indurile fird s& le fi vorbit despre ele - pendantul perfect si, probabil, sursa credinfei adulflor in omniscienta lui Dumnezeu. ‘Cu putin vreme in urma, o femeie demna de incredere, Dorothy Burlingham, a comunicat, intr-un studiu intitulat: Analiza copiilor si mama”, observatii care, daca se confirma, vor trebui ‘si pund capat indoielilor privitoare la realitatea transmiterié gindiri, Ea s-a servit de situafia - care nu mai este raré - in care ‘mama gi copilul se afl simultan in analiza sia raportatincidente ccurioase ca acesta: intt-o zi mama vorbegte. in timpul sedingei de analizi, de o moneda de aur care a jueat un rot determinatints-o scena din copilaria sa. Imediat apoi, intoars8 acasd, biiatul ei in virstl de circa 10 ani intr in camer gi ii aduce o moneda de aur. rugind-o si.o pistreze pentru el. Ea s-a informat mirata de unde (vate gi a aflat c@ a primit-o de ziua lui. Totusi aniversarea zilet se consumase cu citeva luni in urma, incit nu exista nici un mo- tiv ca biiefelul sf fi adus moneda taman acum. Mama il infor- ‘meaza pe analistul copilului de aceasta coincidenta si-] roaga sa ceaute la copil motivatia acestui act. Dar analistul copilului nu duce nici o lamurire, actiunea ficuse eruptie chiar in acea 2i in viata copilului, ea un corp striin. Citeva saptimini mai tirziu, ‘mama se ajeaza la biroul siu pentru a-si nota, aja cum i s-a ce- rut, evenimentul descris. $i ith c& copitul intra si-i cere din now moneda de aur: el intenfiona si o ducd s& o arate la sedinta de analiza. Nici de aceasta data analistul copilului nu a putut desco- peri vreun acces la aceasti dorina Tati-ne, dec, readugi acolo de unde am plecat: la psihanaliza UMAR Introducere.. Lammuriri preliminare... Psihanaliza si telepatie.. Vis gi telepati.... Vis $i ocultism..INTRODUCERE Freud si oeultismut 1 Jn celebra sa autobiografie, , Ma vie"- souvenirs réves et pen- sdes', C. G, Jung aminteste o interesanta scend petrecut iatre el si maestrul siu spiritual din acea vreme, Freud. Este 0 intimplare care spune multe despre atitudinea pe care a incamat-o Freud fata de aga-zisele fenomene oculte. O atitudine care, Ia prima ‘vedere, vine s8 confirme impresia general a opiniei publice care 1 vidzut in Freud personificatea ratiunii absolute. Dar sa citim relatarea lui Jung apelind si la comentariile aferente: Mai am inca o vie amintire a lui Freud zicindw-mi: , Dragul ‘mew Jung, promite-mi ed nu vei abandona niciodata teorta sext ‘ala, Este cea mai esentiala! Vezi tu, noi trebuie sd facem din ea (6 dogma, un bastion de neclinit”. imi spunea aceasta plin de pasiune $i pe tonul wn taté care sice: "Dragul meu fi, pro- ‘mite-mi ed vei merge in fiecare duminicd la bisericd”. Pujin ‘cam zapacit, il intrebai: "Un bastion impotriva a ce?” El imi " eis tadusere romineasch a acest’ Hurl, Noi am flasitversunea Sanquzeasch apart a Gallimard in 1973 5raspunse: “Inpotriva talazului de mil al.” Aici ezité un mo~ iment pentru a adauga: ”..al ocultismului”. Ceea ee m-a alar ‘mat, mai inti, era “bastionul” si “dogma”: o dogma, adiet 0 profesiune de credint& indiscutabild, mu se impune dectt acolo finde vrem sit indepdiriam odatd pentru tordeauna o indoiala ‘Aceasta mu mai are nimic dintr-o judecata stiiified, ei relevis rnumai dinir-o voingé personaldt de puter. iAcest soc a tebit in plin prietenia noastrd. Stiam ed nu voi putea adopta aceasta pozitie. Freud parea st ineleaga prin ‘acultism” aproape tot ceca ce filozofia si religia - ca $i parapsihologia care se ndstea cant in acea vreme ~ putea sa spund despre suflet..” in realitate, atitudinea Ii Freud nu era atit de categoricd in privinta ocultului. Pentru c8, cam in aceleasi imprejurar istorice pitintele psihanalizei avea sivi serie tui Jung o epistold in care laccepta si se pleoe in fala fenomenelor oculte, adica si fe recu~ hnoasca existenta, dar, fireste, cu o anumita rezerva, (Faptul Hung deplinge cu atita vigoare dogmatismul mai virstnicului siv ‘confiate, s-ar putea interpreta inte-o perspectiva subiectiva, ut aspect care nu ne va ocupa aici). Sa citim, asadar, gi din seri~ soarea ini Freud - amintim: adresata lui Jung - care arunea o alt lumina asupea relate’ autorului cu ocultul: in cele ale ocultismulus ~ serie Freud - am devenit umil de ind cu marea lectie data de experiengele lui Ferencci, Promit st fred tot ceea ce poate fi cumva rezonabil. $ 1-0 fac bucuros, 0 jut Dar hibrisul meu s-a destramat de atunci. CG.hngopsit. p17? ‘S Freud & © dang: “Comespondance™v0l2, 1910-1914, p.183, 6 Aluzia la Ferenczi, un