Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Istoria Psihanalizei

    Uploaded by

    Bogdan Lucian Guțu
    23 views223 pages
    istoria psihanalizei pdf

    Original Title

    istoria psihanalizei

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document
    istoria psihanalizei pdf

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    23 views223 pages

    Istoria Psihanalizei

    Uploaded by

    Bogdan Lucian Guțu
    istoria psihanalizei pdf

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 223
    SANNA, * © severe sszee vasile dem. | zamfirescu Dyas | Cuprins Cuvant inainte la editia a patra 8 Cuvant inainte la editia a doua v7 Cuvant inainte 19 a 1. Ce este psthanaliza? a 1. 0 disciplina controversata 4 Pere 2. Psihanaliza — sistem de discipline axat pe ideea de inconstient 3 on Prony 2.1 Psihoterapia. Caracteristici generale 32 ita Claudiu Coban 2.2 Psihopatologia psihanalitica 4 2.3 Psihanaliza ca psihologie : a inconstientului 4B ed a 2.4 Metapsihologia 46 i 2.5 Psihanaliza aplicata 48 Duja Urea Radics Petey Il. Elemente de istoria psihanalizei 1. Psihanaliza in Romania 1.1 Psihanaliza si comunism 2. Psihanaliza in Romania interbelick oat : 3. Psihanalizain Occident Saat one 6 as Te 4, Psihanaliza in Romania de dupa 19 ace Oe 4.2.1 Teoriile somatice u9 4.2.2 Teoriile populare gi romantice 120 a 4.3 Conceptia freudiana asupra visului 2 si 4.3.1 Confinut manifest si conginut latent 123 visult 4.3.2 Travaliul visului si interpretarea 125 aru at 4.3.3 Visul despre injectia facuta Irmei — primul vis interpretat psihanalitic 126 4.3.4 Doringa in vis 17 4.3.5 Dificultagi ale teoriei freudiene despre vis ca realizare a unei doringe 135 4.3.6 Clasificarea viselor in functie de raportul dintre continutul manifest si continutul latent 137 4.3.7 Travaliul visului 4.3.8 Functia visului: dorinta gicenzura 148 4.4 Interpretarea visului la Freud si 3 inconstientului dupa Freud 152 nconstientulu 4,5 Aplicarea tebnicii de interpretare 10) a visului la fenomenele culturale 155 ictului ratat 108 freudiene 10 5. Principalele manifestari ale inconstientului: wofiziologice 1 ‘SIMPTOMUL NEVROTIC 159 103 5.1 Sensul simptomului nevrotic 16 105 5.2 Inhibifile sexualitatii: impotenta si ratate U frigiditarea 164 stulu ratat 5.3 Angoasa gi fobia 165 apia psihanalitica ue 5.4 Conversia 168 5.5 Obsesiile gi compulsiile 169 nfestiri ale inconstientululs 5.6 Complexul Oedip in literatura 4 ul 5.7 Alte conflicte nevrotice Ww i 5.7.1 Conflicte legate de agresivitate a "ne despre vig 1 5.7.2 Conflicte legate de individuatie 180, nan oust PSNANALZARUNA POSTREUOANA umana conditia ewroza $i 8.5.2 Cuvantul de spirit cu tendinga estar ale inconstientulUis wei 226 6. ance ma 8.5.3 Placerea estetic in cazul TRANSFER a casich ccuvantului de spirit 228 61 [store re paradigmei clasice 8.6 Comparatie intre vis si cuvant de spirit 229 3D 'V. Inconstientul si sexualitatea infantila 231 1 4. Conceptia comuna despre sexuaitate 235 2, Conceptia psihanalitics asupra sexualitifi umane 236 67 Interpretarea transferulti EY scraniicatia concepts heaciere 230 4. Stadiile sexualitiit infantile 239 srincipalele manifestiri ale inconstientulul i Perspect een a . CONTRATRANSFERUL 5, Sursele teoriei freudiene 249 7.1 Scurtépovestea contratransferulut 5.1 Teoriile infantile despre sexualitate 251 7.2 Concepti despre contratransfer 6, Implicatii antropologice ale teoriei