"ye" do aaqnseND ULL N 6 -doe804-116 upei0g W 18001404 "224-9 6d Sura ‘2007 (491 ayauuossodum asudasqug.1 ‘ssaateyp- Wek 21d "39 do soy “ery Wo amas 644 “auopdoung wou, 2p so 52 zdd cue Ta THY = S22 EOPAASY ‘91 “Z66r Tear ustontun, ap sassaud a7 a‘a9qand up Puposiad ap doppnoosv aappuNt suimow nauniop my ingsatcg “exoogfasunp eopran! eexemMoUEsiag “PAETpNOA WD) + yoay eo pmdey yerunjqns aingoay,“HEI_9s efuase ap ye19pIsto9 ay Yeu NU BS auvosiad ap jndnud ra puguuin ‘aueosiad amauys jun ejuos ad euauTEpUNy Y ‘aywod payeiajaos ‘ayimnsuy o eo PAL ‘a,APZH[eay AMAA azo doas nun axe|np and aojasaiaquy 1$ -pstiop soqtindo: ‘289 zaauedy [Roymnyo| ap Bez “TYAS WeIAaLge ‘wreak azopUNdsy ND Ble -osiadum azepuyidanuy ap vastumnuap ~ wee as areyqepads ap eine: “ ‘sagan fePUAOLM [e [KAD Inpop no emndaouy ayers 4oun je eaLidl mdoup yzeauaand 29 aoques10 204/89] ae aqerfueisqns Joq2z2ypour eas uy arsespaa as axeoyeaou aunizia aseaay {maps e axezjues0 op eiejnonied 3s wiuasa ap aysa Jeu Nu |RIDeAUOD ‘oaeuiin v9 "elujoa ap 40] mnpaode ynyauian Uy eyluno. oueosiad ap axednaB 0 ay eur ps pzearsouy aueo IeA—IDos jarimAsM ewS|pexed yessoainq wa]uM WPDOse no azepundser no THipie}o0s woxequowa/fa1 e> ymades pgenastput ays, o]uyar" 0 puly e> aex9pysuod 2359 2num yepose no wEyUTT] aapundses no qLIaD0s v v_pUNl eMYEN “Tg. oyun epose no eye azapumdses no fejepos vaseluysap ¥é wareworbimy wasiypstoo pulaLid elasaoe aoybods a6 iojfe4 pupnationne‘ufeneuosiadiun eayeyou}rads &| ayee!os PUL UIp YISeIDE ezeouuaand aie> aypun{ nuufou yexdepe e juoymiBaq 2109 wy ApoU wzyeUE WOR ‘ezeoun ap feo ut Heese Hint Feu No ere 1opundszA M> HeIaBOS e HELE 8a 0 oop oso nu 2tun IDOse no ereyU axopundses No IAPS WIRY] “uapxoad into aympsuo> a2e>“fejose (mu eu no eRe MUN aZapuNdseL to eoweap0s ej azewodes uid yeurau 16 >1un yeRose n> eeu asepundses n> emeip[20s seus ezeopzoge aeylepods op euLDop # jrioynys9]‘areye e> eve azapundlses na feytsos w ayeaqseA 0 WpD9p aYs9 NU ‘x ap0s BuLIOy seade ED mide] al0paa Ut pUlpAP'So!OAaLIE ap [mASap SIOWIEP UM Y e axSopagop 2s o1un epose no peu] azapundsps no F—Ie!DNS B aLEOIEAEAS ous 9p eajfeue ‘azeutin utig fpzin foueossad eriransuy ey aatatid no 1S 9 MIEIa_OS ernansuy no azodes ut ate adoro 0 yaexopsuo9 ply ‘ganeuou es eases>esu0D [ap yout “eieunDop eszaxoNuod oIa 0 yYDsNs B EIEIa|90S RULIO} SEODY aueosiad ainius foun je efuron ap mnpe upd 6 mapsuon ayo as enum axapundses na eayeyrD0s Ho] ALO 24un quig0sp 19 yyvysusy asopundsys no vazoza1005 gimrondeS266| Eugenia-Gabriela Leuciue Institutional nu a inlocuit-o pe cea contractualist, ci de cele mat multe ori Aacestea coexist in proporti diferite in legislatille nationale privind societiie CConsacrarea unui liberalism institusional’ a transformat societatea intr-o ~entitate juridica paradoxali a cArel naturd compozité nu se supune niciunel ‘lasifici tradifionale”!. Prin urmare, pentru o infelegere cf mal adecvati a complesitiilinstitutiet societitit unipersonale sunt necesare depasirea binomulul contractinsttusie si recurgerea la alte notiuni susceptible de a oferio viziune noua acestel institu juridice -— In primal rand, este vorba de conceptul de intreprindere, transgresat din sfera economiculu in cea ajuridicululinclusi de legiuitorul roman scare acoper’ ‘orealitate cu valenfe multiple. Definit’ initial de economisti ca find o organizatie de productie avand drept scop obinerea unui profit maxim in cadrul unei plete, {ise recmose fh prezent si valenfe sociale gi