Materiale pentru practica clinica Elaborate de Martin Hautzinger si Frantz Petermann Franz Petermann — Ulrike Petermann Program de interventie pentru copiii agresivi Editia a 11-a, revizuita Editura RTSProf. Dr. Franz Petremann Prof. Dr, Ulrike Peterman Universitatea Bremen Universitatea Dortmund Ceniru de psihologie clinicé gi reabilitare Catedra de reabiltare i pedagogi au Strada Grazer. nr. 6, D-28359 Bremen tulburarile psihice si comportamentale e-mail: foeterm@uni-bremen.de Strada Emil-Figge, nr, 50, 0-44221 Dortmund e-mail: U ann@udo.e! Editorii seriei ,Materiale pentru practica clinica’ Prof. Dr. Martin Hautzingar Prof. Dr. Franz Peterman Universitatea Tubingen Universitatea Bremen Institutul psihologic de psihalogie clinica gi Centru de psinologie clinica si reabiltare fiziologica Strada Grazer, nv. 6, D-28359 Bremen Strada Christoph, ar, 2, 0-72072 Tubingen e-mail; foeterm@@uni-bremen.de e-mail: martin. hau F@uni-tuebingen de Teale drepturie rezervate, Reproduceres integral3 sau parialé a textuli rd acor interzisa gi se pedepseste confarm fegi. Nici o parte 2 at eleclionic, mecanic sau folografic {ard permisiunea prealabilé $1 expres Tn scris a celor diepturi, Crice Hrcercare muligicare sau prelucrare 18rd acon! este ilegalé si pedeps'a prin lege in conformitate cu lages drepturior de autor Acest luctu este valabil gi pentru releaus intemd de internet a unel scoll sau # altar institutii de educatie. Ori Uilizare 2 céiti in alt scop deca cel prescs are nevoie de acordul scrs al aviorlor. ip preatabil al autorilor este fe! CBT nu poate fitisdrité sau reprodusé prin orice form Editia in limba germana Edita a 41-2, reviauita Editia 1 1978, Urban & Schwarzenberg, Munchen Editia a 2-a revizuité 1984, Urban & Schwarzenberg, Munchen Editia a 3-a revizuita 1988, Editura Psihologica, Munchen ~ Weinheim Ediia a 4-a revizuita 1990, Editura Psihologicg, Munchen Editia a 5-a revizvita 1991, Editura Psihologica, Weinheim Editia a 6-2 revizuita 1993, Editura Psihologica, Weinneim Euitia a 7-2 1994, Editura Psinologica, Weinheim Edija a 8-2 modificaté si completata 1997, Editura Psihologica, Weinheim Exitia a 9-a revizuité 2000, Editura Psihologica, Weinheim Editia a 10-a revizuité 2001, Editura Psihologica, Weinheim Titul in fimba germané: Training mit aggressiven Kinder, © Ediiura Beltz, Weinheim, Basel 2005 hitpuAwww.beltz.ce Editia in limba romana © 2005 RTS ROMANIAN PSYCHOLOGICAL TESTING SERVICES Traducerea din limba germana s-a realizat cu permisiunea Editurii BELTZ Pentru versiunea in limba roman8 drepturile apartin Editurii RTS Treducerea din limba germand: Liana Hurezan Corectura cénfi: Camelia Rusu Procesare computerizata: Livia Dobrota, Daniel Paul Coperta: Salvador Pintea Editor: Anca Dobrean Pentru comenzi: Editura RTS Str, Uzinei Electrice 15/15 400378 Cluj Napoca, Romania Tel: 0744-438897, 0264-582275 email: info@risclui.ro, www.risclui.ro Editura RTS ISBN: 973-86337-3-7, Tiparit in RomaniaCuprins Cuvant inainte {a editia a ta ix Cuvant inainte la editia a l-a xi Cazul tui Jens wil 1 Forme de manifestare si evolutie 1 1.4 Tablout clinic 1 4.2 Agresivitatea motivata de teama 3 1.3 Clasificare 3 1.4 Provalenta 8 1.5 Evolutie 40 2 Diagnostic 14 2.4 Dimensiuni in realizarea diagnosticutui 14 2.2 Intervievarea parintilor 17 2.3 Discutia cu copitul 38 2.4 Observarea comportamentulul 47 3 Factori implicati 37 3.4 Factori biologici 57. 3.2 Factori psinologici 5 3.3 Factori sociali 80 4. Elaborarea training-ului 86 4.4 Premise 66 4.2 Comportamentul agresiv: modelul procesual si modalitatile de 67 interventie 4.2.4 Modelul procesual al comportamentuiui agresiv elaborat de Kaufmann 87. 4.2.2 Elementele suplimentare ale unei interventit 72 4.3 Scopuri terapeutice 72 4.4 Aspecte taoretice ale abordarii torapeutice 79 4.4.1 Invatarea sociala 79. 4.4.2 Transpunerea invatarii sociale in cadrul terapautic 85 4.5 Comportamentul terapeutului 89 4.5.1 Rolul terapeutului 90 4.5.2 Construirea relatiei terapeutice 904.6 Consilierea parintilor si a familie 4.7 Elaborarea interventiel terapeutice 4.8 Recomandari pentru organizares training-ului Training individual 5.1 Construirea relatiei cu copilul 5.1.4 Desfaigurarea discutiei 5.1.2 Motivatia pentru training 5.2 Obiectivele si elaborarea training-ului individual 5.3 Prima intainire 5.4 Elemente terapeutice ale modulului 5.4.1 Program de intériri prin aferirea de ouncte 5.4.2 Figa detectiv 5.4.3 Training pentru inducerea unei stari de rela re gi calm 5.5 Modulul unu al training-ulul individual 5.6 Modului doi al training-ului individual 5.7 Modului trei al training-utui individual 5.8 Modulul patru al training-ului individuai 5.9 Modulul cinci al training-ulut individual 5.10 Situatii terapeutice delicate 5.10.4 Cauze 5.10.2 Soluti propuse Training de grup 6.1 Formarea grupelor 6.2 Motivarea copiilor 6.3 Obiective si construirea training-ului de grup 6.4 Elemente terapeutice ale modulelor 6.4.1 Program de intariri cu puncte 6.4.2 Figa detectiv 6.4 3 Training-ul de relaxare 6.4.4 Jocul de rol 6.5 Etapele de cunoastere si de joc 6.6 Modulul unu al training-uiui de grup 6.7 Modulul doi al training-ului de grup 6.8 Modulul trei al training-ului de grup 6.9 Modulu! patru al training-ului de grup 6.10 Modulul cinci ai training-ului de grup g°2 aS age oe aesss a8 a3 a Rea 16.11 Modulul sase al training-ului de grup. : 6.12 Situatii terapeutice delicate 6.12.1 Cauz 12.2 Solutii propuse Consilierea parintilor gi a familiel TA Condi 7.2 Stabilirea relatiel ide bazé urares discutiel cu parintii ve gi organizarea consitierii parintilor 4 Prima intainire Primul modul de consilicre a parintilor 5 7.6 Moduiul doi ai consitierii parintiior 7 ropuse a efectelor interventiei la diferite intervalo de timp Evaluarea impactului interventiel 8.1 Metode de monitorizare a efectelor 8.2 Rezultatele monitorizarli Extrapolarea concluzitlor /a alte demenii 8.1 Utilizarea in domeniul scolar 9.2 Utilizarea programutul in regim de internat 9.3 Acti eile cu copili si adolescentii ca gi modalitate de preventio 4 Consiliere preventiva a parintiior 6 9.5 Combinarea cu alte metode de training Giosar Bibliografie IndexFise de lucru: catalogul! materialelor Fise de lucru pentru diagnostic (AB D) AB Dt AB D2 AB D3 AB D4 AB DS (TMK) Fis de investigare pentru parinti Lista de evaluare a comportamenteior parintilor Lista de evaluare a int&ririlor pentru copii (LEV-K) Gril de observare a comportamentulul agresiv (BAV) Grilé de evaluare a impiicdrii copitului in interventia terapeutice Fige de lucru pentru training-ul individual (AB ET) ABET1 ABET2 ABET ABET4 ABET41 AB ET4.2 ABET4.3 ABET4.4 AB ETS ABETS.1 AB ETS.2 ABET5S.3 ABETS.4 ABETS.5S AB ETS.6 AB ET6 AB ET6.1 ABET6.2 AB ET6.3 ABET6.4 AB ET7 ABET7.1 AB ET7.2 AB ETT7.3. ABET7.4 AB ETT.S ABET7.6 ABET?.7 AB ET7.8 AB ET7.9 vi Contract terapeutic Lista de reguli pentru programul de int&riri cu puncte Figa detectiv pentru adunarea dovezilor Cartonase cu autoinstructiuni Povestea vulpoiului Instructiuni de inducere a calmulut instructiuni de reflectare Instruciiuni pentru orientarea spre viitor Povestiri in imagini Ge s& ne jucdm impreuna? Oare vrea s-mi ia ursuletul? Sa stric cea ce a facut un alt copill De Ia joc se ajunge la ceva serios! A facut asta in mod intentionat! Nu am chef s& fac ordine! Sd ne impacdm si s4 nu ne mai certain! Jocul cu focul Tenis Casa de bandit ‘S&ruturi din clocolat& Descrierea situatillor (BAS) Neliniste in clasa Tulburarea linistii Bataie in curtea scolli Copierea temei la scoala Nu te supara, frate! Filip cel neastamparat Interzicerea televizorulut Amenda pentru trisat Fara tort de ziua de nastereAB ETS Afirmatii pentru autoevaluarea critica pentru BAS si EAS Fige de lucru pentru training-ul de grup (AB GT) AB GTI Cépitanul Nemo gi cu mine AB GT2 Cartonas cu instructiuni: Expresia C&pitanului Nemo AB GT3 Oferirea feedback-ului Fise de lucru pentru consilierea pirintilor (AB E) ABET informarea p&rintilor AB EZ De ce este copilul meu atat de ostil gi de agresiv? AB ES Tipuri de atituaini AB E4 Cum tl recompensez/ pedepsese pe copil in mad corect? ABES Consiliul de familie AB EG Lista de verificare pentru ile de crizd CD-ROM Pe CD veti-gasi toate figele de lucru tn format pdf pentru a le putea tiparl. Daca nu aveti instalat programul Acrobat Reader” pe calculatorul dumneavost&, puteti s-1 instalati de pe CD.Cuvant inainte fa editia a Il-a Aceast carte are 0 vechime mai mare decat ,jumate din viata unui practician". Din anii '27 pana le prima editie a crtii din anul 1978, nici o psihopatologie sau interventie adresat& copillor nu a ridicat atét de multe discutti cum au facut-o aspectele legate de problemele de agresivitate si metodele de interventie corespunzatoare. in anul 1978 am utilizat in mod indréznet cuvantul ,training” — intr-o perioal care a nivel so in in practic era sustinut educatia Jibera” a copiilor. Abia la finalul anilor '80 2 inceput o alt’ abordare a comportamentului agresiv al copiilor si adolescentilor; din acel moment procedure noastré @ fost acceptata. In uitimi ani discutia s-a orientet spre consecintele comportamentelor agresive, in centru! discutizi aflandu-se victimele eotulul agresiv. Ih prezent, in psihologia clinica se acorda o mare importania dificult&tiior $i anxietatilor victimei. Prin ace: carte nu dorim s& ,inot&m impotriva curentului” sau sa initiem .o nou’ modé in psihoterapie”. Scopul nostru @ fost mereu oferirea unui sprijin cosilior si famililor acestora; am vrut s@ oferim cateva indicit prin care s& se avite agravarea tulburarit, aga cum se intémplé in cazul multor comportamente agresive Am ales ca gi modalitate de irterventie terapia comportamentala pentru copii $i consilierea parintilor, deci o dubl& interventie. Desi aceasté metoda s-e pastrat pe parcursul anilor, au fost introcuse mereu noi convepte care s& permitd rezoivarea direct’ si mai facil a problemelor. Din pacate realitatea terapeutica ar diferit: comportai extrem de greu chiar gi la vars Aceasté carte oferé o colectie de materiale, care au fost actualizate mereu fata de editile enterioare. Actualizarea a vizat planificarea terapiei, care tine cor nolle rezultate experimentaie referitoare la cauzele comportamentului egresiv, o gi elaborarea progresiva @ trainingului pe baze activitatii practice cu copill si cu familiile lor. institutul de filme gtiintifice (Nonnenstieg 72, 37075 Gottingen) @ oferit documentere care ilustreazé caleve aspecte ale modului nostru dé lucru. Atragem atentia asupre cétorva dintre aceste documenta, ele putand fi imorut din anumite institutii: > discutii cu parintil si consilierea parintilor (C 1487); » situatii delicate in terapie copilulul (C 1538); » training autogen cu copiti (C 1339) Documentele filmate recomandate ~ numarul de comanda este trecut in paranteza ~ impreund cu materiatele acestel cdcti permit aplicarea cu succes ¢ trainingului propus. in plus, din anii ‘90 exist gi un flim video pe tema ,Tehnici de relexare pentru copii si adolescenti", care poate ff cumpdrat prin intermediu! Universitatii ata compiet 0 tulburarea stabild, care poate fi modifi- cai uitate gratuitFem Hagen la preful de 20 euro, cu numérul de productie 94/12, numarut articolului fiind 76771. Comanda este posibité doar prin intemet: www.fernu hagen.de/ZFE/Programme/ zverz.shm| ‘Aceasta carte a avut multi sustindtori. Lectoratu! editurii ne-a ajutat foarte mult la. prelucrarea ei. Doamna Traud Uhl (Tubingen) a revizuit toate materialele trainingului, ii multumim pentru ideile care au permis transpunerea dorintelor noastre in desene si pentru discutiile constructive. Pentru noile fotografii foarte reusite Ti multumim domnului Loss. Activitatea noastra de la Serviciul Ambulator pentru Copii a Universitatii Bremen gi colaborarea cu echipa de consiliere de la Bergkamen, precum si colaboraree cu studentii Universitatii Dortmund au contrisuit foarte mult la testarea materialelor. In prezent in aceste locatii se realizeaza studii de evaluare a eficientei trainingului propus. — Multumim cititorilor nostri pentru fidelitatea din toti acesti ani Bremen si Dortmund, februarie 2005 Franz si Ulrike PetermannCuvant inainte la editia I - Aceasia carte se adreseaza aiat practicienilor cat si studentilor interesati de dezvoliarea si aplicarea unui program de training pentru copili de varsta scolara mica. Datorita actualitatii temei (agresivitate, delioventa, hiperactivitate, etc.) cercul cititorilor este destul de eterogen, iar aceasta se reflecta gi in modul de organizare a o&rtii, Acest Iucru trebuie privit ca pe un aspect pozitiv, deoarece permite atingerea unor obiective care pana in prezent au fost ignorate, acestea flind: a. alc&tuirea unei strategii de interventie orientat& spre terapia comportamentaia, care are ca gi fundament teoretic abordarea social-cognitiva a invatarii dezvoitaté de Bandura; b. © strategie de diagnostic si de interventie centrat& pe individ, care duce la implementarea uner programe de training in vederee reducerii manifestarilor comportamentale agresive la copii; c. evaluarea analitica gi individuala a rezultatelor interventiei; d. oferirea. unor informatii detaliate legate de metoda de lucru gi de materiaiele necesare. acestea permitand ablicarea training-ulul in practica privata, Evaluarea training-ului este dificil deoarece nu este ugoard alcatuirea’ unui egantion potrivit. Cunoagtem destul de bine aceste dificultati si nu este ugor s& vorbim despre ele. Mai mult, dorim 4 le multumim’ tuturor participantilor, pArinti, copii, internate, scoli, cabinete de consiliere, Institutului de Psihologie din Bonn si Directiei Clinice pentru Medicina Sociala $i 2 Muncii de ta Universitatea Heidelberg pentru sprijinul acordat. De asemenea multumim Editurii Urban & Schwarzenberg, mai ales Prof. dr. Muller gi dr. Kutscher, pentru cooperare. — Daca cititorii au intrebari care nu giau gasit raspunsul, dac& apar probleme in desfagurarea training-ului, proguneri pentru optimizarea lui in practica clinic, suntem deschigi s& corespondam; astfel de discutii suni necesare i utile tuturor celor implicati Bonn, martie 1978 Franz $i Ulrike Petermann ‘ numele, locurile si alte dale de igentifcate au fost modificate sau nu au fost prezentate in mod exalicit. xiCazul lui Jens Suna telefonul. Eu sunt primul care raspunde: ,Jans Muller fa telefon. —Da,o strig imediat! ~ Marmaaaaaa, doamna Kreutzer vrea sa vorbeasca cu tine!” — »Doamna Kreutzer? lar ai facut ceva la scoala?” — Nu, nu stiu ce vreal” — Ar fi bine sa dispar. Oare ce vrea iar doamna Kreutzer? Oare suna din cauza micli batai de azi dimineat&? .Jens, — vii o data aici cand te strig?” - .Da, ce este? Auuuu” ~ Mam, ce urechialé mi-a tras! ,,Stii tu de cel" - ,Nu” = ,Nu fa pe prostul! Si nu ai de ce sa plangi! Nu te ajut& cu nimic. Ce tia venit s4-i tragi una doamnei Kreutzer? Spune o dat&l” — ,Eu...eu...eu doar m-am aparat. Ea a fost nedreapta cu mine. Totdeauna da vina pe mine. De data asta vinovatul a fost Nikolas.” u s& te bafi cu altfi? Nu exist& o zi tn care s& numa super.” cut ratat gi tntaidu si doar n-o s8-i permit sé-mi spund iam dat una. Dar exact atunci a intervenit doamna Kreuizer. A la mine, degi nu eram deloc vinovat. ~Acesta nu este un motiv s& 0 fovesti; nu se cuvine si faci aga ceva. Disperi imedial in camera fa, Nu vreau sd te mai vd azi. S& vezi ce 0 $4 p&testi canc ajunge tatal au acasa.” Ce prostie. Doamna Kreutzer e o vacd proast si pacoste batran&. Tot! sunt nedrepti cu mine. Nimeni nu ma Infelege. Ce sd fac, si ma joc de unul singur? E aga plictisitor sA stau singur in camera mea. Mal ies un pic afer. Trebuie sa flu insd atent s8 nu ma prind& mama; in mod sigur nu o 2 mé lase 88 ies din cauza a2. ceea ce s-a Intamplat dimineat& la gcoal8. Incet, foarte incet. Am reusit!” Acolo sunt Kai si Olaf. S8 vedem ce planuri au. ,Kai, Olaf, unde mergeti?” »Mergem pe teren, s8 jueam fotbel.” — Vin cu voil” ,Ok" ~ Un timp ne jucém grozav impreuna. Doar c& Olaf nu vrea niciodaté s& fie portar si m& impinge mereu.Chier o& m& enerveazd acum li pun o pledic& s& cad& si s8 nu mai comenteze atte. Atunci ei sare la mine. imi dau seama c& mi se face tot m: Kal strig& 8 incet&m, dar la urme urmei eu trebuie Si cum s& fac asta far s& lovesc? C& doar nu sunt un lag ~ eu nu fug nicicdat’. MA opresc c&nd vad e4 nasul lul Olaf séngereaza, Cu siguranta (-a fost dastul, in mod sigur nu 0 s& mai aib& curajul sd mé atace Uauuu, infre timp s-a intunecat. Trebule s& fug repede acasa. Fug pe strad’, ure scarile si sun. Mama deschide usa. ,De unde vi? Si ulte cum aratil Nu fam sous s& stai in camera ta?” - Ea strigd din ce In ce mai tare, aga cd in mod sigur veciniic s& auda tot. Ma str tata. Vai de mine! Dupa tonul vocii lui imi dau seame c&.o sa primesc o bataie. — Sunt trimis imediat la culcare fara s& am voie s& iau cina. Toti sunt nedrepti cu mine, nimeni nu ma injelege. Nimeni nu ma iubesteForme de manifestare gsi evolutie 44 Tabloul clinic Copili fac fat uneori situatilior familiale si gcolare tensionate prin comportamente agresive. Comportamentele agresive pot reprezenta in aceste cazuri o forma inadecveté de stabilire a relatiel cu 0 persoana sau pot fio modalitate de 2 atrage atentia; alleori ins in spatele lor se poate afla o simpl& provocare. Uneori agresivitatea poate reprezenita. neajutorarea unui copil sau poate servi la impunerea proprilor interese. in unele cazuri, copii folosesc comportamentele agresive pentru a castiga o identitate proprie, o constiint& de sine. Pe cat de numeroase sunt motivele izolate ale agresivitatii, pe att de clare sunt consecintele sale: comportamentele agresive au in timp efecte negative gi duc la deficiente la nivelul strategillor de rezoivare pagnicd a situatilior conflictuale Frecvent, comportamentul agresiv al copiilor este semnul unei probleme in mediut social. Desi comportamentele agresive se manifesta mai frecvent la copiii care traiese In anumite conditi femiliale gi sociale (de exemplu conflicte intre parinti, neglijare si abuz}, cauzele agresivitatii manifestate in copilérie sunt multiple. © intrebare important este in.ce masura copiii agresivi produc familii haolice sau dimpotriva, comportamentele deviante ele familiel reprezinté un mediul propice pentru aparitia gi mentinerea comportamentelor agresive ale copillor? Cele mai multe studil sustin existenta unei relatii bidirectionale inire cei doi factori Dac& luam o definitie generalé a agresivitatii (de exemplu cea dala de Bloomquist gi Schnell, 2002), comportamentul agresiv se refer la producerea unor Gaune sau prejudicierea uneia sau mai multor persoane. Formele comportamentului agresiv depind in mod: hot&rator de varsta copilului sau a adolescentului. Inc din perioada gar pot fi observate forme de manifestare ale furiel, care ulterior, pe parcursul dezvoltarii sunt legate de manifestari comportamentale agresive. Astfel, frecventa cea mai ridicaté a comportamentelor agresive este la varsta prescolaré, dar cele mai grave forme se manifesta in adolescenté $i la adultul tnar. Forme de manifestare a furiei si a comportamentelor agresive in functie de varstd (dupa Loeber gi Hay, 1997) Sugar. in a doua jumatate a primului an de viatS, dupa ce reugese sa inteleaga relatia cauza-efect, sugaril pot manifesta o furle directionat’. In aceastd etapa sugarii nu urmaresc producerea unui prejudiciu; manifestarea furiel reprezinta la ei o emofie similar agresivitatii. Inc de la aceasta varst& apar diferente de sex: baletii sunt mai labili din punct de veders emotional, igi manifest& emotille cu maimare intensitate, in timp ce fetele igi cont manifest mai puting furie comparativ ou ei Copit&ria mica. in al dollea gi al treilea an de vi \eaz& mai bine tr&irile emotionale si incep s& se manifeste 2 adultilor si a celor de aceeasi vas izbucniti de furle si agresivitate impott Copiii de acelasisex au conflicte mult mai frecvente decat perechile de sexe diferite Varsta pregcoiar’ gi scoala primara. Baielii prefera agresivitatea fizica, iat fetele formele de agresivitate indirect’. La aceasta varsta numai.ta un numar redus de copii se manifesta forme severe de vioientd fat de alti copii sau faté de animale Adolescenta si matutitatea timpurie, Datorit& dezvoltaril fortei fi comportameniul agresiv devine foarie sever, putand cauza chiar rniri grave sau decese; cei de aceeasi varsta participa fa acte dé viclent& colective. Un numar redus de adolescenti devin agresivi in raport cu p&rintii sau cu profesorii tor jn continuare cartea se focalizeaz’ pe comportamentei abordate agresivitatea antisocial de la varsta ado aceasta varst& sunt prezentate intr-o carte separata 2003) jntai sunt discutate diferitele forme de mani estate ale comporiamentulal (Mees, 1990; Petermann si Petermann, 2000b; Vitiello. gi Stoff, 1997). Formele de .manifestare a comporta- mentului agresiv apar inlotdeeune combinate si nu se exc proc, pu motivate instrumental sau afectiv. Comportamentul agresiv instrumental Scop obtinerea unui lucru bine stabilit. in acest caz comporiamentels agresive planificale pentru-a duce le obtineree beneficiului dort. Comportamentu agresiv afectiv éste impulsiv, neconirolat si neplanificat, in aceasté categorie ic tamentele agresive reactive, deschise, direcie, care pot fi verbaie §! fizic Forme de manifestare a comportamentulul agresiv Activ versus pasiv. in acest caz este vizata perspectiva atacator-victin: Atacatorul Victima sufera prejudicii datorita comportamentulul agresiv. Initiativ versus reactiv versus implicare prin asociere. in cazul acestor forme de agresivitate diferenta esie fa nivelut implic&rii individuale. Daca prin comporiamentul agresiv se stabilesie un contact, respectiv o interactiune in vederea atingerii unor scopur! egoiste, atunci avem o implicare individu semnificativa. In cazul comportamentulul agresiv reactiv, este vorba de un r&spuns lao amenintare reala sau posibild, respectiv ia un etac. implicarsa prin asociere se referd la faptul cA o persoand trece din postura de observator al actului agrasiv ia implicare de pertea agresorului, caz in care agresares unei alte apersoane este ivit& pozitiv gi este aprobata. direct sau indirect Direct versus indirect. Un comporiament agresiv direct este usor de perceput aft de persoanele care observa, cat si de viclima. El este directionat clar spre o anumité persoan&. Un comportament agresiv indirect este greu de observat si de demonstrat, dsaarece este exteriorizat In mod ascuns; scopul este de a lavi victima cnd aceasta se aflé Intr-o situatie vulnerabil&. Exemple in acest sens sunt ,rspandirea de barfe" sau ,tecuri” ca minciuni, furt sau distrugeri prin incendieri, prin acte de vandalism sau graffiti Fizic versus verbal, Comportamentul agresiv fizic se manifesté intr-o confruntare directa, deschis& cu victima. Astfel de atacuri iau forma boxului, a batdilor sau @ loviturilor. Compartamentele agresive verbaie se manifest’ prin insulle sau prin adresarea pe un to ormele de manifestare a comportamentului agresiv se deosebesc clar aiat d pu diferiti factori de rise si ict de vedere ai intentiei, riamentale, au @ anumite forme de comportament agresiv depinde in mod decisiv de varsia si de sex. De obicei baieti jormele fizice, directe, in timo ce fetele prefer formele indirecte, verbale. © forma indirecta de agresivitete este fncercarea de a face rau unei persoane prin intermedius relatillor sociale (2 exemplu prin minciuni si prin rAspandires de dérfe), Spre deosebire de comportamenieie agresive care sunt diferite victime, mobbing-ul este orien’ Forme frecvente de hartuire sunt unor 2vonuri, dar si excluderea din grup Copilariei_mici Ti sunt tipice anumi ientate spre mod repetat spre aceeasi persoand njuril, insulteie, bataia, réspandirea Petermann, 2003} sivitate (de exemplu 5 unt tipice alte ferme pecial Ia tinerii cu comportamente agresive iegilor si a normelor sociale {de exemplu hotje, ilor acestea se limiteaza comportament opozant), iar varste: (ca de exempiu amenintarile). in antisociaie apar buz de drog temporat ia cAtiv i Snyder, 2002 lescenti es askin W 999; Reid jeneral tabloul clinic 1997), 41.2 Agresivitatea motivata de fricd in cazul unor copii scopul comportamentutui agresiv este clar, si anume impunerea egoisté 2 proprillor dorinje si necesit&ti, Uneori ins agresivitatea poate fi motivaié de frica (Lyons, Serbin si Marchessaull, 1988; Kusch si Petermann. 