or ETINER pals Bitten teriatie : seta ee RA -TEHNEUn capitol important din lucrare trateaza intretinerea gi repa- rarea elementelor de actionare a utilajului industrial. Menfionim ci utilajele sau alte tipurt de tnstalafii cum sint cuptoarele electrice, baile pentru acoperiri: metalice, utilajele gi instalafiile din posturile de transformare etc. care nu sint cu- prinse in lucrare sint tratate corespunzator in alte luertiri de spe- cialitate. Pe aceasti cale mulfumim sincer celor care prin observafiile lor au contribuit la realizarea luerdrii in forma prezentatd, cit si celor eare ne vor comunica observafii ultertoare. AUTORIT 1, ORGANIZAREA LUCRARILOR DE INTRETINERE SI REPARATIL ALE INSTALATHLOR SI APARATAJULUI ELECTRIC DE PE UTILAJELE INDUSTRIALE 11, GENERALITATI PRIVIND EXPLOATAREA $1 INTRETINEREA UTILAJELOR INDUSTRIALE Mentinerea utilajului in stare de functionare continud este strins legaté de realizarea unui sistem bine organizat al repara- tillor, Organizarea rationalaé a intretinerli si supravegherii asigura sporirea duratei de serviciu a utilajelor, elimina cauzele care pro- voacé scoaterea lor din functiune prin surprindere, accelereazd executarea reparatiilor si reduce durata lor. Intrefinerea curent&i gi supravegherea zilnicA contribuie la: — finefionarea continu& a utilajului gi aparatajului in stare normala; — asigurarea calit&tli si preciafei de prelucrare a pieselor exe- cutate in conformitate cu condifiile tahnice; — preintimpinarea avariiler, ruperilor si a uzurii progresive; — marirea duratei de functionare a utilajului si aparatajului intre doua reparayli; — reducerea opririlor utilajului din cauza reparatiel. Acestea pot fi asigurate daca reparafia este bine organizata, astfel incit o serie de lucriri si fie pregitite din timp gi s& se faca periodic intr-o ordine strict plantficati, cu un caracter preventiv, bine determinat, care si asigure preintimpinarea oric&ror avaril si a reparatiilor neagteptate si neplanificate, Reparatiile organizate in acest mod poarta denumirea de reparafii preventiv planificate; ele cuprind: controlul si verificarea preciziel de functionare a utilajului; reparaiiile capitale.lm cele ce urmeazd se vor examina scopul gi caracterul aces- tor opera{ii de intretinere, punindu-se accentul in special pe in- trefinerea mecanismelor de comandi si actionare a utilajului. Controlul si verificarea preciziei de functionare a utilajului, Aceasta s¢ execut& lunar gi consté din: — controlul manetelor de comanda, al dispozitivelor de fri- nare si al exteriorului utilajului, aparatului sau al instalatiei res- pective; — verificarea aparatajului de comand4 (intreruptoare, declan- satoare, controlere, reostate, butoane etc.), Curajarea contactelor gi inlocuirea celor defecte, verificarea bornelor, curdfarea gi strin- gerea lor; — verificarea legdturilor de prizd si a legit firul neutru; — verificarea starii refelei de alimentare si a instalafillor elec- trice; — verificarea calltatii $i cantitatii lubrefiantilor; — verificarea stérli instalatfilor si a pleselor usor accesibile supuse uzurii rapide; — réglarea la nevoie a aparatelor de comand& si a dispoziti- velor de frinare. la pimint sau la Reparatii curente. Ele constituie elementul de baz al repara- fiilor, asigurind mentinerea in perfect& stare de funcifonare a uti- lajului, Ia general aceste reparajii constau din executarea urmi- toarelor lueréiri: — curafarea si spalarea completA a aparatajulul si schimba- rea uleiului dac& este cazul; — demontarea parfiali a pieselor ugor demontabile, reconditio- narea si reglarea piesclor gi inléturarea jocurilor inadmisibile, cum gi stringerea pieselor sl&bite; — inlocuirea pieselor uzate care nu pot asigura gradul de pre- cizie sau functionarea normala a