culturale. fn doctrina juridica, intre- prinderea a fost definiti ca 0 activitate de productie, de transformare si de distributiea bunurilor sau de prestare a servicillor, desfasurata tn mod autonom sirepetitiv, dar si un centru de interese — al intreprinzatorului, al saariatilo, al creditorlor al clentilor et. {in timp, s-a putut constata faptul cA nofiunea de intreprindere a hat locul srupului de asociati, infeles ca ,centru de gravitate al mecanismelor societare™, cvea ce a determinat o schimbare de viziune asupra societati, impregnati de pragmatism, ancorati mai profund fn realitatea economiea®. In acest context, societatea reprezinté o tehnicjuridic’ de organizare a intreprinderi Dealtfel, aceasti abordare se regaseste sin planul dreptulul Uniunii Europene care acorda intaietate criterilor de ordin economic in definirea intreprinderii ~ ‘organizatie autonoma de produtie ~ fn raport cu cele de natura juridicd care pun accentul pe personalitateajuridic& a intreprinderi?. ‘nal doilea rand, societatea unipersonala este explicata cu ajutorul concep- tului de patrimoniu de afectatiune, fundamentata pe teoria patrimoniului fart 7G Gham, Danes fore de AS Iradcion die sci por cas sine npr (9507 du 1 ful 199), ex i ca (4 oe 1999972 HL Oppet A Saya strtres pried enreprise Cllecon Dro et Gexton, {Bd tries Techniques Pars 1981, 9.18 1 alle op cp. ‘Cl champa Le och, Chron de pian darapada cauresgroaement Re em dco 1986 25%; Dare Lasoeé niperse en dre rate teint comp, 2/19 p68, *hlyran Char oc pid hatesens pce "Gada, Pres op .444 Reginuul juridical socetapi cu raspundere linutatat 267 subiect dezvoltata de doctrina germani, elementele patrimoniale find unite prin afectarea lor realiziri unui scop!. Potrivit acestel teorii,temeiul patrimoniului nu fl constituie persoana, titular al acestuia, ct scopul urmarit prin afectarea ritelor elemente care alcatuiesc acest patrimoniu2. Astfel, 0 persoana poate avea un patrimoniu general in cadrul cZruia pot exista universalitati juridice ‘mai restranse sau chiar anumite elemente de activ afectate cu titlu exclusiv sau {in mod prio-itar garantarii anumitor datorif. Un posibil scop fn raport de care pot fi afectate elemente de activ patrimontal i! reprezinta intreprinderea, care necesita un patrimoniu propriu distinct de cel al intreprinzitorului. Mai mult, cconstituirea unui patrimoniu de afectafiune corespunde si unut alt deziderat, si anume de a limita rispunderea intreprinzatorului la cuantumul activului acestui patrimoniu. Aceste ‘eorii au fost elaborate si de doctrina francez4 cu privire la natura URL, aplicable in mare masura si societitii unipersonale romanesti, Prin reglementarea EURL, ca varietate a SARL (societate pluripersonalai cu, ‘rispundere Imitata), leglultorul francez a fost nevolt sa opteze in fundamentarea construct societare intre mecanismul personalitsii juridice si cel al patrimo- niului de afectatiune’. Cu toate ca institutia patrimoniului de afectatiune ~ constind fn crearea Uunei intreprndert individuala cu raspundere limitatd prin afectarea unei mase de bunuri din patrimoniul intreprinzatorului desfasuravii activitagii economice 5 implicit, acreanfelor profesionale ~ era bine cunoscuta tn practic’ find chiar menfionata in raportul elaborat de grupul de studiu privind posibilitatea intro- ducerii intreprinderit personale cu rispundere limitaté in dreptul france2S, legit torul francez a abandonat-o in favoarea investiril intreprinderit cu personalitate