Armonie Sandatate Fericire YogaM™agazin ISSN 1582-0750 CT Te ed — Prejudecati despre Sadhu-sii TANTRA misticii Indiei roa | —— Ya Yoga Nantrica Dy VENAAcest inger aduce binecundintarea fur Dumnezea tuturor celor care seam pus viaga in sluba semenilor lor. El este reprezentat grand in mani un porumbe, simbol al dorintei permanente de a ajura toate fingele. Ingerul aju- tori este intodemna alicuri de tog cei cate au ingeles profiund necesitates fundamentals a fimgei ‘umane de a manifesta altruism, Togi cei care #9 fer plin de diruire servicile pens ea aceasti plneti si devini mai fev, iar vaya si fe mai bund sunt purernicimpulsionay si mereu ocrotiti de Phanul ingerese: Ceral formator Funegia ingeraluz: Ne invagi cam si drain aju- torul nostra cu tnatl inion celor care merit “Misiunea hui pentru Pimant Ne ati si ‘ngelegem sernnifckia major a actalui de a carui sia primy si putem aprecia cu disoemamnt Jnsemnicatea spinal a ajutorola dacs prima Acest inger pizitor ofer’ protectie tunaror celor care fu bine oricei fing, bincuvncindw-i pe tgi cei care a inima deschist gi care sant oricind pregitig i fc tot ce le sth fi. potings pentru ca viata pe aceasts planet i Be rodnicd gi fericil. Tuturor color care cred cu toatt fing lor oi este foarte Importane si-iajuti pe alti, acest inger le oferi energie, inspira le faiitenai accesul la resuise inginie dn macrocosmos, astfel inci ceea ce ei fac Si poati dus la capa cit se poate de bine, Multi dintre noi am aut ocazia si smtim_ajutoral nepretui al acetal inger $1 am remarcat cB, atunct cind dorm di toati inima sine ajutiim semenii si face ceva pentru ceil, suntem mult mai intens ust jar calea ne enetetS mar ugor deci atund cin hnerim doar pentru noi ingine Acai dnuiri se poate manifesta foarte dar in munca celor imphicati in view politicd s1 social. De asemenea, el poate H evident sin cazal minunatelor fiingecare,aviine mai multe posbiltigi dectceilalp, aiutd dezineresacpe tov cei care au nevoie. Tot aici pot incusi vindecttnnt gi empeui altraga, c2 st orice alti fiinti umand care ajuti oamenii, fri sit ibd vreun interes personal. Aces cameni sant binecavanna, deoarece ii pun ‘ath in slujba altora, Lumea nu ar 6 ait de mi- ‘una i ajutoral lor care au dati ener- sa si tesursele lor penten a schimba in bine via eelorhaly, Ragim ingenul pizitor al ajuroririi si ne sprijine pentru trezirea si amplifcarea resurselor ooastre Huntrice si pentns obinerea Incrurilor necesare pentru a-i putea ajuta pe tog cei care meritl sia nevoie de aceasta. Prin ajutorul duit in mod neconditionat, ddevenim parte acti a lumi in care trim si ne integrim fn armo- nia Viet Universale. Contribura noastri la Binele general este dlnecti, adeviratt si durabilt Ne nigim acestui inger si-i binecvéinteze pe tom aceia care, fn orice colt din aceast une, fue ca vias nnastr si fie din cen ce mai trunYo ga/Viagazin Cuprins Revista YogaMiopccn, creat 31 coordonati de profesort yoga gi de medici naturigti din RomAnia, oferi cititorilor Iinformatii despre Sistemul Yoga, care trezeste sl amplified In fing cali fzice, prihice, mentale #l spirituale pre- ‘cum vitalitate, senzualitate, vointi, charisma, compaslune, elocvenfs, inteligentS, Infelepciune. Articolele noastre vi prezintS modalititi concrete de armonizare ql de accelerare a evolutie! individuale: Hatha-Yoga, vindecare ‘naturisti, masaj, presopuncturi, meditatie, psihologle transpersonali, spiritualitate orlentall ql occidental8. ‘Singura revisti de specialitate din Romania, YogaWagazin Incurajeazi dialogul deschis cu toate jcolilesplrituale din {ard jl din strainitate, precum #l cu cel care practicd Individual. Abordim un spectru larg de opinil sl dorim si ne, lunim forgele pentru aftrmarea - in aceasti lume tulburati - unel vizluni a armoniel gl a unieSpil splrieuale, YOGA PENTRU TOTI ‘stétwal Ai libertatea de a alege ‘Mette Meditatia pentru incepatori Scanepae plartcemertn Aurtocontrolul arta de a trai constient ‘WTerapl satwiste Argila — forta vindecdtoare a paméntului tim Indolasana - asana gondolel ‘6 Precept Yona ‘Waste Yous Shiva-Shakti — Cuplul Divin ePaper a iminton Prejudecdi actuale ' referitoare le Tantra 2 tti Sinteza invtaturil din Katha-Upanishad 25 Macq spirtuat Swami Shivananda — Sufletul it Brahma-Vidya ‘2 tersiagi Descoperind misterul... ‘30 Keip Yoqs Tantra — Lotusul lui Parvati 25 Siriaitatee ial Satumsil ~ misticil ‘8Pevesiss wea Yoga mi-a déruit 0 noud viata YogaMagazin 3Editorial Ai libertatea de a alege Pentru multi viaga pare un pumn de zaruri arun- cate pe tabla neagri a destinului. Cineva din apropiere sau din Ceruri este mereu gisit vinovat, este mereu ficut rispunzator de egecurile si de suferina indurats. Lumea pe care o declaré reali © asemenea viziune este un penitenciar uriag gi coamenii doar niste detinuti care sper’ la gratiere. Calea spiritual’ incepe cu revelatia care o $i . celula pe care fi-ai construit-o singur se afl hir- tie si stilou. Trebuie doar si-ti pui semndtura pentru a pisi chiar acum dincolo de pragul inchisorii. Poti si alegi in fiecare clip’ cursul pro- priei vieti, pulsul reactiei tale, freamitul iubirii din inima ta. “Prin yoga totul este posibil, dar nu totul este permis”, spun vechile scrieri. Mai mult decit oricand, aceste cuvinte avertizeazi asupra responsabilititii pe care o implicd libertatea. in lipsa unei raportari la valorile divine apare scrisul confuziilor dramatice. De tipul celei care se regiseste in “Declaratia universal a drepturilor omului” cu privire Ja homosexualitate. Recunoscind-o ca pe un drept fundamental uman, societatea a legiferat-o. Fapt echivalent cu a stipula de pildi dreptul Ia sinucidere sau la crima, adic& “drepturi” ale omului impotriva propriei fiinge si impotriva lui Dumnezeu insugi Esti liber. Pentru a face intotdeauna alegerea justi trebuie si cunosti inst legile eterne ale Universului. Trebuie si cunosti Adevirul. Esti gata si pornesti in explorarea spirituald care ji-] dezviluie? Olt [pctiliren PREMII DE MILIOANE! PREMII DE MILIOANE|_ TALON CONCURS 5 PRENUME TELEFON .. ‘YogaMagazin vi invita si participati la acest concurs avand ca premiu un abonament valabil pentru o lund —care include 8 sedinfe de masaj — oferit de Centrul de sinatate LIMAN 2000. Completafi si decupafi/xeroxafi talonul alaturat, apoi trimiteti-I pe adresa redactiei: Editura Sophia, revista YogaMagazin, str. Franklin nr.16, sector 1, Bucuresti, specificdnd pe plic "CONCURS LIMAN 2000", pana Castigitorul va fi desemnat prin tragere Ia sorfi si va fi contactat telefonic! NINIRON AAUUIN Gin Ismeniestt A (fost Cosemmat, prin tragere ln sort, im Mmmm) toe rol opine nrsullknt YogaMagazin EDITOR: $.¢. BEDE SLL-ROTTURA BORED Sie Franklin nr. 16, es p.6,eectort BUCURESTI tevtax:01314.77.08 e-mail: sophia@dnt.ro DIRECTOR GENERAL: prof, Yoga Claudiu Trandafir DIRECTOR DE PRODUCTIE: Catalin Taio REDACTOR SEF: Mihaela Dasicomis CONSULTANT DE SPECIALITATE: prof, Yoga Simona Trandafir REDACTORI: Oltes Mutulescu, Laura Stanciu, Elena Godeanu, Toana Plavitu COLABORATORI: prof. Yoga Dan Bozaru prof. Yoga Codrin Nicolau prof. Yoga Andrei Petrescu Dan Drighici, Constantin Chirils, Cristian Turcanu, Matei Toader ‘CORECTURA: Lidia Buju DESIGN: Gabriela Ciuta, Robertino Banescu LAY-OUT COPERTA: Zoltan Marosy, Cezar Constantin DIRECTOR PUBLICITATE: Cristian Alexandra DIFUZARE-VANZARI: Ciprian Hrigct, Emil Gyulai, Marius Dobrescu, Radu Parvan, ‘Vasile Oprea SECRETARIAT: Mirela Vinjeler, Carmen MateescuMeditatie Medttatla pentru incepator! Mai mutt sau mai pufin, toata lumea este interesata de meditatie... Ce inseamnd meditatia ? $i cum se face ea? Meditatia inseamna a-L asculta pe Dumnezeu. Este 0 practic& ce duce la cunoasterea de sine. Ea elimina agitatia mini sitensiunile interioare. Meditafia inseamni Galtehnica, © si vi pistrafi mintea calmi simpli care va va fi (@ sh va pistrafi linistea interioara descrist in contiuare, | #1 puterea de concentrare firi efort vel aggro © si dobandifi o constiinga supe- Galitorie fascinanta in | “Hoard a lumii care vi inconjoari 2 bee varatul © sa traifi prezentul, fara grija tre- aa sa cutului sau a viitorului S oo © o cilatorie frumoasi, plind de ao ial inspiratie af aspirafie, nu doar o sunt inainte dea * _ risiri soarele si seara, inainte de culcare. ins& finand cont de programul inc&rcat din timpurile noastre, orice moment este potrivit. Timpul recomandat pentru practicarea meditatiei este de minim 20 minute, de doua ori pe zi. Este bine s& nu urmifi si meditafi atunci cfnd suntefi obosifi sau epuizati. Practica propriu-zisi Meditafia poate fi practicatd in pozifia sezand sau intr-o anumit’ posturé yoghind (Sukhasana, ‘Vajrasana, Padmasana). Inchideti ochii, eliminati pe ct posibil orice fel de ganduri, preocupari interioare. Devenifi constienti de corpul vostru. Constientizafi contacul corpului cu suprafafa pe care suntefi