aparatulul; — verifiearea functiondrii dispozitivelor de comanda automata sia limitatoarelor de curse; — reconditionarea instalatiilor de alimentare deteriorate; — repararea frinelor gi cuplajelor electromagnetice; — inlocuirea periilor, curlijarea lag&relor, inlocuirea contac- telor arse, suflarea prafului Ja clectromotoare ete. 3 Reparatii mijlocii, Acestea cuprind in afara lucrarilor prevazute pentru reparatille curente si reparatii suplimentare, prin care se fnlocuiesc majoritatea pieselor care se uzeazi, cum sint: —repararea sau inlocuirea aparatajului de comand& gi por- nire; — repararea si inlocuirea parfilor deteriorate prin scurtcircuite la maginfle si aparatele electrice; — inlocuirea partialA in caz de nevoie a bobinajului de la mo- toarele electrice, si la celelalte aparataje electrice. In cadrul reparatiilor mijlocii, utilajul se demonteaz& partial, jar prin executarea luerdriler de reparatie respective se cauti re- stabilirea preciziei, a capacititii de lucru gi a puterii aparatajului in vederea asigurarii umei fumetionari normale pind la urmitoarea reparatie mijlocie sau capitala. Reparatii capitale. Au in vedere demontarea totala a utilajului cuprinzind totalitatea lucrdrilor de reparatii care au ca scop re- facerea complet a capacitatii de lueru a utilajului sia aparate jului, prin inlocuirea si recondijionarea tuturor pieselor si sul ansamblurilor cu uzurd avansata. Reparatiile capitale, cuprind in acelagi timp toate lucrdrile previzute la reparatiile curente si mijlocii. In cadrul reparatiilor eapitale se inlocuiesc complet pirtile deteriorate prin scurtcir- cuite; la masinile si aparatele electrice, se inlocuieste par{ial sau total bobinajul motorului electric sau al aparatului, se reconditio- neazi cuplajele si frinele electromagnetice, cum gi repararea in- stalatiilor electrice de alimentare. De asemenca se verificd si se reconditieneazt de la celelaite subansambluri ale utilajului (cu de avans, ghidajele batiului si samiilor etc.), gi piesele uzate i de viteze, eutll 12, PRINCIPE DE EXPLOATARE, INTRETINERE $I REPARARE A INSTALATMLOR $I APARATULUI ELECTRIC DE PE UTILAJELE INDUSTRIALE In realizarea unei exploatdri corespunziitoare a echipamentu- Jui electric de pe utilajele industriale o deosebitd important& o are organizarea intretinerli intre reparatii; aceasta asigura: —— starea bund de functionare permanenta a utilajulul; — respectarea stricti a regulilor gi instructiunilor cu privire la exploatarea tehnied a instalafiilor si aparatajului electric de pe utilajele industriale;— supravegherea pieselor expuse uzuril rapide; — inldturarea imediaid a dereglarilor in timpul exploatarii; — prevenirea ugurii premature a instalatiilor si aparatajului electric. Uzura echipamentului elecirie de pe utilajele industriale, con- duce la modificarea dimensiunilor si a formei pieselor. Ea se ma- nifestd prin tocirea suprafetelor in frecare, prin arderea metalului si aparitia crfip&turilor in piese, datorité variatiilor de tempera- turd, prin coroziunea sub actiunea aerului, a umiditatii si a sub- stantelor chimice etc. Uzura poate fi narmala sau de avarie. Uzura normala este efeotul unei exploatari de lung& duraté a instalatiilor gi aparatajului electric de pe utilajele industriale. Uzura de avarie este uzura care ereste intens gi intr-un timp scurt ajunge la o valoare pentru care exploatarea ulterioaré a instalatiei si apanatajului electric devine imposibila. Nerespecta— rea regulilor de exploatare a utilajulul, respectiv a instalatiei si aparatajului electric aferent acestuia, favorizeazd aparijia uzuril de avarie. Aceasta poate sd ducd la scoaterea din functiune a uti- lajului, provocind astfel perturbarea mersului normal al procesu- lui de’ productie. In cazul praductiei de masi pe