despre Transfrul psihanalistului sexualitatea infantila 252 7.4 Contratransferul ca identificare proiectiva 6.1 Cultura si represiune instinctuals Tipurile de contratransfer £ 16 Rezistenta la contratransfer _ Vi-Inconstientul si agresivitatea distructiva 2. | 1 Agresivitatea distructva ca instinet al mort --LLExcurs despre spansexualism* 1.2 Filosofie si ,nefilosoie* la Freud Supervizarea si supervizarea interna Principalele manifestari ale incon CUVANTUL DE SPIRIT 811.Con stientulul ce si condensare le logica si deplasare >Prezentarea prin contrariu Incuvantul de spirit 85 Tendintele cuy 1 2 ks 1X, A doua desexualizare a inconstientulul sau Pal sconstentul de sus" psihanaliza lui Carl Gustav Jung 367 3s nstienta i moral 1. Incongtient personal si inconstient colectiv 370 ‘nl ON crm etree ata ee Pitas ence apsere “or de aparare impotriva 2.2 Formarea arhetipurilor nu poate fi — explicata 380 ae Bont 3a one de eR es : coe ea 363 rfir Brownie male rece ae Bieta a1 2.255 Identificarea cu agresorul 4.2 Psihoterapia 391 SoReigie 53 taco eee ore. a 43 fog neat 3 Bh, rina dernaare «income es = Shen el ST Ametpl dee 39 ccc S2Athetpal ple sags” at Coepasre anal 3.3 are nocarabe es aes Diss tne Sa elena UL Clsicarea compensirilor pe tema simbolului 413 area va 113 Cota Pecans 2s ered ee fh pcinanate eee a7 1A Teme dsr een 1. Dous modal de imbiare a 114.2 Psihologia resentimentulu p Excurs dears aaa a 14 Siig reentienag 1 Blogrfe t pathologie E rizarea produselor cultural ‘1.1.2 Psihanaliza tulburarilor narcisice de aleresentimentulu, we personalitate ar tithe ciict de tehnicd sider de i” se ale pshanalze personal 18 Be 5 anes suai, intrebari 44 uns deco ‘ ia teoriapulsunilor 412 Reaunjarea a teoraP ‘Studenfilor Faculeai de Psihologie 4 Universitat Titu Maioresu, coautor la aceasta carte, ‘uvant inainte la editia a patra Includerea cursului dedicat psihologietinconstientului Seria de autor", adica printre caryile mele reprezentati- 5» nu s-a produs fara ezitari. Ce m-a refinut cel mai mult fost considerentul originalitati. O carte de introducere psihanaliza, care este, de fapt, transcrierea unei expu- i orale $i care pierde din acest motiv spontaneitatea, malitatea gi dispozitia clipei, expunere sintetica a unor jostinge preluate de la diferiti autori, se deosebea ca tentie de celelalte Iucrari ale mele rezultate dintr-un fort de originalitate. Singura pretentic in acest sens al riginalitatii pe care ag putea-o emite pentru aceasta carte teferd la modalitatea de expunere: accesul lainconstient ealizeaza printr-o succesiune de etape diferite intre ele sgradul de profunzime, de la banalul act ratat la com- contratransfer. Procedeul este asemanator celui din ica psihanalizei unde se avanseaza de ,sus in jos", de superficial la zonele din ce in ce mai profunde. In felul sta, »profanit*, care sunt studenfii din anul al doilea al Iafii de Psihologie, beneticiaza de o coborare trepta- J, marcata de mai reduse rezistente, spre zonele cele mai bscure ale psihicului. Fafa de editiile anterioare, prezenta editie beneficiaza un capitol nou dedicat contratransferului, acel fenomen mnstient atat de dezbatut in psihanaliza contempo- care reprezinta dimensiunea inconstientd a reactiei pitole au alte cap oo a ‘ cove cu luster clin Cuvant inainte la editia a doua ota, cea de-a patra sea de cunostinge de ie psihologia constiingel, ‘prin originalitate, Ineo sreudiand s-ar putea re