Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Jurnal de Yoga NR 03

    Uploaded by

    Ion Constantin
    45 views32 pages
    yoga

    Original Title

    Jurnal_de_Yoga_nr_03

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document
    yoga

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    45 views32 pages

    Jurnal de Yoga NR 03

    Uploaded by

    Ion Constantin
    yoga

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 32
    Nr. 3 GREGORIAN BIVOLARU 6 PUL WE CRISTIAN HANU 7 VICTOR SFARLEA 8 GREGORIAN BIVOLARU 12 ANCA PANTIRU 15 MONICA DASCALU 16 8] GEACETAR! GREGORIAN BIVOLARU 7 VICTOR SFARLEA 18 CRISTIAN HANU. 20 CLAUDIU TRANDAFIR 23 CRISTIAN HANU. 24 GREGORIAN BIVOLARU 25 NICOLAE CATRINA 26 CLAUDIUS SFIRIIALA 26 27 CRISTIAN HANU . wecccccccccc cc ccccccccecccccecoeseesceee® COLEGIU DE REDACTIE Puruat de YOGA tSTE O PUBLICATIE DESTINATA PRACTICANTILOR DE YOGA SI ARE MENIREA DE A FACE CCUNOSCUTE ASPECTE ALE LUMIL SPIRITUALE REVELATE DE ACEASTA MILENARA STIINTA. REDACTIA ESTE DESCHISA COMUNICARI CU TOTI CELINTERESATI IN} DOMENIU, GREGORIAN BIVOLARU CRISTIAN HANU VICTOR SFIRLEA CLAUDIU TRANDAFIR: CLAUDIUS SFIRIIALA MONICA DASCALU REDACTIA STR. HAGI DINANR. 53/SECTORS, BUCURESTL ANCA PANTIRU TELEFON: 789 0088, DECEBAL GIURCA MEDITATIA meditafa. Pentru cei igno- Tanti gi gata oricand sa-si batd joc, “a meta” Inseamnd s&-nchiai ochi, 8 Tnnoz!"picioarele si S84) agezi apol mainile into MUDRA (gest) simbolica pentru ate (gandi apoi la “NEMURIREA SUFLETULUI". Pentru cei care au tousi Lnele idei supericale, “a medita’ inseamna s8 umaresti niste icei metafizce, find necesar sa te consacri unor practci monastice sau te forezi streci prin experiente lduntrice de nedefnit, mai mutt sau mal putin ipsite de un tel preci. Fr Indoial ca nu este deloc usor s8 definesti mecitatia, cu atat mai mult cu cat macitata orientala se depdrteaza cu mult do ceea ce infelege un occidental pin acest termen. Toomai de aceea am considerat ca este de preterat si urmarim descrierea cat mai lard a procesului meditate’ yoghine. Un mare yoghin hindus a ‘pus: “Mediatia este, pentru finta umand profund echilorat& mental 51 pind de energie, lucrul cel mai simplu si mai natural care poate exista. Tocmai de aceea este bine sine ferim s-o complicém, findca de aceasta niciodat’s nu ‘este nevoie” ‘Aceastd expunere nu are pretentia de a fio introducere in meditate, ci, mai degraba, un studiu psihologic ‘ealzat in stiul occidental: vom tata in continuare despre structura si apartia modificarlor binefacatoare ale sti de constienta in cur- Sul procesuiul de mecitate. Vom aborda de asemenea problema destasurdri sa caltati integra personaltati umane in cursul sti de meditatie Obiectivele mecitatiei trebuie totdeauna s& fie precise si prefioase, mai ales atunci cénd intuim ca ele reprezintd tot ceea ce fina umana poate reaiza mai elevat in cursul existenel sale Dacd vom compara atent obiectivele sale cu acelea din HATHA. YOGA, vom putea apoi aficma ca tot ceea ce HATHA. YOGA da corpuiui, meditaia yoghind oferd pentru slera mentala gi psihicd a fine umane. ‘Meditatia yoghina aduce tnistea si pacea profunds pentru finta umana constienta ce se aflé pe calea catre omul DIVIN, inter or; ea face de asemenea posibila ampiticarea si interiorizarea {uncfilor mental g ale procaseior psiice. Cel care mediieaza se TIntoarce cu usurinta si cu detasare spre sine Insusi, spre valonle sale interioare; ol isi elibereaza cu adevarat constinta si o face din ce in ce mai disponibia pentru actiunea fortelor subtila, benefice, Creatoare care sunt atrase prin REZONANTA in aura finjei umane. Meditaia imbunatatesta tehnica de concentrare mentala si permite esfasurarea amonioasa a forjelor benelice mentale, concomitent cu elberarea psihicul Prin