banda, aceasta poate si ducd la oprirea anumitor sectoare de fabricatie. Din aceste motive, cunoasterea cauzelor care provoacé uzura de avarie a instalatiel si aparatajului electric, cum si a masurilor pentru prevenirea avestora este extrem de necesara. Uzura de avarie a instalatiel si aparatajului electric de pe uti- lajele industriale poate fi produsa din urmatoarele cauze: — nerespectarea regimului de exploatare stabilit prin depagt- rea ine&rearii admisibile a utilajulul (de exemplu, anderea sigu- rantelor fuzibile, a motoarelor electrice si a altor aparate la o magind-unealta) datoriti cresterii adincimii de agchiere, a avan- sului sau vitezel de agchiere; — nerespectarea regimulul de intretinere stabilit in cartea maginii de citre uzina producatoare; — executarea intrejinerii si a reparatiei echipamentului elec- tric de catre persoane necalificate, crea ce poate avea ca efect ne- respectarea termenelor de curitare a aparatajului, neefectuarea la timp a reparatiilor mici, neglijarea stvingerii suruburilor slabite sau a curaétarii contactelor etc.; — nerespectarea graficulul si a condifiilor tehnice de reparat! — nerespectarea regulilar de montare si de instalare a apara- tajului gi instalaliel electrice de pe utilajele industriale. | Defectele de constructie, abaterile de la procesul tetmologic de fabricare a aparatelor electrice nei, cum sint jocurile si ajustajele 30 la piesele de contact necorespunzétoare, modul gresit de asam- blare, saa dimensionarea necorespunzitoare a pieselor, sint de asemenea cauze care contribuie la marirea uzurli acestona, Peniru a preveni uzura si a asigura o dural de serviciu cit mai mare, echipamentul electric de pe utilajele industriale este supus sistemului de contrel si reparatfi planificate. Repararea echipamentului electric de pe utilajele industriale se poate efectua dupa urmatoarele sisteme: —— Sistemul de reparafii executate dupa necesttate. Acest sis- tem consid in efectuarea lucrérilor de reparatii a echipamentu- Ini electric atunci cind acesta ajunge in starea in care nu mal poate fi mentinut in exploatare. Acest sistem prezinta dezavanta- jul c& permite iesirea bse din exploatare a echipamentului elec- tric din cauza usurii intense gi de aceea el nu este recomanda- bil. — Sistemul de reparafii cu planificare rigid®. Acest sistem costé in scoaterea obligatorie din funefiune a ulilajului pe care se afl montat echipamentul electric pentru exeeutarea reparatli- lor la anumite perioade stabilite, independent de starea tehnis a echipamentului electric, cum si repararea sau inlocufrea piese- lor si mecanismelor componente la termenele stabilite in functle de normele de uzur& specifice echipamentului electric de pe utila- jele Industriale. Acest sistem este simplu_atit in ceea ce priveste organizarea, cit si ca planificare gi pregatite a lueririlor de re- paratii. — Sisternu] de reperatii executate dupa controlul stiirit echipa- mentului electric de pe wtilajele industriale. Acest sistem se ba- zeazi pe regultatele controlului periodic al starii echipamentului electric in timpul exploatarii. La acest sistem nu se planifica. repa- ratiile, cl numai controlul stérli si_funcfionaril echipamentului electric de pe utilajele industriale, Daca in urma eontrolului. se constaiA o uzurd avansat&é a pieselor echipamentului electric, care are ca efect oprirea functiune a utilajului, atunci se recurge la reparatie. Pe baza datelor de control se planificd volumul si termenul reparatiel, se pregatesc piesele de schimb gi materialele necesare etc. — Sistemul preventiv de reparajii periodice planificate (SPRPP). Acest sistem se caracterizeazi prin aceca ca repara- tiile se executd planificat dupé un anumit numar de ore de func- fionare a echipamentulu! electric. Acest