Epuizarea primet edi a acesei cdr m-a pus fn fafa te reintroducerea psi priunii de a o republica nemodificata sau de a revedea ate ines cP oada de dupa 1989, cu atente, de a adauga noi exemple din psihanalize prominin perio ontemporane si de a introduce un singur capitol cu ade t nou, cel dedicat transferului. Am ales cea dea doua ianta. Decizia de a trata transferul, una dintre manifestari- esentiale ale inconstientului, dar si ,motorul" terapiei ssihanalitice, presupunand deci o importants dimensiu- clinicd i tehnicd, a fost impusa de evolutia publicului ateresat de psihanaliza, din ce in ce mai informat si mai ocupat de aspectele tehnice ale disciplinei. Datorits stei evoluti, in capitolul respectiv am inclus nu numai gia transferului, cu paradigma clasca si paradigma emporand (teoria intersubiectvitai), cl si elemente Incongtientulu (vis, act raat, cuvint de sprit) a creat plus de dificutate teoretica a expunerii si infelegeri Fata de prima editie, corectura de litera este mult mai Rea easier Slain Geeta - In 1990 a avut loc un eveniment decisiv, poate, pentru splantarea psihanalizel In Romania: studentii de atunci Facultagii de Filosofie, care ingloba gi psihologia, socio ygia, pedagogia, au impus introducerea psihanalizei in lanul de invitamant, Printre cei nominalizayi ca profe- ri pentru noua disciplina s-a numarat si autorul acestor Primul curs, pe care Lam sustinut incepénd cu 1991, ja propus si le ofere studengilor de la filosofie atat mnostinfele de baza in psihanaliza, cit si semnificatia lor fick. Acest curs, care s-a bucurat de o foarte buna pri ire, s-a transformat spre sfarstul anilor '90 in Filosofia mgtientului cu cele doua volume ale sale, pubicate de ura Tri, Tot in 1991 am fost solcitat yin eursul de psihanaliea Facultatea de Psihologie a Universtaii Titu Maiorescu, fonceput ca o .psihologie a inconstientului", noul curs -a propus si transmita cunostingele esentiale despre -onstient In principalele sale ipostaze:freudians,adle- ,jungiana si contemporand, Devenit acum carte sub ll Introducere in psthanaliza freudiand si postfreudiand, itul curs se adreseaza nu numai studentlor. Toft cet doresc si se initieze In psihanaiza tl pot flosi Considerand cd nu originaltate, ci capacitatea de sin- , gradul de asimilare a materialulul si modul accesibil sie principalele «on forma publ ne respet™ mentinut Pe c&t al ci imiteilela # en jot al eck : rec premise nal serise de mine il in erin in foe moditicate, in j inconstientului, isi logica minti si File i wolumele Ii 1M septembrie In mentalitagile colective din Romania, Psthanaliza imbivalent. Se are un statut incert, ambiguu, in orice ear amestecd aici rezistenfele naturale fade psihanling, rezisten(ele itorice precipitate ale perioadelor terns ale istoriei noastre, dar in special ale jumatii de secolae totalitarism comunist, pe de o pare, si, pede alts pane fascinayie, curiozitate, speranta. In orice caz, pe deasupra, este vorba despre multa neclaritate, poate chiar confusic, Incere s4 enumar cdteva intrebari care decurg din aceasta neclaritate/confuzie, apeland la experienta predirii psiha- nalizei in invatmantul superior timp de 20 de ani, Cand vorbim despre psihanaliza, ne referim lao singu- ra disciplina, cum ar fi psihoterapia, sau la un grup de dis- cipline, desemnate printr-o singura denumire? Psihanaliza inseamna teoria si practica lui Freud sau sub aceasta deno- minare putem