meditatia yoghina sunt eliminate gradat zpaceala, supericialitatea, lipsa de concentrare, anxietatea, Gepresiunile, problemele false ridi cate de prejudec ve si complexele de inferior, Indoiala, suspiciunea tulburarile de echil: ru psc, lipsa de activitate spiftuala, epuizarea psihicd, toate sunt progresiv anihilate de meditajia yoghina, care da nastere cresteri @cti tai ‘reatoare a omului. Prin meditatia yoghina, davine totodata posibi ‘ regenerare rapid i profunda a personal, Medtatia yoghind in mod consecvent realizata deschide calea tealizarit plenare poteniatatior dvine, innascute ale orieareifinte umane. Medtajia Yoghnd est, fotodeto tennicdefcionts de revelare a Sink ETERN din noi (ATMAN), care face cu usurinté posibilé integrarea armonioasa a personaltati. Integrarea armonioasa a personaitati foastre inseamnd atatevolutia constientulu, cats a inconstientul ‘Aceasta evolutie accelerata a constintel prin difertele alicari ale funcfilor noastre psiice expansioneaza constinta si indepérteazd extraordinar de mut grantele posialtatlor noastre de lexperientsipe acelea ale categorilr noastre de gandive, Omul cu Constinta distaté devine mai universal si atunci se afl in masurd s& atinga nivele noi, sublime, divine de experienta. Aceasté evolutie accelerata culmineaza in beatiica stare de SAMADHI -aga cum o numase yoghini-, care este o stare divina de armonie absoluta $i de echitbru spiritual, mental gi psitc total. Acasta este de fapt ‘cel stadiu ideal in care psihologul occidental situeaza integrarea armonioasa a personalititi, ‘atunci cand sunt pe depiin eliminate contradictile din ‘domeniul psiic s! mental. In acelasi timp, ATUNCI personaiitatea pperectintagraté poate totdeauna sa priveasca in ransparentafinjei sale cele mai protunde. Ea se elibereaza pe depin de fantasmagori aberatil si iluzii si dezvolta o disponibiltate totala fata de activitaile sale psihice prolunde. Constinta devine atunci perfect lucid, caima si ransparenta fata de adevarurile divine celo mai elo- vate. Aceasta stare sublima este aceea In care fnta umand a Inteles in slarsit adevarunle cele mai profunde ale proprei sale fint. Ea este atunc focalzaté asupra sa insdsi si nimic nu mai poate so ‘zdruncine sau s4 0 facd s& iasd din refugiul divin (ATMAN) ce exist in adéncunle fntei sale inte. Meditatia culmineaza astlel cu 0 identficare (FUZIUNE) perfect’ a fine! umane, cu o stare beatiica do pottectiune ideala.Finta umand, care cu adevarat a ating acest rive, triste in mod plenar si evident intr-o stare de paradisiacd Perfectune ideala, De acum inainte, ea transcende cu usurintd orice problema. Pentru ea, orice duaitate, orice sciiune este deja dapasita. “Orice respiratie si orice actiune a sa devine gi fotdeauna S® marifesté ca un singur si unie OM. spune un mare Maes tibetan. "Nol modkim 24 de or din 24 atit in cursul activator noasre Ge to fou, edt sn ropaus, po: edénd mereu este. not ne indepinim mut mai coretsarcinie ‘une! cand aspirém sé gasim 0 spore a ajutoruul divin, ne relugem in Himslaya ca s& modtim ma profund™ asa ‘so exotima Un Tama tigeta, Pent acest cameni minunab, modtata esto co0a 2 ar ebu sé ie mere, perry fecare drt nal un mad frese Je Via Tn lumoa objsnuta, Pavia din acest punct de vedere, medtata, ‘CAMOD DE VIATA, so contunda ca munca s eu achunea, devine hora ete, lage socal at de calalh oameon, fat co natu, ft do DUMNEZEU gi fata de toate creature, n acest stedu, medtaa devine adevarata noasira Vala, armonios si prolund trait s Inestoaza sno mal ard ca Un tol sistem inelocal, aga cum no-o reprezentam adesoa in Ocrdent, dator ignoantel. Cel care totceauna mectaard Tn acest ol so-afa cu adevaal in medial, finded ea a dovent cu adevarat panty el totatatea, urmezerea, sera. realtatea,imaliniea, lene faptoe Modtata