997}. Aceasté forma are o bazd nt emotional; se manifesta prin eriz de furie si uneori pot fi observate comportamente nesigure {pentru compietari vezi Petermann si Peterman, 2003a). Ac in osilalti, se simt copii nu au increderfoarte ugor amenintati si atacati. Ei reactioneaz’ dintr-o pozitie defensiva, uneori dau impresia c& incearca sé-gi reducd proptia fric& print-un comportament agresiv de preventie ~ deci printr-un comportament orientat spre un scop (vezi figura 1). 4 Temator si nesigur in prezenta celorialti | Asteptari exagerate cu privire la recunosteree socialg; hipersensibiliiate a amenintari; nesiguranta cu privire a simpatiile interumane Hl Gomportament agresiy ca. modalitate de obtinere a fy respectulul (intarire pozitiva), duce lao | | autoconfirmare nepotrivita | Agresivitatea conduce fa calmare emotionala, | sentimentul neplacut de teama este redus | {int&rire negativa) | Teama care apare th context social este redusa tot mai_| des prin comportament agresiv, acest lucru duce le | stablizarea comportmentulul agresiv Agresivitatea crescutd are drept urmare pedepse, | sanctiuni si respingere sociaia din partea mediutui — Amenintati crescute si de data aceasta reale din partea mediulul oS : Figura 1 Cercul vicios al agresivitatii motivate de teamaDesi pand- in prezent exista putine argumente empirice, pentru a sustine modelul de mai sus, aproximativ o treime din gcolarit mici tratati de noi. prezint& urmatoarele caracteristici: deoarece se simt amenintati resimt fricd, respectiv tensiune pe care incerca sa le reduca prin intermediul unei ,izbucniri de furie”. Este posibil ca ei sa fi reactionat agresiv deoarece se simt nesiguri tn compania celorlalti. Ei par a nu fi constienti de simpatia lor, asteapta o recunoastere sociala exagerata sau sunt foarte sensibili la amenintari, motiv pentru care le percep mult mai frecvent si mai intens. Prin comportamentul agresiv ei incearca s& castige respect si s&-si protejeze teritoriul. in acest fel reugesc sa-si reducd teama, astfel se dezvolté un proces de intérire a comportamentului agresiv prin reducerea temerilor si a tensiunii produse de amenintari. Comportamentul agresiv are succes in conditiiie in care cellalti copii manifesté respect, team& sau chiar supunere, astfel copilului agresiv care initial a fost motivat de fricd ocupa tot mai mult teren deoarece obtinere beneficli sau isi impune mai ugor punctului de vedere. Actioneaz& mai multe procese de intarire pozitiva si negativa >» intarirea negativa se referd la reducerea sentimentului de teamé, la detensio- narea emotionala si reducerea simptomelor fiziologice nepiacute, inerente acestor sentimenie (ca de exemplu puls crescut, transpiratie, senzatie de lesin). » Reactilie celorlalti copii descrise mai sus, respectiv libertatea de actiune obtinuté fiind intarirl pozitive. Efectele pozitive initlale datorate strategie! rezalutive de tip: agresiv intaresc comportamentul, si, in timp, aceast& strategie este extinsa la alte sifuatii similare. Uneori aduitii reactioneaz similar la comportamentele agresive (de exemplu prin pedepse), caz in care comportamentul celor din jur ia forma unor sanctiuni sau a respingerli sociale. Amenint&rile din partea mediului, care initial erau mai mult imaginate, devin tot mai reaie si determing comportamente agresive mai freovent; caz in care apare din nou teama asociaté cu ameninterea. Persoanele importante din jur dezvolté convingerea c& acesti copii se vor comporia intr-o manierd agresiva si pe viltor, Datorit& acestor procese de intarire reciproca pe de o parie, precum $i datorité mentineril expectantelor referitoare la comportamentele viitoare ale copillor, cercul vicios descris mai sus poate fi foarte greu intrerupt (Crick si Dodge, 1994; Dodge si Schwartz, 1997). Din acest motiv la baza agresivitati motivate de teama avern un model de autoreglare, in care comportamentul agresiv se va manifesta tot mai des si se va extinde {a situatii cotidiene 1.3 Clasificare Comportamentu! agresiv antisocial se poate manifesta la intensitati foarte diferite; in acest sens sistemele de clasificare si descriere a tulburdrilor psihice (CSM-IV si 'CD-10) au introdus termenii de ,tulburarea opozitionismului provocator". si ,tulourare de conduita”.Criteriile tulburarii opozitionismului provocator DSM-IV (APA, 1998) ‘A. Un patern de comportament negativist, ostil si provocat putin 6 luni, in timpul e&rora sunt prezent patru (sau urmatoarele: (1) adesea igi pierde cumpatul, (2) adesea se cearla cu edu, (8) adesee sfideazé sau refuzd In mod activ s€ se conformeze cereriior sau regulilor adultilor; (4) adesea ageseaza in mod deliberat pe altil; (5) adesea blameaza pe alli pentru propriile saie erori sau purtarea rea; (6) adesea este susceptibit ori ugor de agasal da c&tre (7) adesea este ranchiunos si vindicativ. i multe) din Not&: Un criteriu se consider’ satisfcut, numai dacd comportamentul survine mai frecvent decat se observa de regula fa indivi dezvoltarea comparabile. 2 si nivel de B.. Perlurbarea in comportament cauzeazé in functionerea sociala, scolard $i profesio C. Comportamentele nu survin exclusiv in psihotice sau afective. D. Nu sunt satisficute criterile pentru tulburarea de conduil&, si cac& individu! este in etate de 18. ani sau mai mull, nu sunt satisfScute criterilie pentru tuiburarea de personalitate antisocial’. Comportament opozant. Comportamentul opozant se referé Ja tulburarea precursoare ,mai usoar&” din punct de vedere al in Tulburare de condui tStii simnptomelor Este caracteristic.un patern comporiamentel repetitiv, care’ se referd la incdlearea drepturilor fundamentele ale altora, precum gi 3 regulilor si @ normelor relevante grupei de varsta. Potrivit DSM-IV (APA, 7995) trebuie s& existe un anumit numar de manifest&ri comportamentals fi stabilit diagnosticul; in plus trebuie din punct de vedere clinic, Urmatoarele aspet de condita: ® comportament agresiv fata de oarneni si animale; » distrugerea unor bunuri; bm ingel&ciune sau furt; & Incdlc&ri grave aie regulilor, fru.a putea inosociale seni sunt relevante in cazul tulbui eficite ps! ative Bo» trebuie si se manifeste cel putin trei simgiome in ultimele.12 tuni, respectiv minim un simptom tn ultimele 6 luni din cele 15 descrise; ® In functie de tip, de numarul, precum si de intensitatea manifest: mentale avem diferite grade de severitate a tulburéri savers » jn functie de varsta de debut, pot fi deosebile dou& subfipuri: cu debu: In copifarie (Inainte de 10 ani) si cu debut in adolescent& (dupa varsta de 10 eni). Primul tip se asociaza cu o evolutie stabil si dezvoltarea allor tulburairi psihice asociate, este mai frecventa la baietil. Al doilea tip este caracterizat mai mult de faptul ca se limiteazA la varsta adolescentei, este remisiv, cu agresiviate mai putin intens&, dar Insatit. frecvent de manifes' antisociale detinevente ii comporta- ugoara,-moderata nportamentale Criterli de diagnostic pentru tulburarea de conduits conform DSM IV (APA, 4996) ‘A. Un patern repetitiv gi consistent in care drepturile fundamentale ale latora ori normele sau reguiile sociaie coresounzatcare etatii sunt violate, mantfestata prin zenta a irei (sau a mai multe) din urmatoarele criteri in utlimele 12 luni, cu cel putin un criteriu prezent in ultimele 6 iuni: Agresiune fata de oameni si animale (1) adesea tiranizeaza, ameninta sau intimide: (2) azd adesea ba pe alti a flan iz Ge 0 atma care poate cauze o vétmare corporal erioasd altora (ce exemplu bat, cAramida, butelie spartd, arma de foc); (4) a fost crud fizic cu alti oameni; (5) a fost crud fizic cu animalele; (8) 8 furat cu confruniare ou vie pogete, estoreare, atac cu mane ar (7) @ fortat pe cineva la activitate sexual’ ima (a exemplu banditism, furt din neta); Distrugerea propriet&tii (8) s-a angajat deliberat in incendieri cu intentia de a cauza un prejudiciu serios; (8) a distrus deliberat proprietal incendiere}; altora (altfel decat prin Frauda sau furt 10) a intrat prin efacti ino tele sau autoturismul cuiva; (14) minte adesea peniru 2 obfine bunuri sau favoruri sau pentruevita anumite obligatii (adic& ,escrocheaza” pe al (42) a furat lucruri de valoare mare fr confruntare cu victima (de exemplu furt din magazine, dar fra efractie, plasiografie), Violari serioase ale regulilor (13) adesea lipseste de acas& noaptee In dispretul interdictiei parintilor, incepand inainte de etatea de 13 ani (14) @ fugit de acas& (noaptea) de cel putin doua ori in timp ce ioculeste in casa parinteascé sau a substituiului parental (sau 0 dat&, fra a reveni acasd olunga pericada de timp) (15) chiuleste adesea de la scoala, inceparid inainte de etatea de 13 ani B. Perturbarea in comportament cauzeazd o deteriorare semnificativa clinic in functionarea social, gcolar& sau profesional. C. Daca individul este in etate de 18 ani sau mai mult, s8 nu satisfacd criterille pentru tulburarea de personalitate antisociala De specificat tipul pe baza ef&fil Ja debut: Tip cu debut in copilarie: debutul a cel putin un eriteriu caracteristic tulburari de conduita inainte de etatea de 10 ani Tip cu debut in adolescenta: absenta oricarui criteriu caracteristic tuburarii de conduita inainte de etatea de 10 ani De specificat severitatea. Usoara: putine, daca nu chiar nici un fel de probleme de conduit In exces fata de.cele ceruie pentru a pune diagnosticul, iar problemele de conduit& cauzeazé numai un prejudiciu minor altora Maderat&: numérul problemelor de conduit gi efectul esupra altora, intermediar intre ,ugoara" si ,sever’” Severa: multe probleme de conduit th exces fata de cele cerute pentru a pune diagnosticu! orf problemele de conduité cauzeaz4 un prejudiciu considerabil altora. Tulburarea de “comportament social trebuie delirnitataé de tulburarea opozitionismului provocator, in cazul c&reia apar mai freovent gi in mod repetat manifestari comportamentale provocatoare, neobediente, dugmanoase, der nu apate agresivitatea fizicé sau antisaciala ICD-10 diferentiaza 6 tipuri de tulburari de conduit, in functie de simptome, de mediu, de domeniut social afectat si de tulburarile asociate.Tipuri de tulburdri ale conduitei dupa ICD-10 (WHO, 2004} (i) Tulburare de conduita limitata fa contextul familial Comportamente agresive care se rezum exclusiv la mediul familiar sau ta ‘eractiunile cu membrii fami sau ind&ratnic. (2) Tulburare de conduita nesocialiazata Comportamenie agresive care depasesc comportamentul opozitional sau ind&ratnic si care se asociaz’ cu o deteriorare durabila a relatillor copiluiui cu alie persoane (in special cu cei de aceeasi varsté) si gi care depaseste comportamentul opozitionai (3) Tulburare de conduit sociatizata Comportami agresive care depasesc comportamentul opozitional sau indaratnic sau comportamente delicvente de durata; in ambeie cazuri exist o relatie social bund cu cei de aceeasi varsta (4) Tulburare opozitionaia cu provocare Comportarnent neascultétor sau indaratnic in absenta manifest&rilor agresive sau delicvenite severe, manifestandu-se in general din al aan de viaté (5) Alte tulburari de conduits Tip de tulpurare pentru care sunt indeplinite toate criterille pentru o tulbural e de comportament social, dar tn cazul céreia nu este posibilé subordonarea la 0 anumita subgrupa (6) Tulburare de conduit& nespecificata Tulburare de comportament social, care apare in asocia afectivl (de exemolu depresie sau anxietate). 1.4. Prevaienta in cadru! preval unel sumarizari recente, Bloomquist si Schnell (2002) conciuzioneaza ca ata comportamentelor agresive este foarte neomogend. Pentru grupa de arsté 4 -18 ani aver » Comportamentul opozitionist provocator are o orevalenta de aproximativ 3%. Studiul, Bremer referitor la tineri. mentioneazé o prevalenté de 2,5 % (Peterman si colab., 1999). > In cazul tulburarii de conduit apare o variatie de la 0 la 4 it de 2%. Po 1,9%, media fiind. in inire 2% si 9% pentru fete si ivit DSM IV procentete. variaz&intre 6% si 16% pentru baieti (APA, 1996} 4,7% (Petermann gi colab., 1999) > Rezultatele studiului Bremer araté c& aproximativ o treime (888%) din tinerii cu tulburare de comportement social aveau $i o tulburare depresiva ‘Aceste variatii majore ale rezultatelor apar ca urmare a diferentelor meicdoiogice dintre studit; diferente observate la nivelul criteriilor tulburarii seteciate gi u'lizate, a surselor de informare, & metodelor utilizate pentru evaluare si de perioade de timp pentru stabilirea prevatentel (Scheithauer gi Peterman, 2002) studiul Bremer procentul era de 1.5 Evolutie inc& din anii 1980 a fost accentuata stabilitatee comportamentulul agresiv, fi formulate patru premise: (4) Dac& un comportament agresiv se manifest frecvent in perioada pregcolara, atunci este mai probabil ca acest comportament s& fie observat fot mai mult ia acest copil o data cu fnaintarea in varst2, comparatv cu copill de acecagi varsta. (2) Daca compertamentul agresiv se manifesta in mai multe contexte (de exemptu acasa, ia scoala, la joac&) va fi mai stabil decat la copili la care se manifest doar intr-un singur context (3) Daca diferite forme de comportament agresiv se manifest pune problema mentinerii acestor comportamente ¢i cre: s& devind un delicvent. a a B38 @ 2 8 (4) Dac& copilui manifesi comportamente delicvente foarte devreme camparetiv cu categoria sa de varsta (aproximativ pe la 14 ani}, atuncl este foarte probabil un comportament delicvent de durat& tn urmatori! ani Aceste patru premise sunt sustinute de rezuitatele . studiilor longitudinale. Comportamentele agresive sunt comportamente stabile care in anumite conditi duc. la -delievent& (Fergusson, 1998; Petermann, U., 1992; Scheithauer gi Petermann, 2002). Pat fi diferentiate doud modalit&ii de evolutie ale agresivitétii, caracterizate prin debutul timpuriu sau tardiv al tulburSrii (Capaidi si colab., 2002}. Debutul timpuriu al tulburdrii. in general, acesti copii dezvolt& th perioada pregcolarS comportamente nepotrivite in mediul familial, La inceput acestea au forma unor comportamente de neascultare si indarainicie, 0 simptometica care indic& un comportament opozant (APA, 1996). © data cu scolarizarea, incep manifeste deficite tipice ale comportamentului social, care duc la probleme in relatille cu Invat&torii si cu colegii. Aceast& evolutie determina o adaptare sociala si gcolarS deficitare, precum si un comportament agresiv stabil. Ca urmare, coniii au tot mai multe manifestari agresiv-antisociale grave, multi dintre ei devir delicventi ia varsta adolescentei. se 40Debutul tardiv ai tulburarii. Acesii copii manifest@ comportament agresiv doar la inceputul adolescentei. Ei sunt influentati de cei de aceeasi varst, in timp ce mediu! familiar are un rol secundar. De cele mai multe ori i sunt mai bine adaptati decat copili la care apare un debut timpuriu, ef respecta regulile sociale de bazé gi fac fata solicit&rilor scolare. Tulburarea de comportament social ‘se manifesta prin delicte nonviolente ca furt, ingeliciune sau abuz de droguri; la acesti copii interventia terapeutica este suficientd Deoarece copili cu debut timpuriu manifesté probieme severe (Loeber si Farrington, 1998; Scheithauer si Petermann, 2002; Tolan si Thomas, 1995). evolutia lor va fi examinata in continuare mai deteliat. Aceast& forma de agresivitaie se manifesi& timpuriu in interactiunile copit- parinte gi este asteptata o evolutie ulterioaré a problemelor deja existente. Inca din anul 1989 Patterson si Bank au oferit o teorie a aparitiei si evolutiel tulburarii comportamentutui social. Ei au postulat un model de evolutie in 4 elape care are ta baz& urmatoare'é asumpii: o tuiburare de comportament agresiv apare si se dezvolté pe o perioad& mai lungd de timp, in acest interval secventele de dezvoltare sunt observabile, iar severitatea tulburarii cresie progresiv de Io manifestari relativ minore ia inceput pana la manifest&ri majore (Patterson, 2002). et Modelul de dezvoltare dupa Patterson si Bank (1988) Etapa 1 Tulburarea interactiut intrafamiliale, Etapa2 Reactiile mediuiui social la probiemele comportamentale ale copilului Etapa 3. Reeclille copilulul la situatiile famitiare gi scolare Etapa 4 Delicventa este sanctionaté social Tulburarea interectiunilor intrafamitiale. tulourarea comportamentelor de inferactiune copilui este neasouliétor si necooperant, dar incd punctul de vedere al nepotrivite, care iau forr consecinielor negative copilului, iar copillor fe & 8 procesului constd In general, ts iu reactioneaza agresiy parintilor, problema se catoreazé metodelor educative 2 unor amenintari vagi, ce nu permit aplicarea constanta a nuntate. Comportamentul printilor fntareste agresivita:ea te acordaté tot mai pulina atentie. Astfel p&rintii ajung in situatia in care nu mai sliu unde gi cu cine Is? petrece conilul timpul liber. Situatia deja tensionaté din familie poate fi accentyata si mai mult prin’ manifestarie comportamentele problematice ale persoanelor implicate. Astfel, comportamentul agresiv ai parintilor sau hiperactivilatea copiluiui poate s& creased riscul deterioraril interactiunilor din familie. In plus, un status social scazut al i constituie un factor de risc, fiind asociat cu competentele sociale deficitare ale parinitilor si ou un comportament de disciptinare problematic, Alti factor de risc, ca de exemplu utgomajul unuia dinire p&rinti pe o perioadaé mare de timp sau conflictele conjugate pot determina o crestere a stresului familial, Manifestarile problematice tot mai accentuate ale copilului duc in final la izolere si la respingerea din partes parintitor care se simt neajutorati. Mediul familial descris exemplifica influenta ne: reciproca a comportamentelor parintilor gi a copiilor. Definitoriu este momentut in care apare criza familial. Daca tulburarea apare in copilaria timpurie, copilului fi vor lipsi abilitatile social-emotionale cu ajutorul c&rora s& construiascé relatii si sA se integreze in grup (Patermann si Pete™mann, 2003). Debutul timpuriu al tulburarii de comportament social este un indiciu al evolutiel nefavorabile. In cazul unui debut tardiv, copilul ¢ dobandit deja abilitati sociale care s8-i faciliteze iegirea dintr-un grup de copii agresivi de aceeas! varsié Reactiile mediului social a problemele comportamentale ale copilului. In doua etapa apar’ reactiile persoanelor semnificative din viata copilului ta comportamentele problematice aie acestuia. Copilul isi extinde manifestarile agresive de la mediul familial ta grddinité, respectiv scoala. Deoarece comportamentul problematic afecteazd orice forma de contact social, copilut agresiv este respins de cei de aceeasi varstd si este izolat social; dacd este la scoala mai apar adiacent si probleme de performanta. Ca urmare copilu! agresiv va avea un dublu egec: nu se poate integra in grup si esueaza in fata solicitarilor scolare. Reactiile copilutui {a situatiile familiale gi scolare. A treia etapa in dezvoltarea comportamentelor agresive se caracterizeaz& prin reactille copilului a situatile familiale si scolare. Ca urmare a respingerii sociale, copilul agresiv cauta sustinere intr-un grup de copii de aceeasi varsta care prezinta aceleasi manifestari probie- matice, deoarece numai ei ii accept& comportamentul. Prin stabilirea acestui contact social se limiteazé si mai mult posibilitatea de @ dezvolta abilitati socio- emotionale, iar repertoriu! comportamental pozitiv al copilului se reduce gi mai mult Comportamentul agresiv, care este acceptat in astfel de grupurl, va fi in continuare intarit pozitiv. integrarea intr-un astfel de grup creste probabilitetea mentinerli comportameniul agresiv. Atentia redus din partea parintilor si interesul scazut pentru activit&tile copilului din timpul liber permit implicare lui in realizaree unor acte delincvente, sc&zand in acelasi timp sansa descoperirii si sanctionarii lor tn mod corespunzator. Delicventa este sanctionata social. in a patra si ultima etapa, comportamentut problematic duce la delicte identificate si sanctionate de societate (Petermenn gi Petermann, 2002). sativa in fiecare etapa a acestui proces pot fi luate m&suri preventive si terapeutice, care 8A influenteze pozitiv tulburarea de comportament, precum si deficitele ediacente la nivelul comportamentului social. Cu ct interventiile sunt aplicate mai devreme, cu atat mai mult pot fi reduse sau eliminate manifestarile agresive, respectiv cele delinevente (Reid gi colab., 2002; Scheithauer gi Petermann, 2002) 12Copiii care provoaca incendii se deosebesg,de copili care manifesta alt tip de comportamente - agresive: print-o proporfie mai mare de manifestari comportamentale agresive indirecte, prin impulsivitate mai crescuta, prin competente sociale reduse, printr-o constiinté de sine redusa si probleme scolare. Aceste comportamente agresive fac ca probabilitatea de recuperare si revenire la un comportament social adaptativ s& fie foarte redusa. Acest lucru poate fi explicat gi prin faptul cd.o daté cu cresterea gradului de severitate a comportamentelor deviante poate fi observaia o extindere tot mai mare a domenillor de manifestare a tulburariior comportamentale. Cu cat este mai generalizat comportameniul agresiv, cu atat este mai dificil modificarea lui si cu atat este mai putin optimist& prognoza pe termen lung (Bioomauist si Schnell, 2002; Scheithauer i Peterman, 2002) 132. Diagnostic in cazul majoritatii comportamentelor agre: r realizarea “unui diagnostic. Numai printr-o analiz& detaliat& se poate clarifica daca > copilul este agresiv din cauza iricii » -spera Sé-si poala impune dorintele intr-un mod » exista vre-o form de Aceasté clasificare grosiera are conse 2goist, stocontirmare. je conside a procesulut terapeutic. In acest context este util& ciarificarea modului in care un capil mai mic motivat de team nu poate fi ajutat printr-un program de dezvo! inorederii in sine (Petermann gi Petermann, 2003c) Peniru siabilirea recomandaritor mai sunt rélevante si alte aspecte: compor menitul agresiv este partial neobservabil, m du-se in mod indirect; in ce masur& intensiteiea comportamentului agresiv poate fi dependenta de situatie $i dac® poate aparea doar la scoaia, deci in relatile ou cei de aceeagi varst& (vezi recomandarile pentru training-ul de agresivitate, capitolul 4.8). Factori declangatori gi de mentinere. Dup& cum am prezentat In capitoiul 4, i cazul agresivitatii vorbim de comportamente Stabile gi dificil dé modificat. Est important cunoastereasituatiilor, respectiv. a faciorih comportamentul acresiv, in ce m&sur& aceste conditii sunt sable si mentin acest comportament.” De obicei astfel de conditii apar datorit8 . modelelor comportamentaie’ sle pariniilor sau ale altor persoane relevante din mediul copilului. Agresivitatea este un cor complex, implic& mai multe cauze iar in practica se vor utilize diferite metode de ider a lor gi a modalitatilor de interventie adeovel mai accep tare a portam 24 Bimensiuni in realizarea diagnosticului in practica, in stabilirea diagnosticului se tine cont de mai multe dimensiuni. Astiel agresivitatea poate fi evaluata din punct de vedere cognitiv, emotional, fiziologic si comportamentai. Un test de agresivitate ar putea evalua atat perceptia confiictulul trairilé afective adiacente si comportamentul propriu-zis, Pentru a obtine o imagine cét mai exact8, se recomandé ulllizarea diferitelor metode de evaluare pentru descrierea fenomenului ,agresivitate”. Evaluarea comportamentul agresiv al copilului se va realiza pe baza: » -evaludrii expertului (de exempiu un psiholog ci copilului), inician specializat in tera 16» aprecierilor reaiizate de parinti sau profesari (cu ajutorul chestionarului SDG, "vezi Woemer si colab. 