include gi alte orientari care abordeaza in mod diferit inconstientul? Cu alte cuvinte, continuturile inconstientului sunt exclusiv instinctuale (pulsionale) sau ‘rebuie si admitem gi altfel de confinuturi inconstiente? Mai este psihanaliza o terapie eficient& sau trebuie si 0 claude Bernard, ea ates 4 3 ndtate i boald deoseb a Te ee cla Hos, Cotientului, dacd inte sinitate yi Boalt deosebrea pana pngre vehement. De A sneofioar cantata tunel yom santos are inconyient ce ee cazul si, m0 produce imbolnavir,c doar patal- de resin ie Ase psihanalizet, objectie acy in ale vietiicotidiene, de exemplu, sau produ biel mate incep sisi croiasca drum fr ile" benigr ees fforinstinctualereprimate se intalneste cu talental artistic sala cule romind, s¢Teerd coca eon bol i sinaateapsinicl re mediciné a faptului c& multe! ide simple variagii cantitative nu ag Se enefet_ ste azul hipertensiunti arterial ee destl de accesbila: fn timp ce bolile organi iertensianit arterale nu produc nimanui dis hic, afirmatia cd toti suntem, cel pugin potenti psihic genereaza o puternic3 leziune narcisicd. ‘omenirea sa impotrivt vehement si indelung te0 au lezat narisismul, de la conceptia heliocentr Winism si psihanaliza, Cleste vorba despre o reactie afectiva o d neluarea in considerare a unor precizari import ical rulunei ct Coen dect 3, Continuatorii lui Freud pintre continuatoriiimportangi, Jung si Melanie Klein au extins valabilitatea descoperiri freudiene dela nevroze Tapsihoze. In fiecare dintre noi existé nu numa premisele nevrozei, dar si cele ale psihozei. Tn conceptia lui Jung, psihoza este eauzata de cople- sirea Eului de citre confinuturile inconstientului colectiv {arhetipuri). Deoarece, din cele mai diverse timpuri fi ocuri, aceleasi conyinuturi sunt identificate in cele mai diverse creaii culeurale, de la relige s literatura la flosofie stings, trebuie si admitem, impreuna cu Jung, c, alaturi ‘nconstientul personal (format in ontogene24), exist fn fiecare dintre noi un inconstient colectiv, care fine de ‘experienya filogeneticia specie. Aceasta se poate manifesta, functie de circumstanfe particulare determinate, sanogen, produsele culturii, sau patogen, in tulburirile psihotice, ‘Dupa psihanalista Melanie Klein, orice individ sinatos surge in dezvoltarea sa psihicd stad in care predomina rocesele psihotice. Astfel, ,pozitia paranoida e universa- caracterizind primele luni de viajd ale oricArui individ Freud din care reese cu claritate c& intemee = fern orc limi inte santa ‘ntl robin despre psihopatologia viet oti regi itodcauna cd este vorba des ose mo afecteazd func ps impor grabonevoze, cae afeteazd De i subistlu, cum arf testarea anwoplog ens 8 pierdu din vedere 'icd a ideii freudiene despre d ; fave, intalnite gf es lsiuni A8FCSiVe py ject bun $1 oblect seria in acest Sens: ,... Cum se int&mpla adesea in biolo- jie, fenomencle normale si cele care se apropie de normal reprezinta obiecte de studiu mai pusin favorabile decat enomencle anormale" Inteeaga psihanaliza apicata constituie o ilustrare a acestei modality de cunoastere iniiata de psihanalia. In Totem si tabu, Freud foloseste cunostinfle de psihopato. ogie psthanalitica pentru ainfelege, dintr-o perspectiva ‘noua, fenomenul religios al totemismului. Corespondental psihopatologic este zoofobia infantil, primal pas al ve mentale, care descriu capt demersuluifreudian constind in descrierea acesteia A fp fel de + s—<, fre Ha Desi atitudinea copilului fata de animale difera mult a ina exit 0 ifnitate de poz {a3 de cea a adultului civilizat,copitul aflandu-se de obi aa der ne le doar canttaiy, pring ci tn rela foarte apropiate cu ele, totusi uneori la bai rea cre dif {n jurul varstei de cinci ani apare o distunctie nevrotic8, a nmin rei manifestare principala const in frica de animalele pind in acel moment fusesers abiectul una interes gi unei afectiuni evidente. Fobia nu se refer Ia un exem : plar anumit, cia ointreaga categorie: cai, din, psc, mai 4, Semnificatia conceptiei psihanalit ‘pasari, gandaci, fluturi. Din punct de wie vee pentru teoria cunoasterii litic, esenfa acestei fobii consta in deplasarea asupra unui mal a fricitinspirate de tat in timpul fazei oedipiene a Descoperirea identitatii de natura intr dezvoltarii psihosexuale, vii psibce sinitoase gi maladive a oferit secolului XX 0 cale de acces la fenomenele Exemple: umanului: daca deosebirea dintre ,boala® 4. n cuz smiculul Hans” ese vorba despre fica fa Psiiceste doar de grad, atunci ,boala® Re eee Bie en ee ae eee rate ale starii de san ts, Expicaiaacestu fenomen misteio, dur mit pe a singular, const in proiectarea gi deplasarea seni j entelor ostile ale baiatull fa de tat asupra unui obiect cunoasterii decat fen care dereglarea mecanismului fi pl Pieselecomponente, In Psihopatologia roo runs aan rosa 92 alent! provocate de rivalitat elor nese supra unui SUrogat ia edie arsta de noua ani fa trig Drage joi fi cuminte*. A fi cuming arte dedi sso maicine ht hay de tat asup® ses micului Aepadsdescris de pl sender Ferencri, se distinge prin identificare fl obogen Pe cind se afla a {28 la varstad jmiate,micul Arpad avrut s8 urineze intro p o gina a ciupit penisul, Anul urmator, i Inchipuit deste el insusi o gin’: cArala gi inloc si vorbeasci, Dupa ce s-a recdpatat, ect despre pisiile din curt. Pe langa interes pentru pisiri, in atitudinea sa era prezent nea negativ:jocul siu preferat era de-a taiat Spatleambivalente sale fata de gaini se a area cu tatilcastator:,Tatal meu este coe} 1, larcu alt prile: Acum sunt mic, sunt Yolcrejte mae, o si ma fac gina, iar ednd a fiicocos*. fi ameninta pe alfii cu Ing clameninfat din cauza pesto anhies ot S804 a demonstrayei sales ligie totemica, al carei nuel Ambivalenga afectivafaya de totem, jca simbolizeaza strimosii tribului respect. Totemul {in conditii normale, ucis, vin a), tunel ponte i cone ocala Starr coun better toetelaeneleea tc nov son Seed piialete recat Oar epreccacpicee aeeme! Si crac inte eer ee es piccipalclor natal cea sige sr, Du rim lo ren pens allan en Fi pncy parce ie Bp scacet 9 loar Sip Papa eet Sec. ps oc & apkeereedceeee De icann a cin foe eee Bc (cacie fin =i ee tear cee fe ecuris In nena ease iP icnclstaieee ee FO aja cin nscale tapetores ieee Brdvicualeaparn urma dedinulalcompleztl Odlp fet ail insulate ale umantigan orga t Praia ce ttl origina . Vindecarea* in psihanaliza Daca psihanaliza relativizeaza nosiunile de ,boal8* si tate psihicd*, atunci si nofiunea medicala de vinde- capita alt sens. Pornind de la deviza terapeutica a lui i, ,acolo unde a fost Se-ul trebuie si vind Eul* (,Wo €S war soll ich werden"), pot spune ea din punct de vedere alitic vindecarea echivaleaza cu maturizarea psihicd, sro mraunsl lavas a peor sihice incos E. quturilor P* pnt pe necesara indeplinirgj ada instant de ome cereal externe este ce si mediez ea terioara si adaptarez realith BIBLIOGRAFIE 1, Dominique Bourdin, Les jeux du normal et sigue, Armand Colin, Paris, 2002, 2, Sigmund Freud, Introducere fn psiha sential, vol. 1, Editura Trei, B 3. Sigmund Freud, Interpretarea viselor, vol. 2, Editura Trei, Bucuresti, 4. Sigmund Freud, Psihologia viepi cotidiene, Bucuresti, 2010. 