esto 0 maturzare acelereta i armonioasd,datorta punerinoaste in REZONANTA cu energilesubime ale MENTALU- [Ufiur DUMNEZEU. Maturtatea semntica in acelas timo pl tudinea tutuer puter, stipénrea punerea echiloat n acne @ ‘vrorlungiorbneacdtoare ala fini roast. In funce de dspace lec, una dine elo -gtndiea, do exemol- devine propandererta. Ea esto cafes dren unto Supeoar’. Acaast uncle atinge ature stad cel mal clerenat, Tivol de consent cel mai nat sii gaseste cle mai diverse api- Cali i viata respecte! frte umane. Be cealata par sila opusul acest tunel principale, se gsestoo até func, care a covert inieioard g subatemé, care Ge-aba ange nivel constinge, care atuna ramane aproapeinconstient Dusnal de YOGA ‘Alaturi de functia principal, omul utlizeaza de asemenea si funeti accesori. Gradul for dé constienta este mal elevat decat Seele al functiel subalterne, dar ele sunt considerate mai putin importante decatfunctia superioar’ ‘Daca vom dispune aceste patru func in forma de cruce, pentru o mai clara reprezentare, vom avea: INTUITIE PERCEPTIE 1 REFLECTARE —T— (OGLINDIRE) SENZATIE, in punct de vedere psiiologic, calea integra psitice ‘nseamna ¢2 funetile accesoti si chiar functia subatterna sunt puse Te ectlune si fAcute constiente la 0 anumitafnta umand, Calea ps Tologica ¢ integrarl personalitati Inseamna c, printr-o munc& coats si sistematica asupra noastiainsine, invatam sé ne serviey r'thod inteligent de funetile subalteme si, de asemenea, chiar de functa cea mai putin importants, Rezutetul evident al une astiel de tmadtaté profunde este postbiltatea mult crescuta de a ne largi per~ manent sfera de consents pentru a patrunde astfel in continuara, Cu gjutorul acestor Instrumente nol, in sfevele infin largte ale ‘gandhi si perceptiei ui DUMNEZEV. Dezvoltarea gradata si stapanirea deplina a tunctilor accesorii pentru ale perfectiona pana la acelasi nivel cu functi pri sepa: tidee pin etapa dnamizsri armonioase a tunctilor aueare Siu printro actiune decta asupra functiei cel mal putin puse in Saoala. Drumul integral psinologice, atunci cdnd ea este reprezen Tae gralic, urmeazd o curba in forma de S care fra s& vree, repro ace sorinul esoteric chinez al lui TAO. Orientul numeste, deloc ‘{Mtémplator, acest simbol"Calea”, Aceasta insemna, mai ales penttu 1G inti Galee integra armonioase a lot ceba ce este clr cu fot Coea ce Sste obscur, a tot ceea ce este inferior cu tot ceea ce este Superior, a masculindli, (+) eu femininul, (-), a Cerului cu Pamantul, STEVANG. (+) cu YIN, (), adie’ a tot ceea ce intelepciunea Ines! hints oveddontala desemneaza prin termeni de “itegrare” sau de Frealzare™ Privind din acest punct de vedere, este posibila o reprezentare grafic’ a functilor psitologice si @ simbolurilor adtonale ce per in cazul OHYANI BUDDHAS lor pent a ists ivinele lor caltati umanizate ‘integrarea spiritual’ vrea, de asemenea, s& insemne o perfect’ prizé de constinta, care implica controlul depin asupra pro Pell incongtent. Tt ceea co este inconstent, iol, reprima, efu Ett uitat este integral vansmutat, sublimat si vine astfe! dsponiil jntotatatea une! personaltat restructurate, find determinat sa oving benetic, productv si creator. Cand un oriental meditesza {inten asupra sernnificatiel unei YANTRA (figura geometrical sim- bolcd, ce facitea24 rezonana cu cova bun), el cautd de fapt ace toasi prineipi, dar sub alle (rejprezentari, ca si occidentalul care vizeaz4 inlograrea acestor forte vAcestfapt apare si mal. pegrant daca ivam in consiorare Lunele matturl ae li DALATLAMA (cel ACTUAL), care a indicat ace leas! identifica ale DHYANF- BUDDHAS lor cu functile pe care [anterior nol le-am pus in evident’. DALALLAMA afirma ci aceasta imple’ faptu cd, in cutsul medtatie!profunde, noi ne parasim gre Ga toate imitarie, pentru 