alt mare discipol al psihanalizei freudi ene, nu este deloc intimplitoare. La intilnirea lor de la Munchen. Jung ti comunicase lui Freud experientele lui Ferenczi in materie de telepatie. La care, Freud ii serisese lui Ferenczi: ,Jung serie car trebui si cucerim de asemenea gi ocultismul, gi imi cere permisiunea de a incerea o expedite in imparatia misticii. Vad ‘cA nu v4 pot opri nici pe unul si nici pe celdlalt; procedai, eel ‘putin, in acord mutual aceste expeditit sit periculoase iar eu mu ‘va pot insoti"*. Din cele de mai sus rezulti limpede c4 Freud, in ciuda repul- sici pe care i-o provoaca “talazul de mil al ocultismului”, nu ezita totus si-gi indemne ucenicii si cucereasca - desigur, in rnumele psihanalizei -, si tirimul mistiii, Ba chiar el renunta foarecum la orgoliul sau stintfic, si admite in limitele rationa- lului (daca putem vorbi de aga ceva in eazul ocultstnului) 58 se plieze in faja faptelor. Ferenczi studiase deja telepatia, aga incit existenta fenomenelor telepatice nu mai putea fi negath ‘in aceeasi perioad, Jung, care avea si critice aga cum am vazut, in memoriile sale, pozitia lui Freud, privea abordarea ccultisnului din aceeasi drectie ea si parintele sau spiritual. lta ce serie el in serisosrea pomenita de Freud Pare-ni-se cl wa irebu sh cucerim focus portnd de ta eoria hbo. Actuainente, md otente spre asrologie. a Cire eunocsore pre indpenscbi pons ielearen mil gfe, Ens licrar forte cudae tn aceste obscura exireme, Lasetmd, rogw 8 rticse fark gran ace nfl Yo adn o recots bogs pon inoasterea sue ome ese, Pens moment tebe 1d Inbdt cu eft maglce * S rea & C.G Jung. op. itp. 173.n5.raspunse: “Impotriva talazului de mil al... Aici e7itd un mo- vrrn ponraaadauga "coconut, Ceea ce ma ela Ia lb re “astonl™ 4 logma dagn a0 vajene de een sexta, mu se pune det acoo vee oam st Pedepartom ot penta ftdeouna o ini “tees mumal are imi dno adel gina, rele rumet co voi peronal de puter Mle goebitmplnprietonta roast Siam cl mo ica op aceasta posite. Freud area 38 nleagd prin eatin aroape tor cova ce feof 9 relia i #4 pvapttloge care se isa arin acca wreme = pea 58 Spun despre set in realitate, atitudinea lui Freud nu era atit de categoricd in privinga ocultului, Pentru c8, cam in aceleasi imprejurariistorice, parintele psihanalizei avea si-i serie lui Jung o epistold in cate laccepta si se plece in fata fenomenelor oculte, adicd si fe recu- rnoasct existenta, dat, fireste, cur o anumita rezerva, (Faptul e& ‘Fung, deplinge cu atita vigoare dogmatismul mai virstnicului si ‘confrate, s-ar putea interpreta inte-o perspectiva subiectiva, un aspect care nti ne va ocupa aici). Sa citim, agadar, gi din seri- soatea lui Freud - amintim: adresata lui Jung - care aruncd 0 at Tomind asupta relatiei autorului cu ocultul: fn cele ale ocultismului - sorie Freud - am devenit umil de 6 Aluzia Ja Ferenczi, un alt mare discipol al psibanalizei frei ‘ene, niu este deloc intimplitoare. La intilnirea lor de 1a Munchen, Sng i comunicase lui Freud experienele lui Ferenczi in matric de telepatie, La care, Freud fi scrisese lui Ferenczi: ,,Jung scrie cf ar trebui i cucerim de asemenea si oculismul,3i imi cere permisiunea de a incerea 0 expedite in implrtia mistci, Vad cf ma va pot opri nici pe unul si nici pe cella; procedai, cel, Palin, in acord mutual; acest expe sntpericuloase iar eu ni ‘va pot insofi™. Din cele de mai sus rezlt impede ci Freud, in ciuda repul- siei pe care +0 provoaca “talazal de mil al ocuitismului, mu evita totusi ssi indemne wcenicii <8 cucereasea - desig, in rumele psihanalize-, si trimul mistci, Ba chiar et renun oarecum la orglil su tintfic, si admite in limite rationa- Tuli (aca putem vorbi de asa ceva in cazuloculisilui) s8 se plicze in faa faptclor, Ferenczi stuiase deja telepatn, aga init enxistentafenomenelortelepatice nu mai putea fi nega Ts acceagiperoada, fing, care aves s8 eitice aga cum am vazut, in memorile sale, pozitia lui Freud, privea abordarea cculismulu din aceasi drei cas pirintele su spiritual ata ce sete el in sersoareapomenité de Freud Pare-mi-se cd va trebui sa cucerim i ocultisml pornind de 4a teoria libidoului. Actualmente, ma orientez spre astrologie, a cdrei cunoastere pare indispensabila pentru injelegerea mitolo- gic. Existd lucruri foarte ciudave in aceste obscuritdyi extreme. Lasaj-md, roguevd, sé raticese fara grija In aceste innit Voi aduna 0 recolté bogats pentru cunoasterea sufletului ome- nese. Pentru moment trebuie sd ma imbat cu efluvit magice “ Sreod & CG Jung. op. cit. p. 173.05.