2002a; vezi Tabelut 1). » - observaril comportamentului » testelor psihometrice (ca de exemplu EAS) Prin diferite abordari este posibiia integrarea gi intelegerea comparativ tive copilului, a parerii expertilor gi @ aprecierilor {cule de persoanele de apartenenta (Patermann gi Peterman, 20002, 2000b). Aceste surse sunt importante deoarece informatiite oferite sunt intotdeauna insotite si de erori sau disiorsiuni. De exemplu, la primul contact cu terapeutul copilul agresiv are tendinta de mascare a comportamentulul problema. Aceiasi lucru sé remarc si fa cri apreci de scoala, prejudecatile feferitoare la cooil perspec- ieritar facute parinti. in caz agresivi au frecvent un rol im Cu ajutorul abordarilor mentionate mai sus sunt adunaie informatii referiioare le: » - evolutia §i situatia familiaia a copilulul, autoperc: copilului, » simptomele comportamentale, respectiv competentele comportamentate ale copilulul diagnosticul agresivitalif Abordai fr Intervievarea gi observarea persoanelor de apartenent& » investigarea p4rintilor (Fisa de lueru AB D1) » observares comporiame! domicifiu; AB D2) & discu{ii nestructurate cu profesorui (si eventual observatii !a oré prin intermediu! profesorului; AB D4) din timput intervievari parintilor (vizita fa intervievarea copilului >. stabilirea contactului cu copilul si evaluarea tui > diagnosticarea inteligentei si a performantei chestionar de evaluare peniru comportementu! agresiv In situatii coricrete (EAS) > liste pentru iden ¥ Observarea copitului >» Gra de observare a comportamentului agresiv (BAY; AB D4) ® Gril de evaiuare a implicSrii copilului 1n interventia terapeutioad (TMK; AB Ds)Intervievarea si observarea persoanelor de apartenenta. Prin intervievarea parintilor si a profesorilor se obtin informatii relevante. Este de astepiat ca aceste aprecieri 8 fie foarte diferite, deoarece parintii au tendinta de a nega probleme (mai ales la Inceput), in timp ce profesorii prezinté probiemele ca f ramatice si fra solutie (Petermann gi Peterman, 2000b). De obicei parintii au toate informatiile necesare, iar exactitatea afirmatiilor lor poate fi imbunatayita prin jelul in care este condusa discutia (vezi capitolul 7). Scopul unei discutii cu parinti const in obtinerea informatilor referitoare ia dezvoltarea copilului, precum $i espre problema comportamentala. Aceste informatil reprezinta piesa centrala din punct de vedere al analizei comportamentale. Discutia cu parintii releva informatil despre factorii declangatori si cei de mentinere ai comportamentului agresiv, precum si despre interactiunile din familie. Daca discutia cu parintii are loc in cadrul unei vizite ta domiciliu, se.vor afla informatii despre conditille de viata si se poate realiza.o documentare sericasa (vezi capitolul 2.2). Adiacent este util observarea interactiunilor dintre p&rinti, care se vor evalua in functie de criterille date Frecvent comportamentul agresiv se manifesta la scoala atat in timpul oretor cat si in pauza. Pentru a putea evalua aceste comportamente sunt necesare observatiile profesarilor si in mod ideal, observatiile directe. Intervievarea copilului. Scopul acestor ciscutii este stabilirea intentiilor, a reactillor emotionaie si a rutinelor comportamentale, precum si felul in care ele se relationeaz& cu comportamentul agresiv. in cadrul primului contact cu copilul se incearcé clerificarea motivului pentru care s-a apelat la psiholog. Frecvent, parintil sau profesorii sunt cei care doresc realizarea unei terapil. In discutia cu copilul se va stabili dac& acesta cuncaste reprezentarile si expectantele adultilor vis a vie de el, dacd exista o motivatie pentru modificarea comportamentului gi care sunt scopurile lui terapeutice. Dupa aceste clarificari urmeaza aplicarea testeior de inteligent& si de perior- manté, precum gi alte instrumente, ca de exemplu un test de anxietate. In analiza comportamentului agresiv este important s& se fin& cont de faptul c& uneori copilul prefera comportamente diferite pentru impunerea idgilor proprii, in funciie de context. Desi comportamentul agresiv’ este foarte stabil, ar fi prematur s& se tina cont de o inclinatie glabala spre agresivitate, aga cum se face in cazul multor teste de personalitate pentru copii, Dac optim pentru o abordare diferentiaté a agresivitatii, trebuie aplicat un chestioner care s& cuprind un numar mare de situatii ce pot declanga aceste comportamente gi care apoi s@ fie aplicat copilului. Adiacent acestor intrebari referitoare a comportamentul agresiv, sunt recomandal intredari referitoare la hobby-urile si interesele copilului, precum si la lucruriie si activitatile pe care le considera recompense. Observarea copilului. Metoda cea mai utilizat& pentru diagnosticul comportamen- tului agresiv este observerea sistematica a comportementulul. Observarea comportamentului ofer& indicii concrete cu privire la conditile dectangatoare si formele de interactiune tipice. Astfel de informatii se obtin prin evaluarea antecedentelor si a consecintelor comportamentelor (Frick gi Loney, 2000). in cazul e 16unei observatii comportamentale, sunt esentialg.condifille in care este realizata observatia. Astfel, in cazul copillor care sunt tratati ambulator, observarea in siluatii reale esie limitaté (de exemplu acasd sau la scoala). In aceste cazuri parintil, respectiv profesorii trepuie alati $4 realizeze observatia sau terapeutul trebuie 8 5@ bazeze pe observatiile din timpul gedintelor. Daca se realizeazA o observare in. context clinic ~ cu ajutorul unei camere video - ceea ce de multe ori nu este posibil, comportamentul copilului din timpul interventiei este un indiciu ai comportamentului social pozitiv, al disponibilttit si intentiei de a colabora. 2.2 intervievarea parintilor La prima intalnire participa doar parintii, in nici un caz intreaga familie sau parinti si copilul. Aceasté recomandare este facut& din motive. serioase, prezentate in subcapitolut 4.6. Cu parintii sunt discutate motivele peniru care au cerut realizarea investigatiei. In acest sens pot fi utilizate mai multe scale (vezi tabelul 1). Dupa.ce se restrang categorile de diagnostic posibile, urmeaz& o analiza sistematica a tabloului clinic cu ejutorul parintilor. in acest moment se recomandé utlizarea unui chestionar de diagnostic. care vizeazd obtinerea. informatitior referitoare fa urmatoareie domenii » . manifestari problematice in dezvoltarea copilului > situatia familial’, ® reiatiile copilului agresiv cu cei de ac » >» » gi varsta gi cu fratii sai, situatia gcolara, simptomele comportamentulut agresiv. aparitia si mentineree acestora, La finalul discutiei terapeutul real périntilor cu ajutorul une’. se: eazi 0 evaluare @ comportamentului de evaluare si sunt notate alte observatii plimentare. Tabelul 1 ofera o sumarizare a scaleior de verificare si a metodelor de intervievare, care permit.un diagnostic specific. in continuare este orezentaté figa de analiza a comportamentului agresiv al copiilor pentru p&rinti_ si modalitatea de. obtinere a informatiior suptimentare relevante in cadrul primelor in Discutia cup Pe beza disculiel cu parintii se pot delimita cauzele comportamentului agresiv, se pot stabili factorii deciangatori si de mentinere. Este foarte important modul in reactioneaza la comportamentul agresiv al copilului re. famili Fisa utilizaté de nol se bazeaz’ pe cercetarile lui Redlin (1978), Intr-o forma dezvoltata ulterior ea cuprinde urmatoarels informatii esentiale » date despre copil si familie (starea de sanatate a.cop' si importante din puncl de vedere a dezvoltarii lul); dui, elemente specifice 7Tabel 1 Scale si metode de intervievare pentru diagnostic! agresivitAti sq | Aceasta scald este aicatuita din 25 de intrebari, parinti ‘Scald de identificare a | Sau profesorii pot Aspunde la ele in'S minute. In total aspectelor pozitive si | exist 5 subscale (fiecare ou cate 5 lems): negative (Banaschewskisi | (1) probleme emotional’ colab., 2004b; Klasen si | (2) hiperactivitateineatentie; colab., 2003) | (8) probleme cu cei de acseasi varsia | (4) manifestari comportamentale problamatice, . (5) comportarnent presocial § Aceasté scala este accesihila si poate fi descarcata $i 3 uttizata gratuit de pe site-ul www.sdainfo.com. 8 | Psa Chestionar cu 32 de intrebari pentru copit gi adolescenth Re | Chestionar de evaluare 2 (de la 14 la 16 ani), are 4 scale’ | tuburarior psihice - forma (1) comportament agresiv-antisocial; g | prescurtaté (Hampel si (2) probleme de control a furiei; | Petermann, 2005) (3) anxietate/depresie: (4) probleme de stima de sine. Aceasté metoda este utilizats ta nivel international gi se bazeazé pé un Chestionar american elaborat de. Reynolds, MVE PSringi sunt inisrvieval tn legatura cu problemele ‘Scala comportamentalé | comportamentate ale copiilor cu varste Intre 6 gi 12 ary. Marburger (Ehlers, Ehiers si | Cele 80 de intrebari se grupeaza in cinci categorii, Markus, 1978) | dintre care una se referd ‘a comportamentul social | inadecvat, Chestionar. de evaluare a | Acesi instrument se disponibil in forma structurata gi comportaménieior —agresive | standardizata. Parinti! sunt intervievali co privire fa £. | ale copiilor (Petermann i | situatia familialt, te dezvoliarea copliulul, 1a evolutia & | Peterman. in acest capitol) | comporiamentului agresiv gi ia competentele lui. e. precum gi la conditiiie declangatoare $i de mentinere'@ al comportamentului problema. £! poate fi aplicat pan’ ta go vérsta de 43 ar. 2 & | MEL Are irei parti, sunt evaluaié tulburérile psihice care 2 | thterviul pentru parinti necesitd interventie si amnpioarea pe care aceste au = | Mennheimer (Esser si colab., | atins-o. Este adecvat copillor cu varsta Intre 6 si 16 ani 7989) Are in vedere intormatil demografice legate de parint si copii, simptométe psihigirice ale : copiluluiladolescentutui, preciim gi condifjile socio- familiale $i evenimentele majote de viats. rélatii sociale si activit&ti (persoane relevante din viata copllului, de le gradinita, scoala, comportamentu! de joc, relatille cu cei de aceeasi varsia); analiza comportamentala (descrierea modului de desf&surare a unei ile obisnuite, frecventa si intensitatea comportamentillui problematic, primele 8manifestri ale comportamentului problematic, probleme scolare, relatia cu i varst&, relatia p&rinti-copil); ® date specifice legate de implementar training), Aspectele mentionate in al procedurit de diagnostic. Informatiile ob{inute stau ta baza unor decizii definitorii; se stabileste dac& este necesar training-u! gi In ce masur& trebuie planificate interventil p&rintli si ce copitu! Figa este prezentata in forma complet (vezi ABD‘): cu Probieme care pot aparea pe parcursu! discutiei cu par (1) Familite edoptive sau cele care au copii tn ingnilire pot oferi informati referiioare la comportamentul agresiv al copilutui din prezen’ despre conditile de aparilie si modul in care aceste comportamie’ inirite — exceptie cazul in care a fost adoptat la varsta de sugar. (2) In cadrul acestei discutii de aproximativ 190 de minute, disponibilitatea p&riniilor de a oferi informatii corecte depinde de folul in care percep interventie terapeutica. (3) Comportamentul copiilor in afara casei este greu de evaluat de catre parinti deoarece ei cunose numai nemultumiriie profesorlior sau ale altor adulti (4) Succesu! acestel discutii depinde de gredul de informare al p&rintilor, de mésura in care ei coopereaza, precum si de comunicarea dintre terapeut si parinte. °tH Copiilor agrésiv’ sunt deseori circumspect fata de pi 18 Ja critici cu privire tl comportamentul copitului, | Siabilirea ungi relatii de incred u a stabil sunt corecte si corespund re sunt comparate servatillor comp: Petermann, 2000a) (vezi capitolui 2.3 ce m&sura catel alitatii, informatije \S_(Petermann si investigatiel. Transparenta po investigare alat Ia inceput ct gi dificultati, deoa erapeutulul contin exclusiv ~ afirmatiie si raspunsurile pa ar @ conline interpretri st observatii, Dac& datorité abilitatiior terapeutului paring mpetenti si eficienti, sé poate constui rapid 0 relatie bazaté pe incredere (Petermann, F., 1996b, vezi capitotul 7.2 si 7.4). Observatile din timpul discufiei cu parintil. Daca are loc o discutie cu parinti in cadrul unei vizite Ja domiciliu, se pot realize o serie d aceastd situatie se ve reflecta fe urmatoarele aspe prin prezentarea d stiei. Acest lucru poate observatii importante. In 419® Cat de zgomotos este apartamentui si unde este situat (la tara, in oras, In ce parte a oragului)? > Cat de mare si de spatios este apartamentul (numérul de camere sau Numaru} de metrii patrati)? » Exist{ o camer pentru copil? Cat de mare este camera pentru copii? Ce jucdrii se gasesc in ea? » C&te persoane locuiesc in apartament? Cat de ,agiomerat” este apartamentul si dac& persoanele pot avea putina intimitate? » Ce posibilitati de joaca exista in apartament? » Amengjarea apartamentului este potrivita pentru copii, de exemplu cal de usor poate fi stricat ceva, daca obiectele din cameré pol fi usor murdérite? > Calta atentie se acorda ordinii din apartament? Sunt eliminate spatile libere in acest fel? Sau exist& un haos de nedescris din cauza lipsei ordiril? > Este apartamentul curat, fr mirosuri neplacute? jn timpul unei vizite ta domiciliu sunt analizate aspectele mentionate mal sus, dar fara a airage atentia parintilor. Se pot da explicalii nu doar referitoare ta comportamentele ziinice ale copilului agresiv si ale familiei sale, ci gi despre condifile favorizante gi de mentinere @ problematicii agresivitatii. De exempiu, unii copii evité propria cas& deoarece este prea ,stramla” si nu ofera posibilitat de joacd. Alti copii nu se intéinesc niciodata cu prietenii acasa, deoarece mama lor este foarte atent& cu curatenia si ordinea si nu-i place acest lucru. Altii sunt foarte nelinistiti si usor distractibili deoarece nu au acasa un loc al lor unde sé stea linistiti, ci sunt permanent stimulati acustic si vizual de catre frati, vecini, televizor gi age mai depare. Scala de apreciere a interactiunii dintre parinti. fn cadrul analizei interactiunilor familiale se pot delimita cel putin trei planuri: (1) interactiunea dintre parinti; (2) interactiunea parinte si copit problema; (3) interactiunea dintre frati Adiacent discutiei cu printf, terapeutul evalueaz interactiunea parintilor cu ajutorul unei liste de apreciere. Aceastd evaluare este facuta de terapeut in absenta patintilor (sau cAnd acegtia nu sunt atenti}). Comportamentele parintil sunt evaluate in mod sistematic cel putin o data, de preferinta dupa prima intalnire, Este util reevaluarea dupa parcurgerea a jumdtate din sedintele de consiliere cu parintii gi cu familia. In acest fel pot fi evidentiate modificarte comportamentele ale parintilor. Evaluarea are in vedere sapte domenii (1) participarea parintilor la discutie; (2) modul in care se adreseaza unul celuilalt; (3) modul in care un p&rinte tsi implica partenerul in discufie; (4). conflicte pe parcursu! sedintelor; (5) pozitia parintilor cu privire la ,copilu! problema”; (6) comportamentul nonverbal al parintilor; (7) comportamentul verbal al parintilor. 20Fig de investigare pentru pasinti : (P1144) | Clarificari In cazul unor intrebari sunt oferite exempie in paranteze, unele dintre acestea aunt notate o steluta (*}. Exempiele din paranteze fra steluta sunt date cu scopul de a-i ajuta pe parintt s& inteleag’ mai bine intrebarea gi s& vada care ar fi modalitatea de réspuns. La exemplele din paranteza cu stelu’a, terapeutul trebuie s& agtepte rspunsul parintilor, iar daca parinti nu stiu la ce se refera intrebarea. sau dau un r&spuns inadecvat, se oferd exemplele pentru dlarificarea intrebari |. Batele personaie ale copiluiui si ale familiei 1. Numete.copilului: .... Data nasterii Scoala . Clasa p Numele fratilor: a)... soos D)e ata nasterii pee Varsia mamei: ani Vrsta tatalui: .... ani 4. Relatii formale ale p&rintilor cu copitul O mama naturala © tata natural O mama vitrega O tata vitreg O- mama adoptive © tata adoptiv © ingrijitoare © tngrifitor tre pSrinti a trait in familie gi pana la ce varstd a copitului? 5. Ocupatia parintilor Mama este angajata: O Oa O Nu Este angajata ; O cunorma intreaga 2 casnicd O cu jumatate de norma 2 concediu de maternitate © lucreazé in schimburi © somera © lucreazé noaptea 2 pensionara O lucreaz’ acasa (de exemplu la 2 altele computer) ©. mai multe zile si nopti pe saptamand 24Figa de investigare pentru parinti (P2114) | Tatal este angajat: O Da O Nu Este angajat: .. O cunorma intreaga © casnic O cujumatate de norma © concediu de paternitate O- lucreazé in schimburi O somer © lucreaz’ noaptes ©. pensioner O lucreaza acasi (de exemplu ta O alteié cornputer) ©. mai multe zile si nopti pe sdptamana 6. Starea de sanatate a copilului © bolndvicios O robust O s&natos De cate ori pe an este copiiu! dumneavoastré bolnav (boli infectioase) .... orl 7.. Ce boli ale copitariei a avut copilul dumneavoastra? 8. Au existat elemente deosebite in dezvollarea copilului dumneavoaestra? De exemplu probleme pe timpul sarcinii sau complicatii la nastere (nagtere prematura, cezeriana, greutatea ia nastere)? De exemplu in primul an de viatd (plans excesiv, adic& mai mult de 4 ore in 24 de ore si dificult&ti in a-l linigti, probleme la adormire sau probleme de mentinere a somnului, probleme cu méncatul)? De exempiu boli mai deosebite (care s& necesite spitalizare)? Alte elemente deosebite: 22te ___Figa de investigare pentru parinti ; (P. 3/14) | Pe perioada sarcinii ati fcut toate testele specifice? Oo Da Oo Nu Dac& nu, care nu au fost facute? De ce? Ati fumat in perioada sarcinii? Oo Da O Nu Dacé da, cate tig: pe zi? Afi consumat alcool in tim © Da O Nu Daca da, cét de des, cat de mult, ce ati baut? Ati luat medicamente in timpul sarcinii? oO Da O Nu Daca da, ce medicamente ati juat? consumat dreguri tn timpul sarcinil? Oo Da Oo Nu Dacé da, ce droguri ali consumat? arit vreodata un accident grav? Daca da, os fel de accident? Ce varst8 avea atuncl? Au fost necesare operctl restrictii cu privire te deplasare, joc?i. Relatii sociale si activi 1 eo 24 Figa de investigare pentru parinti (P. 4/44) | Cine mai locuieste in casa cu copilul dumneavoastra? Cine petrece cel mai mult timp cu copilul? O mama O- bunica frat O rudele O tata © bunicut © prietenii O alte persoane Cu cine prefera copllul s&-si petreaca timp? De ce? Cu cine nu-i place copilului s& stea? De ce (de exemplu fi ¢ teama, este invidios, se cearta)*? Care persoane au fost anterior (sau sunt in prezent) implicate in oresterea coptiulul? Care sunt manifesiarile comportamentale ale adulfilor le care copilul reactioneazé cu furie, retragere sau comportament de respingere? Cine are cea mai mare influenté asupra copilului? Exist acord in privinta problemelor legate de educatie intre dumne partenerul dumneavoastra (sau intre dumneavoastra $i buni implicati in crestere sau intre dumneavoastra si doicd)? Oo Da O Nu Unde apar dezacordurile?_ Fig de investigare pentru parinti (P54) | 9. Amers copilul dumneavoastra la gradinita? O Da, mai exact ° © inainte de dupa-masa © toata ziua amiaza Oo Nu ° fe) 10. Cali ania mers ta grdinita? ani L-ali mutat vreodald la alta gradinija? O Da O.Nu Daca da, de ce s-a realizat transferu!? 41. Copilul a mers cu placere ta gréidinita? Oo Da O.Nu Dac& da: cei placea cel mai mult fa gradinit internatul pentru copii)? a esa, grupa pregcolara, Anu: Ce nu-i places 12. Copllului dumneavoastra Ti place s& se joace singur? 0 Da Oo. Nu Gum se cornporté cand este singur (e linistt, pagnic auto-agresiv sau agresiv fat& de obiecte etc.)*? Ce se joacd cand este singur 13. Cat de des se intaineste cu alti copii de aceeagi varst& sau cu prietenii sai? si intrebarea V.1) ©. de cateva ori pe s8ptan O niciodaté Exista diferente intre zilele de scald, vacanté si sfarsit de sAptamana?Fig de investigare pentru parinti oe 14, Unde se intéInese copii? O acasd O laprieteni o © inoras © inpare sau in padurice alte locuri 45. Ce jocuri se joacd copii? fotbal sau ceva aseménator cu piesé de constructle, masini sau ceva aseman: jocuri pe computer, playstation sau ceva asemanator ANGLE. eecsessenerenee 9000 16. Care este jocul preferat af copilului dumneavoastra? Mai exac Jocuri acasa, in camera lui Jocuri in vacantét Sporturi Alte hobby-uri ‘Ou ce petrece cea mai mare parte a timpului Ct de mult se uitd fa televizor (zilnic, saptamanal)? 26 ta locul de joacd t pentruFigd de investigare pentru parinti : (P74) } ti, Analiza comportamentai&: partea generals 1 a Care este programul zilnic al copilulu’ dumneavoasira (de exemplu cet pentru ziua de leri)? imaginati-va © zi in care aveti probleme deosebite cu copilul dumneavoastré 2 exemplu, nu reugiti s& va intelegeti cu el, el se infurie foarte tare, se cearta incontinuu cu fratli si cu prietenii si sau ceva asemandtor. Descrie{i acel comportament ai copilulul care v& provoacé nemultumire sau pe care i considerati problematic. in opinia cumneavoastra, cum poate fi descris comportamentul problematic al copilului_ dumneavoastra (nelinigtit, zgomotos, certaret, furios, inc&patanat, capabil sé se impund, nesigur, increzator in sine, anxios, agresiv, eic.)*?7 Cat de frecvent, cat de intens este comportamentul proi durata sa in timp? matic, care In ce conditii se manifesté comportamentul problematic (in anumite situatii, cu anumite persoane, in anumite mamente din zi, etc.)*? CAnd s-a manifestat pentru prima oari comportamentul problematic al copitului? 27Aree 10, 44. 