2 deveni, o anumité perioad de timp, BUDDHAS! sau, cu alte cuvint, elberat in aceasta viet Exprimat mai pe intelésul nostu, in terminologia occiden- tal, aceasta inseamnd c, prin meditatie profunda, noi tebuie sa facem plenar disponibile -sisa dezvoltim la maximum: facuitatle de perceptie, de senzatie, de refiectare side itu, Asadar, reiese clar de aici c& acast proces produce o evoluie accelerata, 0 de2voltare extraordinara @ constntel, care i Conduce grad, pe cel ce mediteaza sisternatic, la nol percept Siblime, permiindy:! ATUNCI s3 integreze noi planuri divine de Congtin(a 91 98 fuzionaze cu sfere paradisiace de fortd complet ebsnute si nepercepute inainte. Aici nu este vorba de specuiati Inetalisice, «i de experiente extatico reale, care sunt urmarea logic’ treziti superioare si a sensblizari individului gi a dinamizari ‘depline @ functor sale perceptive. 1.PRIZA DE CONSTIINTA A TRANSCENDERII PERSONALITATI Lumea noasiré obignuiti, de toate zlele, este totdeauna ‘aceea a obiactelor $1 obiectvitil. Ceea ce noi putem lua, asimila $1 inelege reprezinta, pentru majoriatea dintre noi, ceea ce este real, Obiectiv scare, cu alte cuvinte, exist’. Casa in cara locuim, ccamerele in care trélm si ne deplasém, scaunul pe care suntem Gsezali, hrana pé care o mestectm, toate acestea si multe alle sent pentru noi reali. Muni, acurile, peisajul care ne inconjoara fac de asemenea parte din imaginea curenta pe care né-o crBim ‘despre realtatea obisnuka. Peniru mute finte umane, acest decor fepreziela tolodatslmitarea periru ceea ce ele considera a fi rea {ete oblectiva, singura pe care ele pot s-0 percepa si s@.o acmita ce Share. Ceea ce este pentru ele perceptibil prin simturl reprezints {Dtaltates reaitati si nmic atoeva nu patrunde in constinta or lim {até care nu poate, datorka condiionarlor, s2 inte in REZONANTA ccurimic atceva. FRolu prime’ muta. a congtintel perceptive este tocmal da ‘a ne olibera cat mal repede din aceasta limitare elementard. Tibetanii reprezints, in mad simbolic, aceasta prima etapa prin DHYANI BUDDHA AKSOBYA, care indica’ drumu! acestei fexpansiuni extraordinare a constiel. MUDRA (gestul simbolic ce faclltgaz’ REZONANTA) pe care 0 formeazé mana sa indica, in mod inefebil faptulc& el ined rémane atagat de matorialitate, finde a Mnana’sa atinge pamantul, Aceasta Inseamnd, pentru noi, c& él Tamane foarte aproape de realtatea cotiiand sau, alfel spus, “cu picloarele pe pamant. Rebasta inseamna ca, prin nastere, suntem fapturi mane, ceea ce implied totedat’ o sarcing, o vocaie si o posible 130 2 ne rida eét mai repede deasupra acestel condi, Chiar ¢ in qeoastd atitudine “cu peioarele pe pamént™, AKSOBYA este pro fund medtaty si contempiativ. Constiinta sa a ajuns dincolo de Gparente. El este constient c& “lucrul” care apare in cémpul enstintel noaste nu inchide toatd reaiatea sic& el nu este singurul Shucru" adevarat seal. Prin urmare, el a transcens obiectul =! @ ajuns la parceptia cauzei sale, trecénd in spatele sau, printr-un abil proces care Tl face s& treacd fulgerator de la perceptia. wgrosiers” la perceptia subtila, Orientul foloseste adeseori comparajia Cu 6 ogind. Oginda arta itotdeauna imaginea clard a Ghul obiget dar, cu toate acestea, RESPECTIVA imagine nu este Sbiectul insusi; ceea ce noi vedem in oglinda nu este decat (ellectares acestuia, Dacd, gandind adeseori, vom intelege cu Sdevaral sensul acestel comparati, am facut deja un pas important dpre muatia perceptiei, Impreund cu aceea a constintei si aceste seamna ca incepem sa recunoastem gi si intuim ca in spatele Uparenjobor se afld ascunsa adevarata realtale care permanent pro- ice in mod tainic aceste abiacte. Constinta noastr incepe sa intu fascd faptul e& doar ea reflect obiectul, dar nu “luc” in sine. ‘Cel care se lmiteaza