asezafi. Fifi atenji la modul in care mainile se odihnesc pe picioare, picioarele se ating intre ele ete. Relaxafi-va gradat, incepand cu piciorul sting, de jos in sus, apoi piciorul drept, braful sting, brajul drept, trunchiul, Efecte benefice: © sciderea stresului, a tensiunil, climinarea depresiei, a anxietiil © cchilibrarea planului afectiv © intarirea sistemului imunitar, o sindtate mult mai bund © simful unitigii cu tot cea ce exist, concen- trarea si inerederea in sine mult marite @ Liniste si libertate mental, optimism @ sentimentul integrarii spirituale @ si intri in transi mediumicd © si te identifici cu diferite gan- duri si si uifi cine si unde esti, global, de jos in sus, gétul, capul. Focalizafi-va acum atenfia asupra procesului respiratici. Observafi indeaproape ritmul respiratie, simfind ‘cum aerul si energia adus& de el intra gi ies din conpul vostru. Constientizati acest proces divin prin cafe energia patrunde in corpul vostru si vi ‘menfine in viaf4. Simfifi miracolul respirafiei ‘Odaté concentrarea menfinutd si aprofundata, cea devine meditafie. Aceasta vi va purta apoi din ce in ce mai mult in adéncul fiinfei voastre. {in practica meditafiei este necesar s& fifi cat ‘mai constienfi, si avei o stare de ,martor*. ‘Martorul ticut din voi care priveste prin ochii -vostri ct timp suntefi in starea de veghe, este cel care observa visele si meditafia. Trecefi acum la o nov& etapa. Fifi foarte atenfi asupra oricdrui gid care vi apare in minte. De unde a venit noul gand? Ce anume y-a adus cl in fiing&? Cum v-a transformat? Unde se duce el cand dispare din mintea voastri?: Cine este cel care nal- izeazi acest gind? Totusi exist un ew" care observa totul. El este singurul care exist cu adevarat si care ‘a existat dintotdeauna inluntru vostru, nedescoperit. Aceea este adevarata stare a meditatiei. in acea stare puteti si renunfafi la punctul de concentrare gi s& vi bucurafi din plin de meditafie. Meditatia ne poate aduce mai aproape de ‘Dumnezeu, oferindu-ne accesul la starea de gratie de a ne trezi spiritual. Unele dintre fenomenele pe care le putefi experimenta in timpul meditafiei sunt: vibrafii spontane in diferite zone ale corpului, viziunea unor culori minunate care nu pot fi viizute in starea de veghe, experiente auditive (sunete armo- nioase), imagini de vis (dintre care unele purtind simboluri importante si care Vi pot purta c&tre alte lumi, tn afar’ de lumea fizic& in care traifi), un sentiment de calduri gi relaxare in zona inimii, mige&i spontane ale corpului, senti- mente de adanca fericire si pace, estomparea unor simfiminte nedorite gi atenuarea tensiunii din mugchi. ‘Meditafia nu tnseamna: @ si adormi © si te rupi de realitate devenind lunatic sau ce faci acolo Dan Drighici YogaMagazin 5Asana (_ Pozitia de pornire: | Culeat pe abdomen, practicantul se interiorizeazdl si se concentreazit asupra musculaturii spatelui. Mainile sunt intinse la sol, cu palmele cittre in | jos. Genunchii apropiati si gleznele de asemenea. Respiratia se face de voie. Acest exercitiu este adeseori considerat drept “dur”, pentru ci multi il executé intr-un mod prea energic. Trebuie si incepem gradat, multumin- du-ne la inceput cu un balans de cativa centimetri, pentru a amorsa migcarea de basculare. Odati amorsati aceasta, vom adiuga fiecirei miscdri un impuls suplimentar, ca in cazul balansoarului, ceea ce va permite executia acestei tehnici firi prea mare efort timp de 20 sau 40 de secunde, in timpul uunei singure inspiragii. Altfel, vom fi constrangi in scurt timp si ne oprim pentru a respira. Este indi cat si inspirim ridicind capul si bustul si si expirim cand capul coboari gi picioarele urca. Relwim balansul, dupa care ne oprim pentru constientizarea efectelor, rimanand la sol. CONCENTRAREA Ne concentrim pe intrega durati a executiei asupra migcirii de basculare propriu-zise si asupra controlului grupelor musculare care sunt solicitate succesiv. Trebuie, de asemenea, si fim atenti si nu flexi genunchii si si-i menginem apropiagi. 14 YogaMagazin Constientizim energizarea intensi a zonei abdo- minale. Sesizim dinamizarea centrului energetic subtil Manipura Chakra si, secundar, dinamizarea centrilor energetici subtili Anabata Chakra si Swadbisthana Chakra. RELAXAREA Odati exercitiul terminat, ne vom relaxa intingi cu faya in jos. Ascultim bitiile inimii si constien- tizim procesul respiragiei. Ne proiectim mental in zona mugchilor care au fost solicitayi, pentru a-i relaxa cit mai bine. Muschii vor avea tendinga de a se relaxa spontan dup acest efort la care au fost supusi si este bine si accentuim cu multd atentie aceasti tendingi. lati de ce ne relaxim intingi pe abdomen: atunci cand ne relaxim intinsi pe spate, de acest lucru beneficiaza in primul rind muscu- atura anterioar’ a corpului si mai putin muscu- latura posterioari. Pe abdomen, dimpotriva, este mai ugor si relaxim musculatura posterioari a cor- pului. Incepem cu tilpile picioarelor, continuim cu muschii coapselor si pulpelor, apoi muschii fe- selor, musculatura spatelui, umerii, gatul. Dupa ce am relaxat musculatura dorsala cit mai bine, constientizim respiratia abdominal si simtim Partea de jos a spatelui care se ridici ugor gi ritmic odatd cu respiratia. Capul se plaseazi cu urechea dreapti pe sol, deoarece, in aceasti pozitie, tensiu- nile din zona cefei sunt excluse. Dupa aproximativ douisprezece respirayi, cind ceafa s-a relaxat com- Piet, plasayicealaltd ureche pe sol si procedat lafel. Veti destinde astfel in totalitate musculatura cefei, care este adesea sursa a numeroase tensiuni; acestea cauzeazi uneori migrene, datoriti irigirii insuficiente a creierului cu sange arterial proaspit. ERORI CARE AR PUTEA SA APARA IN ‘TIMPUL EXECUTIEI = sine luim avant impingandu-ne cu méinile de la sol, pentru a ne ridica; - s§ depirtim genunchii; - sé indoim picioarele; - s{ nu mentinem gleznele in contact; - sine blocim suflul; - si lucrim cu prea mult efort (migcarea tre- buie si se amplifice incetal cu incetul); = si mune sincronizim suflul cu migcarea de balans. EFECTE BENEFICE MUSCULATURA in viziunea sistemului yoga, este imposibil s& ai o coloani vertebrali in perfect’ stare, daci mus- culatura ei este slabi. Este deci necesar si avem muschii coloanei vertebrale puternici si supli. Indolasana este ideali in aceasta privinta. Este in special indicat femeilor, in cazul carora aceasti. musculatura este neglijati. Pe lang’ faptul ci musculatura spatelui bine dezvoltati este indis- Asana pensabili unui echilibru static perfect al coloanei vertebrale, ea asigura in plus gi un aspect estetic. Femeii nu-i sunt necesari bicepsi impunitori si coapse de ciclist, dar un spate drept si sinatos fi da o aluri frumoasi: in aceast’ directie, practica zilnicd a acestei posturi este o garantie. ‘VISCERELE ABDOMINALE Muschii spatelui nu sunt singurii beneficiari ai acestui exercitiu. Miscarea de balans maseazi foarte eficient toate organele abdominale gi decongestioneaza perfect plexul solar, care este creieral nostru abdominal si visceral. Plexul solar regleazi toate functiile viscerelor abdominale, dar este totodati si rezonatorul anxietitii si al tensiu- nilor interioare. Masajul de care el beneficiaza in timpul executiei lui Indolasana este unic in aceasti directie (a elimin’rii anxiettii gi a tensiunilor interioare). in plus, constipatia, ,lenea” intestinal si digestiva, in general, vor fi eliminate. Ficatul, pancreasul i suprarenalele sunt stimulate. Totodati, trebuie si precizim ci pentru a practica acest exercitiu este necesar ca digestia si fie incheiatd si si fi trecut cel putin dou ore de la ultima masa. Prima faz: Contractia musculard a parpii de sus a spatelui ridict bustul, capul si mdinile, Nu riméneti imobili ~ ar fi de alsfel imposibil -, i lasagi bustul sit revinit in pozitia de pornire. continuare in pagina 17 YogaMagazin 15Tantra Yoga continuare din nr.19 Shiva si Shakti Cuplul divin profesor Yoga Dan Bozaru in cosmologia tantric’, intregul univers este perceput ca find creat, p&truns gi susti- nut de dou’ forte fundamentale care se afli permanent intr-o uniune perfecti si de nedespartit. Aceste forte sau aspecte universale sunt numite Shiva si Shakti, asa dupi cum s-a prezentat anterior. Tradigia a personificat aceste aspecte, respectiv ca zeitate masculina si zeitate feminina; astfel, Shiva _reprezint& constiinta ce poarti in ea, latente, toate aspectele posibile ale manifestirii, iar Shakti — potenta dinamica ce face ca aces- te elemente si prinda viati gi si actioneze. Metafizic vorbind, cuplul divin Shiva ~— Shakti reprezinti contopirea celor doui aspecte_—esengiale_— ale Principiului Unie: principiul mas- culin, care reflect’ aspectul imuabil, transcendent al Divinului si principiul feminin, ce reprezinti Energia sa, Puterea care actioneazi in manifestare, viata insisi privit’ la nivel cosmic. Prin energia sa (Shakti), Divinul (Shiva) se implici in chiar actul continuu al Creatiei. Poate ci aceasta trasituri definitorie a ; : tantrismului, referitoare la viziunea asupra Doua jumacey ilewalstee Femininului in Creatie, a ficut ca interesul fiintei i Mn ay anne ae umane si se orienteze mai mult citre acest *ima- __ Hdeea actului creator Ia nivel divin, pur spi- nent”, catre principiile active ale lumii, decat spre Titual, este fundamental in conceptia cos- cele ce privesc pura transcendenti. mogonicg wantica 4 . Lui Shiva i apargin agadar atributele de spirit __ Astfel, actul care di nastere intregului pur, imuabil, avind natura Sinelui Suprem i Macrocosmos, atat in aspectul stu stabil gi sta- reprezentand principiul etern constient, iar lui tic, cat si in cel dinamic, atat in privinga Shakti ii revin, in mod complementar, atributele de formelor sale materiale si constiente, cat si a miscare, schimbare, devenire, ea aflandu-se la celor imateriale (subtile) si incongtiente, este originea oricirui act de producere, generare, actul eternei si indestructibilei uniuni dintre mentinere si transformare. Shiva si Shakti, care astfel formeaza striluci- torul cuplu divin. 