28 Fig de investigare pentru parinti (P. 8/14) | Va puteti eminti anumile conditii speciale, evenimente seu modificari din aceea perioada (de exemplu un accident, 0 boala, nasterea unui frate, despartirea parintilor)*? Va puteti aminti perioade in care copilul s-2 comportat mult mai problematic, v- a fcut mult mai multe probleme decat in prezent? Oo Da Oo Nu Despre ce dificult&ti era vorba si cand s-au manifestat? Va puteti aminti anumite conditii speciale de atunci (de exemplu un accident, o boala, nasterea unui frate, despartirea de o persoana drag, certurl sau grii in familie’? ‘Au existat perioade in care comportamentul problematic sa se fi manifestat mai putin sau chiar deloc? Oo Da O Nu Daca da, cand? ce conditii? Este posibil ca copilul s& fi observat acesi comportament undeva gi s&-l fi preluat de acolo?Fisa de investigare pentru (© 9/14) | IV. Analiza comportamentaia: comportamentul de la scoala 4. Copilul dumneavoasira este in clasa ee A fost repetent? Oo Da Ince clasa? . O Nu Daca da, cum a facut fata acestui iucru? Daca da, cum ati reactionat dumneavoastra? » Cum a decurs soolarizarea? A existat vreo retragere de la inscrierea in clasa 1? Copilul dumneavoastra a mers mai devreme la scoala? 3. Sunteti mul{umiti de performante scolar a copilului cumneavoastra? 4. Ce expectante aveti vis-a-vis de evolutia gcolara ulterioara a copitului? 5, Copilul dumneavoasira cunoaste expectantele pe care ie aveti? Oo Da Oo Nu 6. Dumneavoastra sau partenerul dumneavoastra ajutati copilil in realizarea temelor de casa? O Da, cine: .... O Nu 7.. Dacd da, il ajutati in mod regulat? Cat timp pe zi? 8. Aveti impresia ca el merge cu placere ia scoala? O° Da O Nu 8. Daca nu, dupa parerea dumneavoastra, de ce nu merge cu placere la gcoala?Fig de investigare pentru parinfi (P. 10/14) V. Analiza comportamentala: relatiile cu fratii si cu copii de aceeagi varsta 4. Cum se caracterizeaza relatille cu cei de aceeasi varsté (multi prieteni, 0 pristenie puternic’, prietenii superficiele, int&iniri frecvente sau rare, prefers s& stea singur; vezi gi intrebarea Il. 13)*? 2. Cum se comport copilul dumneavoastré c&nd este cu frail S8i sau cu alt copii acas& (pasnic, certéret, d& dispozitii, etc. "? 3. Puteti numi c&teva motive care stau la baza comportamentului inedecvat in relatille cu alti copii (team, pentru a obline ceva ce i-a fost tuat, gelozie, etc.)"? 4. In timpul jocurifor copilul se cearté des cu alti copii (striga, lovegie, le ia jucdrile, vrea s&-i comande, etc.)"? O Da Oo Nu Din ce cauz se ceart&? (Despre ce este vorba in aceste cerluri?) a Interveniti dacé acasa izbucneste 0 cea: oO Da O Nu Daca da, sub ce forma? intre copii? 6. in grupa de copii de aceeasi varsta, strainul sau nici una nici alta? ~ 30Fig de investigare pentru parinti Vi Analiza compartamentala: relatia copil-parinti 4. Ce activitati desfsurati cu copilu! In timpul liber frecvent? ....... uneori?. niciodaia? 2. Dacé copilul are o problema, apeleaz& la dumneavoasira sau la partenerul dumneavoastra cu ea? 5. Copilui discuta cu dumneavoas' o Pentru ce v4 recompensat copilul? 8. Ct de des il recompensati? 3. Pentru ce fel de probleme a apelat copilul ta dvs.? despre prieteni sau despre scoala? M (P1174) |Figa de investigare pentru parinti (P. 12/44) | 9. Cum reactioneazé copilul !s recompense? ... 10. Considerati c& lauda, acordarea atentiei, petrecerea timpului impreund jucand ceva reprezinta o recompensa pentru copilul dumneavoastra? O Da O Nu Daca da, care dintre ele in mod special? i va rog pe scurto sit Am dori s& v4 mai intreb&m ceva in legatura cu pedepsele. In primul rand dorim sa fie clar c& pedepsele nu sunt in principiu ceva rau sau ceva bun. Pedepsele sunt mai mult o metoda de educatie si pot impune anumite consecinte naturale pentru comportamentele inadecvate ale copilului. 14. Din ce cauzd-va pedepsiti copilul? ... Cine tl pedepseste? . Cand (de exemplu imediat, seara, la o saptémand de {a incident)? 12. Cum ft pedepsiti? Care pedeapsa e cea mai eficienté? 13. Cat de des jl pedepsiti? 14. Cum reactioneaza copilul la pedepse? 32Fisd de investigare pentru parmti Pana] 48. Considerati cé mustrarea, cearta, lipsa atentiei, incheierea unor. activitat comune reprezinté 0 pedeapsa pentru copilul dumneavoastra? O Da O Nu Dac da, care dintre ele in mod special? Descrieti va rog pe scurt o situate tipic’: 16. Se intémpla des s&i dati copilului pe cineva ca si exemplu (de exemplu wPrietenul 80 ....eteoee le face cu sigurent& mai multe bucurli parintilor sai decat ne faci tu nous")? O Da O Nu Dacd da, pe cine oferiti ca gi model gi pentru care comportament? 33Figa de investigare pentru parinti (Psanay} | Vil. Date specifice training-ului 4. Copilul dumneavoastra igi indeplineste sarcinile sau celsialte responsabilitati chiar dac& nu are chef sa 0 facd (de exemplu temele de casa, alle respon- sabilit&ti)? 2... Copilul dumneavoastré este dispus s& ofere ajutor (de exemplu daca discuteti cu el o problemé, il rugati s& va ajute Ia ceva)? ; 3. Ali discutat cu copilul despre traini O Da Oo Nu 4. Dacd da: in ce mod? De exempiu: 5. Care a fost reactia copilului referitor la ceea ce i-ati spus? 6. Care sunt expectantele dumneavoastra referitoare ia training? Le ce ar trebui s4 fim atenti in mod special cu copilul dumneavoastré)Scala de evaluare a comportamentelor de interactiune (P_ 1/4) ale parintilor j Lista de evaluare a comportamentelor de interactiune ale paringilor Contextul intainirii: ©. prima Intdlnire gi discutia orientativa O. discutia cu p2rinfi in cadrul primel intainiri © gedinté in cadrul consitierii parintilor si a familie! Participant la discutie: 2 marna O tata © copilut problems O Arati (UMAR: cesses) ©. alte persoane semnificativel care locuiesc in cas& (care PerSOaNE? a aeeecseree) © terapeutul, respectiv consitierul (numar: ..... oJ Datele intalnirti: Ziua: Data Ora (de lafpané Locul (acasd, ta A cata gedinta? fa) cabinet, 1 © partenerut nu apucd 88 v © partenerul este de acord cu toate © partenerut i! las& pe cel O alte impresit: intreage discutie nN Cu e278 parintii unul aliuie? ° uu indicatit in mod reciroc © dear unul dintre ei fi da cetuilalt indicatii © ‘se aprobé reciproc © doer unut dintre ei il aproba pe celaialt (tata pe mama/mama pe tat’) © se contrazic dupa care ajung la un acord © se contrazic gi nu ajung la un acord © secearta sunt de aceeasi parere 2 alteleScala de evaluare a comportamentelor de interactiune ale parintilor 3. Care parinte incearca sé-l implice pe celaialt in discutie prin intrebari? O Tata O Mama 4. Au aparut conflicte in timpul sedintei? Oo Da Oo Nu Daca da, ce fel de conflicte? Conflictele dintre parinti se solutioneaza in mod freavent? Oo Da Oo Nu O Alteie:. 5. Care este atitudinea parintilor vis a vis de ,copilul problema Mama Tatél © vor s-l ajute pe copil ° 3 © neaga problema ° 9 O minimalizeaza problema ° Q © dramatizeaza problema ° ° © resping copilul o ° O alte 8. Comportamentul non-verbal al parintilor Mama Tata 1} pozitic tensionata O da On O da Onu a corpului . - aaa Eee @ contacte vizuale Oda Om O da Oru cu intervievatorul. foarte putine foarte putine tendinta: O | cresc&toare O crescatoare tendinta, O constant 2__constanta__ contact vizuaie Oda on 0 da Onu intre parinti _9 _ foarte putine foarte putine ae O semne de a da On Oo da Onu nervozitate (de Oo . c&teva Oo cateva exemplu se joacs. O crescdtoare © crescatoare cu mainile) O- constanté O constant tendinta: tendinta: __ _ - par nesiguri/ Oo da Oo nu O da incordati (de O intr-o © intr-o anumité exemplu nu sunt anumita masura liberi in migcare, masura tin mainile strans pe l&nga corp) 36Scala de evaiuare a comportamentelor de interactiune _(P. 3/3) | ale parintilor | 7. Comportamentul verbal al parintilor J Vorbesc mult (despre ei si despre copil - copii) Q Da Nu cine: 11 isi manifesta sentimentete Oo. Da Oo Nu a). teferitoare la copit CINE eke ce fel de sentimente: Heide b)- referitoare la interactiunea cu copilut: ..... cine: ee ce fel de sentimente: 1. Vorbesc doar in termeni negativi/sau aproape doar negativi despre ,copilul problema” Oo Da O. Nu cine: .. 1. Sunt cooperanti: in reiatie cu terapeutul/consilierul Oo: Da OO Nu cine b) Intre. ei Oo. Da Oo Nu cine: Q Altele: 8. Observatii si remarci aT2.3 Discutia cu copilul jin discutia pe care © vefi avea cu copilut pot fi utilizate o serie de teste relationate direct sau indirect cu comportamentui agresiv. in alegerea testelor apar mai multe probleme, mai ales dac& se doreste utilizares unui test de evaluare comportamentafa. si nu @ unor instrumente proiective sau de persanalitate (Petermann si Petermann, 2000b). Principalu! avantaj al scalelor comportamentale este acéla c& rezuitatele oblinute cu ejutorul lor pot fi utilizate direct in planificares si desfgurarea terapiei. Tabelul 2 oferé o sumarizare a scaléior de evaluare comporiamenialé si a rutinelor copilului, Modalitatea direct& de evaluare a agresivitati cu. scop diagnostic devine posibilé doar prin comporiamentelor in situatii concrete (EAS; vezi mai jos). in optiuni, este vorba de scale si instrumente ce se vor utiliza in cadrul interviulul, varianta ‘pentru. parinti fiind descrisé in subcapitoiul 2.2. Este recomandaté si utilizarea_unor instrumente care nu sunt direct relationate cu comportamentul agresiv, dar care pot fi relevante pentru aceste probleme comportamentale. Copii agresivi evita frecvent situatiile care implic& efort, nu au o stima de sine pozitiva, comportamentu! agresiv poaie fi motivat de team3 (vezi suibcapitotul 1.2, »Agresivitatea motivata de teama") Adiacent aplicarii instrumentelor relationate direct sau indirect cu agresivitatea, este tecomandata gi utilizarea testelor de inteligenté, de concentrare si de performanté scolara. informetille referitoare la dezvoliarea cognitiva a copiluiui sunt relevante si pentru trainingu! compartamentului social, deoarece nivelut de solicitare din jocurile de perceptie, sarcinile de discriminare a stimullior si 2 reactiltor, complexitatea exercitiilor comportamentale cin jocurile de rol abilitatea de reflectie peniru coterea jocurilor de rol, precum si din > organizarea temelor de casa; trebuie sa fie apreciat pentru a se putea realiza generalizarea efectelor training-ului asupra tutinelor zilnice in functie de premisele individuale ale copillor, astfe! Incat acestia s/nu fie sub- sau suprasolicitati In acelasi timp, evaluarea inteligentei si a performantei permite identificarea eseculul performantei scolare pentru a slabili dacé ucesta este o consecin tulburarii comportamentale sau daca’ dimpotriva, comportamentui agresiv este 0 consecint& a suprasolicitarii scolare datorité unei tuiburari de Invatare sau a unei tulburari partiale de performanta. Anterior evaluarii si abord&rii copilului trebuie stabilit un contact care s& puna bazelé unei relatii de ‘incredere. In acest sens este importantd ciarificarea expectantelor copilului, a reprezent&rilor pe care le are asupra problemei, precum si motivatia pentru psihoterapie, inc& de ia prima sedinia. > e » > 38Tabelul 2 Sumarizarea metodelor de testare in cadrul diagnosticulul agresivitas 1 | EASJIM te un test siiuational si comportamental, care are versiuni Chestionar de evaluare a separate pentru 8 cu cle 22 de intrebiiri comportamentulul agresiv in; Normele suni pentru copi cu varsta intre 9,0 si 12,14 ani situaffi concrete (Petermann si Petermann, 2000a) EAS-C Acest insirument JIM. Diferenteie const in prezeniarea unor povestiri 6, in seiectia Sspunsurilor gi in cotare: cand povestirle ilustrate apar pe moni $i textul, rspunsuriie sun ¢ aplica in mod similar eu testulul EAS- Chestionar de evaluare siluati concrete ~ versiunea F, est ‘concomitent computerizaté (Petremann $i Petermann, 20008) seieciaie comportamentului agresiv | | | | comportamenteior agrosive In \ } testatura, jar colares este realizatd de un program de Teste pentru evaluarea contextuala a caloulator (Ebert gi Petermann, 2002}, Prin intermediul a patru scale, acest instrument masoaré tea de evaluare, anxietatea generalizat2, | seniimentele refationaie cu scoala, precum gi tend tionar de anxiel pentru elevi (Wieczerkowsh dea colab, | manifesta un comportament adeovat, dezirabil social. Este | utlizat in intervalul de varsté de 9 - 16/17 ani pals Acest instrument evalueazé in mod diferenfiat tipul si | Scala de e astimel | intensitatea sentimentetor de stim8 de sine ale copillor si de sine, peninu copii gi adolescent (Schauder, 1995) adolescentilor cu varste cuptinss 11 ani Afirmatile se referd la diferite domenii de viata s) comportamentale: scoaié. timp liber, familie, arupul de copit © versiune @ scalel se adreseaza copiiior cate au crescut in familia for, alta se referd la copii care crese in institut intre 8 gi Testul are la bazd ideea c& 0 experientd frustrenté lao Ii materie a scoala va duce scaderes implicsti jomeniu. Astiel, o seal eval are a eforlului relationat cu gco: 8 efortutui ic direct cu comportamentul agresiv sarcinile scolare (Roll Bartram, 1993) | Fn timp i tabileste motivatia pentru realizarse sarcinilor | | scolare. Testu! a fost construtl penis rapa de varsté 10-15 j ani FEKS | Acest chestionar cuprinde sarcini orientate spre sitvatti in Chestionar pentrs ved controlutui copitulul (Pauis gi Reichert, 1991) Teste nerelationate 22 2 eval construct Interactiunea cu péi somportamentelor de contre! adecvat si iv, respectiv neadecvat, manif Stat de copil tn ni sal. Cele 22 de situstii copil-pérint ficte dintre IS pe Sexe baiell gi feicle cu J solicitari ale panntitor precum gi cor a eatis. In versiunea ret varste cuprinse intre & gi 12 ani ateg din trei altemative de rAspuns, pe acesa pe care o consid vederea atingerit scopuiui cee mai eficionts in i i 1 | |Stabilirea relatiei cu copilul si evaluarea Primul contact cu copilul ofera informatii despre perspectiva copilulul asupra pro- blemei, o apreciere a stadiului de dezvoltare gi informatii relevante pentru diagnostic (Dopfner gi colab., 2002). In evaluare trebuie s& se find cont de expectantele copilului gi de experientele sale anterioare in domeniul psinoterapiel, in acest sens sunt foarte importante abilitdtile de comunicare gi nivelul sau de dezvoltare. Stabilirea relatiei poate fi initiata printr-un joc sau prin cateva intrebari despre hobby-urile gi interesele lui sau ceva asemanator, De la inceput trebuie explicat scopul interviului si.ce se va intampla cu informatiile obtinute. In cadrul interviulul se vor urmari atat abilitatiie, hobbby-urile si punctele tari ale copifului, cat si problemele sale. Expectantefe copilului vis a vis de procedura terapeutica trebuie identificate si concretizate; de asemenea, trebuie discutate si reduse de fa inceput temerile prin oferirea de informatil, De asemenee, trebuie discutate si expectantele pe care considera ca le au persoanele de apartenenta (parint), profesor’) Majoritatea copillor au 0 reprezentare mai mult sau mai putin concreia referitor la motivul pentru care trebuie s vind fa psihoterapie. Ei descoperé faptut ca se deosebese de cei de aceeasi varsta, de exemplu se cearta mai des, deranjeaz mai mult orele de la scoala sau sunt mai putin placuti de ceitalti. In multe cazuri i au gio reprezentare a cauzei pentru care sunt diferiti, Trebuie identificat modul in care igi reprezinia problema si trebuie investigat comportamentul problema Gescris de copil in. mod spontan. in cadrul diagnosticului diferentiat trebuie uate in considerare, printre altele, si urmatoarete domenil: activittite obisnuite din timpul liber (ca de exemplu sportul); relatiile cu cei de aceeasi varsta gi cu frat; probleme de performanta si comportameniale de la scoala, situatia emotionala din familie (de exemplu de ce este un copil recompensat say criticat si cum este el sustinut in ceea ce face”): resurse socio-emotionale (de exempiu ,Cine te ajut& atuncl cand ai probleme?", ,Cine este cel mai bun prieten al (u?", ,Ce facefi cand suntet ‘impreuna?”); > greulditi ale parintilor (stres la serviciu, conflicte datorité educatiel copiilor) si & descrierea unei zile obignuite in care apar mai multe probleme jn continuare este clarificaté motivatia copilului, trebuie discutate responsabilitatile acestuia legat de participarea regulata la sedine, de punctualitate, precum si de aplicarea regulilor stabilite in viata cotidiand. Copiiul trebuie intrebat cum ar dori s4 se comporte cu el pe vilior persoanele de referint& (parinti, frati, profesor. fn continuare se utilizeaz’ chestionarul de evaluare pentru comportamentele agresive in situatii concrete (EAS), precum si scala pentru evaluarea intérisilor (LEV-K), care ofer& o imagine asupra felulul si a modalitatilor in care se poate aplica un astfel de program vRYY v 40Chestionarul de evaluare a comportamenteloz.agresive in situat (EAS) EAS a fost dezvoltat in 1980 ca si altemativa la chestionarele existente pentru copii. Scopul este: identificarea _comportamentului agresiv la copili cu. varste cuprinse intre 9 gi 13 ani. Din anul. 2000. exist’ o editie EAS cu norme noi (Petermann si Petermann, 2000a), precum gi o versiune computerizaté (EAS-C) (Eberl si Petermann, 2002), Pentru EAS exist forme paralele pentru baieti gi fete, acestea contin 22 de descrieri ale unor situatii cotidiene. Scopul descrierilor este acela de a facilita intelegerea de c&tre copii a géndurilor si a sentimenteior altor persoane, precum si a comportamentelor lor. Flecare situatie cotidiana descr este llustrala pentru 2 ejuta copilul $8 Infeleaga perspective celuilatt (vezi Imaginea 1). Din acest motiv vorbim de povestiri ilustrate. Fiecare povestire ilustrata consta in descrierea unei situatii, reprezentarea ei printr-o imagine, precum si trei reactii posibile la situatia descrisé. Descrierea situatiei confine afirmatii despre mediu, context si persoane implicate. © persoana este intotdeauna descris4 sub forma de ,eu". Copilul trebuie s& se identifice cu aceasté persoand gi s& aleagé in locul ei 0 anumité reactie. in descrierea situatiei se mentioneaza tipul comportamentului, mai exact daca persoana ia parte la un act agresiv, daca afl sau observa agresivitate sau daca cineva inceatca sa protejeze o persoand in mod agresiv. Reprezentarea vizuala contine aceleagi informatii ce gi descrierea verbal&. imaginea concreta are rolul de a clarifica gi de @ reduce distorsiunea. Spre deosebire de testele prolective, imaginea trebuie s& faciliteze transpunerea copilului in situatia desorisé, Flecarei descrieri de situatie si imagini ti urmeaza trei reactii posibile; copilul trebuie 9A se decidé penttu una dinte ele. Cele trei posibilitati de raspuns constau in comportamente dezirabile social, ugor agresive si foarte agresive. Comportamen- tele agresive pot fi orientate sore alte persoane, spre obieste sau spre propria persoana gi se pot manifesta in mod verbal, nonverbal, direct sau indirect. De asemenea, siluatiile gi reactilie se refera la diferite medi: scoala, casa, timp liber peirecut in afara casei parintesti. Un exemplu pentru o astfel de situatie este prezentat in Imaginea 2. Pe baza acestei evaluairi putern desprinde tre tipuri de informatii hun scor care 84 ne ofere informatii despre necesitatea realizarii unel interventii; » 0 Uiferentiere & reactilior pe domenii (casa parinteasc&, scoela si timpul liber petrecut tn afara casei) si » 0 diferentiere. in functie de formele de reactie (de exemplu comportament agresiv direct sau indirect). concrete EAS poate fi utllizat ca si material terapeutic pentru jocul de rol (vezi capitolele 5 si §). Alle detalii referitoere la utlizarea EAS ca si test pat fi gasite in manualul tesiului (Peterman si Petermann, 2000a) 4a42 Este patiza mare. Toti suntem in curte scot. oer pune piedicé unui baiat care tuge pe lanca noi, 2 Incat acesta 88 cad béistuiui 6 Ti'spun tui Joerg 08 nu cred c3 e bine Imaginea 2 Exemplu de situatie din EAS (aici 12 Petermann gi Peterman, 20002) Scala de evaluarea a int&ririlor preferate de copil (LEV-K) LEV-K const’ in 60 de afirmatii, care au fost alese special pentru copii. Intdririie pot fi aplicate partial in cadrul procesului terapeutic si partial in afera acestuia vorba tn’priticipal de int&riri sociale $i comportament: i ‘intariri materiale Lista de inlStiri esie prezeniata lista separat, terapeutul citind copitutui itemii scalel. in acest mad se imagine de ansamblu asupra lucrurlior pe care copitul le pret despre ideile parinflor referitor le preferintele copifului lor. RAspunsurile sunt date pe o scal& Likert cu cinci nivele, cu modalitatite de la ,neplacut” pana la ,foa pl&cut”. Pentru copiii cu varsie intre 8 si 12 ani este recomandat ca gradatille s& fle redate prin patrate de diferite marimi: cel mai mic pat tru wneplacut” gi cel m: mare patrat pentru foarte pldcut”. Este bine ce aprecierile s& fie exersate inainte de aplicarea scalei. Nu trebuie s& ne mirém dacé la cotarea listeior compietate de parint si copil apar aprecieri diferite. Acest lucru nu refiect& fipsa fidelitatil evaluarii, ci poate indica perspectivele diferite ale copitior $i parintilor. Raspunsuriie care se suprapun sau caré sunt foarte discrepante ofera informatil interesante, care pot fi abordate in cadrul discutiei cu parintil tt copiiuilul, c&t 42Lista de evaiuare a intaririlor pentru copii (LEV-K) P14)! Ghidul parintilor in urm&toarele pagini vor fi enumerate o serie de jucruri, experiente, hobby-uri, situatii aotivitati pe care copilul dumneavoastr’ le considera placute sau neplacute. Va rugdim s& cilifi fiecare activitate si s& decideti - {rd a vé gandi pr uré Ti plac sau nu copiluiui dumneavoastra lucrurile respective, in mai multe locuri aveti posibilitatea s& completati cu lucruri care Ti plac foarte mutt copilului, dar care lipsese din enumerare. La finalul listel puteti trece activitati sau iucruri care nu au fost mentionate, dar care sunt importante pentru el si pe care Ie face cu piacere sau fe doreste. Pentru e putsa aprecia mai bi maroand cu un xo ea mult ~ in ce ne cAt de mult ji place un lucru sau'o activitate, notatt suta corespunzatoare. Urmatoarele exemple va prezint& procedura de lucru: Daca copilui foloseste orice ocazie pentru a se ulta la televizor, atunci marcati cu un'x: foarte | - | nici piacut, | foarte : | plicut | sg | Mepléicut : placut_ | [nici nepiacut neplac j—plgcut__| "nici nepiacut | Eerie mepleettis i | i tl Pelee ae ee Daca copiluiui nu-i place sé-si faca temele de casa gi trebu ofi 88 le fac, atunci marcafi cu un x uneti de mai multe | foarte | aes | foarte oigeut pldcut | eet nenlécut | | | Pee si fac& temele de cas, astfel cA ,uitS" lie proteste, atunci mareati cu un x: i face deloc piacere = ‘aU le evita, dacd le face incorect sau cur Daca copilutui n 8 nian PO T rs 5 nici placut, | ie i foarte plcut | nepiscut | a nici nepiacut | neplacut Va rugam sé fifi atenti pentru 2 nu omite nici o afirmatie. Indicatie suplimentara: in acest chestionar nu existé raspunsuri corecte sau gresite. Nu este vorba de un ,test de personalitate’, dorm s& apreciati in ce masuré copilul dumneavoasiré face sau nu ou piacere activitatiie enumerate pe paginile urmatoare. Va rugaim incepeti 43ae Lista de evaluare a intaririlor pentru copii (LEV-K) (P.2/4) | T T foarte nici placut, | foarte I t L Mancare/Bauturi ene | pkicut | i neptacut placut | nici nepiacut neplacut Mancare T = 1. Inghetata 2. Dutciur | 3. Mancarea preferata Bauturi 4, Bautura preferata gO foarte | nici placut, | foarte placut neplicut Activitati din timpul liber c placut | nici neplécut | neplacut. 5. Sport 6. Folbal Rolele/Skateboardul 8, Basket 9. Calaritul_ 10. Altete: “11. Ascultat muzica T | ee I ddddaa olajajojo Oo ojajo)o 412. Muzicalformatia preferata | 43, Sa se coupe de animale 14, Animalul preferat 415, Lectura He | 16. Cari de aventura/poiitiste _ AT. Benzi desenate 48. Publicatii (muzica, sport, computer, etc.) oj jaja ‘ gogdoga oe | ojala oda og o,0 ololce 19. allele: 20. 