astel doar la unversul sensibil este neincetat vietima unei iuzi (MAYA), finde’ aceasta nu este real fatoa transcedertala si ullima. A recunoaste plenar si mal mereu tceasta este prima etepa in transmutarea si sublimaréa constinte. Fiecare obiect sau fina este fulgerator construta, prin REZO. NANTA, in psiticul nosttu, prin intermediul facultatii noastre de Imagwatie, Cosa ce permanent s@ giseste in spatele cbiecteor 31 finjelor aparente, ceea ce cu adevérat [8-2 produs - Spirtul divin MACROCOSMIC si puterea sa creatoare (SHAKTI), numai aceasta lre-0 depling realtate $l tocmal de aceea NUMAN cu aceasté putere ‘no tebuie $8 ne acordam, prin REZONANTA si transfigurare con fnus, Cu cat suntem mal mult prizonierii modului de g&ndire IMatorialst,cu atat mal grou ne va fis ne elberdm, cu atét mal mari vor fi, numai pentru noi, Sicukaie. ‘Chiat dact, in esemenea cazuri (de exacerbare a mater “alismuli), nse pare Cd parasim solu ferm al realtati si obiectivtt ae oate acostea, la un moment dat, vom dascoperi c8 numa in Spatele aparentelor se ascunde existenta real, permanent s1 Rangibla, Scaunul pe care acum m-am asezat nu exista cu o mie 1d2.an in urma, nel Casa eare ma protejeazs, nici obiectele pe care ba le are inauntru. Peste 10.000 de ani este iaragi ABSOLUT SIGUA ca ele nu vor mai exista, Dar, cu toate acestea, miioane de fn de acum inate, energia enigmatica care s-a obiectvat in aces te obiecte, care produce viata, existenta si lucrurile, va fi mereu prozenta si'mai departe va exista. Aceasta energie misterioasé (SHAKTI) acest psihic universal, aceasta putere subtila MACRO- COSMICA este oe care reprezinta adevarata conditie ASCUNSA a Gricirel exstente. A intelege pe depin aceasta ne elibereeza pentru fotdeauna de sclavia obiecteor sia finfelororicat de trumoase si de tentante ar fi le. Aceasta este ADEVARATA DETASARE, pe care Ya trebui 38 0 realizeze yogtinul sot aceasta este lectia esentiala pe care cu adevaral a ajuns s4 0 invele orice adept avansat. Bosibiltatea, accesibia oricul,a tai plenare si permanente a expe fionte trecerl os la percentia groser® la perceptia subtla energetica bxistd, mal ales in PRANAYAMA, adicé in reglarea constienté a suflulu subt ‘Suilul subtil sau mai degrabs PRANA poate si fe per. cceput, cu toate c& nu este palpabil. Dinamismul care este angrenat permanent si vehiculat dé respiratia existé cel mal adesea fara sa poatéf totus! obiectvat, Suflul subi leaga toldeauna existenta cor- porald de tot ceea ce se gaseste si actonaazi de dincolo de corpul lizic. In respiratia constienté, noi legém stréns corporaltatea de ‘mentalul subiacent, care actioneaza nebanut in interior corpului ‘str. Suflu! subi! extrage permanent, prin REZONANTA, energi ‘mai mult sau mai putin subtle din imensul si neslérsitul rezervor energetic al MACROCOSMOSULLI, pentru a insufel intr-un mod speciic organism. Fltmut caracterstic al sufuluinostru subtil devine emul de baza al existentei noastre si ne conduce la o nova experienta minunatd, accesibid Tnt-o anumitd masura chiar si debutartuul in YOGA. Acesta ia astiel cunostnta de realtatea transoandenta a sur- sel subi energtica si creatoare de care se leaga sul ines pentru orice YOGHIN, puterea regeneratoare si pro‘und relaxant Care se manilesta in cazul realizar tehnicior de PRANAYAMA este 0 reaitate. olarea si abstragerea_gradaté a simtutlor gin ealtatea cexterioard este o alta etapa in YOGA, destinaté s& ne deschida larg calea spre viata interioara. Aceasta izolare si abstragere este Condita prealabiléinteriorizari gi detasairi de senzatia primara a pet- Cente’ objective. in mba sanscri, aceasta retragere dapiina a simturlor de la obiectele exterioare se numeste PRATYAHARA. Cel Care gustd este legat de ceea ce gusta. Cel care aude este legat de cea ce