18 YogaMagazinTantra Yoga in bogata iconografie tantric’, exist multiple reprezentiri ale cuplului divin. Cea mai indragit’ si totodati una dintre cele mai cunoscute, este aceea in care cele dou’ zeititi sunt infitigate in ceea ce numim Viparita — Maitbuna, adica intr-o uniune sexuali ca- racteristic’, profund diferita de conceptia occidental obisnuiti, prin faptul ci birbatul (Shiva) apare ca fiind imobil, iar femeia (Shakti), imbratigandu-l, are rolul activ in actul erotic. ‘Asadar, in tantrism, evolugia _cosmici infagisati sub forma unei polariziri in Fiinga Supremi, care este Absolurul nemanifestat, polarizare ce exprimi scindarea Unicului in doua aspecte funda- mentale: static si cinetic. Tantra simbolizeazi acest lucru prin compararea cuplului Shiva ~ Shakti eu un bob de grau (chanaka). Acesta prezinti dou’ jumstati atat de apropiate, incét par a forma un intreg, fiind inconjurate.de un singur invelis.. Simbolic, cele douk jumatiti fi reprezintd pe Shiva si Shakti, iar inveligul este Maya (iluzia. manifestirii, raportati la unica Realitate Suprema, care este insusi Dumnezeu). Omul devine zeu prin iluminare Cand constiinga nu este trezitd in-fiing’, asupra ei opereazi Maya (puterea iluziei in Creagie), care face ca natura divin esengiali — Atman = si mu poati fi perceputi, iar cele dou jumititi si pari separate. O dati cu atingerea nivelului iluminirii spirituale, sub forma unei revelatii Liuntrice, fiinga umani ajunge si triiasc3 efectiv adevarul cuprins in afirmagia tantrici “Intreaga Creatie este ficutt din Shiva si Shakti”. Manifestarea nu este deci un produs efemer al unei Puteri iluzorii (Maya), ci este chiar o creagie a Puterii ine (Shakti). Aceasti Putere absoluti a Supremului este, ca si acesta, omniprezent’, omni- scient& si omnipotenti, find totodati Congtiinga care inspira gi ghideaza totul, dar si Forya Universal care actioneazi. Aceasti Constiingi ~ Fort sau CHIT - Shakti nu este insi niciodati singuri, ci este perma- nent emanati gi sustinuti de citre Shiva. De fapt, Shakti nu reprezint’ altceva decit Shiva; ea este Shiva ca Shakti. Viziunea tantric sustine deci c4 oriunde o intil- nim pe Shakti, acolo il aflim intotdeauna gi pe Shiva, fie in acesti lume, fie in oricare alta, cici Adevarul Suprem este unul singur, revelindu-se pe sine in aspectul siu dublu (polarizat) in manifestare. YogaMagazin 19Tradi Sinteza invataturii din KXatha = Upamnishad Profesor Yoga Dan Bozaru Vede, Upanishade, Vedanta Cele patru Vede hinduse constituie scrierile funda- mentale, cu un profund suport spi-ritual, ale poporu- ui Indiei si ale filosofiei sale despre lume si viagd. In mare, cuvintul Veda semnifici ycunoagterea universal” si provine de la ridacina ,vid”, care inseamn’ ,cunoastere”. Cele patru Vede sunt: 1) Rig - Veda, care contine imnuri dedicate divinivtyii, mantra-e si diferite alte situaluri si procedee. 2) Yajur - Veda, care oferi cu- noasterea_ comportamentului corect in societate. 3) Sama - Veda, care constituie practic o sintezA a primelor dou’ Vede sub forma cdnturilor sia muzicii. 4) Atbarva - Veda, care oferi stiinga_magiei si a diferitelor altor tehnici spirituale, in scopul de a-1 scipa pe om de sufering’ si a-I face fericit. Esenta cunostintelor si invigl- turilor prézentate in Vede este cuprin- si in cele 108 Upanishade, care au fost pistrate: pind in zilele noastre. Sistemul filosofic de ansamblu, pe care se sprijin’ aceste Upanishade un fel de rezumat sau sintezi a celor patru Vede — se numeste Vedanta; li- teral, acest cuvnt inseamni ,sfarsitul sau concluzia Vedelor”. 22 YogaMagazin “Neti... Neti...” Structura atomici a materiei a fost gandita si propus& in antichitate, se spune, de filosofal grec Democrit din Abdera. La aceasti conceptie, stiinga modern a mai adugat un extrem de complicat joc al electro- nilor, protonilor, neutronilor si al altor particule subatomice de diferite tipuri, al foryelor si cimpurilor de forge care toate, impreuni, constituie un adevirat univers la scar miniatu- ralf, structurat ca o replici fideli a macrocosmosului exterior. Din perspectiva spiritual, marii ingelepgi care au scris Upanisbadele au realizat Adevirul Ultim printr-o con- templatic profundi asupra naturii esentiale ce caracterizeazi fiinja umani gi, in general, intreaga mani- festare. Atunci cand au reusit si faci total abstracyie de orice influent’ sau tendingi a personalitigii lor, cufundandu-se in acea stare plind de pace gi fericire infiniti, ce exprima cauza si totodati suportul tuturor lucrurilor si fiingelor din Creatie, ei au ingeles in mod perfect misterul ce reprezintS fundamentul orictrei ma- nifestari la nivel de constiingS, expan- sionagi astfel in nemirginire, ei au realizat unitatea indisolubila cu orice tip de manifestare in Creatie, fie ci aceasta se referd la un atom, la o par- ticuli, galaxie, actiune, fenomen, Iucru sau fiingé. S-a constatat insi ci o astfel de stare de constiingd extrem de elevatd este practic imposibil de descris cu acurateye. Ciutind totusi si o exprime, mari ingelepgi au apelat in mod repetat la negatii si au aritat, prin aceasta, ci starea respectivi nu reprezinti nici pimintul, nici floarea, nici apa, nici muntele, nici casa, nici corpul, nici stelele, nici mintea, adicdru se aseamina cu absolut nimic din intreaga creatie manifestatd; tovugi, in ‘mod paradoxal, Creagia are ca funda- ‘ment tocmai aceasti Realitate Ultima Indes-criptibili. Tehnica negatiei utilizati de intelepyii Upanishadelor este exprimatt in limba sanserit prin cuvintele Neti... Neti.., care Inseamné ,nu este nici asta, nici asta, nici asta...”, rispuns ce jaloneazi in fapt introspectia fiingei umane in sen- sul urmitoarei intrebari: Cine sunt eu (cu adevirat)?” Paradoxul afirmatiei yAcesta este Acela” din Upanishade Cand se ajunge inst la etapa descrierii identitatii dintre Sinele individual sau Atman, adevirata i suprema naturi divin’ a omului, cu Sinele Universal sau Paramatman (Dumnezeu), vocabularul concis al tehnicii de mai sus se dovedeste chiar si el cu totul insuficient. De aceea, inteleptii s-au vazut nevoiti si exprime acest lucru in felul urmitor: ,Acesta este Acela. Pentru laici, 0 asemenea propozisie pare lipsiti de orice ingeles; chiar si pentru cel ajuns la un anumit nivel spiritual, desi fi ofer’ anumite indicagii, ea se dovedeste inci a fi greu de patruns. Astfel, desi majoritatea lumii ingelege acum vocabularul siideile exprimate de Democrit, frazele si exprimarile din Upanisbade continu’ si apari pFecum un mister insondabi Daca mari ingelepyi au f spus c& ,Acesta este Acela”, ji atunci inseamni ci ,,Dumnezeu esti tu, iar tu esti Dumnezeu”, aspect regisit si in enigmatica afirmae din —_-Biblie: »Dumnezeu Ia creat pe om dupi chipul si asmanarea sa”. In doctrina Vedelor, Brabma este Creatorul, adic cel care a dat nastere intregului Univers; $i, intrucit I-a creat, el a fost privit in mod implicit ca fiind insugi acest Univers: Aceasti notiune gi creding& poarti numele de panteism si ea relevi faptul ci existi o singuri Natura care cuprinde si di nagtere la tot. De aceea, Dumnezeu a putut fi vizut, exprimat si adorat in apusul sau ristritul soarelui, in flori sau in orice altceva din jur. ingeleptii care au scris Upanishadele au preluat cuvintul ,Brabma”, dar i-au conferit un cu totul alt ingeles. Astfel, ei au argumentat ci -intr-o ultima analizi = daci nu exist nici o deosebire intre Sinele Real si restul Creatiei, atunci Tu (ca scinteie divin’) esti insisi aceasti Creatie, Cu alte cuvinte, Tu egti Brabma (Acela): Tat tvam Asi”. In acest fel, s-a elim- inat orice posibilitate de dualitate, de existent separati a ui Dumnezeu gi a Naturii, a omului gi a