21. Filme artistice (GC i dO ofg}gjo}aja) oo) Vizionarea televizorulul 22. Emisiuni sportive ddddd ddcideldaggg 23, Desene animate 24. Filme pe video/DV! 25. alt a 26, Mersul ia cinematograf 27, Jocutt de societate/Puzzie! jocuri de cart 28, Statul ja calculator 29, Jocuri de calculator (Playstation, ood 30. Navigarea pe internet | oo, gajqagqecjog jacl ooo oO oo oo a t o ag Qj Oo 44Lista de evaluare a intarirllor pentea copii (LEV-K)- (P. 3/4) | Alte activitati gi ocupatii | neptacut |. fa ani at i neplacut “31, mersul a grading zoologica | ete a “32, mersul la piscing ro a 3. viz oO yo luarea mess eee a 5. calatorile a a a consiruitul sau des: a] (_o eantatul ta un i | ne | IL I t Q L.8 | 9 39. scrierea serisorior jimiteres | | Gee a de mail-uri I | | “a0 altele: =| i Oo }.o } ao Acas& nici placut, foarte 7 neplacut nici neplacut l eplacut 41. 8A aida Voie s4 siez a mai tarziu | | 42. sa alba voie sa doarma i Oo o a altele Sa petreacd timp/ sa fac& ceval sé se joace / nici pidcut, foarte nici nepldcut | neptacut | | ua neplacut _Si discute cu 46. parinti 47. teat 48. bunicli _ 49. prietenii 50. altiwi [toate | | nici pidcut, be Sa fie recompensat pentru placut | | neplacut placut [nici nepiacut | YP! 51, felul tn care arats I O=.. [30 52, activitates din timpul oreior —_| a a 53. temele de casa o i) 54. comportamentul sa t 0 a o S8.faptulcSeascultater | o [oe 56. indemanere (aptitudi Oo i oO a 87 aliele’ essa I cf} oo : nici pldewt, | i | foarte : nici neplacut i neplacut, laut | ou] 0 4824 Observarea comportamentujui : In tabelul 3 sunt prezentate cdteva instrumente utilizate in observarea ales mentului. Dintre acesiea, doud se refer& la domeniul scolar (BAVIS, VBS-L), I KAZEAK, elaborat de Mees (1988), se referd la interactiunile aversive dintre oa ii de aceeasi varsta si la interactiunile adulti-copil. BAV (GrilA de observare a comportamentutui agresiv) este un instrument de evaluare a comportamentuiui problematic, a fost dezvoltat fn cadrul acestui program. TMK este un instrument nespecific din punct de vedere al simptomelor, care nu a fost prezentat in tabel TMK (Scalé de evaluare @ implicdrii. copitului tn interventia terapeutica) este utilizaté pentru @ investiga cooperarea copiiulul pe parcursul’ interventiei terapeutice Tabelul 3 Prezentare sumard a ingtrumentelor de observare Cu acest instru font terapeutul §i persoanele importante pot aprecia comportamentele agresive si competentels sociale pe 14 categorii. BAV poate fi utiizat si in monitorizarea interventisi rare & comportamentutui agres {Peterman 5i Peiermann, in | aceasté editie} | BAVIS La BAVIS sunt date 6 categorii de comportamente Grilé de observare a goolare agresive (de exemplu distrugerea sau luarea cu g interactiunilor agresive in forta a lucrurilor altora, amenintari si santaje, dispute = | timput orelor de scoala verbale). BAVIS poste fi aplicat pentru observarea 2 (Humpert si Dann, 1988) modaiitatiior de comportament si a interactiunilor elevilor eo $i profesoritor si codarea lor pe categoriile grilei de S| opservare 8 iit de 7 | Sistem de caiegorizare pentru | observalie (de exemplu la gradinit&), Are 25 dé catagori § | evaluarea comcortamenteior care se refera la modalitati comportamentsie neutre, 5 | agresive aie copitutul (Mees, | pozitive si negative, se invegisireaza comportamentele B_ | 1988; prezentarea categoritior | agresive dintre copii si in cadrul interactiunilor adult!- “| in Petermann gi Peterman, coy | 20005) | VBS Chestionarut se refer aidturi de comportamentut social | Chestionar de observare si la comporiamenteie de invalare si de performant’é comportamentala la scoala versiunea pentru profesori soolara. 14 categorii vizeazé urmatoarele come! comportamentului social: atilitatea de conperare, abilitatea de autoconirol, abilitatea de a empatiza si disponibilitstea de 2 acorda ajutor, imagine de sine le Giessler-Fichiner i colab., 1G | 2000) | | | | | I ' | KAZEAK | Instrumentu! a fost dezvoltat initial pentru ste j | adecvaid, abilitste de a stabili reiatii si respecterea regulllor (cum se raporteaza la regin cazul a BAV si TMK este vorba de liste de apreciere ugar de utilizat, care permit masurarea frecventel comportamentelor in mad global pe 9 scala cu 5 nivele. Aceste nivele inseamna: a oc oO O.... oO 4 ae 3 4 5 nu apare apare apare apare apare niciodataé rar uneori des mereu Prin intermediut instrumentelor de observere manifestarile comportamentale pot fi operationalizate si masurate mai exact; frecvenfa de manifestare a comportamentelor poate fi Inregistraté cu ajutorul scaieior. Astfel, in cadrul diagnosticarii BAV poate fi aplicat alaturi de alte instrumente, ca de exemplu investigarea parintilor pentru a se stabi dac& sunt indeplinite criterile pentru comportamentul agresiv din cadrul unei tulburari de conduita, respectiv de comportament opozitional potrivit sistemelor de clasificare DSM-IV seu ICD 10, precum si dacd este indicat terapia sau un training pentru agresivitate. Atat BAV, cat si TMK sunt adecvate identificarii reactilor deciangatoare, respectiv de mentinere din cadrul analizei interactiunilor comportamentelor agresive gi utilizar acestor informatli in analiza comportamentala (Petermann si Petermann, 2000b) Adiacent indicatillor terapeutice, ambele instrumente pot fi utilizate in monitorizarea training-uiui (vezi subcapitolul 8.1). Cepacitatea predictiva a BAV si a TMK a fost vorificatd in studii realizate cu educatori, studenti de la psiholagie si psihologi, fling obtinuta o concordant in diagnostic de minim 80%. Ceea ce demonstreaza fidelitatea ambelor instrumente. Ambele instrumente sunt construite pentru a permite aprecierea situatilior zilnice, comportamentul copilului este evaluat pe o scurt& perioadé de timp. Deci nu este apreciat comportamentul copilului pe intreaga zi, ci into situatie specifica, de regula critic, ca de exemplu comportamentul din timpu! pauzelor scolare, din timpul rezoivarii temelor de casd, din momentul in care trebuie sé mearg la cuicare. Instrumentele de observare pot fi utilizate complet sau partial Modalitatea, de aplicare depinde de exercitiul pe care fl are observatorul, Daca parinti seu profesorul sunt cei care evaiueazé comportamentul copilulul, este recomandaté selectia a doud si maxim patru categorii din BAV. Trebuie alese categorille care caracterizeaz cel mai bine comportamentul copllului Gril de observare a comportamentului agresiv (BAV) Manifestarile comportamentale agresive sunt impértite in patru dimensiuni (1) agresivitate verbal versus agresivitate nonverbal: (2) agresivitate manifestata deschis versus agresivitate indirect&; (3) obiectul tint al agresivitati: propria persoand, 0 persoand straina sau obiecte; (4) gradul de implicare in manifestarea agresiva: observare pasiva versus implicare activa 48 aPrin.combinarea ‘acestor dimensiuni rezult& 10 egiegorii de comportament agre acesiea au. fost operationalizate in manifestari comportamentale observabile. in consecinté au fost selectate patru categorii pentru comportamentul social pozitiv, acestea relevA scopul. central. al training-ului. In continuare vor fi prezentate si explicate pe scurt categoriile pentru care se va realiza observarea, Categoria 4: Pasiv verbal Copilul este certat, se sitiga la el, este jignit, etc. Are parte de un comportament agresiv gi este o victima a manipularii agresive Categoria 2: Activ verbal, dar in mod indirect Copiiul manifesta comportamentul agresiv verbal tn mod indirect, razand de persoane care au probleme, fend remarci zeflemitoare sau tachinand, Este activ deoarece copilul are rolul faptagului (a celui care manifesté comportamentul) Aceasta manifestare agresiva poate fi o reactie sau o initiativ’ Categoria 3: Activ verbal, in mod direct Copilul Ti cearté sau strig’ fa altii, ca si punct de plecare al unei interactiuni (ca si inifiativa) sau ca si reactie la comportamentul agresiv al altuia. Copilul este cel care manifesta comportamentul Categoria 4: Pasiv nonverbal Copilul este lovit, Impins, izbit etc. E! este victima unei agresiuni fizice. Categoria 5: Activ nonverbal, in mod indirect Copilu! se manifest agresiv in mod indirect, ca de exemplu cdnd se izbi ceilaltiaperent. intamplator, fur fe de uré ceva pe ascuns sau distruge ceva. Aceste manifestari activ-agresive pol apérea ca si reactie sau pot fi initiate de copil din diferite motive. Categoria 6: Activ nonverbal, in mod direct Copilul loveste, impinge, ji-scuipa pe alti; el este cel care manifesta in mod deschis un comportament agresiv fizic, poate constitul o initiativa sau 0 reactie Categoria 7: Activ verbal orientat spre propria persoan& Copilul vorbeste urét despre propria persoana atunc! ca oearta cand face o gregeaia id nti jese ceva, sau se Categoria 8: Activ nonverbal orientat spre propria persoan& Copilul este auto-agresiv in mod fizic, de exemplu igi roade unghilie atat de tare Inet sangereaz& sau se tale cu un o asoutite pe maini gi pe brate. fit, 0 lama, 0 foarfecd sau alte obiecte 43Categoria 9: Activ verbal orientat spre obiecte Copilul injuré i insult obiecte. Frecvent acest comportament apare cand nu-i reuseste ceva cu aceste obiecte sau cand | se strica o jucérie. Insultarea obiectelor se combing frecvent cu distrugerea lor (vezi categoria 10). Categoria 10: Activ nonverbal orientat spre obiecte Copilul distruge obiecte ca juc&rli, mobilier, vesel&, parfi ale constructie! si alte iucruri asem&natoare. Acest lucru se poate manifesta prin aruncarea de pietre spre lucrurile de sticlé, zgarierea gi murdérirea cu vopsee a masinilor sau 2 peretilor din casé, cdlcares in picioare, incendierea etc, Distrugeres obiécielor este des Insotita de insultarea acestore (categoria 3 $i 9). Categoria 11: Auto-afirmarea in mod adecvat Copilul slege cu atentie cuvintele, tonul utilizet precum si comportamentul de apatare, de solicitare, de refuz, de auto-prezentare, etc. Categoria 12: Cooperare si comportament de ajutorare Copilul este capabil sd cedeze, sA imparia sau sa-i sustina pe cellalti fara & avea vre-un interes. Are idei pentru rezolvarea problemelor gi vine cu propuneri pentru joc, (rd & dori neapSrat sd le impund. Respecté infeiegerile si reculile Categoria 13: Autocontrol Copilul care se poate controla, blocheazé primul impuls pentru a verifica dac& comportamentul sau este adecvat gi dacd consecintele comportamentuiui_ sunt pldcute si pozitive pentru sine si pentru ceilalti. De asemensa, esie capabl! s&-s exprime in mod adecvat sentimentele negative oa furia si supSrarea, respectiv s& le razolve in mod pozitiv Categoria 14: Empatie Copilul se poate plasa in locul unei alte persoane att emotional (de exemplu se bucuré ou altii, simte compasiune), cat gi cognitiv, in sensul adoplarii unei alte perspective. Aceasta este o abilitate care fi permite s& Inteleaga ce ar putes gard o-alt& persoana intr-o anumit& situatie. Copilul vede lumea partial gi prin ochii celortalti Un exemplu liustreaz8 rezultatele unei serii de observalii comportameniale siste matice, care au fost realizate intr-un intemal de copii, in mai multe dupa-mese, cu ajutorul BAV. Ca $i situatie de observare a fost ales jocul liber, asifel de situatii solicit competentele sociale ale copillor, de aceea implicS un risc de manifesiare a comportamentului agresiv. Subiectul observatiei @ fost Alexandru, un baietel de 10 ani, Categoriile alese din BAV au fost evaluate de 15 or! pe scala cu § nivele gi fa final au fost calculate medille. Valoarea medie obinut& reprezinté 0 sectiune transversal temporalé a comportamentului lui Alexandru. in asesi fel se reduce 50pericolul unel evaluairi comportamentale gresite, deoarece cbservatia nu sa realizat 0 data, ci de 15 ori. Aprecierile eronate care pot aparea in comportamentul copilului datorlt& fluctuatiller ziinice sau sptimanale sunt reduse in acest fel Seleciarea categorillor de observare din BAV au fost realizate pe baza informatillor optinule anterior, Este vorba de o discutie cu parinfii si de un interviu cu educatoarea de fa internat Cazul Alexandru La incepulul training-ului Alexandru are 10,4 ani si este in ciasa a 4-a. El a fost la gradinitz, dar nu a mers in grupa pregatitoare. Are o stare de sAndtate robusta, a avut boiile obignuite aie copilériei, far a exista elementé aparte. Ca $1 comportamente mal deosabite se pot mentiona suptut degetului mare gi rosul unghiilor. Mama @ divortal cand Alexandru avea aproximativ 4 ani, iar fratiorul su mai mic 2 ani, Ea este ocupata cu munca inireaga zi gi lucreazé suplimentar seara. De asemenea, face cursuri de specializare, decarece vrea sa-gi schimbe ecupatia. In educatia copiilor este implicaté si bunica din partes mame, in timp ce tall nu s-2 implicat deloo, nici cand traia alaturi de ei. In perioada training-ului Alexandru mai petrece timp la bunicli s8i, degi exista un conflict accentuat intre bunic& si mama lui Alexandru: Nu se stie care a fost prima manifestare comportamentalé problematica a lui Aisxandru, iar problema comportamentalé nu s-a modificat din punct de vedere tensitétii pe parcursul timpului. Din punctul al modalit&tii de manifestare sau a de vedere al mame’ este important faptul c& el mer se uilS mult la televizor si nu vrea sa se t faptul c& este foarte dezordonat, Alexandru IsI face rer temele de casa sau le face numai oa 84 fie fcute Performantele sale scolare au scazut foarte mult Alexandru se simte abandonat atunci cand sta la internat, ceea ceo avul ca si consecinla faptul c& se opune ectivitétiior comune, apar conflicie intre el gi educatoere atuncl c&ind nu wea sé-si facé temele de casa, se ceart sau cu fratele sau q uu fa culeare pentru c& 8 la timp; le acestea se adauga Rezultatele observat Alexandru este frecvent certal gi insultat. Manifest un comportament obraznic si este bucuros de necazurile copiilor care nu-i sunt simpatici, a celor pe care. s suparat pe moment gi fata de adultii pe cere doreste s8-i enerveze atunci cand formuleaza sarcini. Insult sau striga i altii atunci cand e furios, cand se cearta sau cand ceva nu merge age Guin ar vrea ei. in timpui disputetor Alexandru este lovit, Impins, chiar daca el a fost acela care a rovocat cearta, El inifiaz’ atacuti indirecte, frS un motiv aparent. De exemplu, se joacé cu mingea si dintr-o data guteaza spre fratele iui, care se joac& cu un atalt copil sau jl loveste cea ce provoacd o bataie serioasé. Alte exemple sunt punerea de piedici, lovitul si alte comportamente asemanatoare. Daca se simte singur, izolat, suprasolicitat sau nu reugeste s& rezolve ceva, Isi roade unghille provocand rani. Daca e furios pe adulfi sau nu-i iese ceva (de exemplu ia construit sau cand se joacd cu mingea), distruge obiecte (distruge jocul de construit, d& cu mingea in geam, aruncé aiurea cartile de joc daca pierde), astfel incat ceilalti copii s4 nu se mai poata juca. Toate rezultatele observatiel sunt prezentate In Tabelul 4. Coneluzie generala Alexandru manifesta frecvent un comportament agresiv, ca de exemplu tn disputele pentru jucarli, atunci cand este atacat de alli copii sau c&nd i se cere sA facd ceva (88 fact ordine, sa-si fac& temele). El este agresiv si antisocial aparent far& motiv, manifestandu-se indirect. Aceste comportamente se explic& probabil prin sentimente de furie si contro! redus al impulsurilor, prin dispo: proast& si plictiseala, respectiv prin rivalitatea frateasca. Alexandru nu poale sa accepte oA uneori copill isi pot face réu unul altuia neintentionat; mai mult, el! reaclioneaza imediat in mod agresiv prin {ipete si lovituri. Ceea ce se observa la Alexandru este cA se retrage jignit sau se resemneazai cand ceva nu-iiese, chiar daca s-a implicat la inceput. Acest lucru duce apoi la manifestari comportamentale autodistructive si in continuare la izbucniri de furle, prin care deranjeaz sau distruge in mod intentionat jocu! altor copii Mai trebuie mentionat un aspect definitoriu: uneori Alexandru este foarte prietenos si dispus s facd compromisuri, dar ulterior s-a stabilit o& prin aceste comportamente incearca 84 oblina diferile aventeje. Gril de evaluare a implicarii copilului in interventia terapeutica (TMK) Spre deosebire de BAY, grila de observare pentru colaborarea copilului (TMK) se refer ia anumite situatii selectate din cadrul unei sedinte terapeutice. Scopul nostru a fost dezvoltarea unei metode de investigare independenté de simptomatologie, care s& permita practicianului evaluarea retatiel terapeut-copil pe baza implicarii copitul in procesul terapeutic. Astfel, implicarea este un indiciu al: » relatiei de incredere dintre copii gi terapeut, respectiv pentru : b ~manifestarea comportamenteior dezirabile ca ,autoafirmare adecvata", cooperare gi comportament de ajutorare”, autocontro!” si ,empatie” (vezi categoriile 11-14 din BAV). Aceste comportamente. {int& sunt incompatibile cu agresivitatea, deoarece ele cresc pragul de inhibitie al acestor comportamente. Prin diferentierea si exerserea manifest&rilor comportamentale incompatibile se obtine reducere indirecté a comportamentului. agresiv. Categorille din TMK prezint& modalitatea de manifestare comportamentala a celor patru comportamente tinté numite mai sus. In plus, cu ajutorul lui TMK pot fi evaluate abilitati globale relevante pentru o 52Tabel Categoriile grilei de observare (BAV) 1. ul 4 Sumarizarea rezultatelor observatilor in cazyl lui Alexandru Valorile medii obtinute | 4e Alexandru la diferite | dimensiuni ate gritel | Manifestari concrete ale comportamen- tului lui Alexandru si posibile motive: Copilul este 43 In timput certurilor cu al copii, Alexandru insuttat 1 | este insultat. Rade de necazul 37 Alexandru pare bucuros de necazul altora altora, cnd este vorba de copii care nu-i sunt | simpatic! sau cand vrea s& enerveze pe cineve {inclusiv adult). Cand Alexendru ests furios striga le copit sila adull; face acest lucru gi In timput Incdierarilor sau cdnd nu-iiese ceva. Se rasteste la 48 alti... ew 4. Copilul este Alexandru este. agresat fizic atunci cand tovit... rade de necazul allora sau cand striga la ceilalti din cauza furiei sia nervozitati; in \ timpul batailor ceitalti copii i se opun fizic 5. Pune piedici pe 43 8). fra motiv sparent, ascuns... b) cand este Intr-o dispozitie proasta; | ©) f@t& de copiti care nui sunt simpatici. 8. Igiroade unghille, | 35 Rosul unghillor este mai accentuat cand isi smulge { | se simte singur sau cand nu-i iese ceva. par. | 10, Distrugerea, 44 Datorité dispozitie! nu prea bune distruge. murdarirea | luoruri sau dac nuvi lese ceva $i cand obiecteior. | este furios pe adult, 14. Autoafirmare 1,0 | Autoafirmarea se manifesta in mod adecvald... | inadecvat, deoarece Alexandru vrea mereu s8-si impund propria vointa 42. Cooperare $i 4.0 Nu este posibi! compromisul decarece comportament de Alexandru este egoist; manifesta un ajutorare ‘comportament de cooperare atunci cand i | vrea sa obtina anumite beneficil sis L i ae Pe eee re Alte simptome in comportamentul fut Alexandru Be - bis) suge dagetu! mare, >» gi roade unghiile; > — este dezordonat (att In privinta propriei perscane, cat si cu privite fa alte lucruri); acest lucru Inseamnd pentru mama sa mai mull munca c&rela nu fi mai poate face fat&; > nu rezolys temele de casa > trigeaza, ingeala, minte; > st8 prea mult televizor sears (mama nu se poate impune atunci ond Ti soune s4 meargé la culcare); > uneorl furg; » fuge seara de acasa gi ramane aproape jumstate de noapte afaracomunicare eficienta. Astiel a fost elaborat TMK cu 4 categoril si zece domenii comportamentale: (1) Ce reactii verbale manifesta copilul? (2) Cum este mimica si gestica tui? (3) Cum reactioneaza copilul fa diferitele solicitari ale terapsutului? (4) Copilul se implica activ in situatia terapeutica? in principal, TMK ofer& informatii despre masura in care copilul receptioneaza solicit&rile terapeutului si este preg&tit s& se implice. Desigur, grila de observere poate fi astfel modificaté incat s& permit evaluerea acelui comportament al terapeutului care determina reactiile copilului ia fel ca gi BAV, TMK poste fi utiizat att pentru stabilirea recomandaiior terapeutice, cat gi pentru controlul succesului interventiel. Pentru evaluares efectelor ar trebui prezentate ined de fa prima sedint&, scene video cu 0 durata d 10 minute, ar copilul ar trebui evaluat pe baza categoritior din TMK de. prefering de doi evaluatori. Ei vor decide in mod individual dac& se vor utlliza una, dou& sau trei secvente dintr-o sedint&. Decizia depinde de durata sedintelor terapeutice, de gradul de severitate al problemei copilului si de experienta terapeutului cu procedurile propuse de noi. Secventele terapeutice care trebuie evaluate se refera la faza de training cu material specific si nu le elementele terapeutice, ca de exemplu la ritualul de retaxare sau la minutele de joacd (vezi subcapitotul 5.4) 54Gril de observare a comportamentului agresiv (BAV) Numeie copitutut . Data: Evaluator: Nr. chestionar: . Scala de evaluare: 1 =nu se manifesta niciodata 4 = se manifesta frecvent 2= se manifesta rar § = se manifesta foarte frecvent 3 ifest8 uneort Comportament | Evaluate 1. Copilul este insuitat s 2. Rade de necazul altova, face comentarii cinice ou privire fa adulti si copii, i batjocoreste pe allt, 3. aaa 4 e. a 5. . Pune piedici, trage scaunul de sub colegi, ti jovesie aparent intampiator, refuz furd sau dis 4 sé ofere ajutor huourndu-se de problema altore, ruge ceva pe ascuns. 6. Lovesie, calcd cu piciorul, se impinge, musca, zgarie, sculpa, trage d par, murdareste alte persoane. 7. Insultarea si ironizerea propriei perscane, gi injur& propriul | compa om d greseste), 8. Tsiroade un isi smulge parul, se loveste in cap, face miscari aie | Capului si ale corpului prin care s& se loveasoa, se zgarie pe mai brate sau pe alte par Se taie sau s insult sau c seu lucruri aseman: 10. Distruge sau ma aleste parti de clad vopsea sau cu murlério, rups sau murdaraste mobilierul sau obieste | de folosinta, tranteste usile, arunéa cu pietre in ferestre, aruncé lucruri | pe podea, rupe, incendiaza | 14. Autoafirmare adsevata. isi spune parerea sau nemullumiriie pe un ton pottivit, nu folosegte cuvinte jignitoare, nu manifest agresivitate fizica. 