juridica, sub forma societatii cu raspundere limitata (si a societafii pe actiuni) in acest context, rispunderea Intreprinzitorului este limitat’ la cuantumul aportului sau la capitalul social al societatii unipersonale. Prin constituirea so- cietajii unipersonale se realizeaz separarea intreprinzatorulul de intreprinderea sa, care, devenind subiect de dreptdistinct, dobandeste autonomie juridics, dublats de o autonomie patrimoniala. Societatea se bucurd de un patrimoniu propria, + HL Speth, La diviiité du patrimoine et Ventreprise d'une personne, Ed. LGD), Paris, 1958, p.21 2IN,Byran-Charriéce op. ci, p39, 1 dem, p82 Pr, Mere, op. cit, p.247. 5 Rapport du groupe d'éude, présidé par CL Champaud, chargé d'étudler la possibiitée ‘introduite "EPL (entreprse personnelleresponsadlitélimitée) danse droit frangals, In RMD. com, 1979, p.$79,268 Eugenin-Gabriela Leucine care cuprinde un activ stabil destinat in intregime activitatilor economice si confer un gajexclusiv creditailor social ‘Atribuirea personalititijuridice EURL permite dezvoltarea ulterioar’ a Intreprinderii prin cooptare denoi asociati, ceea ce implicii o modificare mult mai facilé a formei societare, In inal, se poate observa ci personaltate juridici constituie un avantaj si in cami] transmiterii intreprinderii, fie prin cesionarea drepturilor sociale ale asociatilui unic, fie prin partajarea lor cu ocazia dizolvarii EURL De altfel, forma societar asigura perenitatea intreprinderit individuale, tind continua cu succes asoclatulu unic: ‘\Nu trebuie si omitem aspectul necesitatii organizarii contabilitajii, care constituie un alt avantaj al EURL fn raport cu organizarea intreprinderii de catre 0 persoan fic, ceea ce condice la o evidenfSriguroasa si clara a patrimoniulut dlestinatacivtii economice, ea ce implic si numirea unor organe de gestiune si control care vor conferi md mult acuratete procesului de luare a deciziilor de catveasociatul unic!. 'Nu subscriem la soluiagisitS de legiuitorul france, si anume de reglemen- tare afntreprinderif unipersorale eu rispundere limitatS, pornind de la faptul ei nofiunea de intreprindere est deja reglementata in éreptul nostru, avand alte valenjejuridice Pentru evitare oricror confuzi, propunem de lage forenda dem ‘mirea aceste strctur societal: ompania unipersonala cu rispunderelimitata’. 6.2, Particularitatile sociefitii cu raspundere limitata cu asociat unic {in literatura juridicd franz? se precizeazA ca societatea rispunde preocu pirii de organizate si eficientzare a activtatit indeplinind © intreité functie: de organizare a parteneriatuli, de organizare a intreprinderi sce organizarea patr- moniuha Societatea cu rispunderelimitati cu asoeiat unic avind ca trisiturd defini- toriefaptul cd toate pargile sale sunt definute de o singura persoan, care are calitatea de ,asociat unie, nupoate s& indeplineased decat ultimele dow functi de organizare a intreprinderiisi patrimoniului 62.1. Constituirea sodetdfii unipersonale cu ritspundere limitatit Infinarea societi cu rspundere limitata eu asocit unc afl rafunea in voinga asodiatulu unic de a esloata 0 intreprindere economics prin intermedia 2Ph Mere, om ct 249, 2M. Cozian,A.Viandler, FDetlssy op cl, pp. 8-11. 