lui Brabma etc. Nu existi decit 0 singura reali- tate aflati atat la inceputul, cat gi la sfarsitul a orice: TU. Traditii Katha - Upanishad - unul dintre putinele texte pastrate aproape « neschimbate Unele dintre cele 108 Upanishade nu prezinti o important’ prea mare din punct de vedere ideologic, dar 13 dintre gle se referi in mod direct la doctrina Revelirii Sinelui si a naturii Tui esengiale. Una dintre aceste Upa- nishade, de 0 mare framusete, care $-a pastrat aproape nealterati in forma ei inigiala de-a lungul timpului, este Katha ~ Upanishad, cunoscuti si sub numele de ,Upanishada lui Nasheketas”, deoarece acesta este eroul si personajul central al textului. fn cadrul naragiunii Upanishadei, Nasheketas este un baiat de nou’ ani, apartinand castei celei mai inalte, adic cea a brahmanilor in India. Tatil lui era deja in varsti si se YogaMagazin 23Maestri spirituali Selingn am peccepe escape lucrarilor Swami Shivananda arati ci, in timp ce savantal modern incearci si rispundi la intrebarea “CUM?, yoghinul urmareste sx rispunds la intrebarea “DE CE?” Daci vom privi cu atentie modul in care actioneaza stiinta, vom ingelege imediat cA ea se preocup’ doar de fenomene, observind armonia naturii, ins% mu intré in esenta lucrurilor, nu explicit acel “DE CE?" al armoniei si corelirii universale, pen- tru ci oamenii de sti- ingi posedi doar o cunoastere partial. a Universului. Astfel, ei ma intuiesc partea ascunsi ff a lucrurilor, 1 cunostinge despre pla- nurile subtile superioare ale Manifest3rii (cum ar fi Brabmna-Loka), nici despre subtile nu au elementele ale materiei si nu ingeleg nici rolul constiingei in jocal Naturii, Marele ingelept yoghin afirma, de asemenea, ci stiinga a furnizat un bagaj masiv de cunostinte in plan fizic prin intermediul numeroaselor descoperiri si inventii pe care le-a ficut, dar toate acestea nu reprezinti decit “o pleavi comparativ cu sublima ccunoastere a Sinelui oferiti de brabma-vidya (canoasterea divin’ absoluti)”. Toate stiingele se fundamenteaz’ pe cunoasterea Sinelui. ‘Maestral Shivananda explicd in mod necesar: “Nu vreau si condamn aici descoperirile si invengiile importante cu care stiinta modern’ a contribuit la vastul bagaj de cunostinte al lumii si la bunastarea de care se bucuri generatiile prezente. Radioul, televiziunea, telefonul si alte mi- nuni ale stiingei stupefiazd uncori inteligenta umand. Se fac incerciri de a introduce radioul intr-un bay de chi- brit. Se doreste si se puna strizile in migcare, pentru a elimina necesitatea maginilor sia mijloacelor de transport 26 YogaMagazin in comun. Astrofizicienii incearcé si stabileasca o cale de comunicatie cu planeta Marte. S-ar putea ca toate actiu- nile lor si fie incununate’ de succes. Fie'ca Dumnezen sii binecuvinteze cu succese risuniitoare in toate ineer~ cirile lor. insi intrebarea este: pot toate aceste facilitayi, descoperiri si invent stiintifice si ofere nemurirea, satis- factia eterni si pacea vesnica? Tot acest confort material a contribuit oare intr-adevir la fericirea omului? Nu este omul mai zbuciumat astizi ca niciodati? Nu este el ‘mai nesatisficut si mai nemulyumit in ciuda acestui confort?” ‘Swami Shivananda prezint’ si solugia salvatoare, afirmand ci singurul remediu pentru aceste suferinte este acela de a abandona luxul si de a reveni Ja o viagi simpli si natural. Nemurirea spiritual poate fi atinsi doar prin reve- Jarea Constiingei Sinelui, la care se ajunge prin practica yoga, autocontrol, disciplin’ morali si meditayie. Brabma- Vidya sau Stiinta Sinelui nu este un subiect care poate fi ingeles si practicat prin simplu studiu individual, prin logic’ si rafionamente si nici prin discuyii sau argumentaii. Eruditia si inteligenya, oricit de avansate ar fi ele, nu pot ajuta constientizarea naturii divine esentiale care, de fapt, Ie este suport in manifestare. Mintea trebule pregitiet penetra contemplares Aderitrulal Mintea unui om de stiingi nu poate fanctiona in planuri spi- rituale elevate, cici ea este in general impur’, fiind mereu impulsionati de tendinge centrifuge citre diverse dorine, pasiuni sau_impresii empirice. Savantul modem este orgolios, domic de renume gi li- FP” mitat in concepyiile sale, dar ferm convins ci cl stipineste si desine singura cu- noastere reala. De fapt, el mu cunoaste nimic, pentru ciatengia sa este indreptatd spre exterior si astfel el nu poate privi spre interiorul lui, nu poate face o veritabil’ intro- spectie si nici nu poate sustine o meditatie profunds. Onnul de stiingi este capabil si analizeze atomii diferitelor elemente, dar nu are capacitatea autoanalizei, ceea ce il ‘indepirteazi de cunoasterea esengiali a Sinelui siu. Pe de alti parte, mintea unui ingelept yoghin este deosebit de subtil’ si puri, eliberati de pasiuni, de ego- ism si de uri, fiind foarte potziviti pentru contemplarea adevirurilor divine fundamentale din Creagje. Pe parcursul vietii sale, yoghinul abordeazi o disci- plind rar¥, practicind linistea mentalului, controlindu-si simpurile, abordand continenta sexual, purificindu-se interior si exterior; toate acestea reprezinti nogiuni si aspecte care nu pot fi invigate in scolile sau universitigile moderne. Omul de stiingi obvservii fenomenele fizice, face diverse experimente si deduce cauza din efectele produse, pe cind yoghinul se indreapti direct citre cauza sau sursa tuturor lucrurilor; omul de stings vede sau observi Tucrurile doar dup cum apar ele perceptiei lui senzoriale imitate, ins clarvizitorul le percepe cum sunt ele cu adevirat in natura lor esentiali, deoarece el are acces la starea subtili supraconstientd. Explorind cu asiduitate lumea fizici, oamenii de dingi au gisit numeroase metode de a controla foryele fizice ale naturii. in mod firesc, pltrunzAnd tot mai adine misterele lumii inconjuratoare, savangii au ajuns si-gi punt intrebari fundamentale: cine a dictat legile Naturii, legi care nu por fi ignorate? Care este inteligenta ce mised Natura? Cine a dat primul impuls in miscarea intregii Creatii? Acestea sunt intrebari care preocup’ deja mingile fizicienilor de avangardi, deoarece ele depigesc cu mult fixescul unor rispunsuri banale sau ipotetice. Studiul singular al fortelor si legilor fizice si ingelegerea simpli a forgelor gi legilor mentale nu sunt suficiente pentru a ne face ingelepyi. Avem nevoie de o canoastere completi si de cunoasterea substratului care este ascuns in spatele acestor formule, denumiri si fenomene fizice si mentale. Abia atunci vom deveni maestri perfecti sau adepyi inigiafi in tainele profunde ale spiritualititi. Swami Shivanvanda exprimi acest lucra Maestri spirituali intr-un mod admirabil si personal: “Este nevoie de un antrenament spiritual de exceptie pentru atingerea sco- pului indicat de brabma-vidya (sau para-vidya, stiinya superioari). Trebuie si atingi un tirim unde nu exist nici intuneric, nici lumin’, nici est, nici vest, nici castig, nici pierdere; un tirim care nu poate fi atins niciodatt exchisiv de minte sau de simfuri. Desigur, mu este 0 regiune imaginar’ din “O mie si una de nopti” sau din “Visul unei nopyi de vara”. Nu este un loc iluzoriu de fascinatie mitologic’. Este tirimul unic, silasul etern al Picii vesnice si al bucuriei destvargite, unde mintea mereu zbuciumati isi poate gisi in sfirgit odihna perma- nenti. Posibilitatea atingerii acestui nivel este la indemi- na fiecKruia dintre cei care sunt pregititi si lupte din greu, cu ribdare, perseverenti, voingi de fier si hotirare nestrimutati. Ce a reusit un om poate reugi si un altul. Aceasta este marea lege a naturi adaptare de Mibaela Dasicomis ‘YogaMagazin 27Kriya Yoga ‘Kiriya Yoga Tantric Aceasté lectie prezinta prima dintre cele cateva practici kriya ce folosesc vizualizarea. Ea include o discutie despre starea de martor si despre schema procesului de gandire. Lotusul lui Parvati Prezentare generali Lotusul lui Parvati este una dintre cele mai frumoase practici kiya de vizualizare. in ordinea de executie, ea se incadreaz’ dup’ ultima kriya, Cascada din Cer, tebnick in care este ““rigat” solul in care se vor forma ridicinile plantei de lotus. Toate prac- ticile kriya prezentate in cadrul acestor lectii sunt expuse intr-o anumiti ordine. inainte de a aborda o novi tehnici de kriya, este bine si fie rea- lizate de fiecare dati execugile ante- rioare. Ele vi pregitesc pentru a putea primi energia practicilor mai avansate. Kriya pe care o prezentim acum activeazi in mod direct chakra supremi (Sabasrara). ‘Aceasta este prima practici de kriya care foloseste vizualizarea. in loc si vi concentrati atentia pentru a simi energiile, ca in primele opt kriya-uri, ‘veti vizualiza o floare de lotus gi veti simg energia in insisi aceasti imagine. ‘Unii oameni au dificultigiin a vizualiza ceva. Daci vi aflagi in aceasti situatie, focalizati-va atentiaasupra senzatiilor. Urmitrig si sesizagi