12... Cooperare si comportament de ajutorare. face propunen, ! _compromisuri, respecta regutiie, fi sustine pe ceilaltl 13. Autocontro!: se caimeaza prin al ‘evi ampilficerea confiictutu sale tii atunci cand este furios, ecia solicitarile, realizeaza sarcinile 2 i se care in mod special, 14. Empatie: Ti ascult’ pe ceilalfi, accept parerea color confiictelor, se i iti, aut sursa tereseaza de ceea ce simt ceilalti.Grild de evaluare a implicarli copilului in interventia terapeutica (TMK) Numele copituiui: Data Evaiuator: .... Nr. chestionar: Scala de evaiuare: 4 = nu se manifesta niciodaté 4 = se manifesta frecvent 2 = se manifesté rar 5 = se manifesta foarte frecvent 3 = se manifesta uneor! Comportament Evaluare | 4 Verbal i a). Povesieste (despre el), repovesteste (0 poveste) b) Exprima sentimentele (de exemplu bucurie, tristete, furie) manifest bucurie fra a deveni obraznic sau a incalca regulile; istete: nu-i este rusine 68 fie trist sau sd plang’; manifesta furie, dar nu distruge, nu raneste si nu jigneste 2 Nonverbal (gesticulatie, mimica) a) Pozitie relexata a corpului (de exemplu sta linistit fara @ se juca nervos cu mainile, fara a balansa piciorul sau a se foi pe scaun} b) Zambeste, rade c) Mentine contactul vizual d) Contact corporal (sa se tind de mand, 88 fie manga sprijine de ceva, 8d fie atins cu mainile) 3 Sarcini si reguil a) indeplineste solicitarile gi nu se impotriveste cand trebuie sa depuna efort pentru exersarea comportamentelor in jocul de rot b}) Respecté regullle individuale de exersare a comportamentelor (de | exemplu fa programul de recompense} 4 Implicare a) Exprima idei, face propuneri, ia initiativa b) Prela responsabilitatea pentru un alt copil (it ajuta, i! apara, Ti este model, il incurajeaza, il tauda) 56 a 1Factori explicativi Modele biopsihosociale permit explicarea majoritati' tulburdrilor_psihice. din perioada copilariei si a adolescentei. Ceza ce inseamna c& dezvoltarea timpurie poate fi delerminata de factori biologisi (sau chiar genetici); totusi etapele ulterioare de dezvoltare sunt mediate de influente psinosociale. Acelasi lucru este valabil si pentru’ manifest&rile comportamentele agresive. Astfel, in cazul manifestaritor. agresive timpurii se oot enumera printre cauze gi factori neurobiologici, tn timp ce in cazul manifestarilor agresive care se manifest’ mai trziu, sunt implicati preponderent factorii psihosociali. Tabelut 5 ofera o imagine asupra unor factori selectati (detalii in Bloomauist $i Schnell, 2002; Scheithauer si Petermann, 2002), care pot fi implicatj 1 aparitia comportamentelor agresive. Tabelul § Factori biopsihosociait implicati in aparitia comportamentului agresiv. Factori biologic!: Factor! psihict: Factori soci Aspecte genetice si Aspecte cognitive si Aspecte famntliale side fiziologice | emofionaie mediv Temperament dificil » Diferente de sex » > © Control insuficient al » — Riscuri pre- si perinatale, ca de - Supraveghere deficitara din partea patintilor impulsurilor si reglare & Acceptare gi suport | | \ exemplu tulburéti | emoffonala defieitara emotional insuficient functionate |» Prelucrare distorsionata a acordat copiluiui neurotagice | intormalilor social > Practici de educare | cognitive negative |» Empatie in: » Caracteristici ale | parintilor gi stres familiat | De Abuz fizic & Respingere sociaia din | partea celorde aceeasi | varsta 3.4 Factori biologici Diferentele de sex. incé din perioada de sugar, baietii par a fi mai labili din punct Ge vedere emotional decat fetele si manifest& mai frecvent afecte negative comparatiy cu ele. Fetele manifesta mai multe emotii pozitive si isi regleaza in acest fel mutt mai bine sentimentele si dispozitile afective (Weinberg si Tronick,1997). Potrivit lui Zahn-Waxler si colab. (1996), fetele sunt capabile de o regiare emotional mai buné si in perioada pregcolar8, acest lueru poate constitu! un factor important, in cazul ior manifestarile comportamentale agresive sunt mai putine decat la baieti. Fetele dezvolt& comportamente agresive la debutul pubertatii st preferd alte forme de manifestare. Diferente de sex in comportamentul agresiv Baicti Fete & Manifestari directe, deschise, fizice ™ Manifest indirecte & Agresivitate instrumentala cu ®» Agresivitate motivaté emotional scoputi egoisie (datorita pierderi autocontrotului) & Tendinte puternice de dominare in Comportament prosocie! puternic grup manifestat (de exer plu empatie) Abllit&ti sociale limitate, apar b Abilit&ti sociale care pot reduce dificult&ti de solutionare adecvatd 2 frecventa comportamentului conflictelor agresiv Sumarizarea de mai sus se refer la indicille existente gi fa manifestarile agresive specifics in functie de sexu! copilului, cu toate acestea problema legat& de mani festarea specifica fiecdirui sex este incd in discutie. Silverhorn gi Frick (1999) au elaborat un model de dezvoltare’a comportamentului agresiv care incearcd sé descrie formele de agresivitate care apar pe paroursul dezvoltarii si sunt specif fetelor. Astfel, In cazul ior in ciuda influentsior nefavorabile, nu apere o amplificare @ comportamentului agresiv in copilarie. Potrivit lui Silverhorn $i Frick (1999) agresive manifesta perioade de dezvoltare asemandtoare cu cele ale béietilor: au un temperament. dificil, un contro! sc&zut al impulsurilor, precum si deficite cognitive, respectiv neuroiogice. De asemenea exist o interactiune negativa cap: périnte, care faciliteaz’ comportamentul agresiv la varsta prescolara. In aceasta perioad’ se poate observa un comporiament agresiv, dar acesia ssie mai putin frecvent decat in cazul.baietilor. Abia la debutul pubert&fii (cam pe la 11 ani) tetele manifest un comportament puternic agresiv Se pare c& modificarile corporate din puberiate duc Is o stima de sine se&zuta Deoarece in aceasté perioad’ apare si o reducere a monitotizarli parentale, comportamentele agresive ale fetelor sunt astfel intérite, ceea ce duce la o prognoza nefavorabila a evolutiei ulterioare Riscuri pre- si perinatale. Brennan si Raine (1997) presupun c& un factor declan- gator al comportamentului agresiv sunt tulburarile functionale neurofiziot sistemul nervos central al copilului, care sunt conditionate de complicatii din timpul sarcinil sau de ia nastere. Astfel de tulburSri ale dezvoltérii creieruiui pol modifica comportamentul de invatare al copilulul si pot provoca. deficite ale comportamentului social (Banaschewsokii gi colab., 20042) 8 tele 58 5© serie de deficite sunt dependente de comportamentele mame din timput sarcinil, ce exemplu abuzul de subsiante (fumatul, aicoo!, droguri) aré un rot important. Weitzman, Gortmaker si Sobol (1992) au demonstrat efectul negativ at nicotine! asupra dezvolt&rit fetusulul, in acest fel un factor biochimic poate favoriza aparilia unui comportament agresiv. 3.2 Factori psihologici Temperament dificil. Sugarii care au un ritm somn-veghe nereguiat, plans excesiv, probleme de alimentatie, neliniste motorie si iritabilitate crescut se caracterizeaz& prin ceea ce se numeste temperament dificil. in copilaria timpurie temperamentu! dificil se defineste ca iritabilitate gi agitatie. Potrivit tui Rothbart si Bates (1989) diferentele de temperament influenteaza » abiliiatea de autcreglare; » distragerea atentiet b reactivitatea emotionaia > activilaiee motorie @ copilulul in adolescent& temperamentui dificil se caracterizeaza prin comportamente dezinhibate, de cautare de senzatii, iar aceste caracteristici devin in timp stabile (Campbell, 1997). Trebuie sé mention&m cA un temperament dificil in sine nu obligatoriu: un risc pentru dezvoltarea unei tulburari psihice; dar acestea inseamn’ solicitari: spe pentru parinti. Aceste solicitari sunt cu atat mai mari cu cat temperamentul copilului deviazd mai mult de la expectantele parintilor vizavi de copii Control insuficient al impuisului si reglare emotionala deficitard. Copii agresivi se evidentiaza printr-un control scazut el impuisurilor in sensul inhib&rii Geficitare @ manifest&rilor comportamentale agresive si dusmanoase. Emotills negative, neconirolate fl impledic& pe copil s& eiaboreze sirategii adecvate de rezolvate a problemelor (Petermann si Wiedebusch, 2003). Deoarece nu exist& stategii adecvate de rezolvere a problemeler, comportamentul agresiv se manifes:& mai frecverit gi cu o mai mare intensitate (Snyder, Schrepfermann si S Peier, 1997). Rubin, Coslan, Fox gi Calkins (1995} descriu 0 grupa de copii hiperactivi, nelinistiti si usor de frustrat, cu dificultéti in reglarea furisi. Acest lucru poate conduce la agresiuni si comportamente dusmancase fal de cei de aceeasi varsté siin timp la comportamente sociale deficitare (vezi subcapitolul 3.3, experientierea abuzutilor fizice). Prelucrare deficitara a informatiitor social-cognitive. Grupul de lucru al lui Dodge s-a ocupat de copii si adolescentii agresivi, caracterizati de o perceptie social specifica gi atitudini defensive (Crick si Dodge, 1994; Dodge gi colab , inseamna tn: mod1997: Dodge si Schwartz, 1997; Spetter si colab., 1992). Ei reactioneaza print-un comportament defensiv deoarece au sentimentul ca sunt amenintati. Un copil cu o asemenea atitudine intrA Intr-un cere viclos, care fi intéreste comportamentul agresiv. Ei considera cA mediul in care traiesc este plin de intentli dusmanoese, comportamentul agresiv relationat cu aceasta perceptie determina In mediul sociat senctiunea, pedepsirea sau respingerea. social, ceea ce determina comportamente agresive din partea copitului Copilul nu-si d seama cA manifestarile amenint&toare din mediu reprezini& sanctiuni pentru faptele sale anterioare, aceasté perceptie distorsionata se manifest& prin perceperea situatiei ca fiind amenintétoare; chiar si stimulii neutri sunt apreciati.ca fiind mai degrab& amenintatori si agresivi (vezi subcapitolul 3.3, experientierea abuzurilor fizice). De asemenea, copiil agresivi reactioneaz& foarte rapid. din cauza impulsivitati lor. Acest lucru este legat de faptu! c& in situatii conflictuale ef nu mai percep si nu mai prelucreaza informatile suplimentare, nu evalueazé nici o alternativa sau doar foarte putin si nu prevad consecintele comportamentelor agresive. Empatie deficitara. Copili agresivi nu tin cont de perspectiva victimei. Ei nu se gandesc c& aceasta sufera din cauza comportamentelor lor dusmanoase. Ei tsi evalueaza in continuare comportamentul egresiv ca flind eficient si pornesc de la ideea c& nu vor putea implementa cu succes strategii de solutionare pozitiva a conflictelor. Sursa acestor evaluari distorsionate se regasesie In experienjele negative timpurii, ca de exemplu in abuzul fizic sau disciplinerea sever (Dodge si Schwartz, 1997). Empatia redusé se manifesta gi prin faptul o& .se folosesc de ceilalti fara remugcair’ (Petermann si Wiedebusch, 2003; Wooton si colab., 1997) Pare plauzibilé ideea ca fa copili agresivi prelucrarea informatilior social-cognitive sd fie atat de distorsionat, incat ei si nu poata fi capabili s8 aprecieze care ar fi consecintele comportamentelor pentru cei din jur. 3.3. Factori sociali Aspectele sociale se refera in primul rand la influsntele familiale asupra dezvoitérii comportamentului agresiv. Gerald Petterson, psiholog clinician din SUA, este considerat un pionier in acest domeniu (vezi de exemplu Petterson si colab. 4998). Potrivit rezultatelor obtinute de aceasta echipé de cerceiare, in familiile cu copii agresivi se regdsesc patru factori, care se refera ja comportamentele de educare inadecvate: (1) in familie regullle nu sunt enuntate gi nu sunt respectate; (2) parintii nu stiu nimic despre preocupérile copilului or; (3) parintii nu acorda nt&riri copilului sau nu le acordd consecvent; (4) in familie nu se discuta si solutioneaza problemele. 60 BRS aeAcesie aspect sustin rolul esential pe caret joacd parintii.in dezvoltarea comportamentului agresiv. al copilului. Acest lucru nu inseamna 8 parinti provoac& in mod intentionat acest comportament. Frecvent, parintii reactioneaz& intr-o. situafie cu cele mai bune intentii, fra a putea prevede care. vor fi consecintele comportamenteior jor. Datorita influentelor din partea copillor de aceeasi varsta, parintii nu vor putea impiedica aparitia comportamentulul agresiv Cu toate acestea ei pot interveni pentru a reduce comportamentele problema prin comportamente sociale pozitive in familie si prin discutarea problemelor cu copilul Control deficitar din partea parintiler. A fost deja mentionat faptul ca freevent, parintii nu sunt informati referiter la cea ce face copilut pe parcursul zilei; in mod clar ei nu sunt interesati de ectivitatile acestuis sau manifesta un interes foarte scazut (Patterson si colab., 1998). Manifestarea interesului ia uneori forma controlului negativ. Astfel, la manifestarea unui comportament agresiv copilul este certat sau pedepsit, sau primeste un feedback negativ sub forma criticilor gi a cicéleliior (Patterson, 2002). In aceste cazuri reactille. parintlior actioneaza ca intérire pozitivé, in conditile in care copilul in general nu primeste feedback si suficient& atentie din partea parintilor. Competentele educationaie deficitare ale parintilor. Un rol al educatiel este acela de a oferi copilului'un model comportamental pozitiv, reguli si intelegeri clare aplicate consecvent. Acesle concluzii sunt sustinute de rezultatele obtinute de echipa de cercetare a lui Patlterson. Un stil educational care formuleaz’ si impune reguil implic& Tnsusirea_normelor sociale gi dezvoltarea unor comportamente sociale pozitive. Astfel, copii tsi pot regia singuri comportamentul (Moffitt, 1993). Utiizarea consecintelor comportamentale pozitive $i negative sunt necesare pentru impunerea regulilor si sunt relationate cu competentele educationale ale parintilor Suport emotional redus si lipsa acceptarii neconditionate a copilului. Snyder, Schrepfermann si Peter (1997) au demonstrat o& interactiunee negativa mama- copil duce ia un comportament agresiv mai intens, de mai lungé durat si mai freevent. Rezultate similare au fost obfinute gi de Dodge (1993) si Miller si colab. (1993). Potrivit acestor cercetari exist o relatle stransa intre absenta afectivitati malerne si comportamentul agresiv. Cu cat este mai mic un copil, cu atat sufer mai mult din cauza unel relatii p&rinte-copil negative (Campbell si colab., 1996). In studiul prospectiv Mannheimer privind riscurile pentru aperitia acestui tip. de comporiament a fost demonstrat importanta’ califatii relatiei tmpurii mam-copi! Pentru tulburdrile comporiamentale ulterioare ale copilulut (Esser, Laucht si Schmidt, 1995). Calitatea interactiunii si consecintele ei pentru dezvoltarea copilului sunt determinate mai mult de modul de relationare al mamei si mai putin de cel al copilului. Elemente semnificative ale interactiunii sunt manifestaraa sentimenteior si verbalizare; factori de risc importanti sunt absenta zAmbetelor, fespectiv a modului specific in care mamele se adreseaza copillor lor (babytalk). Practici educationale negative. Am mentionat deja controlul deficitar din partea Périntilor ca si exemplu de practic’ educationalé negativa, dar sunt la fel de importante conflictele parinti-copit gi sbsente relatici pozitive. Conflictele parinti- 4copil se referd la abuz fizic, mai exact Ia lovirea copilului gi la manifestarea in mod direct @ aversiunit fats de acesta (Wasserman si colab., 1996). ©. participare pozitiva are in vedere acordaréa sprijinului emotional si deschiderea fata de copil Practicile educationale depind si de cantitatea de stres familial, asa cum a observat Campbell (1997) in cadrul unui studiu cu baieti-de 4 ani, In famille fr care béietii de 4 ani erau ingrijiti de mame care manifestau mereu 0 atitudine negativa si care fi controlau mereu, comportamentui problematic s-2 mentinut stabil in conditiiie de stres familial cronic. Dac& mamele erau mai indulgente si nivelul de stres familial era sc&zut, problemele comportamentele ale copilulul s-au redus sau cel putin nu s-au generalizat. Caracteristicile parintilor si stresul familiai. Sandtelea fizicd si psihi parintiior, armonia in cupiu, stresut familial si experienteie. stresante de viata marcheezé dezvoltarea copilului, Campbell $i colab. (1996) soncluzioneez’ c& un nivel de stres familial ridicat, care se mentine pe o perioadé mare de timp, este definitorie pentru dezvoltarea comportamentulul agresiv la baietii cu varste Intre 4 si 9 ani. Strésul familial se refer’ la trei manifestri, mai exact (1) depresia mamei, (2) sprijin insufictent n cadrul cupluiui (3) conflicte de cuplu si vioienta in familie. Mai ales la copiii sub 6 ani, divortul parintilor cregte riscul dezvoltarii comporta~ mentutui agresiv (Pagani gi colab., 19997). Solicitarea psihica si siresul familial efecteaz’ in mod necativ atentia si comporta- mentul de interactiune al mamei si in acest fel si capacitatea de relationere a copitului. Comportementul de educate este infiuental negaliv In acest fel, iar copilului i se ofer’ prea putine modele de interactiune social pozitiva (Campbell 1997} ‘Abuzul fizic. Experientierea abuzurilor lao varst timpurie are consecinte marcante asupra dezvoltarii proceselor neuropsihalogice. Cel mai mult au fost investigate efectele ebuzului fizic asupra: > regl&rii pozitive a afectelor, ® construirii-unei relatii sigure precum si & asupra dezvolt&rii unei imagini de sine pozitive Copiii care au fost supusi abuzului au cificult&ti In reglarea adecvaé 2 afecielor. Spre deosebire de copii care nu au avul asemenea expatiente, acesti copii manifest& sentimente negative ca teama, furie si tristele (Sroufe, 1996). Acest lucru sustine ipoteza conform crea abuzurile sunt tnsofite de conditionari neurologice negative. Astfe! de conditionari neurologice negative pot cU © perceptie distorsionaté pe care o au acesti copii, in sensul unel receptivitati aresoute fat de stimulii agrasivi. Aceasta sensibilitate pentru stimularea agresiva reduce probabil eficacitatea altor stimulari. De eceea, copili abuzati prezinta deficite in abordarea sarcinitor cognitive gi nu pot reactiona adecvat cénd se afia intr-o situatie social neamenintatoare (Cicchetti, 1998). Dodge gi colab. (1995) au ajuns la concluzia c& cei abuzeti fizic Ti percep pe cei din jur ca find mai 62dugmanosi, evaiueaza pozitiv comportamentul-agresiv gi ! adopta in rezolvarea problemelor. Adiacent acestei.prelucr&ri distorsionate a informatie social-cognilive: care duce la o disponibititate extrem de ridicatd pentru agresivitate, se pare c& acesti copii se obignuiesc cu siresul cronic produs de abuz. Astfel, spre deosebire de cei neabuzati, ei manifest& o reactivitate scdzutd a cortizotului din saliva in situatille de conflict social in contextul scolar si in timpul liber: in zilele In care apareau mule conflicte nu @ fost observata o oregiere @ vaiorii cortizolutui; in acelasi timp au putst fi observate mai multe comportamente agresive si mai putine comportamente sociale (Hart, Gunnar gi Cicchetti, 1995). Abuzul nu afecteaz’ numai capacitatea de ragiare afect! abiliféti de relationare. Manifestarea afectiva pare sd scad& pe parcursul dezvoltari, scade deschiderea spre sentimente pozitive si creste tendinta de prelucrare negativa a afectelor. In acest sens sunt oferiie indicii. prin modificarile elecirice de lz nive! cortical care sunt corelate cu evenimentele, dar si rezultatele mai stabe fn sarcini care presupun evaluarea manifestarilor emotionale ale copiilor prezentati in fotografi. Copili abuzati recunosc mai greu dec&t cei din grupul de control sentimenite ca bucurie, furie sau neutralitate (Pollack si colab., 1997) Dezvoltarea unei imagini de sine pozitive la copiii abuzati este dificila. Acest lucru se daioreaz’ dificultatiior de a-gi exprima sentimentele negative sau de a oferi informatii despre starea lor. Ei manife: sunt confruntati cu ei ingisi (s& se deseneze-pe fata si apol s: oglinda) (Cicchetti, 1998) Respingere sociala din partea celor de aceeasi varst&. Din cauiza problemelor comportamentale copii agresivi sunt respingi de o&tre cei de aceezsi varsté (Loeber si Hay, 1997). in aceste conditi, au posibilitates de a stabili contacte sociale similare, in acest fel . oi $i formarea ur 16 afecte negalive gi in sarcinile in care se priveascd in sociale doar cu cei care prezinté comportament intérindu-se comportamentul social dezadaptativ (Cairn gi colab aspect are o importent& toi mai mere deoarece copili se formeaza aves de referint& grupul de prieteni si nu familia. Principiile psihologice ale invatarii. Efectul factorilor social au fa baza principilie psihologice ale invatarii, Este vorba in special de intariri pozitive $! negative, de acceptarea comportamientelor inedecvate si de invatarea prin modelare Administrarea intaririte pozitive gi negative depind de competentele educationate ale parintilor gi educatorilor si de contactul cu grupul de copii. de aceeasi varsia. Abuzurile fizice sustin imitares comportamentelor agresive. Tolerarea comportamentelor agresive, realizata printre altele prin monitorizare deficitars contribule la echiziticnarea si men rea acestor comportamente. fn consecinta, in dezvoliarea comporlumentelor agresive finem cont de patru principil ale invat&rii Intariri pozitive. O intarire pozitivé a comportamentului agresiv este de exemplu aiingerea unui scop prin intermediul acestuia. Cu alte cuvinte prin agresivitate (cer- turl, Balai, mugcaturi, etc.) copilul obfine efectul dorit, de exempiu i se Indeplineste© dorint& sau isi impune punctul de vedere. O alt{ modalitate este intarirea care yine din partea grupului de copii in care agresivitatea este percepula pozitiv, admirata si chiar privilegiata. In multe cazuri, recunoasterea sociala nemijiocité din grupul de copii de aceeasi varsté are un impact mai mare asupra comportamentelor agresive. decat ,pedepsele” profesorilor sau ale parintilor. Atacut agresiv al unui copil furios poate fi intarit pozitiv gi prin manifestarea dureril si a suferintei experientiate de victima Intariri negative. Intariree negativa a comportamentului agresiv presupune redu- cerea sau depasirea unei situatii amenint&toare sau neplacute prin intermediul comportamentului agresiv. Acest lucru poate insemna de exemplu incheierea unui conflict real sau imaginar prin ripostare (loveste copilul care |-a atacat). in acest fel amenintarea este indepartaté, ceea ce are un efect de intarire negativa. Un alt exemplu este reducerea tensiuini experientiate ca fiind neplaoul8, de exemplu durerea, teama printr-o izbucnire de furie manifestat& prin tipete gi distrugere de obiecte. De exemplu copilu! reugeste s& obting din partes mamei o amanere a realizarii sarcinilor scolare prin tipete gi prin aruncarea lucruriior, Tolerare gi ignorare. Tolerarea comportamentelor agresive se referd fa faptut cd profesorii, p&rintii si alli adulfi observ comportamentul agresiv fara a lua masuri Acest lucru are efect de intarire a comportamentului deoarece: atitudinea tolerant& manifestat& este un acord t4cut faté de comportamentul agresiv; & copii simt cA sunt st&pAni pe situatie sau asupra altora, atunci cand li se tolereaz& comportamentul agresiv; » in final, tolerarea inseamna lipsa unei consecinte negative a compartamentulul agresiv Motivele pentru care adultfi adopt o atitudine toleranté sunt diverse: se. simt suprasolicitati, neputinciogi, se bucura pe ascuns de aceasta tendin{a agresiva, aproba violenta in general sau sunt pur gi simplu dezinteresat{ si iresponsabil Toleranta descrisa anterior se deosebeste de ignorarea agresivitatii. Inc ignorérii copilul observa c& acest comporiament nu este corit si nu este acceptat Copilul nu-si atinge scopul prin intermediul acestuia, astfel agresivitetea nu are nici un efect. In acest fel, prin tipete gi prin plansete el au mai reugeste sé-gi atinga scopurile, nu va primi de exemplu jucaria pe care a vazut-o in vilrind. Aduilul nu se mai las& provocat’ de comportamentul copilului, reducandu: astfel comportamentul agresiv. Dar pentru ca ignorarea comportamentului s& aib& succes, este important ca acest comportament agresiv s& nu fie atat de sever incdt sa impuna stabilirea obligatorie a unor limite sau adoptarea unor atitudini ferme, deoarece nu orice comportament agresiv poate fi ignorat. Dacd un adult. ignoré comportamentul agresiv si copilul abordeaz& un comportament agresiv mai grav pentru care trebuie intervenit prin aplicarea unor consecinte negative, copilul nu interpreteeza comportamentul adultului ca si ignorare, ci ca gi tolerare, In consecinta ignorarea duce la stabilizarea gi la intarirea comportamentului agresiv. : i : 4 : | 4 | 'invatare prin modelare, invajarea poate fi faculé si prin modelare, deci prin ,comportamentele observate” la adulti sau la cei de aceeasi varsta. Unul dintre cei mai cunoscuti cercetdtor! in.domeniut agresivitétii. este psihologul american Albert Bandura (1979), care considera cd o serie de principii de invatare, in. special de modelare, sunt responsabile de achizitionarea comportamentului agresiv. O deose- dire semnificativa tntre invatarea prin intariri si cea prin modelare este acoea oa in cazul modelarii, comportamentele complexe pot fi invatale prin observarea lor sia intériri de care acestea beneficiazd. Nu este necesard exersarea fieoarui pas al comportamentului, iar invatarea este mai economicd Totusi, manifestarea unui comportament invatat prin. modelare depinde de consecintele expectate ale comportamentului in cauzé. Daca este foarte probabil ca el sa fie. urmat de o pedeapsa, atunci este mai putin: probabil sé fie adoptat. De asemenea, jn manifestarea agresivitatii un rol important jl joac& abilitatea si motivatia de autocontral. 