femelele vor depune oui. Ouzle nefertile ce ajung in medial extern sunt distruse; outle fertile vor embriona pe sol si devin infectioase. pewtee/mee Padeol exFera oop yee for | | | rain p\ | mabe ale footie Crone es! Figura nr. 32 Ciclul de viafi al nematodului Ascaris /umbricoides Cictul de trecere al parazitului prin ficat $i plimn poartd numele de ciclu peri-enteric. Durata ciclului biologic este de cirea 2 luni. semi ase st tii cw a lan niga nse op ta ninco Ick pine lc iaporane pin ot basen inflamator cu PN (in specis oe . intunmero PMN (lee) sme ane Chace tie care intra in definirea sindromului Loeffler. Acest sin f wdrom este rezultatul ‘gt2d8 (vor apirea hemoragii si exsudat in alveolele ~ perforate’ intestinale, > peritonite ~ migrisilor in afara intestinal (anigraei,cratice"),parazii putind bloca © setie de cdi / orfici anatomice, wee pene tabloul clinic este variabil, de la forme usoare “belt ie Sera ual se intat darp apie pats nop ‘crene si pink la forme de prcumenie grav, cu dispce imporan, -accentuati, dureri retrostemale, febri, / Larva migrans visceralis (LMV) si respectiv + Larva migransocularis (LMO), migrans ocutaris (LMO) oar nai multe ori este orba de o infecfie la un singur och. Se poste manifesta — brutalé a acuitiii vizale, imagine deformati, scotoame. el safectirit polului posterior pot aplirea endoftalmia eronicl (asociere de en prin afectares corvidei, corpului vitros,retinei) care uncori evoluesz& cu eco retinei ca urmare a dezvoltirii exsudatului coroidian, seat eer pal anterior pot pres irdcilit, ataraca saucheratta, Toxocaroza ascuneds rate vorba de acea form clinicd in care nu exist simptome gi in acest eaz este vit pseu efectares examen indies, serologic In aca form pot exita rie manifetr clnice eae sunt nespciice (ex. paloare, cefale, seni, erst, vivre ponderals, durri abdominale recurente, dureri insemnate la nivel mnembrelor, tse repetaté de multe ori pe zi, adenopatii ete). Diagnostic fn toxocaroza visceralA, diagnosticul se face pe baza datelor objinute in urma ‘examenului clinic, aplic&sii riguroase @ anamnezei, in urma diferitelor tehnici imagistice gi respectiv analizelor de laborator. prin anamnezi am putea afla daca pacientul suspect a practicat geofagia, dac& a senitin contact cu animale (in special cdini gi pui de efine) sau daci, mu respect reguli clementare de igiena personald si alimentara. ‘Tabloul clinic clasie al formei majore include semne si simptome diferite {entionate mai sus). Tehnicile imagistice care pot fi utilizate ar fi: examenul radiologic pulmonar (util in cazul existenjei unor infiltrate pulmonare care apar ca rezultat al migririi Iarvelor prin parenchimal pulmonar), = echografia abdominalé si tomografia computerizati (wile fn special in afectirile visceral, cdnd aspectul parenchimului este neomogen datoritl ‘ragnosticul indirect, serologic, poate identifica anticorpi snti-Toxocarg sau doud din urmatoarele tehnici Prin ‘reactia de precipitare, ‘reactia de aglutinare, reacha de fixarea a complementulti, reactia imunoenzimatica (ELISA), reactia de imunofluorescentd # technica Wester blot (WB). Teorstic, identificarea anticorpilor de tip IgM ar putea stabil o infectie acuti. ip azul acestei infect, IgM pot persista timp de 8-12 luni. Testul de aviditate IgG poate ‘ardta dacd infectia este mai veche sau mai recent de 20 siptimani (Creu, 2005). Pentru formele cu localizare nervos centrald, WB din LCR permite confirmarea nfirmarca diagnosticului de parazitoz’ cerebralé. Analiza formule: lcucocitare ar putea arata prezenta leucocitoze: cu cozinofilie. = ‘ump ce rezultatul ator teste de laborator (prin afectarea diferitelor viscere) ar putea reprezentat de. cresterea transaminazelor (TGO, TGP), cresterea altor ezime datorsi colestaze: 31 citolize: musculare, hipergamaglobulinemie, aparitia diferitilor reacuzs de fara acutd (sindrom biologic inflamator). Toate aceste semne de laborstor indir: pot fi tuate in comsiderare in diagnosticul toxocarozei stunci cdnd sunt asc dhagnoshicului serologic pozitiv (prezenta anticorpilor anti-Toxocara). Examenul coproparazitologic nu este util in diagnostic. Omul adiposteste oun forma larvari de Toxocara spp.; parazitul nu ajunge niciodatd in stadiul adult in 222 umand Diagnosticul de certitudine este reprezentat de identificarea larvelor in sputd = granuloamele cozinofilice tisulare (fiind necesari punctia biopsie hepatic’) sau 2 =" oduli hepatici depistati laparoscopic. in toxocaroza oculari pot apdrea $i semne care apar in toxocaraza visser cxisth yi situatii in care manifestirile oculare sunt singurele manifestin © < > evidentia iagosieul in LMO se bazcazt pe echografia ocular, tomogafa computeiath cnt ilizca angio-fuorografiei qh respect pe dingnostial serclnic vera specialize 36 poate festa 3 tebica Wee Blt In laboratoarcle de rea se poate ralza si thnica amplifier genie (PCR). rr gusul dT cae pomeste diagnostcul ete mai feevent sel pacientui, inst sus mre elevan oa stierea mori apoase(etemintr care se fa desl dear jn ora nose) ‘Tratament Tratamentul se face indi fame minorelsimpromatice care evolueazi ov hipercozinofilie). Tratament s pelonzste pin a 30 zl, de ex, lace} cu localiza ‘oculare sau la nivelul sistemului rvs ceil [a care se adauga in mod obligatoriu gi conicoterapie. Nu este nesesar \ssviow niet vechi,asimptomatci firs hipereozinofilie, descaperit inspite. \jedicameutele antiparazitare chimioterapice folosite mai frecvent in tratamental soxosaroze! sunt albendazotul in canttate de 10-15 mg / Kilogram corp / 2 facionat «> prize. administra pentru o perioads de 2-4 siptiméni, dieti-carbamazins in cantate de 3-4 mg./ kilogram corp /2i, 2 prize, administrat pentru o period de 3

    You might also like