deocamdati 30 YogaMagazin numai expansiunea si contractia energillor la nivelul crestetului capului, in Sabasrara, Tehnica de executie Asezati-vi intr-o posturi de me- itatie (padnasema). Realizay kechari maura (cu limba intoarsi astfel incit partea de dedesubt si atingi zom_palatului). Anchideti ochii si relaxati-vi. Realizati o expiratie completi si aplicayi mula banda (Contractia perineului). In retentie pe vid, vizualizati cresterea ridicinilor florii de Jotus in porgiunea de sol aflats dedesubtul dumneavoastri. Radicinile pornesc din Muladbara chakra, intinzindu-se in jos si in pirtile laterale. Folosind respiratia ujjayi (con- tractia glotei in vederea {ncetinirii luxului de aer), continuati si menginegi mula bandba si incepeti inspi- ratia. In timpul inspiratiei, viaualizati o tulpin’ de lotus care reste de-a lungul coloanei verte- brale. Urmiriti mental cresterea acestei tulpini de-a lungul intregii coloane pina in crestetul capului, Ia nivelul lui Sabasrara. Ramaneti apoi in retengie pe plin si vizualizayi in Sabasrara formarea unui boboc de lotus. Relaxayi mula bandba si directionati energia odata cu expi- ratia, in jos pe coloan’, deplasand din now atentia citre ridicinile plantei Repetati prima parte a exercitiului, vizualizand ridacinile crescind in jos in timp ce realizati retengia pe vid. ‘Apoi inspiragi cind realizati din noumula bandba si vizwalizayi din nou tulpina crescind in sus pe coloan’, formind din nou bobocul in crestetul capului, conturindu-l din ce in ce mai clar, Repetati exercitiul. La un moment dat, in timpul retentiei, cind vi concentrati asupra bobocului din Sabasrara, sesizayi cum acesta incepe si se deschida incet. Privitil cum infloreste, transformindu-se intr-o adevirat’ floare de lotus. Apoi se va inchide lent. Continuayi retentia pe plin in timp ce floarea se inchide. Tmediat dup’ aceea se va deschide din nou. Va continua si se deschida si si se inchida cat timp vA veti tine respi- ragia, Cand atingeti maximul capa- citisii dumneavoastri de retentie, expiragi lent, deplasind din nou atentia citre tulpina florii, in josul coloanei, pin’ la (Muladbara Chakra). Ureagi gi coborigi de 11 ori in aceast manier’. Amintiti-va ca in finalul fiecirei exe- cutii s& revenigi cu atentia in Muladbara Chakra . Riménegi linigtic timp de cAteva minute. ridicina Cind realizagi retensia aerului pe perioade mai indelungate de timp veti intimpina dificultagi in a expira lent inci din prima fazi. Secretul const ina trage o guri de aer inainte de a incepe expiratia. Acest lucru pro- duce relaxarea gitului, permitind aerului si circule lent. Chiar si atunci cind credeti cd nu mai putesi_inhala aer, simpla incercare de a inspira va avea acelasi efect de relaxare. deloc Starea de martor Unul dintre cu- rentele majore ale filosofiei occidentale se bazeazi pe maxima lui Descartes: “Cuget, deci exist.” Pornind de la aceastd premisi, spiritualitatea occi- dentala si-a creat tn fandament fals. Conform filosofiei orientale, “noi nu suntem gandurile noastre. in mod amuzant, meditagia asupra acestui aforism genereazi un cere de intrebari si rispunsuri din care aparent nu poti esi. “Cine sunt eu, daci eu nu sunt gandurile mele? Dar acesta nu este tot un gind? Oare “eu-1” nu poate géndi asupra lui insusi? Ce este gandirea daci “eu” nu gandesc? Poate exista un “eu’ daci acest “eu” nu gindeste? Ce sunt gindurile? Pot oare gindurile si contemple insisi non-existenta lor?” Simplul fapt de a pune aceste {ntrebari poate constitui inceputul unei ciutiri spirituale autentice, dar Kriya Yoga poate conduce, pentru cel superfi- cial, si la 0 total confuzie, deoarece rispunsurile nu pot fi formulate in cuvinte Unele dintre cele mai autentice mijloace de explorare a acestor con- cepte sunt cele care urmiresc triirea stiri de martor, prin intermediul cireia putem observa propriile noas- tre ganduri. Oamenii au posibilitatea de a deveni constienti de ceea ce gan- dese chiar in timpul deruliii acestor ginduri. Este ca gi cum ne-am afla in afara procesului gindirii, asa cum cineva care cildtoreste cu trenul priveste derularea _peisajului Urmiriti si realizagi acest exercitiu. Relaxafi-vi realizind tei respiragii profunde si 2gomotoase. Acum repetati in gand aceasti expresie: “Eu nu sunt acest gind.” Repetati o dati, si ined o datd, incetinind de fiecare dati viteza cu care rostiti, din ce in ce mai mult. Urmiriti si observa, dact puteti, un loc anume in care incetiniti rostirea acestei fraze. Sesizarea aces- tui loc poate fi perceputi ca o constientizare a faptului ci realizagi o incetinire. Veti simgi acest lucru cu precidere in pauzele dintre cuvinte. Continuati si incetiniti procesul, pand cind in pauza dintre cuvinte vor incepe si apari alte ginduri. Kriya Yoga Tantrici dezvoltiKriya Yoga asadar abilitatea de a putea fi tori ai gindurilor voastre, nu puteti si le suntem supusi. lati de ce Gurdjieff fiti constienti de ele decit dupa ce se constiengi de propriile ginduri si de momentul in care ele apar. Pe par- cursul Lectiei 1, am mengionat cX practicile de kriya nu urmiresc si opreasci procesul gandirii, ci foca- lizeazi atenjia asupra circulasiei energiei, prin chakra-e si nadi-uri, in corelatie cu respiratia. Chiar daca la inceput vi orientagi atengia asupra exercitiilor de kriya prin ginduri dis- cursive, mai tarziu veri atinge un punct in care practica devine automata, ca atunci cand conduci o masini. Cu toate acestea, puteti fi constienti de felul in care se deplaseaza focarul atentiei voastre in timp ce apar mereu alte ganduri. Este necesar si cultivayi starea de martor pe tot parcursul _zilei, devenind constienti de cea ce gindigi, chiar in momentul in care ginditi acel lucru, Observati-vi in timp ce vorbiti si respiragi. Observa- {i-vi rizdnd, Observati cum vise schim- Da starea interioar8. Pini deveniti mar- 32 YogaMagazin produc. Prin aceasti practici, oricine poate deveni congtient de gindurile proprii chiar in timp ce ele se contureazd, ceea ce inseamn ci, practic,se poate inlocui un gind sau chiar se poate opri {nainte ca el si se fiincheiat. Acest lucru poate reprezenta un adevirat catalizator pentru realizarea unor transformari majore asupra felului de a gindi si asupra modelelor umane comporta- mentale. in plus, aveti ocazia si experi- smentati senzatia ¢X voi suntey separapi de sgindurile voastre. Schema gandirii obignuite Cultura si obignuinga educational sunt cele care determina in mod sem- nificativ conginutul gandurilor noas- te. Ele stau la baza_multora dintre valorile, credingele si modelele com- portamentale. Gandurile asupra a numeroase subiecte apar automat, ca urmare a diferitelor influenge cirora fi numea pe oameni “masini”. Nu numai cX suntem previzibili in gindurile si actiunile noastre, dar nici macar nu putem controla aceste gin- duri sau actiuni. intotdeau- na, una dintre numeroasele voci interioare va ridica glasul. Total poate deveni confuz,atunci cand vorbesc mai multe voci. Aceastd sporo-vaiali. mentali poate creste pani cind ajunge si semene cu hirmal petreceri, Mintea formeazi un gen de vartejuri care repeti povesti si cAntece, la fel ca niste discuri zgiriate, timp de ore intregi, chiar zile. La inceput ni se va parea imposibil si oprim aceste vartejuri. Apoi ne vom intreba care din aceste voci este vocea “propri Una dintre voci ne va da sfaturi, 0 alta va critica felul in care ne com- portim, Unele voci ar putea chiar si semene cu vocile paringilor nostri. Dar care dintre aceste voci este cea pe care “trebuie” si o ascultim? Care dintre aceste voci este vocea “noastri”? Rispunsul este “nici una”. Noi nu suntem vocile care vorbesc in capul nostru, Pentru a putea continua studierea acestui fenomen, ne va fi de ajutor ingelegerea unui model al activitigii noastre mentale. Modelul este struc- turat in functie de urmitoarele niveluri: stimuli externi, ganduri si reactii cognitive, corelayii non-ver- bale anterioare gindirii, intuitie si impulsuri creative. Aceste niveluri sunt reprezentate ca niste cercuri concentrice care inconjoari miezul interior. Stimuli externi sunt perceputi in mod constant de fiinta noastri, prinintermediul simpurilor. Scopul gandirii noastre, ca instument cogni- tiv, este acela de a fi capabili si reactiondm sau si rispundem acestor stimuli, Unii dintre acesti stimuli necesito replicé verbalA, in timp ce fay de algii vom reactiona conform modelelor comportamentale auto- mate sau conform obignuingelor. Gindurile care apar sunt manifestiri cognitive realizate ca reactie fati de stimulii externi. Exist’, de asemenea, sio anumiti component emotional in incircitura fieciruia dintre ele. Mecanismele non-verbale anterioare gandirii in spatele acestor manifestiri mentale se afli un mecanism non- verbal numit core-shifting. Acesta este un fenomen psiho-fiziologic care are loc inainte de aparitia gindurilor si care dureazi