5: Sigmund Freud, ,Micul Hans", in Opere Novroza la copil, Editura Trei, Bu‘ § M. Foucault, Histoire deta folie a Vge Gallimard, 1972, Psihanaliza ca psihologie a inconstientului \ V/ we 1. Ideea si conceptul de inconstient jnainte de Freud Descoperirea inconstientului s-a produs cu mult timp insinte de aparitiapsihanalizei, Att flosofi, ett scritorii (romantic) au intuit existenfa inconstientulul. Majoritaea filosofilor care au scris despre incongtient Iw ginditinsa ca pe o consting latenta,ceea cei psih- analiza este cunoscut ca preconstient. Este vorba despre confinuturipsthice latent, cae sunt accesibilecongtinei fai mijlocirea unui demers de interpretare. Aceasth Prezenjaaidei de incongtient in criti flosofilo poate slustrata prin nume cum ar fi Leibniz, Baumgarten, Kant. rimul vorbeste despre .percepiile mic, din care, prin imularereciproca, ia nastere constiinga. Extrem de interesanta este poziia lui Kant care, in 3 Antropologie din perspective pragmaticd, introduce nul de preprezentari intunecate", menit a desemna Prezentiile pe care le avem fara fi constingi dele, ad- in termeni contemporani, reprezentirile incontiente. Fi filosoful german vorbeste mai curind tot despre mytien, In aceeasi Iucrare anticipeaza cu surprinzi- re claritatecatevaidei freudiene, Astfel, la intrebarea en sod a ce PTiVeSt ap oI gconstiente si cele i mele Pot fi ech Je din urma aparg it, prin inte arile nt wate, Aceasta din UrmA poate Ss izic, care ita inter aici. Poate cea mai concludenta definire a it ‘singurul caz de acest fel din istoria psil In Omenesc, prea omenesc, Nietzsche ftlentul ca pe un cuprins al continuturil Fulconstient nu are acces direct. In alta lue ‘llosofului, Genealogia moralei este d FE ee eee ee cca 2. Contributia lui Freud Spre deosebire de filosofi sau de reprezentangii curen- i romantic, Freud dezvolta o teorie despre inconstient, a cum am mai mentionat in primele cursuri, In alt context, pornind de 1a 0 experienfa psihoterapeutic3. Nu peculatia sau introspect fi alimenteaza considerafiile oretice asupra inconstientului, ci contactul ne iptomele produse de actiunea patogend a inconstientului i cu efectul vindecator al integrarii inconstientului in ent. Formatia de om de stiinfa a lui Freud, precum gi *eputul activitagii sale profesionale, care sta sub semnul neurologici de laborator, nu Lisau si se intrevada nimic din eb seh panalza 2 pil 9 ry inconstientuly are mca din categorille d ale cai ciple roy gin d afimare Sor gecia mijloce a Vienel, care 22 ona inconstientului colectiy, *anume din terapia i cercetarea psi qo ant cit fanctionat ca psihiatra in clini dela Burgh, lanoirile psihanalizei dato ein prelucreazd datele obsinute din terapia ca mai recenta psihanali pirat datorit abondari patologiei bordel Cursuile urmatoare, dedicate prezem entului oamenilor ,snatosi* psihic, adiet lnconstentuui, vor trece in revista prineip Psihie in care inconstientul se exprima ‘tat, visu considerat de Freud, in perioad scale regalé de acces la incongtient, ct Precum si teoria psihanaliticd descriptiva $i is

    You might also like