2 Art. 13 alin (1) din Legea ne31/1990, Regi jurdie al societatit cx rdspundere linatata rela inteeprinztorul sy eficientizeze eforturile sis maximizeze profiturile sau de.a profit de o economie in acest fel. Specifiitatea constituiril acestel forme societare se axeazi pe vointa asociatului unic, coneretizata in statutul socletii, care are valoare de act constitutiv'. In acest caz, statutul societitii unipersonale are o natura si finaltate diferite de cle ale statutulu societailor de capitaluri (GASi SCA), prin care se stabilesc regulile care urmeaza sa guverneze viata acestor i find In eseng un veritabil act constitutiv ~ temei al noului subiect de ‘rept -, denumirea nefericitaleasa find generatoare de confuzi ‘Statutul societitit cu rispundere limitata cu asociat unic, denumit si act sta- ‘uta constituie un angajament unilateral de a avea o serie de dreptur si obligati specfice care, fara si fie necesara pentru existenfa sa valabild de acceptarea din partea vreunui ters, determina o serie de raporturi juridice* intro alta opinie, statutul societati unipersonale reprezinta declaratia unici de vointa cu caracter ‘ntutu institutionae de a constitui 0 persoand juridicd in vederea exploatiril unel Intreprinderi economice, ceea ce produce ,un efect absolut” in plan juridic’. In doctrina s-a incereat o apropiere intre conceptul de angajament si cel de de- clarafie unilaterala de voing prin elaborarea conceptului de act de infinjare, prin care o persoana fizca sau juridic& afecteaz o masa de bunuri uni scop determinat, fie de utilitate publica, de interes general, fie de utiitate privata sau ‘Voinga fondatorului unic privind constituirea societSti unipersonale trebuie s& indeplineasca cumulativ conditile imperative de fond side form, inclusiv de publicitate, stabilite de lege pentru constituirea valabilé a acesta) subiectde drept. Spre deosebire de contract, guvernat de principiul libertitii de vointé, actul statutar se manifesta strict in limitele si condiglle previzute imperativ de lege. De aceea, nu pot exista statute nenumite, formalismul este o caracteristica de bazi ator, iar opozabilitatea este atent orandulta de citrelegiuitar”. a regula general, statutul societiit unipersonale cu raspundere limitats, care concretizeazd vointa asociatuluil unc’, se ncheie valabil sub forma inserisului sub semnatura privat, redactat de fondator, cdruia i se confers dat’ certS in 1 Art. Salin (2) din Legea nt. 31/1990. 2.0, Capayina op. cit, p-148. °M.Cozian, A Viandier, F Deboissy, op ct. p.3; Y-Guyon, op. ei, p. 9. *P,Vaslescu, Relatvtatea actull uric civ Repore pentru o now ore general a actu de drept privat, El Rosetti Bucuresti, 2003,p. 138. Idem, p.144. © M. Coipel nvoducton a étude de Ja ol du 14 jullet 1987, in H, Mil (coord) la SP RAL unipersonnellep.56., " P.Vasilescu, op cep. 141. °C Lefter, op ot p55.Eugenin-Gabriela Leucine ond cerute pentru actul constitutiv al societal pluripersonale. Cu titha de exceptie, actul constitutiv tmbraci forma autentici obligatorie daca printre ‘bumurile care sunt aduse cuttin de aport se afi si un imobill Cu privirelacerinta forme scrise,s-a conturat in doctrind o polemic’, susfinandu-se atat natura ad validitater a cerintel, cit si natura ei ad probationem®. Opinia majoritar’, fundamentatasi pe dispoziilearticolulut 56 din legea societailor, a admis caracte- ral ad volitatem al formei seri ea actulu constitutly, lisa acestua determinand nulitatea societti,existenfa Inscrisulul permite indeplinirea formalitati de pu- blicitate, previizute imperativ penteu opozabiltatea efectelor hut fat de tert Intocmirea valabili a statutulul societal cu rispundere limitata cu asociat tunic trebuie sa indeplineascs, la vandul sau, exigentele