65Elaborarea training-ului 44 Premise Acest training propune mai multe metode pentru reduceree comportamentului agrasiv. Modalitatea de jucru propus de noi se bazeaz& pe urméatoarele elemente: ® construiree relatie terapeutice & modificarea comportamental& tn cazul copilulul, In special prin jocuri de perceptie si de rol; & consilierea familiald si a parintilor Training compact in cazul training-ului cu copii agresivi este vorba de o metoda bazata pe teoria invat&rii. Descriem metoda ca si trainig compact orientat spre scoop, pentru @ specifica in acest fel principiul global al terapiei Hn Prin termenul de training compact se intelege o metoda prin care se incearc’ obtinerea unor modific&ri clare Ia copill agresivi si fa famille lor, intr-un interval redus de timp. Pana acum am prezentat felul in care este definita agresivitates si cum se ajunge lao manifestare agresiva. in continuare vom prezenta un model ‘al modificarii comportamentului agresiv, vom extrage si prezenia elemente cheie ale interventie gi acele manifest&ri comportamentale care pot fi reduse prin training Ne vom concentra in special asupra intrebarilor referitoare te principiiie pe irebuie $8 se bazeze constructia comportamentului non-agresiv alternativ. in ace: moment facem referire la principiile invétarii sociele ele lui Bandura, pe cere baza atat dezvoltarea. comportamentulul agresiv (vezi subcapitofui 3.2), modificarea acestuia. inainte de aceasta vom prezenta cateva elemente de bazé pentru strategia neastré de lucru, find explicate avaniaiele procedurii bazate pe principille invatarii Procedura cu un scop bine delimitat. Un element important este acela de @ rezolva problemele copilului gi ale familiei sale intr-o perioadé cat mai sourté de timp; acest lucru necesita definirea precisa 3 scop. Copilul prelucreaz’ diferite materiale tr comportamente intr-un grup de copii. Terapeutul trebui ul si exerseazé: noi iba abil#At care o 66permit construirea unei relatii terapeutice bezate.pe incredere (Petermann, 1995 si subcapitolul 5.1.2) lerarhia soficit&rilor, Metoda noastra implica anumite sarcini adresate copilului si familiei acestea pot fi rezolvate cu asistenta. Solicitérile sporesc pe masura ce copilu gi farnilia sa dobandese noi abilitati. Interventia este ierarhizata, etapele sunt organizate si se succed dup& gradu! de dificultate. In acest fel se obtine o interventie eficienta Pot fi prezentate minim 6 motive pentru realizerea unui training compact, aga cum @ propus (Petermann, 2003) (1) din motive etice, nu vom |asa copilul sd fie afectat o perioada Indelungata ulburare comportementala, deoarece succ pozitive asupra dezvoltarii ulterioare: (2) © tulburare comportamentala de durat& duce la deficite semnificative tn dezvoliaréa psihosociala si performanta cognitiva; (8) cu cat tulburarea comportamentalé se manifesta mai devreme gi este mai indeiungata, cu atét este mai marcant& si implicd mai multe consecinte negative asupre dezvoltarii copilului, frecvent efectele se prelungesc pana in adolescent’ cand interventia este mai cificilé: (4) dac& efectsle pozitive apar fa un interval mai mare de la interventie este dificil de stabilit 0 relatie intre progresele realizele si intetventie; se stie cd problemele comportamentale ale copiilor se pot ameliora datorité unor conditi prieinice, de aceea monitorizarea efectelor _interventiei gi. explicarea rezuitatelor este mai ugoara in cazul unei interventii de scurté durata; fintii sunt mai motivati sé se implice intr-o interventie de sourté durata, aprecia mai usor timpul neceser si responsabilit&tile adiacente cate fe revin, lucru valabil gi in cazul covilor (8) oc interventic de scurté duraté este mai accesibilé din punct de vedere financiar decat Una de mai multi ani 0 sul timpuriu al terapiei are efecte 4.2 Compartamentul agre: modelul procesuai si modalitat ie de interventie Modelul procesual ai Jui Kaufmann (1965) introduce un descrierea comportamentuiul agresiv intr nemijlocit etapele interventiei cept mai larg pentru situatie din care pot fi desprinse tn mod Modelu! procesual a! comportamentulul agresiv elaborat de Kaufmann ercare cuprinde: cantilatea real de furie a unei persoane, atacuriie pe cere 0 perscand le manifest, respectiv conditile externe ca galagia, stresul, céldura etc. Tn plus, in manifestarea agresivitali un rol important jl au experientele de invatare de pana atunci, reprezentarea normelor culturale si aspectele de personeittate Acesti factori globall influenteaz&. procesul decizional care conduc a agresivitate (vezi figura 3). Procesul decizional care are loc intre perceperea unui comportament ca fiind agresiv gi reactia agresiva, se desfagoara foarte rapid - Figura 3 integreaz conditile situationale si factorii globali propusi de Buss (1961) a si factorii declangatori ai comportamentului agresiv ai tul Kaufmann (1965). furie, atacuri, zgomot, caldura, sires Factori situafionali Factori globali experiente de invatare, norme culturale, aspecte de personalitate perceperea unui comportament ca find amenintator ¥ selectia obignuit’ a unei modalitéti comportamentale ¥v Factori declangatori << Cor vorement potenti de inhioitic agresiv v evaluarea posibilelor consec Figura 3 Factorii declangatori ai comportamentului agresiv dupa Buss (1964) si Kaufmann (1985) 68: : sti Potrivit lui Kaufmann (1965), in acest proces deviziongl se parcurg patru etape: (1) perceptia; (2). selectia comportamentelor gi impactul obisnuintei; (3) capacitates de inhibitie: (4). anticipares. si evaluarea posibilelor consecinte. Fiecare etapa este parcursA tn mod inconstient, ele propun o serie de factori declangatori ai agresivitatil. Fiecare etapa va fi discutata detaliat in continuare Etapa 1: Perceptia Prima etapa implica decizia asupra caracterutul amenintator sau neamenint&tor al evenimentului. Copii se deosebese in privinta perceptie, astfel cei agresivi experientiaza unele situatii ca fiind mult mai amenintatoare decat capi non- agresivi. In special situatille ambigue sunt evaluate de catre copili agresivi ca fiind amenintatoare. Etapa 2: Selectia comportamentelor si impactul obisnuintei Dupé ce un eveniment a fost perceput ca amenintator, in a doua etapa se decide felul in care se va reactiona la el. Astfel, dac& este perceput ca amenintator se poate reactiona fie prin evitare, printr-un comportament adecvat sau prin unul agresiv. Reactia va fi selectaia in functie de modalitatile comportamentale exersate $i automatizate prin repetarea lor frecvent& (obignuinte), In cazul copiilor agresivi, cu cat copitul a fost mai obignuit s4 reactioneze cu agresivitate pana in prezent, cu atat este mai probabil ca el s& reactioneze asifel i in situatille vitoare. Selectia ungi.anumite reactii este feciliiat& de felul in care copilul percepe in mod obignuit situatiile. Astfel, in aceasta etapa se decide: .Cum vreau 88 reactionez: agresiv sau non-agresiv? Etapa 3: Capacitatea de inhibitie in aceasta etapa se ia decizia mai generala cu privire la manifestarea comporta- Mentului seleciat, Aceast& decizie este puternic infiuentaté de experientele de invatare din trecut, cansecintele experientiate timpuriu au. un rol decisiv. De exemplu, dac& comportamentele agresive au fost mereu pedepsite posibilitatea manifestarii lor va produce team, comportamentul fiind constréns de teama resim{ité. Dac& manifestarile agresive nu au. fost relationate cu. experienie neplacute sau daca efectele comportamentului agresiv au avut.un impact mai mare Gecat consecintele negative care Je-au urmat, inhibitia este foarte redusd sau lipseste, $i se trece la urmatoarea etap’, AceasiA decizie este iuatd foarte rapid si nu este perceputé ca fiind constient& gi planificaté Destul de frecvent sentimentele de furie la copili agresivi nu sunt inhibate, in limp ce impuisurile comportamentale non-agresive sunt blocate, ceoarece sunt experientiate ca ineficiente, numal.cumportamentele agresive au consecinie eficiente (,oricum nimeni nu ma asculta daca nu tip si dacd nu mé rastesc fa ei!” 69sau ,dacd ripostez alunci o s& ma lase in pace!”); in aceasta elapa se decide vaplicarea modaliiatii comportamentale selectate: da sau nu?” Etapa 4: Anticiparea si evaluarea posibilelor consecinte. Dupa ce in etapa anterioaré s-2 decis asupra manifestarii comportamentului, agresiv, in aceasta etapa se ia o decizie orientaté spre situatie. In acest moment sunt verificate consecinteie comportamentului ales. Pentru luarea acestei decizii sunt considerate posibilele reactii ale mediului la comportamentul care va fi manifestat. & important cat de rapid sunt aplicate consecintele negative. De exempiu, copiii agresivi iau. de obicei in considerare doar consecintele imediate ale comportameniuiui. Ei nu tin cont dé consecintele pe termen: lung. Daca consecinjele imediate sunt pozitive, ele faciliteazé manifestarea acesiti comportament pe vitor: Consecintele negative pe termen lung sunt ineficiente. Trebuie s& atragem atentie asupra faptului c& in general copili au dificultay anticiparea consecintelor camportamentale. Aceast& competent tine. de dezvoltarea cognitiv’. Copiii sud 10 ani nu pot s& aprecieze consecintele pe termen lung ale comportamentuiui propria. in aceasta etapa se ia o decizie situational&, dac& comportamentul ve sau nu. Daca decizia esie da", comportamental va fi in mod sigur manifestat Dupa cum am v&zut, potrivit iui Kaufmann (1965) sunt parcurse mai multe etape detizionale intre evenimentul extern si manifestarea comportamenitala. in’ fiecare etap& se analizeaz4 conditille de manifestare a comportementului. Pana acum acest model a fost descris ca 0 succesiune de etape. Dar ce sé petrece cand intr-o etapa se ia decizia Nu, comportamentul nu va fi manifestat!"? Acest luctu trebuie concretizat. Sa pornim asa: » un eveniment este perceput ca fiind amenint&tor (etapa 1); » esie selectat impuisul comportamental .s& reactionez p (de exemplu s& lovesc) (etapa 2); » acest impuls este dlocat in etapa 3 si se ia decizia ,Stop! Nu mani comportamentult” in acest caz decizia este reluaté gi trecut prin etapele precedente. in acest fel sé realizi reevaluarea evenimentului, pentru @ vedea dac& este cu adevérat ameninttor sau nu (etapa 1), Probabil c& in etapa a dove este selectat un nou comportament. De exemplu, ar pute fi seiectata ca gi modalitate comportamen ,agresivitatea verbala" (insulta). Dacd acest lucru nu deciangeaza in etapa @ 3-a 0 inhibifié si nu sunt anticipate consecinje negative, atuinci comportamentul este manifestat. Este posibil ca aceast& noua decizie s& fie luaté tn oricare dintre etapele procesului decizional (vezi figura 4) Mentirierea comportamentului agresiv. Cu ajutorul modelului procesual ai lui Kaufmann (1965) pot fi explicate adiacent si o serie de principii de mentinere 2 comportamentului agresiv: de exempiu, manifestarea comportamentului agresiv poate fi experientiaté. ca fiind eliberatoare, deoarece impulsul de inhibitie pentru aceste manifesttri este redus. Copilul se simte eliberat deoarece anxietatea eid 7020010 mjopoyy “p BARBI Injnjusine}odusoo vaieyseyseyy ——— SoEERCaESy afusosueg | sojeiupesu0a 99Su09 JOjaIIqYSod BaLeN\ened! vp ede a eovenjens 1S eereoizard zp edery fee eee eee ieee oe anui ejeuosisoupig Hejo1 o}qrsod qNg op eayamige re Bday 188 ajeywaweyoduios Jojaluinusiqo jmoedu 1S | WeLed OD Jojajunusigo 1 jos :z edeyg | oo suc eareonpes era | ae atjuonsaqu op He paSOdresimtité datorité amenint&rli percepule scade ca intensitate prin manifestarea comportamentului agresiv (vezi figura 1). in acest fel apare o eliberare emotionala si psihica, care are efect de intérire negativa, deci prin eliminarea unei conditit aversive (C’, C = conditie) Efectul pozitiv din punct de vedere al copiluluui poate fi acela cd este lsat in pace” de catre ceilalti, ei manifestand respect sau chiar teama fat& de sl, reugind sa-si impun& un punct de vedere sau s obtin& un avantaj sau un castig. Aceste consecinte actioneazd ca Intariri pozitive gi stabilizeaz’ comportamentul. Ambele tipuri de int&riri mentin comportamentul agresiv, find evaluate de copil in termeni pozitivi, ducand la o dezvoltare socio-emotionala prablematica 4.2.2. Elementele suplimentare ale unei interventii Modelu! procesual ofer& posibilitatea identificarii etapei in care apar erori de decizie. Cunoasterea acesior erori este necesaré training-ului care vizeazd reducerea comportamentului agresiv. In principiu modificaree poate fi realizata in toate etapele, dar interventia care vizeaz& prima etapa are ce! mai mare efect. in figura 4 este prezentat pe de.o parte procesul cu cele 4 etape, iar paralel posibile modalitati de interventia care deriva din model. in subcapitolul 4.3 se vor discute detaliat aceste obiective, pe baza modelului !ui Kaufmann (1965), fiind relationate cu factoril cauzali de ordin psihic (vezi subcapitotul 3.2). 43 Scopuri terapeutice Nu poate fi contrazis faptul c& un comportament agresiv are consecinte negative asupra dezvoltarii copilului. Deficitele comportamentelor sociale sunt relationate cu agresivitatea. Copilul nu. mai este capabil de relationare si comunicare non- agresivé. Consecinta este aceea ca ei traiesc izolati din punct de vedere social, initierea contactului este destul de rara, si cel mai frecvent se realizeaz® intr-o manieré inadecvaté, stingace sau agresivé. (zolarea poate semniifica autodepreciere, nu se mei dezvolté un repertoriu comportamental diferentiat, adecvat situatiei. De aceea nu este suficient s& reducem comportamentul agresiv, deoarece ar duce ia un deficit comportamental si mal mare gi ar ave ca si consecin{& neajutorarea Obiectivul procedurilor este oferirea unor comportamente altemative. Dezvoltarea competentelor sociale face inutil comportamentul agresiv, 3 deoarece permit satisfacerea nevoilor din sfera relatiilor umane, de exemplu nevoia de rélationare, de apropiere, de recunoastere seu de autoconfirmare 2Comportamentul {int poate fi structurat tn relatie.cu modelul iui Kaufmann (1965), pe baza succesiunii etapelor modelulu! se poate realiza o delimitare eficienta (vezi figura 4) Obiectivele interventitior terapeutice ® casi premisa: inducerea tinistii gi a relaxdirit » . perceptie diferentiata (etapa 1); » auto-afirmare in mod-adecvat ca si alternativa la comportamentut agresiv (etapa 2). » cooperare si comportament de ajutorare ca gi alternative comportamentale, inhibarea agresivitatii (etapa 3); > . autocontroi ca si etapa th inhibarea agresivitatii (etapa 3) si empatia in sensu! reevaiuarii consecintelor propriului. comportament. din perspectiva celoriaiti (etapa 4) Succesiunea eiapelor presupune reducerea. comportamentului agresiv prin comportamente de cooperare si de ajutorare exersate, acestea find Intarite diferential. O premisa important& este perceptia pe care o are copilul asupra situatiei si un minim de linigte si relaxare. Nevoia de a reactiona agresiv este redusa prin oferirea unor modalitati de afirmare dezirabite social. Liniste si relaxare in prezentérile din subcapitolele 1.5, 3.2 31 3.3 a devenit destut de clar faptul c& dezvoitarea comportamentului agresiv presupune o evolutie de durat& si este relationata cu deficite specifice in perceptie Agresivitate si hiperchinezie. Daca dezvoltarea comportamentului agresiv debu- a 0 varsta timpurie, existé o foarte mare probabilitate ca acesta sé se prelungeasc’ pana la maturitate. Din acest motiv, in cazul agresivitatii este varba Geo problema slabila pe tot parcursul vietli, din care se pot dezvolta alte tulburari probleme la varsta adolescentei si la varsta. adulta. O tulburare agresiva. este Insolité frecvent de o tulburare hiperchinetica, care precede comportamentul agresiv. in cadrul studiilor tongitudinale a putut fi demonstrat c& tulburarile comportamentale se difereniazé pe parcursul dezvaltarii lor (Reid si colab., 2002). O tulburare aparuté timpuriu pe parcursul evolutiei se mentine daca ulterior apar $i aliele. Asifel, 0 dat& cu inainterea in varsta se observa o cresiere a numaruiui de probleme manifestate (Scheithauer si Peterman, 2002), de aceea copili agresivi vare au manifestat de timpuriu tulburari comportamentele prezint@ frecvent si simptome de hiperactivitate, neatentie si impulsivitate. Aceste probleme reduc ireplicarea for eficienta In procesul terapeutic, o tulburare hiperchinetica adiacenta greuneaza interventiaAgresivitatea si incordarea, Prelucrarea deficitara a informatiilor social~cognitive are consecinte majore in cazul copiilor agresivi. Ei se asieapta la mai multe eveni- mente: amenint&toare comparativ cu ceitalfi copii de aceeasi varsté. Acesie expectante necesita o atentie specificé, copili scaneazi mediul in cdutar stimulilor amenintatori, provocatori. Dac& au si un comportament agresiv motivat de team& (vezi subcapilolul 1.2) vor fi mai tensionati, manifesiénd o neliniste motorie crescut& si o reducere a cémpului atentional fata de alte stimulari, de exemplu stimulii rélationati cu sarcinile pe care le au de indepiinit. Problematica comportamentala descrisa indica faptul c& acesti copii au nevoie de o anumit& ,pregatire", pentru @ putea desfégura cu succes interventia, Din acest motiv a fost dezvoltat un ,ritual de pregatire” pentru gedintele terapeutice, care const in utilizarea unei metode de relaxare. In acesi caz este vorba de aga- numitele Povesti ale Cdpitanului Nemo, care presupun 0 combinatie a instructiunilor de relaxare imaginative si cognitive (Petermann, U., 20042, 2004b). Metode de relaxare prin imagerie Aceast& metoda presupune includerea in exercitile de relaxare @ unor reprezentari sub forma de imagini. O astfel de metodé sunt Povestile Capitanului Nemo. Aceste povesti sunt concepute ca si povestiri, in ele flind integrate exercitille de greutate gi de céldur&, elemente ale training-ului autogen si instructiuni de relexare cognitiv’. Tehnicile imaginative sunt foarte potrivite pentru copii, deoarece: ® solicit& destul de putin concentrarea: > se adreseazé fantezilior ziinice pe care le au in cadrul jocurilor: » sunt foarte atractive Consecinfele relaxaril Relaxarea implica efecte pozitive la nivel fizic, psihic gi comportamental. Reactil fizice. Indiciile importante ale relaxairli fizice sunt urmatoarele 5 react (1) Modificri neuromusculare: amortirea musculaturil scheletice (2) Modificéri cardiovasculare: lrgirea vaselor capitare ce duc la o senzatie de c&idur&; starea de tncordare vegelativ’ este influentata pozitiv prin reducerea pulsului si prin scderee tensiunii arteriale. (3) Modificari respiratorii: respiratia devine uniforma, superficial&; scade frecvents respiratorie si cantitatea de aer inspirat/expirat. (4) Modificari electrodermale: scade astfel conductanta electric’ a pielll (5) Modificarl ale sistemului nerves central: fn cadrul relaxril apar fa nivelul activilatii electrice a creierului mai multe unde alphe, semne ale relaxdri. Consecintele retaxarii psihice. La baza acestor modifica fiziologice stau reactiile emotionale, mai ales cele negative ca furia si teama, care pot fi eliminate mult mai greu. Modific&rile cognitive imbunatatesc atentia selectiva, iar nivelul de activitate al persoanel relaxate scade, in principal nefinistea motorie. 