aude. Cel care vede este legat de ceea ce vede. Cel care miroase este legat de cea ce miroase. Pentru un yoghin vertabil orice atasament fatd de ceea ce este exterior si senzoral constituie lun obstacol, un lant in sens literal, A te elibera de toate aceste lanfuriinseamnd a-ti deschide calea spre elberare, pentru a ascen- siona pe drumul purficari si al paci interioare profunde. Cel care se oate elibera cat mai repede de orice atagament faté de obiactele sensibile, acela este realmente liber si feriit. El est ATUNCI ‘extrem de sarac in dovinf, dar asta gi raméne inlnt bogat in feriie, in lumea ganditi noastre supericiale si obignuite, al carei instrument este constituit de intelectul analitic, obiectul, ca reprezentare, este cel mai adesea izolat de cauza sa side “tundalut* fu real lata de ce, in foarte multe situati, intelectul speculativ poate constitu un obstacol in dezvotarea personaltti noastr, Percephia sintetcd este aceea care trebvie sa i se subs {ui (itelectuli speculativ) pentru a permite o perceptie interior globala, simultana si intutva a totaitati. Interiorzandu-ne perfect, + tanscendem fulgerator aparentele ilzori sine inloarcem sore prin. Cipil cauzal, care este toiodatdprincipiul creator (OUMNEZEU). 2.PRIZA SUPERIOARA DE CONSTIINTA ASUPRA UNITATII INTREGII EXISTENTE ‘Acest inalt ideal este figurat de catre DHYANI-BUDDHA- RATNASAMBHAVA, Acesta este reprezentat, deloc intampldtor, intro posturd de meditale; el isi indreapta plin de iubire palmele spre cel care Il priveste, In semn de ofranda. Acoasta inseamna C8, in acest stadiu al mutatiei constinfe, inc ne mal gasim fa rivell si in contact cu pamantul matem, care ne invaluie si ne protejeaza. Functia personiticata de catre RATNASAMBHAVA este senzatia, Obiectu este constientizavea faptului ca egocentrismuui tebuie sai se substiue perceptia continua a unei ub divine, universale, care permanent inglobeaza, IN MOD EGAL, toate fintele. Si aici este voroa tot de 0 dezvoitare superisard a personalitati, care ne ghideaza de la senzata subiectvd la onentarea net obiectva cate aproapele nostry si, in general, spre orice creatura. Gestul de olranca simbolica al lui RATNASAMBHAVA semnifica faptul ca ‘aceasta noua etapa implicd o permanent olranda si o deplina danuie de sine. A iudi oceanic, permanent gi a te simti sublim empatic legat de toate creaturilé Universului este sentimentul de bbazd al acestei aitucini, Inima plina de dragoste exprima direct aceastd serzate prn caracterl su spontan instantaneu rex. ‘Judecatia de aparentd “valoare® si de ‘posesiune” dispar, finca aici se sterge orice distincie Inte "al meur si “al tu". Unate, sintez4, unficarea si reunirea divina la r&d&cina cea mai profunda a ten, a zor uti alindvigualt iat care sun motivate unicatoare. Nemaifind deloc egocentric, vointa propre se integreaz si se subordonea2ai pe dapin vointei universala, atotputemicel lui DUMNEZEU. Acum nu mai persista aproape deloc vointa de supravietuire. Yoghinul care a ajuns in aceasté fazé a supus COM LET propria sa vointa Vointei lui DUMNEZEU, prin aceasta expre- si infelegndu-se subordonarea faté da fortela DIVINE originare, matrciale, ce se ala in spatele orcarel existente, Col care perma: nent doreste NUMAI ceea ce doreste DUMNEZEU, cel cara isi canalizeaza TOATE eforturle in sensul planulut DIVIN MACRO COSMIC, prin danurea sa totalé cdtre OUMNEZEU, vede cum dis- Par toate obstacolele cin calea sa, pentru cd voinfa sa, IN DEPLINA Gernat de YOGA REZONANTA CU VOINTA LUI DUMNEZEU, este irezstil legata de MARILE PUTERI ce existd in MACROCOSMOS. Cel care ‘ecunoaste faotul e numal cu voina sa individual, RUPTA DE VOINTA'LU! DUMNEZEU, nu poate sa atinga nimic eter si de valoare, acela face un mare pas spre expansiunea infin a pat ceptel

    You might also like