numar de ore de func- flonare se stabjleste pentru echipamentul electric al fiecdrui utilaj, in raport cu conditiile in care funcjioneazd si pe baza studiu- ului amAnuntit al uzurii diferitelor piese, mecanisme gi a intregului echipament electric aferent utilajului. Sistemul se deosebeste de sistemul reparatiilor cu planificare rigid prin aceea cA nu stabi- leste termene de functionare a pieselor, ci numai valoarea uzurii lor admisibile. Acest sistem admite si impune modificarea con- tinud a normelor de reparatii in raport cu rezultatele controlului planificat al echipamentului electric de pe utilajele industriale. In cazul in care se constati ci la termenul respectiv nu este nevoie sf se facd reparatia programatii, ca nu se execu constata insd cd este nevole de o repatatie mai mica sau mai mare. Constatirile facute modifica in consecinta normele de re- paratii. Sistemul preventtv de reparatii periodice planifieate s-a adopiat in toate intreprinderile industriale din tara noastri, de- oarece este cel mai modern sistem de reparatle si se bazeazi pe norme tehnico-stiintifice de executare a reparatiilor, atit a echi- pamentului electric de pe utilejele industriale cit si a utilajelor insisi. 12, CAUZE CARE PROVOACA UZURA PIESELOR SI GENEREAZA DEFECTE In_timpul exploatiril utilajelor calititile initiale ale pieselor se modifica fiind supuse in mod continuu unei uzuri mai mult sau mai putin intense. Principalele tipuri de uzuri ale pieselor sint: @ Uszura termici apare datoritA cdldurli ce ia nagtere In urma frecarii pieselor in condifiile unor viteze de alunevare si presiunii specifice mari. Aceste conditii favorizeaz’ aparitia pe suprafetele in frecare a unor cantitafi mari de caldura, ce au ca rezultat in- cilzirea structurilor superficiale ale picselor pind la temperaturi inalte. Temperatura inaltA datorité freedrii are ca rezultat Inmu- ferea straturilor superficiale, griparea, strivirea acestora, cum sl aderen{a sau disirugerea unor mici porjiuni din suprafetele piese- lor in frecare. . Micsorarea uzuril termice a pleselor utilajulul industrial se poate realiza prin: confectionarea pieselor din materiale corespun- zatoare, cfectuarea tratamentelor termice gi termochimice in ra- port eu natura materialului gi conditiile de exploatare, asigurarea ungerii gi racirii pieselor in timpul Jucrului. 12 © Uzura prin ovidare este rezultatul formérii de compusi chi- miei ai oxigenului cu metalul favorizind modificarea structurli straturilor superficiale prin p&trunderea oxigenului in metal. Uzura prin oxidare a pieselor comporté in general dou faze. tn prima fazi a uzurii se produce distrugerea peliculelor mobile de solutie solida de oxigen ce se formeazi neincetat si indeplirtarea lor sub form de particule foarte fine. A doua fazi a uzurii prin oxidare se caracierizeazA prin formarea gi firimifarea periodici a unor oxizi fragili practic nedeformabili. Rezistenja la uauré a pieselor in cazul uzu prin oxidare depinde de: plasticitatea metalului, de viteza de oxidare gi de natura oxizilor. Opelurile moi sint in general mai expuse oxidrii gi deformarli plastice deceit cele dure, motiv pentru care sint mai pulin rezistente la uzura. fn general uzura prin oxidare are loc in timpul frecdrii de alunecaze sau rostogolire si spre deosebire de uzura termicd care se produce la viteze de alumecare si presiuni specifice mari, apare la picsele care functioneazi in condifii de lueru mai ugoare in umma cdreia metalul se distruge fie pe toatd suprafata lui, fle nu- mai in anumite locuri. Pentru prevenirea uzurii prin coroziune piesele utilajului si aparatajului electric se supun unor operatii tehnologice de protectie cum sint: — vopsirea sau acoperirea cu un strat de unsoare a suprafete- lor pieselor pentru a