citeva microsecunde. El este cel care di “tonul” triirilor, gin- durilor si actiunilor noastre ulte- rioare. Noi nu suntem nici aceasti reactie non-verbal, dovada fiind fap- ‘ul ci putem observa ca martori pro- cesul de aparitie a acestei react. Foarte multe lucruri au loc inainte ca gindurile si se materializeze; psihicul se pregiteste si ofere reactiile cele ‘mai potrivite fag de stimuli externi. Corelatiile non-verbale previn riscul ca un stimul extern si pitrund’ prea mult in acel “miez”al mingi. El reali- zeazi prompt interceptarea acestui stimul $i initializeazi selectarea unei modalitii de rispuns adecvate. in terminologia calculatoarelor, fnainte ca acesta si poati “gindi”, este necesari inigierea unui program. Astizi, programele acestea sunt tot mai mari, Desi calculatoarele devin din ce in ce mai rapide, inci mai exist o intirziere notabili intre momentul lansirii programului si momentul in care incepe executia propriu-ziss. Se poate spune ci, in acest interval de timp, calculatorul “se pregiteste sii gindeasci in felul prescris de program”. Inteligenta umana este cu mult mai rapid decat cel mai rapid calculator. Practic, suma tuturor computerelor existente in acest moment pe aceasti planet nu poate egala dotarea nativi a unci singure mingi omenesti. in fractiunile de secundi dintre clipa in care primim stimulul si momentul in care apare un gind ver- bal referitor la acesta, psihicul pregiteste fiinga conform unui anu- mit model sau unei anumite pro- gramiri. Numim acest fenomen core- lagie non-verbal. Esenga in sine nu se schimbi; in jurul ei are loc o modifi- care ce ne pregiteste pentru reactie. Acest proces are loc atit de repede, incit este aproape imperceptibil. Atunci cind vom putea fi martorii acestui eveniment, vom observa o modificare energetici, insogit’ de senzatie fizick asociati, chiar inainte de aparitia emogiilor sau a gindurilor. Procesul de gindire care urmeazi va Kriya Yoga avea aceeasi “tenti” ca si modificarea energetick ce I-a precedat. Odati cbservate react, fiinga isi di ‘seama bruse cl ea nn este una cu ele. Angajarea in acest proces reflex aduce Jomina constinfei acolo unde pang atunci cexista 0 reactie mecanici si condiionati Psihologii din ziua de astizi ceroeteazit stingfc fetul in care se stabileste aceastt conditionare pre-verbals. Modalitatea spirituali de a utiliza capacititile men- tale incepe cu spargerea acestui tipar, caz in care fiinta are acces Ja un potential mult mai mare. Starea de martor seamind cu vizionarea unui film. Incepeti prin a va implica fay de personaje, in desfigu- rarea actiunii. Apoi devenigi constienti timp de o clip ci vi aflagi int-un cin- ematograf, urmirind un film. Apoi observati ci pe deasupra capului dum- neavoastrii trece o razi care lumineazi particulele de praf care plutesc in aer. Sntoarceti capul si vedeti c4 lumina vine de la o fereastri sipati in peretele din spate. Observati o oarecare migcare in dreptul ferestrei si realizati ci acolo este cineva care supravegheazi unKriya Yoga Filmul reprezinti gindurile voastre, derulindu-se intor- deauna pe ecranul mingii. Elementele dramatice sunt emo- tile aflate intr-o continui relatie cu continutul mingii dum- neavoastrd. Proiectorul i lumina reprezinti reactile pre-ver- bale care vi pregitesc fiinta inainte de aparitia senzatiilor sau 4 gindurilor. Cel care proiecteazi filmul reprezinti stimulul care iniiazd rispunsul conditionat (reflexal), Nu suntet filmul, nici ideea sau conginutul emotional. Nu sunteti proiectorul. Nici miicar nu vi aflagi int-un cinematograf. Acesta mu este decit un loc de observatie pentru acest experiment. Pentru a cpr filmul, rebuie si-l opriti pe cel care il proiecteazi perma ‘nent. Aceasta este marea incercare interioari. ‘profesor Yoga Andrei Petrescu 34 YogaMagazinPentru cel ce viziteazi prima dati India — miraculosul, ‘trim al adoririi zeilor si al tainelor spirituale —experienta poate fi oarecum bulversanti si lipsiti de suportul obignuit al comparagiilor uzuale. Acest fapt a dat nastere, de-a lun- gul anilor, la mule exageriri, confuzii si interpretiri eronate care au contribuit, toate, la formarea unui punct de vedere nu intotdeauna conform cu realitatea, mai ales in cazul turistilor occidentali. Punctul principal de atractie in aceasti tari il constitu- ie, fir indoiali, magnificile locuri, temple si constructii sfinte, pe Hingi care turistul striin sper’ si-i intilneasc’ pe faimosii “oameni sfinti”, mistici si asceti ai Indiei, adic pe acei sadbu-si riticitori, stipini ai unor forte si puteri ascunse, dobandite in urma unor indelungate si dificile eforturi spirituale. in prezent se estimeaz4 ci existi 4-5 milioane de sadbu-si pe intreg teritoriul Indiei, iar majori- tatea lor prefer zonele si locurile mai retrase, ascunse de agitatia vietii cotidiene. Diverse forme de ascetism Ceea ce impresioneazi in mod deosebit la acesti “chutitori ai Adevirului” este sentimental eX ei apartin unei alte lumi, in mod clar diferité de tot ceea ce si-ar putea inchipui omul modern. mos cii Ineliei Spiritualitatea in lume Mibaela Dasicomis Ei au ales si triascd o viagi liberi de orice tribulayi, diruiti in intregime ciutirii lui Damnezeu, firi nici un fel de posesiuni, firi confort si firi si se bucure de plice- rile care, in mod normal, fac deliciu! simgurilor Ja o fiingé angrenati in guvoiul intens si trepidant al civilizagiei actuale. Unul dintre aspectele traditionale intilnite in viata sadbu-silor este acela al ascetismului lor; acesta poate imbrica forme variate gi, intr-o anumiti misuri, se aseamini cu practicile ascetice, foarte eficiente, ale samanilor sau vracilor amerindieni. Accasta sever’ opti- tune trebuie si fie insi extrem de riguroasi, deoarece ea i sensul ~ cel putin pana la atingerea unui anumit nivel elevat de constiings -chutirilor acelui sadbu. Majoritatea celor care aleg calea renuntirii, practicand ascetismul, sunt barbagi; femeile reprezinti mai puyin de 10% din togi sadbu-sji, iar cele mai multe dintre acestea (aumite sadbo’) sunt viduve. Desi “inventarul” obiectelor personale ale unui sadbu traditional era, in trecut, extrem de restrns (un vas pen- YogaMagazin 35Spiritualitatea in lume tru mancarea primiti ca pomani, cordonul sacra, un bas ton gi, eventual, o panzi in jurul goldurilor ), unii dintre sadbu-sii de azi detin anumite obiecte “de lux” (judecind din perspectiva standardelor ascetice): ceasuri, radiouri, casetofoane si se folosesc de unele binefaceri ale civiliza- siei, cum ar fi Mathura Das este un asifel de lexemplu, el fiind adoptat in 1953, \a varsta de 7 ani, lde un sadbu in jvarsed (baba), dupa ce paringii lui sau prabusit lin Gange, de pe electricitatea, telefonul sau lun pod supra- laglomerat, la una ldimere procesin- Inile — religioase importante de la transportul in comun, La modul fundamental, insi, stilul lor de viag prezint’ ca- racteristici ale epocii de piatrd gi de bronz. Poate de aceea, niciodata Ia sol, tapas pe care el L-a| urmat nu mai putin de 28 de ani; totusi, in urmd cu| cipiva ani, el a| primite de la doc- tori, deoarece vars-| ta inaintata nu-i mai asigura rezistenta fizicd nece- card. 36 YogaMagazin ij complex de aderare la pentru unii, intilnirea cu acesti adeviragi “cilugitri ritici- tori” este precum o cilitorie in trecut, in preistorie, reflectind nostalgia originilor omului, a unei existente simple si armonioase, aflati in profund’ comuniune cu Dumnezeu. Sadbu-sii apargin diferitelor secte, ordine sau fraternititi spiri- tuale, dintre care cele ‘mai cunoscute sunt cele centrate pe adorarea si cultul marilor zei Shiva si Vishnu. Ritualul statutul de sade implici in primul rind raderea parului de pe cap. Unii sadbu-si locuiesc un timp in colibe de lut sau de piatrd, construite de disci post pur si simplu sub cerul liber. ‘Naga Baba Ananda Giri este un astfel de sadbad lcare are pe cap “comoara” unei jata de mai multe \kilograme. Dobandirea, menginerea si purtarea unei| jata este in ea insisi o practicit ascetica ce oferd unl anumit statua| important| sadbu-lui, inst ea nul oferit nici pel departe i garantia| eliberariil spirituale, oi dimpotriva,| poate favorizal © amplificare| a orgoliutui| personal.