74: : Prin aplicarea ritualului de rsiaxare pot fi redusetensiunea si incordarea, oarecum sinelinigtea motorie, ceea ce are un efect pozitiv asupre activitatilor ulterioare Perceptia diferentiata P&n& acum am mentionat in diferite momente importania abilitatii de perce; tie dife- rentiaté a comportamentului social adeovat (vezi subcapitolele 3.2, 3.3, 4.2). Par- ceptilie distorsionate tipice copillor agresivi sunt: > migcdrile rapide sunt percepute ca gi atacurl si nu tncerc&ri de apropiere prietenoasa; > in cazul unor prejudicii sau v&tamari nu pot diferentia intre cor intentionate si cele neint: ecvent, copii agresivi nu stiu in. ce situatie un comportament este Sau nu adecvat. Dupa cum sugereaz’ si exemplele, abilitatea de perceptie 2 copilior sgresivi trebuie imbunatatita, deci diferentiata (Peterman, 2000} Diferentierea stimulitor. Primul obiectiv al training-ului vizeazd diferenticrea stimulilor, care poate fi descris gi ca abiltete de discriminare. Copii agrosivi trebuie s& invete s& inierpreteze corect $i sA iererhizeze indicile si semnéle unci situatil sociale. Nu trebuie s& se simté amenintati de fiecare stimulare socials, ei trebuie s&_ in s4_ diferentieze intre situa: neamenintaioare. Diferentierea reactiiior, Un ai doilea obiectiv este dliferentierea reastilior. Dintr-o multime de pasibilit&ti de reactie irebuie selectaté cea care este adecvatS situatiei ca Itula, ei poate s8-i ie jucdirie ou fort 8a strige la acel copil s2-i dea jucaria. De asemenea, el poale s8 se retrag Sau supérat Ihtr-un colt, rugandu-t pe calalalt s&-i imprumute $i fui jucaria. Dar 7 acelagi timp el poate intreba daca poate particive fa joc sau poate s& astepte pana cand ceilalti copii termina jocul. Repertoriu comportamental diferentiat, Copili agre: Glferentieze stimuli, reactii gi modalitati comportamentale, precum si consecintole lor, Trebuie sé lise explice care este relatia si in ce ordine au loc stimularea, feactia si consecintele. O perceptie diferenfiaté determind deciansarea_unel anumite reactii ia 0 anumila stimuiare. © premis& relevant in acest sens este portamentele ationate. lle. amenint&toare si cele id Un copil vrea s& se joace cu jucaria 3 ivi trebule s3-invete. sa nui Tepertor: comporiamental care 68 pormita reactia adecvaté la sulicitare. Aceast: abilitate de diferentie-e poate fi Invatst& cu Jutorul nui @se-numit training de discriminare si poate fi iniarité in mod fintit (vezi si sectiuniie 5.5 pana ia 5.9) Aceasié abiliiate. permite iferentierea comportamentalé. Achizitionarea prin modelare a unor comportamente adecvate poate fi obtinuta doar prin Fecunoasterea diferentelor. Din acest motiv percept (Bandura, 1989). O perceptie dif iat presupune observarea exact a sitvatici, in acest fel in cémpul perceptiv intra si stimulii non-ameninfatori care reduc nédesitates unui Comportament agresiv, copilu! poate verifica daca exist in mod real un eveniment for sau nu. Aceste modificari la nivelu! primei elape a modelului procesual & a diferentiaté este necesaraal lui Kaufmann (1965, vezi figura 4) are consecinje asupra etapelor consecutive. Pentru selectarea comportamentului din etapa 2 este necesat un comportement social pozitiv, diferentiat, care s& vizeze o autoafirmare adecvalé si un comportament de cooperare. In continuare ne’ vom ocupa de ,autoafirmare adeovata ca obiectiv. Autoafirmarea adecvata Pana acum am discutet doar despre consecintele negative ale agres Efectele negative sunt doar o fatet&, de aceea trebuie discutate si cele pozitive - impund interesele §i-88-gi atinga obiectivele. Acesie comportamente agresive devin ile in afirmare si-apararea propriilor interese. in unele cazuri comportamen agresiv al coplilor este necesar si vis a vis de parinti, pentru asi castiga independenta sau pentru a se putea impune Forme adecvate de autoafirmare. Pot aparea urmatoarele situatii In. care s& fie necesara afirmarea copiilor si a adolescentilor: & dorinta de a fi independenti intr-un domeniu de viata; & - asigurarea unui echilibru intre responsabilitati si drepturi in cadrul famitiei; > impunerea unor cerinte adecvate th familie, in concordant cu grupa de varsté gi timpul liber; » apararea unui punct de vedere gi mani furie in cadrul conflictelor, fara vaiémarea aitora si a obiectelor, > concurenté loiala intre formele pozitive si cele negative de agresivitate od la nivelut Intensiti comportamentului, cat si in intentie. Autoapararea Inseamné tn primu! rand selectarea dintr-un repertariu de comportamente pe s mai bine propriile nevoi gi care limiteazé nevoile atiora. Acest lu formele. de. impunere non-agresiva. Agresivitatea pozitiv’ din cadrul autoapararli variaza ca si cantitate gi intensitate proportional cu amenintarea. Acest comportament servesie in primul 2nd protectiei propriei_persoane sau @ Forme negative de autoafirmare. Formele negative pot fi recu urmatoarele indicii: repertoriu comportamental restrans; agresivitatea masiva in conflicte reale sau percepute: ci prestabilite de rezolvere a conflictelor; este pus | dispozitie doar comportamentul agresiv; urmarirea permanent a propriilor interese, chiar in dauna altor persoane Autoafirmarea adecvata se caracterizeaz’ prin feptul c& proprilie beneficit sunt puse in relatie cu consecintele negative pe care le vor avea cella Comportamentul agresiv este suprimet atunci cand ceilalti sunt prejudiciati, caz in care se cauté o alté modalitate de afirmare, cu mai putine consecinte negative pentru ceilaifi, Autoafirmarea adecvat& poate fi exersala prin jocuri de rol VV 76 | i | | L t 4 ‘ iCooperate si comportament de ajutorare. Pe laaga autoapararea adecvatd sunt necesare comportamente de cooperare gi ajutorare. Aceste manifest&ri sunt incompatibile cu agresivitatea si de aceea intaresc potentialul de nhibifie al actelor | agresive: De esemenea, ele sunt foarte importante $i pentru relationarea sociaid pozitiva. ,Coopetarea” si ,comportamentul de ajutorare” sunt de fapt ceea ce numim.,comportament prosocial”. Aceste comportamente oferé o paleta vast’ de modalitati (Miller si Eisenberg, 1988). EEE Comportamentul prosocial este un comportament votuntar, in folosu! celortalti, realizai fara a astepta o recompens’ externa. Acest comportament este realizat fie din proprie initiativa (altruism) fie are 1a bazd.o dorinté. de compensare. S-a stabilit ca manifestarea comportamentuiui prosocial la copiilor este motivaté de speranta ca intr-o situatie simitara in care au nevoie de.ajutor acesia sd le fie acordat, in dezvoltarea.comportamentului prosocial se face diferenta intre comporiamentut altruist si cel de cogperare (Caldarelie si Merrell, 1997; Eisenberg, 1995). Comportamentul altruist se manifest atunci cand sunt ajutati oameni care se afla in. situaiii dificile. In cazul cooperatir este vorba de recunoasterea. solicitarit: ajutoruiui de. catre cellalt! gl de Incercarea de sotutionare a problemelor Impreund cu partenerul. Pentru exersarea comportamentului. de. cooperare sunt importante mai muite elemente: > -expectanta unei recompense este decis'va, degi comportamentul de cooperare este orientat si spre responsabilitatite sociale, implicarea manifestata nu poate fi echivalaté In totalitate de un beneticiy tintit; » -comportamentul de cooperare depince de intariite sociale (simpatie, lauda, recunoggtere}: sf » experientele negative ou ceilalti pot face cooperarea mai cifi » nevoia de a iesi din izolare sooiala taciiteaz comportamentul de cooperare. Fetele prezinté.o mal mare. disponibilitate: spre. cooperare decat baietii, cea. ce poaie fi explicat partial prin educatia diferentiat& in functie de sex pe care o fac parintil. Pentru stabilizarea comportamentului de cooperare. un rot important jl-are gi auioedministrarea. de int@riri, alaturi de inlaririle adminisirate de. ceilalti. AutoinWrires. poate consta In sentimentul c& a facut o fepté bund, sentiment sustinut printre altele de reactile pozitive ale partenerului (de exemplu comportament prietencs). jin acest fal se dezvolta sentimentele de empatie si de simpatic i@ cel care ofer& ajulor. OdatS cu sentimentele pozitive creste st probabilitatea de manifestare a comportamenteior de cooperare si de ajutorare fn siluatill ulterivg:e. In mod invers, competitiite si stresul impiedica manifestarea comportamentelor de cooperare gi de ajutorare. Concluziile empirice. sustin aces{e comportamente pot fi imbunatatite prin jocuri de rol (Walley. 1993). TWAutocontrol Chiar daca copillor le sunt prezentale comportamente altemative pentru rezolvarea conflictelor si sunt motivati $8 le exerseze, totusi ei nu le manifesta. Unii copii nu au invatat cum 88 influenteze impulsurile agresive puternice si cum sé-si dezvolte capacitatea de inhibitie. Abilitatee de 2 se distrage intentionat de la comportament reprezint& un alt obiectiv care va fi discutat alaturi de conceptul de .autocontrof Autocontrolul cregte (din punct de vedere al modeluiui lui Kaufmann, 1965) capacitatea de inhibitie a comportamentului agresiv (etapa a 3-a @ modelului, figure 4). in acest context prin termenul de sutocontrol nu ne referim la o tehnica specifica de influentare a impuisurilor, ci la abilitatea de a manipula mai bine impuisurile agresive in situatii de conflict. Condifile de baza se referé fa o atitudine relaxala gi linistit& fat& de conflicte. in plus, autocontrolul implic& perceptia exacts @ evenimentelor care pot duce la conflict sau care duc la conflict. La fel de importanté este gi observarea exactti a propriei persoane. Definitoriu pentru aplicarea practic’ a acestui obiectiv este succesul cu care un copil reugegte sé-si opreascaé comportamentele impulsive obisnuite sau s& le amane (Etscheidt, 1991; vezi capitolele 5 gi 6). Teoria invatarii vede autocontrolul ca pe un proces motivetional, definiteriu pentru manifestarea comportamentului pozitiv (Bandura, 1989). Autocontrolul se obtine prin diferite forme de autoreglare. in Capitolul 4.4.2 sunt prezentate doua proceduri de autoreglare: autointarirea gi autoverbalizares. Deoarece aici sunt prezentate- si rezultate empirice, nu vom mai discuta despre necesitatee autocontrolului pentru reducerea comportamentulul agresiv (vezi §? Roth gi Schmidt, 2000; Scheithauer si Petermann, 2002) Empatie Al geselea obiectiv al interventie! vizeaz’ @ patra etapa 2 modelulul lui Kaufmann (1965, vezi figura 4), mai exact ,predictia si evaluarea consecinielor”. Prezentarile care urmeaza sé refera ia un caz’special al acesiei etape, mai exact la predictile interne gi la interesul fat de victimele comportamentulut agresiv (Baton, 1983; Miller si Eisenberg, 1988). Esie vorba de empatie, 0 components emotionala si cognitiv’. Aspectul emotional al empatiei se refer la compasiunea pentru 6 iar componenta cognitivé are in vedere intelegerea perspective! celui identificarea cu perscana in cauz&. Miller gi Eisenberg (1988) au consiatat «: raportarea crescutd ia propria persoana si simpatia faté de agresivitate coreleazé puternic cu 0 capacitate redusé de empatie Abilitatea de preluare a rolurilor, Pentru a putes vedea perspective alte! persoane este necesar’ abilitates de preluare a rolurilor si capacitatea de 2 recunoaste intentille for, Abilitatea de preluare a rolurlior Inseamna identificare cu alte persoane, evaluarea situatiei din perspectiva acesteia. Numai aceasta identificaré nu faciliteaz8 comportamentul de ajutorare. Un exemplu in acest sens empatia poate s& faciliteze un comportament agresiv eficient gi intit deoarece pot fi foarte bine prezise sentimentele si comportamentelé unei persoane; cesa ce permite un comportament agresiv mai ,eficient". Comportamentul de ajutorare se xB FS 781 poate Manifesia doar cénd existé empatie penis cel care are nevoie de ajutor, cand apare sentimentul de compasiune pentru acesta. Coimportamentul. de ajutorere are ca scop reducerea suferintei victimel. Prin comportamentul de ajutorare agresivilatea este ingreunata si chiar redusd (Mehrabian, 1997; Menesini gicolab., 1997). includerea parintilor, Specialistii in psihologia copilului consider c& empatia este influentat& de comportamentele educationale ale p&rintilor, cA la baieti este mai putin dezvoltata. decat ia fete, cd nu este stimulata de conditille de concurent4, dar ea poate fi exersat prin jocuri de rol. Cresterea empatie se face prin implicarea parintlor ip interventie, iar prin construirea si int&rirea ampatiel se poate aborda si comporlementulul concurential (ag icapitolele 5, 6 si 7) este descris felul in c: de rol agresiv Rez itolsle cu plicatii practice © poate fi exersat& empatia prin jocuri si cum se poate obtine 0 premisé pentru reducerea comportamentului ttatele refetitoare la empatie indic& faptul cA reducerea agresivitati la copii este posibilé doar daca se modific8 conditille familial. Astfel, unele obiective ale interventiei pot fi realizate doar prin influentarea interactiunilor familiale, 6 comporlamentelor sociale si din timpul liber al familie, precum si prin reducerea atitudinilor educationale si a formelor de intarire gresite din familie. Acest lucru va fi prezentat mai detaliat in capitolul 7 44 Aspecte teoretice ale abordarii terapeutice Conceptul de ,invalare sociala" este strans iegat de numele jui Albert Bandura Prin invatare social se inelege pe bazd.de reprezentare; le baza acesiui proces de Invalare nu st experiente direct8. Comportamentul este invatet mai mull prin ebservarea si imitarea manifestarilor comportanientale. ale. unei persoane, din acest motiy se discut& i despre invatare prin modelate. de invatare prin imitare gi de invatare prin observatie 4.4.1 invalare social invatares sociala nu consta in simple imitare, ea im| 4 si procese de autoreglare. Teoria conceputa de Bandura este descris ca si teorie social-cognitiva @ Invataril (Bandura, 1989; Petermann, 1992; Petermann si Petermann, 2003b). Cu afutorul invalSrii sociale pot fi obtinute trai efecte: (1) Dezvoltarea. experientetor prin simple observare gi imitare. Este vorba de invatarea prin observare care permite achizitiorarea unor comport noi f€ra @ parcurge un proces de incércere $ eroare. ent(2) Accentuarea sau diminuarea comportamentului, Acest efect de invatare este obfinut dac& observetorul vede felul in care este recompensat sau pedepsit modelul. Recompensa faciliteaz4, iar pedeapsa inhib’ comportamentul invatat. (3) Activarea unui comportament de cAtre anumite caracteristici fintite, specific’ céind anume este adecvat un comportament {Invatare discriminativa), « In acest caz nu este achizitionat un nou compertament, cl se inveté utilizarea unui comportament care incé nu a fost manifestat. Copillor agresivi trebule s& ii se ofere suport, sé invete cand si de ce sentimentele de amenintare resimiite intr-o anumit& situatie sunt false. Doar prin oferirea acestor informatii poate fi activat un comportament de cooperare. Cum se. desfagoara. invtarea sociala? Care sunt conditille si abilitatiie care constituie premisele? Bandura (1979, 1989) @ menfionat 4 abilit&li care influenteazé procesul invatarii sociale (1) atentia: (2), memoria: (3) reproducerea motorie; (4). motivatia. " Aceste procese vor fi discutate in relatie cu metoda noastra. Figura 5 prezinia o clasificare. Atentie inainte de a invata. un’ comportament prin cbservare, acesta iebuie s& fie perceput. Premisele de bazé pentru tnvatarea prin observare este oa obiectul seu comportamenitut s& intre in campul perceptiv si s4 i se acorde atentie. Apoi trebuie observat exact si precis ceea ce se intampla. Dacd vrem sé-I invatam pe copilul agresiv.cum s8 se comporte adecvat intr-o situatie, trebuie s4-i aratam mai (ntal in mod real care. sunt posibilittiie de manifestare. Realizim acest lueru prin observarea situatig! impreuna cu copilul (de exemplu inir-un film pe video} in care _. “este prezentat un‘ copil care se comport& adecvat (acesta este modelul). Cu cat - copilul agresiv observa mai bine si esie mai atent, cu ait exisia sanse pentruo Invatare eficientd. Atentia acordata unui eveniment depinde de cativa factori, gi anume de: & catacteristiciie modelulut; & de precizia gi structurarea secventelor comportamentale & de caracteristicile observatorului. Comportamentul real sau simulat trebuie prezentat copilului agresiv intr-un mod coneret, bine diferentiat, cu o compiexitate adeovaté. In acest fel se determina cresterea.atentisi observatorului. Statusul modelului gi gradul de dificulate al comportamentului nu trebuie s& fie inaccesibile copiluiui, Intaririie pe oare ie-a primit anterior copilu! influenteaza invatarea prin observare, astfel comportamentul agresiv al copiilor este intarit negativ pe de o parte de atentia crescuta din partea familiei sia scolli, in. timp ce comportamentul dezirabit nu este int&rit in med 80‘921008 WelgAW) Jojsscoid e arezHELUNg "g BIN at a (ase Se 7 FekesqoTRMSMETEsTIET eu0ye racante no duequr fequuy usd ap vies aupmae . aieniasqooine ujid njduiaxe ap “eaniufioa BTETIPIEWOXE Bp IYOAWL yey (aiaonpordes) axe) SreujUs081 injnypenteyrodutos ponoquis 1S o1adagiad op Oe! eaieadepe araonpoiday {hytuojemuasqo fe Hoipuy «| 2] 1S Ba}EIAIexe : 5 et éuniid eieaen | sojeriesne} 4 no yoeqnoay aIBZUONIB}KO 1S 60 | nginiugs roun easesonoud nudiwexe ap “eanusos J soyensosqo eiueredivoo (atoonpaides) oxeyU, riquod injruetuepoduioo op auojous eluensias i aronpoday syeysayueur | aojoqusuie}sodiuon pjnunjenosao aje ue WuIOIg “ oluewodye eajeyxo|duios japour eome put ; i -hyditioxe op jojpreysoj1uEUL yenuezoidar in. aygoe deme “'waiuBoo o1eziuebio vowinjonns -nyuawepoduios eanipne hennae puiajul arequozordoy bo : ease arenzia deme | pieigoiB ajsiGieun i yoyemasqa nyuad | 18 ely BSyEYOUIOUL < yequen. : aE UEID qv «| | ponoquisaepog << Injnjepow ee HOIPUY ee eee HEAROW lag] ouojow assonposdoy. jg] BHOUIayY Le—| aduany | auayxe HERIUY enizyy aes aes aneconsecvent. Aceste efecte se adaug’ factorilor descrisi in capitolele 3.2 si 3.3, implicati in perceptia distorsionaté a copiilor agresivi gi influenteaz& aie érea modelelor agresive si nu a celor non-agresive. jn continuare, copii trebuie s& fie activati si motivati pentru a achi comportament. © perceptie pozitiva cres comportament. Bandura (1979) subliniazA faptul c& in generat copili agresivi care nu pot aloca atentie acestor comportamente nu si-t pot modifica, aceasté concluzie corespunde obiectivulul nostru terapeutic ,perceptie diferentiata", pe care Lam derivai din modelul lui Kaufmann (1965). itiona uN now de nou fe interesul Memorie Dupa ce este cbservat comportamentul dorit, el trebuie sa fie retinui pentru a putea fi exersat ulterior. De multe ori, in cazul seoventelor comportamentale complexe copili observa doar in finii mari ceea ce s-2 peirecut; detaliile sunt dificil de observat. Are loc o codare simbolic&, in memorie nu se retine secventa exacta de comportament, ci doar ,transpunerea fn cuvant si semnificatie" (are loc © codare verbala si imagistica). De exemplu, in cazul unui copil agresiv poate fi vorba de perceperea eronat& @ unui gest realizat bruse de un alt copil, iar interpretarea in sens agresiv a acestuia determina aplicarea unei lovituri dureroase eeu agresor. Observatorul codeaza fapt migcare init coristituie atac: Pe viitor copilul egresiv nu va mai considera migcarea brusca @ méinii ca fiir »Paul gia migcat mana rapid”, ci ca pe un atac. Din cauzd acest copilul reactioneaza agresiv. Astfel, desi un eveniment nu este amenintator (0 migcare rapida de mana poate insemne sio aborcere pri codarea realizat& determina 0 perceptie distorsionata. Daca copi ulterior de ce @ reactionat agresiv, probabil c& va putea spune ca a Dac& este intrebat ulterior cum s-a intamplat, ei nu poate sé explice evenimentul deoarece a refinut doar impresia ,Am fost. atacat!”. Este similaritatea cu etapa decizionalé intitutetA .Percentie” din moses iui Kaufmann (1965: figura 4). Acesie scheme cognitive ghideazé perceptia si comportamentul © reproducere motorie sau simbolicd a evenimentului reia cvea ce a fost observat in acest fel evenimentele percepute gi codate sunt mentinute in memorie mai mult timp. st altel Reproducerea motorie Prin reproducere motorie se injelege exersarea unui anumit comportament. 0 astfel de exersare are frecvent un caracter de joc si este realizaté tn mod inconstient, uneori ia forma unui dialogul cu sine care poate fi inter sau exteriorizat inaintea unei intAlniri importante. Exersarea presupune anumile abiitat! in domeniul vizual, auditiv, tact si in motricitatea find gi general, precum si abilit&ti cel putin sub forma unor secvente ele unui comportament complex. Dost prin combinarea unor reactii partial invatate sau recent observate se obtine un 82 t &comportement complex. Este deci necesaréexersares treptaté a noului comportement de cdtre copiii agresivi, la inceput cu secvente comportamentale simple, pentru ca ulterior s s¢ ajunga ta cele complexe. Este necesar un feedback diferentiat din partes persoanelor relevante (parinti, pedagogi, terapeut sau alli copii). Acest feedback are in vedere precizia si gradul de. pottivire a comportamentului initiat. Este important gi feedback-ul in urma autoobservaril cu ajutorul reprezentérilor video sau digitale. Aceasta procedura ére un caracter motivational. Pentru exersarea autoevaluarii este foarte uti autoobservare sustinulé de un sistem video. imiterea in cadrul reproducerii motorii poate aparea ca uimare a: ® unui comportament prezentat: » unei manifestari comportamentale amintite sau » unei indicatii comportamentale. Motivatia Chiar dacé un comportament observat este invatat, acesta nu inseamnd ca ve fi manifestat in situaiilie reale. Dao& nu exist& intariri sau dac3: comportamentul dezirabil este urmat de pedepse, copilul nu este motvat sl utilizeze in viata cotidian’. Intzrirea coordoneaz’ comportamentul unei persoane la fel ca si perfor- mantele de percer emorie, In general un comportement nu este manifestat dacd nu este intérit, iar int&ririle oferiie de ceifalti sunt greu de observat. Se va tine cont si de calltates IntAririi, care este un aspect subiectiv, fiind diferita de ‘a un individ ta eitul. Tn cazuri extreme a fi lovit poate insemna pentru copil o int&tire pozitiva, mai ales dac& aceasta este singura forna de atentie manifestata de parinfl. Sterea de deprivare in cate se gAseste un copii neglijat face ca orice forma de atentie, chiar daca este aversiva, sA fie experientiat’ ca pozitiv tiv al tntaririi: a mar trire pentru un copil dacé acesta face parte din deserturile tui in timp ce pentru un altul mancarea unei budinci-poate constitu decarece nu-i place In concordant cu Bandura (1989) se in exemplele banale putem ardta caracterul subi poate fio ° ebesc cel putin trei forme de Intariri externe itate de cregtere a frecventei comportamentuiui dezirabil consié in oferirea unei stimutéri extern, obsérvabile (intarire pozitiva) ca gi reactie 'a un comportament. Aceasta intrire externa direct oate fi administrat sub forma infaritlor materiale (bani, mancare, jucarii, cedourl) sau ca gi fntSriri sociale (iaud’, recunoagtere, atentie). in general intatirile pozitive directe sunt administrate de persoanele de referinté, iar pedeapsa consi. in retragerea intérirlior. Aceast& proceduré poate fi aplicata si in forma indirect. Copilul primeste 83ca si recompens& puncte” , iar dupa o anumité perioad’ le poate schimba in anumite recompense (in procedura prezentat& de noi le schimba in minute de joc; vezi subcapitolul 5.4.1). Aceasta. proceduré este numit&é sistem de puncte, respectiy intarire simbolica (Peterman & Petermann, 2003b). intariri de reprezentare. In acest caz nu petsoana care a invatat noul comporta- mentul este recompensatd, ci intarirea este aplicata modelului observat. Aceasta int&tire pozitiva va'oferi observatorului o reprezentare, motivandut s& se comporie similar. Aceasta intarire este cu atat mai eficient& cu cat modelul este mai atractiv, respectiv cu cat este mai acceptat social. Acestea sunt conditii pentru ca un copil s& se identifice cu modelul, numai pe baze acestor premise este initial comportamentul intérit in. reprezentare. Autointariri. Cea de-a treia modalitate de intarire este mai rafinala, deoarece es nu este dependenté de conditiile externe, ea se numeste autointarire. Autoiniarirea incepe cu observarea propriei persoane, orientarea spre obiectivele pe care persoana gi le-a-stabilit singura, flind activaté de fiecare dat& cAnd propriul comportament deviaz’ de ja obiectivele si regulile impuse. Daca obiectivele autoimpuse sunt realizate, perscana se autorecompenseaza In diferite modurl, de exemplu iduddndu-se in gand. (,Acum chiar c& ai facut ceva grozav!") sau isi indeplineste o dorinté (de exemplu merge la cinema sau la cumparaturi). In orice caz, cand este realizat un obiectiv apar emotii pozitive, de exemplu epare un sentiment de méandrie. Aceast& emotie relationata cu succesul determina un sentiment de autoeficacitate (Bandura, 1989), care constituie 0 autointarire semnificativa. Dec& un obiectiv nu este realizat, pot aparea diferite forme de autopedepsire: persoana nu-si satisface dorinta, apar indoielile referitoare la propria persoané sau se dezvolta o atitudine negativa fat de lume. Relationarea proceselor S&getile din figura 5 evidentiazd succesiunea celor 4 procese, daca unul dintre acestea nu se desfasoara, atunci invatarea prin madelare nu are loc sau are foc in mod distorsionat sau parfial. Pot apérea erori la nivelul fiecarui proces: astfel obiectul poate fi perceput In mod imprecis sau poate fi codat inadecval, poate aparea un deficit de abilitate sau poate urma o intarire necorespunzdtoare, ceea ce inseamna un deficit la nivelul proceselor, acesta trebuie diagnosticat si abordat Succesiunile. feedback-uritor conecteaz& procesele intre ele, focalizarea atentiel fiind stimulaté de anumite continuturi din memorie gi de motivarea dependent& de intriri. Reproducerea motorie focalizeaza atentia pe manifestéri pe modalitati comportamentale sau pe evenimente similare. Bandura (1989) subliniaz& faptul c& invatarea socialé nu inseamna o imitere mecanic’, ci este 0 decizie activa, constructiva si individualé pentru un anumit comportament. Influentele mediului gi decizille personale actioneaza impreuna, de exemplu copilul agresiv creeaz& pe de o parte un mediu iritant, iar pe de alta parte acest mediu reactioneaz prin pedepse la comportamentul sau agresiv. 84