preveni contactul cu agentii atmosferici; — metalizarea suprafetelor cu un strat de metal mai rezistent Ja actiunea oxigenului cum sft: nichelul, cadmiul, cromul, zin- cul ete; — lustrulrea suprafetelor care are de asemenea ca rezultat m- rivea rezisten{ei metalului Ja actiunea oxigenulul; — folosirea pieselor din metale rezistente la coroziune (alame, oteluri inoxidabile etc.) se recomandd in medii puternice corozive; @ Urure abrazivd se caracterizeazi prin existenta unor defor- mati microplastice si prin agchierea straturilor superficiale me- talice ale pieselor de cAtre particule dure abrazive care ajung in- tre suprafetele In frecare, favorizind modificarea dimensiunilor acestora. Modifiearea dimensiunii suprafetelor in contact in cazul ugurii abrazive depinde de: — natura materialului si proprietitile mecanice ale pieselor in contact; — proprictitile agchietoare ale particulelor abrazive; — presiunea specified gi viteza de alunecare in timpul lucru- lat; — durata de functionare a pieselor si conditiile de ungere a suprafetelor in frecare. 13Protectia suprafet lor in freeate impotriva uzurii abrazive se realizeazii prin: atitl unsori consistente sau uleiuri far baud pan solide, supunerea pieselor Ja operatii de tratament ter- practich cilirea superficial prin ca- { vent termochimie (nitrurare, carburare, sulfizare ete.) sau ‘new zare (eromarea}, protejarea sclor impotriva pdtrunderii Intre swprafetcle in frecare a prafu- abraziv sau a ax rezultate In timpul operatie de agchiere a metale! asigurarea ungerii sub presiune a su- prafetelor in freoare (acest tip de ungere are rolul de a spila ele mentele solide dintre suprafeiele In frecare). Caracterul gi marimea uzurii sint indluentate de 1 ortant numar de factori de natura netiva, de fabs ricatie, d de he ty ‘a pro. f st tea suprafetelo dupa prelucrare, de calitatea ssamblicii at a lubrifiantului folosit in exploatarea aparataje utilajului in= u de natura solicitéri ja care este supus aparatajul timpul lucrului, solicit&ri care pot fi de nutu elec- electromouanicd, a arcului de intrerwpere ete. Faetorii care influenteazi uzura picsclor ulilajului si apeataju- julul eleciric de actior @ Calitatea materigiuiui pieselor si tratamentul lor termic. Materialul pentru fecliomarea plesclor se alege in functie de conditifle de lucru selor determinate de miarimea i sub care lucreazd piesa respectiva, de conditiil jonare din punct de vedere al ungcrii, vitezei de deplasare, al temperaturil, coroziunil, mediului de lucru ete. Pentru buna funetionare a utilajului industrial gi pentru re- aisienta la ugurd a picselor sale, are mare importanli confect narea pieselor din materiale diferite in ce privegte duritatea $i tenacitatea lor. Pentru o pereche de piese cc lucreazi impreund nu se recomandd s& se foloseascii materiale identice cu aceeasi duritate. Pies: mai comp few A din punctu! de vedere al eon- | saa repar. i in consecinti cea mai soumpa mfectionata dintr-un material de calitate superi oara care igure 0 Mare rezistenti la uzuri, Rezistenta la uzurfi a pieselor ou duritate mare poate fi as! guati numai in cazul cind c a suprafete! dupa prelucrar miecanicé corespunde condi te dé prelucrarea pieselor. @ Colitaten suprafetelor obtinute dupa prelucrarea mecanica Calitatea suprafetclor influenteazii foarte mult revistenta la uzura a pieselor, ealitatea asamblarilor si rezistenta la uzura prin co 14 roziune eum si mari tei de contact In cazul contactelor aparatelor electrice de actionare a utllajelor industriale. Calita- tea suprafetel In cazul aceiuiasi fel de prelucrare mecanica, va- riazi in functie de: —regimul de prelucrare (viteza de agchiere, adincimea si avansul de téiere); — forma geometric si material scule! agchietoare; — proprietdtile si