\Narayana Das § |poarea mereu, ca 0 roba, o vinza de sac lcroiti adecvat, liar pe cap un |mare turban |de asemenea ldin panad de |sac. Existi obi- i si adopte copiii pirisiti sau orfani, pe care ii intalnesc in timpul peregrinirilor lor. dati, familiile hinduse oferi unul din copiii lor unui sadbu, deci il dedici unei vieti sfinte, ca parte inte- grant a unui gen de “intelegere mistic’” cu zeitatea ado- rati de familia respectivi, pentru rezolvarea unor pro- bleme cu care se confrunt membrii ei. Formele ascetismului urmat de sadbu-si sunt variate $i, uneori, comport elemente stranii. Astfel, in scopul de a-si miri credinga gi forya adoririi pentru zeitiile invo- cate, ei fac apel la diverse pozitii sau atitudini corporale care se transforma in veritabile austerity (tapas), abordate pentru perioade de timp foarte lungi. ‘Uneori, sadbu-sii tin in mana insemne distinctive ale autoritigii religioase cu care sunt investiti, cit si ale grupitii spirituale din care fac parte. Un exemplu in acest sens este tri-danda, un fel de baston alcituit din trei bere de bambus, avand aceeasi lungime, strins legate impre- ‘unis; tri-danda simbolizeaza cele trei aspecte fundamentale si corelate ale ascetismului: controlul desivarsit al corpu- ui fizic, al vorbirii ial mingi, Algi sadbu-si obignuiesc si poarte diferite obiecte care subliniaza intr-un anumit fel specificul adorari efectuate de ei. Una dintre practicile ascetice, si totodati o forma de Spiritualitatea in lume adorare a Marelui Zeu Shiva, este aceea de a purta jata cit mai mare; aceasta se refer’ la stringerea piru- ui, care nu a mai fost thiat de cel pugin zece ani, in suvite inguste si apoi risucite in varful capului, ca un turban inalt. Alsi sadbu-si abordeaz4 austeritatea felului in care se imbraci. De altfel, conditia ascetic a unui sadbu este subliniatd in primul rind de elementele imbricimingi si de simbolismul atitudinii corporale adoptate a tapas. Culoarea si croiala hainelor unui sadbu sunt foarte diferite de cele obignuite. Cele mai des intalnite au culoarea rosie, portocalie, ocru sau rox, observate la adepyii cultului Shaiva (adoratori ai ui Shiva) si Vaishnava (adoratori ai lui Vishnu). © alt grupare de asceti, cea a aghora-silor, poarti haine de culoare neagri, pentru a simboliza astfel renuntarea total si moartea lor fagi de lumea cea profan’. Cei mai multi sadbu-si poarta in jurul soldurilor o panzi de bumbac de culoare albi sau galbeni (simbolurile Un alt simbol al renungarii la viata sexual, pentru sadbu-si, este purtarea unui tip de arbandb, adicé 0 apdritoare, o paviizl, 0 “pro- tectie” in fata penisului, un fel de “centurit de castitate” a femeilor, dar aplicatit azi la bitrbati. Arbandb-urile sunt de trei feluri: din franghie (la copii), din lemn (la tineri) si din metal (la adulti). ‘YogaMagazin 37Spiritualitatea in lume purititii si abandonului fags de viata in lume) si un gal pe umeri; niciodata un sadbu nu poartS pantaloni. Unii agho- ra, in conformitate cu bulversantul caracter al practicilor parea Aghora, cum ar fi si Krishna Yogi, opteazd| pentru cenusa uscata, provenita din resturile ruguluil jerar si, implicit, de la cadavrul astfel ars. lor ascetice ~ obignuiesc si foloseasc’ buciti din panza siulgiului in care a fost invelit un cadavru, dupi ce acesta a fost ars in locurile de crematie. Alsi sadbu-gi adopt inst forma cea mai clara gi desivarsiti a ascetismului referitor la imbricdminte - aceea de a umbla goi. Goliciunea tipului ii situeaza pe sadbu-i departe de viata in comun, de marile aglomeriri semnifici transcenderea urbane, gi lucru atagamentelor pentru aceast lume. Intrucit nuditatea lor acest este afigati fird nici o urmi de senzvalitate sau rugine, acest hucru este 0 mérturie a sublimarii impulsurilor se- xuale necontrolate gi a atingerii de cdtre ei a unei stiri de calm si puritate aseminatoare doar cu cea a unui copil. in acelasi timp, a rimane gol sau doar pe jumatate imbricat in orice anotimp reprezinti totodati asumarea gi 38 YogaMagazin realizarea unei severe austerititi. Acestea sunt doar unele din trisiturile uimitoare ale vieyii sadhu-silor caracteristice comunitatii relativ ‘numeroase i diverse a acestora. Din cei aproximativ cinci milioane de sadhu-gi din India, unii vor atinge probabil un anumit nivel de forgi Huntried si chiar unele puteri paranormale, insi doar extrem de putini vor ajunge in acest mod la o anumitd forms de eliberare. Narayana Das, conducitorul marelui Ashram| ldin Ayodhya, a renungat in urmé cu patruzeci de anil lia placerile oferite de diferite feluri de mancare i se lbrdneste zilnic, de atunci, numai cu dows pabare de| ltapte; in plus, el este un adept al imbratcitmintii din| 2d de sac si doarme, de asemenea, tot pe o astfe panzit de sac.Yo ga ani-a ditrait ® noua ‘Numele meu este Mihaela Marian si sunt cursant3 in anul 4 de yoga, Iasi. Contactul meu cu aceasti cale nu a fost intamplitor, aga cum de altfel nimi¢ nu e intimplitor. “Credeam cit voi muri... ‘Si totusi...” Am aflat despre cursul de yoga acum 4 ani, intr-un moment foarte difi- cil din viaga mea, Aveam probleme mari de ginitate. Credeam cf voi muri ‘Urmasem un tratament sever timp de aproape 9 ani de zie. Se stia cA nm cra cea mai buni soluyie dar, oricam, insemna si-mi prelungese cit de cit durata viegi. Pentru unii era chiar 0 ‘minune faptul cl rezistasem si acesti 9 ani. E adevira, rezistasem, dar cu ce pret! Ajunsesem o epavi; devenisem foarte irascibili,labill, nesigur, mi izo- Jasem de tofi cei din jurul meus ajunse- ‘sem, dupa cum fusesem avertizati de medici, la stiri de disperare gi aveam. tendinge de suicid, datorate tratamentu- Jui medicamentos. Izolarea, nesiguran- {a si teama de orice mi aduseserif intr-o stare critic, in care nimeni nu-mi didea nici o sansi, cu atit mai putin eu insimi. $i torusi am intdlnit o fing’ pe care Dumnezeu mi-a soos-o in cale exactin ziua in care Iuasem hotirirea si renunt Ja orice lucru sau medicament care mi ficea si-mi prelungesc acel chin care reprezenta atunci viata mea. Din acea zi, aveau si se deruleze o mulfime de evenimente care, incet-incet, m-au aju- tat i-mi revin sau, mai bine zis, i renasc sisi devin o ale fing. Prin cli stiute numai de Dumnezeu, am ajuns la un cabinet de medicing naturist si am avut sansa de a cunoaste ‘oameni minunagi care m-au ajutat cu foarte multi ribdare si invig din nou si merg, si vorbesc, si gindesc, si miinnc, st-mi recapit incre- derea in mine, si re- nase efectiv. Pentru a exemplifca stadiul la care ajunsesern, am si dau un singur cexemplu: la intreba- rea “Ce culoare iti mai simple, pe care si un copil mic le-ar f putut realiza ca uguring’; a trebuit st fiu ajutati. “Culoarea verde, frunzele igi plac?” iam cum arati copacii i iarba, dar nu-mi aduceam aminte cla distineyja intre diferite gusturi: amar, acru etc. Desi aparent eram nor- mali, orice intrebare reprezenta pentru mine un factor de sires si declanga in finta mea un intreg blocaj. Dupa 2 luni de tatamente naturiste (regim alimentar, masaj, kinetoterapie, acupuncturi, meloterapie, psihoterapie), am inceput si descopar uimiti ci exist coameni care au incredere in mine si am Povestea mea yiata {nceput st fac tot ce-mi stitea in puting cast mii dezamigese. La recomandarea medicului_ meu, ‘am inceput si urmez, cursurile de yoga, despre care nu stiam mai nimic, filosofia aceasta a lumii orientale fiindu-mi abso- futnecunoscuté pnd atun YogaMagazin 39“Importanti este ecdieea ett reieccare 0am in fiecare clipit” Dupi un timp de practic’ yoga (trei ani), m-am insinitosit complet si - mai mult decit aceasta - am inceput si mi transform interior (psihic). Astfel am putut si-mi sesizez gi st-mi analizez mai bine defectele, mi-am descoperit si dez- voltat calititle, mi-am privit aspectele egoiste mult mai trangant, cu dorinta dea Je transforma i elimina si am ingeles ci important este atitudinea interioar pe care o am in fiecare clip’, cea de aici si acum. ‘Un ingelept spunea ci “a tii aici si acum inseamn’ a-fi stipani trecutul gi 2-41 cstiga vitorul,” rin yoga ajungi si descoperi natura ta diving. Ajungi si ingelegi ci suntem ‘mai mult decit corp si gindire. Ci existim pentru ceva mai mult decit doar pentru a ne duce zilele de azi pe maine. ‘Am realizat care au fost cawzele bolii mele, sesizind ci un mod gresit de a Bindi te poate imbolnivi, Important este mu cit ai gresit in viagi, ci cit ai invigat din aceste greseli si ce ai transformat in tine. Se spune ci a face o prostie si apoi a te plinge ci ai ficut-o inseamna, de fapt, si fii prost de doui ori. Timpul pe care-l pierzi plingind sau viicirindu-te Lai putea folosi corectind ceea ce ai gresit. Am finvatat in acesti ani, de cind viata mea 40 YogaMagazin s-a transformat, of nu trebuie si-t cultivi si Si-i protejezi slabiciunile si comodi- tatea; cel mai mult te ajuti constienti- area necesitiii de a te transforma si de a te armoniza prin depisirea limitelor pe care le ai la un moment dat. ‘Acesta este curajul de a te separa de ‘coea ce ai fost side a te dizolva pani la a nu mai fi doar o individualitate mict si singuri, ci totul, prin brangarea Sox la coins ni "and pl ic voia lui Dumnezeu si cosa ce posi si manifesti plenar dupi aceasti renunjare Ja ego-ul efemer este iubirea fay de tot si de toate. Jubirea igi da sentimentul Gi eternitaten este ib Cel mai mare dar pe care mi L-a ficut Dumnezeu este iubirea. Ea m-a ajutat si renasc, si devin o fiinys nous, care manifest tot ceea ce este mai mi- ‘munat in ea: tandreyea, bunitatea, linistea, armonia, frumusetea, ging%sia, forya. Am