structura materialului de prelucrat; — vibratiile sculei si piesei in timpul prelucrarii, rigiditatea inii_ete @ Colitetea asambliril, Rezistenta la uzura a pi buna mare a utilajului depinde in mare m&sura de jocurile gi stringerile asamblirilor care se stabilese atit in timpul fabricarit cit si al reparirii utilajului sau aparatajului cleetrie de actionare. Durata de serviciu este cu atit mai mare cu clit jocul initial gi usura produsé cu ocazia rodajului sin mai mici. Usura de rodaj depinde de calitatea prelueral selor asamblate. In practica reparatillor se ivese freevent cazuri cind o asam- blare are joc mai mic decit ccl admisibil, Hezultatul este cf in acest caz Intre suprafetele im frecare mu se poate forma pelicula de ulei necesarf gi astfel se produce o incdlzire exageratd a piese- lor in freeare si zgirieturi pe suprafetele de In cazul asambliirii cu jocuri mai mari decit ccle adimisibile duc in practicd la eliminarea lubrifiantului dintre supraleiele in frecare accentuind astfel uzura. Prin urmare este de dorit ca jo- cul dintre piesele asamblate si fie men{inut Intre anumnite limite. i suprafctci pie- @ Colitetea lubrifiantului joacA un rol important in mérimea duratei de functionare a utilajului gi aparatajului electric de co- mand&. Folosirea unui lubrifian: de ealitate inferioard poate fi o cauzi a sporiril uzurii pieselor. Principalele proprictai ale lubri- fiantilor sint: capacitatea de ungere, viscozitatea, punctul de con- gelare si de inflamabilitate, continutul de impuritati mecanice, stabilitatea, continutul de apf, coresivitatea ete. @ Solicitari de naturii elévtricé, au ca efect distrugerea lzcla- fiel aparatajului eleciric de actionare si sint influentate de o serie de factor! ca: mirimea tensiunii aplicate, durata tensiunii apli- cate, natura curentului (alcernativ sau continuy), frecventa ten- siunii, calitatea suprafetei izolantului gi starea fn timpul lucrului. ® Solicitéri terméce, remultate ca urmare a functiondrii apara- jajului electric de actionare un timp Indelungat la temperacuri ridicate rezultate din incalzirea comductoarclor si izolafiei ca ur- mare a trecerii curentului electric. Aceasta are ca efect reducerea 15capacit&tii izolatiei cum si sciderea duratei de functionare a aces- tela, Trebuie tinut seama gsi de faptul ci functionarea aparatelor la temperaturi ridicate poate da nastere la explozia sau incendie- rea acestora. Din aceste considerente inc&lzirea aparatelor este li- mitati prin norme pentru solicitarea dati in mod permanent de curentul de serviciu sau de solicitarile ocazionale date de curentii de suprasarciné, cum gi de cele de scurté duraté produse de cu- rentii de seurtcircuit. Inc&lzirea pieselor aparatelor electrice este favorizati de urma- torii fattori: marimea curentului de trecere, timpul cit curentul trece prin aparat si frecvenja tensiunii aplicate. © Solicitari electrodinamice, caracterizate prin apatitia ia in- stalatie a curenfilor mari de scurteireuit, Aceste solicitari at teazd in special conductoarele de curent gi suportii acestora, leg: turile gi contactele (curentii de scurtcircuit pot produce sudarea eontactelor), cum si bobinele faverizind deformarea lor. Prevenirea defectarii aparatelor gi instalattilor electrice prin efectul solicitarilor electrodinamice se face prin: fixarea cit mai rigid a conductoareler in aparate si instalalii, materialele utilizate pentru conductoare sA aibA rezisten{4 mecanica mare, suportii fo- lositi pentru sustinerea barelor gi izolatarilor s& aibA o rezistenta mecanicd suficientd deoarece se impune rigidizarea infasuririlor bobinelor prin impregnare cu lacuri sau rasini izolante. @ Solicitari prin arcul electric de intrerupere sint caracterizate prin aparitia pe suprafata de contact a unor eratere favorizate de topirea local a materialulut de contact sau oxidarii datorita tre- cerij unui curent mare prin contacte la inceputul intreruperii, curent ce di nagtere unei temperaturi ridicate fntre suprafetele contactelor. Uzura pieselor prin areul electric poate fi prevenita prin utilizarea de medil de riicire (stingerea arcului) eare pot fi uleiuri de transformator sau gaze (aer, hidrogen etc.). 