acum, tot mai adesea, senti- mental cX etemitatea ne este accesibili ‘Am nvigat cf totul se poate transfor- ma, nimic nu e imposibil. C& pot fi feric- itatunci cind faci un lucru cu toat finga 1a $i c& acest sentiment de bucurie poate fi atit de plenar, incit si simgj cli a meri- tat sf triesti fe si mumai pentru a impli- ni acel lucru. Ea gi cum te-ai naste in fiecare zi si ai simi cH aceasti zi tie diruiti de Dumnezeu pentru ca tu si te desivargest, site apropii tot mai mult de EL, pint in momentul in care clipa va deveni eternitate, iar tu te vei topi in Fl “Calea fireasci a oricitrei Siinge umane este de a ajunge la desitvitrsire” Degiinainte nu gindeam astfel, acum stu ci Dumnezeu nu doreste suferinga nici unei fine; suferinga provine de la ‘ego-ul nostru care se vrea linistit si clruia ‘ransformirile nu fi sunt pe plac. Eu am sesizat ci una dintre cele mai redutabile arme impotriva ego-ului este credinga, iar calea fireasci a oricirei fiinge umane este de a ajunge in final la desivarsire, in aceasta cred acum cu toati fiinga mea. Dintr-o fiingh disperats, care a crezut ‘ch nu va mai putea jubi niciodati,ineran- cenati in starea ei de boali, la un pas dea renunga la propria ei existent, care a creaut in prezenta Ini Dumnezeu atit cit Si-L blameze $i si-L invinovieasci de suferinga sa, am ajuns, practicind yoga si avind sansa de a fi ghidati si inconjurats de cameni minu-natj, si m& bucur de ceea ce sunt, de ceea ce este in jurul meu, am ajuns si iubesc mai profund si si inge- leg cu adevirat eX omul este direct ispunzitor de bucuria sau suferinga sa. Pentru acestea toate si pentru inci ‘multe altele pe care nu le-am mai putut serie aici, fi mulgumese din toati inima ‘mea fui Dumnezeu si Maestrului meu spiritual. ‘Va dorese tuturor si vi nasteti din nou ca fiinge spirituale, pe aceasti cale autenticS de evolutie spiritual, care este yoga."O adresa cunoscuta oricarui iubitor de muzica buna. ju schimbati frecventa, pentru ci Rabo ROMANTIC igi agteapta ascultatorii cu noi surprize, in aceeasi manier4 neostentativa si de bun gust cu care i-a obisnuit de mai bine de sase ani. De la ora 6, putegi fi Dimineapi... romantic cu Petre Minculescu, Alexandru Ichim si Romeo Badulescu. De la ora 10, aveti Intrare liber pe poarta vietii culturale romanesti cu Midalina |Manolache. De la ora 13, Crist. Nicolau vi va conduce cu 101.7 km pe ori prin avatarurile viewii de| automobilist sau de calitor cu masina. La ora 14:15, Oltea Serban- Parau va invita la un Portret muzical FM cat se poate de romantic, pe care il puteti auzi gi in reluare dupa miezul noptii. De la oral 5, sunteti bineveniti la Mondoromantic. 100 de grade Celsius cu Anca Florea, de la ora 17, igr de la ora 19 — Cafeneaua de searit in com- pania Oanei Tudor. In serile fierbini de var’, cu o ori inaintea miezului noptii, Dan Marius Costache vi cheama la Cafeneaua de alt#data, un program unic in FM-ul bucurestean, cu muzica veche i foare vache st irs vorbi, La sfirgit de sipcimind vi putep trezi lai tarziu de dimineafit cu Stelian Dobre sau puteti petrece un Week-end special romantic cx Dan Marius Goccantie gh Dent Ivanov. Pledoaria cea mai convingatoare pentru o toamnd romanticit raméne, inst, una singura: deschideti aparatele| de radio, fixati-le pe 101.7 FM gi ascultagi! Nu veti mai simpi nevoia si patrdsiti aceasta frecvenga! ¥ °e G A €urs prin corespondenta Pentru cei care dorese si practice yoga, dar, din diverse ‘motive nu pot urma cursurile susfinute de instructori avizati, oferim o solusie: cursul prin corespondengi. Astfel, avefi posibilitatea: si beneficiaji de toate avantajele pe care le oferd sistemul Yoga; sii nu pierdefi nimic din cele prezentate, cdci totul se va afla seris, in faja dumneavoastra, «si invifati cum sa practicati YOGA acasi, in timpul liber, {in intimitate gi in conditii optime, indiferent de varsta pe care oaveti; +38 fifi intr-o clas& cu un singur elev; +s progresafi in ce ritm dorifi; si incepeti practica atunci cnd dorifi, in functie de pro- gramul zilnic; NOt "TALON DE COMANDA pen inxs ral pel pin car a aint oneroar come ares: Tyumete i -Adresa 1 Dorese i grime: (if ca 8) EF abonamente) ince coat eeey or TH Fa pega de 30.000 et i i +s trdipi la maximum gi intr-un mod spiritual fiecare moment al vieti. Cei care vor urma CURSUL DE YOGA PRIN CORESPONDENTA Yor primi (in functie de numarul de siptiméni al luni in curs) 4 sau 5 cursuri tipdrite. Nu este necesar s& aveti o experienfi anterioari ca si puteti incepe, deoarece in cuprinsul cursurilor tiptirte veti gisi explicate posibilitiile practice, efectele benefice gi contraindicafiile pentru fiecare procedeu. Odati primite cursurile, se poate incepe imediat practica. Trimite-ne opfiunea ta pe adresa: O.P. 60, C.P. 36, sector 3, Bucuresti 75.000 lei/luna, plata ramburs. © ir Tai 0,000 tei CF 12 mumere 000 lei/ex (exceptie nr. |, Bucuret (penta Mirela Vineler)Grupul de cercetiri in domeniul stiinjelor de frontiera si dezvoltare transpersonala vA propune: Dispozitivul de stimulare cerebrala MIND SYNERGY MILLENIUM Dansul a fost dintotdeauna nu numai o dis- tractie, ci si un mod de eliberare instinctiv’ a energiilor siritmurilor interne, eliberare care stimuleaza diverse activitii psihologice. Din aceasti cauzi dansul acompa- niazi si precede adesea nu numai festivitatile, ci si cere- moniile religioase sau vindecatrile, ‘Cum in multe tradigi spirituale dansul si balan- sirile ritmice ocup§ un loc aparte, in toamna anului 1960, medicul francez Francis Lefebure a avut ideea de a inlocui dansul muscular cu un dans al organelor de simp. Altfel spus, migcérile dansului,fiind compuse din balan- siri regulate ale corpului, au fost inlocuite de excitarea alternativi a organelor de simg. Lefebure a ficut numeroase experiente de sti- mulare alternativa a emisfe- relor cerebrale, folosind sunete si lumini, cfutind si product excitarea lor pe perioade lungi, fird si product oboseali. Rezultatele pe care le-a obinut au fost uluitoare si au permis dezvoltarea unor aparate denu- mite ,brain machine”. Pornind de la aceste rezultate gi integrind informagii ezoterice legate de anumite frecvente caracteristice stirilor de transi, precum gi despre functionarea creierului, dupi cigiva ani de studii, “Grupul de cercetiiri in domeniul stiingelor de frontier si dezvoltare transpersonala” din Romania a reugit si realizeze un aparat cu ajutorul cAruia s-au obginut rezultate cu adevarat remarcabile. Acest dispo- zitivnumit MIND SYNERGY MILLENLIU Mest unmijloc extrem de efi- cient, prin intermediul ciruia putem experimenta gi controla intreaga gama a triirilor umane. Este, de asemenea, o unealti extrem de puternica de antrenare a (CREIERUL ESTE ORGANUL COMPLEX AL FIINJEI NOASTRE $1 IN MOD CERT APOGEUL DEZVOLTARII MATERIE! PRIVITX CA MOD DE ORGANIZARE. FuNnbD ALCXTUIT DIN PESTE IG MILIARDE DE NEURONI INTRE CARE SE STA- BILESC CONEXIUNI (SINAPSE) CU O LUNGIME TOTALX DE PESTE 5 MILIOANE DE KM, CREIERUL CONTROLEAZX INTREAGA NOASTRX FIINTX, EXISTAND PE SUPRAFATA SA PROIECTII PENTRU TOATE FUNCTULE FIZICE $1 INTELECTUALE ALE CORPULUL CHIAR $I TRXIRILE SPIRITUALE ALE OMULUI [$1 GXSESC PROIECTIA CORESPONDENTA LA NIVELUL CREIERULLIL propriului nostru creier, ajutindu-ne si accedem la incredibilele sale resurse. Determinand profunde stiri de echilibrare a fanctionirii emisferelor cerebrale si activarea unui numir extrem de mare de sinapse neuronale, MIND SYNERGY MILLENTUM are ca scop ultim pregitirea fiingei pentru ca ea si fie capabilé si genereze singur’, firi ajutor din exterior, toate stirile minunate care pot fi obginute la inceput cu ajutorul aparatului. Acest ,brain machine” vi ajuti si eliminagi ten- siunjle acumulate in timpul unei zile de lucru lungi si” obositoare, folosind programele special proiectate in acest scop. in aceasti directie, 15 minute de relaxare adecvati utilizind acest dis- pozitiv echivaleazit cu 4 ore de somn profund. Exist pro- grame create cu anumite freevente de stimulare (unde Theta), care determin’ cresterea puterii de invigare, stimularea proceselor memo- riei si creativitagi stiingifice si artistice. Stimularea cu freevenye in gama undelor Beta suprainalte duce la trezirea capacititilor mentale latente, cum ar fi: clarviziunea, telepatia si precogniia, iar folosind programe cu anumite frecvenye speciale, Puteti realiza dedubliri constiente care si vi lirgeasc& considerabil orizonturile proprii ale cunoasteri Cei care vor si beneficieze de rezultatele deosebite ale acestor cercetiri, precum si cei care vor si dezvolte programul de dinamizare mentali sau si achi- zitioneze aparatele din seria ,MIND SYNERGY” si sune pentru informatii la telefon 095.471.379.Revista care te transforma CMe Rr eae ort iae eon ener toa se Poaionme tree i ce paan ty ama he ecco ME TCoE Men Rea oeioas Peet en a eae Mee ME Ree LC UU en Aa