14, ATRIBUTILLE ELECTRICIANULUI DE EXPLOATARE SI INTRETINERE $I ELECTRICIANULUL DE REPARATIL In vederea asigurarii unei supravegheri si intretinerii perma- nenbte a functior utilajelor, cum gi a executiril reparatiflor este necesar ca in fiecare atelier productiv sau auxiliar (neproductiv) si existe echipe de intrejinere formate din lAc&tusi mecanici, elec- tricieni de intrefinere gi reparatii etc. 16 Intretinerea operativd a instalatiilor electrice si echipamentu- lui electric de pe utilajele industriale este realizaté de ciitre elec- tricienii de exploatare si intretinere din turf (de schimb) ale ca- ror atributii sint: — s& ia cunogtinti de starea si regimul de functionare a in- tregului echipament din sectorul sau de lucru si de lucririle ce trebuie executate in schimbul stu; — sf efeetueze personal conirolul echipamentului electric la utilajele din sectorul de care rdspunde, conform prevederilor sta~ bilite prin instructiunile de serviciu; —sa ja misuri imediate pentru inliturarea deranjamentelor produse in schimmbul séu; — si raporteze sefului imediat superior din schimb deficien- tele observate si sd le consemneze in registrul de defecte; — la aparitia unei avarii in instalatia electricé electricianul de serviciu trebuie si cheme ffrd {ntirziere pe seful de schimb, lar pind la sosirea acestuia si ia independent masurile necesare pentru restabilirea funcfionarii normale a echipamentului electric; — in cazuri de forjé major’, ce nu suporti amindri (incendiu, accident etc.) electricianul de serviciu este obligat sA ia fara intir— ziere si independent, mdsurile necesare pentru lichidarea avariei (deconectarea une! pirti sau a fntregi! instalafii ete.). Fara stirea sefului imediat superior electricianul de exploatare gi intretinere, nu are dreptul: — si faci modificiri in regimul de lucru al utilajului; — sd instaleze siguranfe pentru o valoare a curentuluj mai mare, sau si regleze releele pentru o putere mai mare; — si demonteze mecanismele echipamentului electric In ve- derea executirii controlului in afara cazurilor cind aceasta este prevazuid in instruetiuni. Lichidarea avariilor si a deranjamentelor, cum si executarea reparafiilor echipamentului si instalatiilor electrice se-face de cai- tre electricienii de intretinere gi reparatii, care au urmitoarele atributii: —executarea controalelor si a reparafiflor echipamentului electric de pe utilajele industriale, in conformitate ou graficul de controale si reparatii; — pregitirea reparatiel cu o zi sau dou’ Inainte de inceperca el, In sensul verificarii existenfei in magazie a materialelor gi pie- selor necesare completérii sau inlocu’ pieselor necorespunzi- toare ete.) — cumoasterea inainte de inceperea reparatiel a stirii de functionare gi a defectului echipamentului si instalatiei electrice 2 — Cartea electricianului de intretinere din intr. industriale, 17de pe utilaje, informindu-se in acest scop de la muncitorul care deserveste instalatia sau de la electricianul de turd. Pe baza infor- matiilor culese stabileste amAnuntit defectele care s-au constatal in timpul lucrului pentru a le inlAtura; — urmareste functionarea In gol a utilajului, fmtrerupe cu- rentul electric si incepe demontarea echipamentulul electric al uti- lajului in conformitate cu prevederile din instructiunile de ser- viciu; — efectueazd proba de functionare a utilajului dupa termina- rea reparatiei echipamentului electric 31 predarea in stare de funetionare, cuplat la rejeaua eleciried de alimentare; — urmérirea functionarii utilajelor dupa efectuarea reparatil- lor; -— pregitirea pieselor de rezerva pentru elementele care se uzeazi mai frecvent; — semnarea in registrul de controale planificate si de reparatii de toate lucrérile efectuate. La efectuarca controalelor Instalatiilor gi echipamentului elec- tric de pe utilajele industriale trebuie avut In vedere urmatoa- rele reguli: — controlul echipamentului gi instalafiilor electrice de pe uti- Jajele industriale si fie executat de una sau mai multe persoane cu calificare corespunz&toare (grupa HI NTS); — la controlul instalatiilor de distributie, tablourilor, barelor, ‘a conductorilor de contact, a ansambldrilor, este interzisd inde- partarea placutelor avertizoare si a imprejmuirilor de protectie. PAtrunderea in spatele imprejmuirilor, inlaturarea defectelor des- coperiie, dacd pentru aceasta este necesard apropierea de elemen- tele sub tensiune este de asemenea interzisi. Personalul de exploatare care deserveste utilajul industrial de productie in componen{a cAiruia intra si echipamentul electric poate deschide individual pentru control ugile tablourilor dispozitivelor de pornire, pupitrelor de comanda etc. pentru a constata starea lor tehnied, cu luarea masurilor necesare de tehnica securitaqii muncil, Este interzisi deschiderea usilor sau carcaselor echipamentului electric in executie antiexploziva sau ventilate din exterior, mon- tate in incaperi cu degajari de gaze, vapori sau praf care pot forma amestecuri explozive ce pot provoca Incendii. Deservirea echipamentului antiexploziv se va face conform normativelor si instructiunilor impotriva exploziilor ale intreprin- derilor consiructoare. 2. PRINCIPIILE GENERALE DE CONSTRUCTIE SI FUNCTIONARE A UTILAJULUL INDUSTRIAL S_SCHEMELE ELECTRICE DE ACTIONARE ALE ACESTULA 21. CONSIDERATU GENERALE PRIVIND FUNCTIONAREA §I EXPLOATAREA UTILAJULUI INDUSTRIAL Marea varietate a formelor si dimensiunilor pleselor folosite in constructia de masini, a materialelor utilizate la confectionarea acastora, a preciziei dimensionale si a calitatii suprafetelor pre- jucrate a condus la aparitia unei mari diversitati de magini de prelucrat (magini~unelte, prese, gtante etc.). Conducerea corectd a operatiilor de prelucrare poate fi asiguraté numai printr-o obser- vare stricti a ordinii lor de succesiune cu reglarea corespunz: toare a vitezelor si cu deplasarea mecanismelor maginii-unelte res- pective la fiecare operatic in parte. De asemenea productivitatea maginii-unelte, caracterizata prin raportul dintre cantitatea de piese de acelasi fel prelucrate gi unitatea de timp stabilita, poate fi marité prin micgorarea timpului de agvhiere (prin mfrirea vi- tezei de aschiere) si reducerea timpului auxiliar (durata de mers in gol, timpul de prindere al piesei, de executare a comenailor gl timpul necesar masurarii si verifiedrif dimensiunilor piesei). La masginile-unelte universale cu comandd nonmala supraveghe- rea suceesiunit operatiilor si neglarea regimurilor de prelucrare re- vine muncitorului care deserveste masina-unealtti. La masinile- unelte cu comandad automata, urmarirea succesiunii operatfilor si a regimului de lucru se efectueazi prin instalatii de comanda auto- mati de tip electric, hidraulie sau pneumatic. Aceste elemente au o importantaé hotaritoare in ce privegte mirirea productivitatii ma- ginii-unelte, deoarece automatizarea functlonarii si aveghierii determina un ritm de lucru constant corespunzator reg! masginii respective. Astfel comanda electrici are un rol important deoarece pe ling& pornirea gi oprirea motoarelor individuale se mai pot realiza at iv