minime previzute de art. 1.179 C ev. coroborat cu art. 1.325 C. civ: capaeitatea dea inchela asemenea acte, consimfimantul autorulul siu, un oblect determinat sito cauz’ lic st ‘morali, la caré se adaug’, in masura tn care legea prevede expres, o anumita forma. Pentru ci acest tip de societate cu rispundere limitata este unic s repetabil, legea statueaza imperativ o limitare a capacitail unei persoane de a constitui aceasta forme societar. Aste, o persoana fizicd sau o persoanajuridica nu poate avea calitate de asociat unic decit int-o singuri societate cu rispundere limitat, jaro socitate cu rispundere limitati nu poate avea ca asociat unc o alti societate cu raspundere limitats aledtuit’ dintr-o singurd persoana, La acestea se adaugi anumite conditi specifice actului constitutiv: intentia de a constitui o societate unipersonali in vedere obtinerii unor benefici, denumita affectio societatis®. Nerespectarea acestor condiii de fond atrage dup sine anularea sau nulitatea statutului, dupa caz. Dupa cum am precizat, statutul societil unipersonale eu raspundere limitata reprezinti de fapt un veritabil act constituti si trebuie s8 cuprinda clauzele pre- ‘vlzute imperativ de lege, in msura in care ele nu sunt incompatibile cu parti- cularitgile acestei varietii de societate’. [n cazul nerespectiriiacestelobligatil, societatea nu va putea fi nmatriculat. Asociatul are deplina ibertate sd insereze ‘ncuprinsul actulu constitutiv sialte clauze care corespund situatiei concrete in care va functiona societatea unipersonala cu rdspundere limitata 3 Art. alin (6) ta) din Legea soctetair. 21 Schl, op. cit, p.123. 5 Art 14 din Legea ne. 31/1990. 4G Stoea,S. Cristea, op. ee, p-98; 5.1. Cristea, opt p 124. 5 StD. Cérpenary op lt, p LA. Are 7, Lees 31/1990, 7 C.Lefter, op. cit, p.59. ® SLD. Cirpenary, op. cl, p. 163 Reginul juridical societati cu rispundere limitat 271 Invingarea valabiléasocletii unipersonale cu rspundere limitata ca subiect, de drept implicé parcurgerea une proceduri de iamatriculare si autoriari fune- tiondrii acesteia de registrul comertului, respectiv publicare in Monitorul Oficial side indeplinire a anumitor formalitati. Neindeplinirea ceringelor legale privind publicitatea constituirii societatii are drept consecinta inopazabilitatea fayi de tertia inmatriuliei societai in conditile prevzute ce lege Societatea cu rispunderelimitatt cu asociat unio, cade altel orice forma de sodetate reglementati de Legea nr. 31/1990, dobandeste personalitate jurdica din momentul in care s-a constituit cu respectarea conditiilor stabilite de lege, find o entitae juridied nous ex o voinga propre’ Avan personalitat juridica propre, socetatea curAspundere limitat cu aso- ciatunie se manifest in nue spe cont propriu in planul relator juridice, ind titular de dreptur si obligai propri distinct de cele ale asociatuli si unic In acest context, socetatea se individualzeaza printr-o serie de atrbute al caror regim juridic este conturat prin dispozifile Leg nr. 26/1990, coroborate cu cele ale noului God civil. In principal, societatea comercial se identities prin denumire, respectiv firma, prin sediu, prin nasionalitate, precum si prin numarul de iregistrare in repistrul comertului,dentifiatorul unica nivel european EUID, codul unicde inregistrare, cod IBAN etc? La momentul constituirii societatii cu raspundere limitati, asociatul unic poate avea In vedere posibilitatea extinderiiactivtaitsocietiti in alte localtSi sau tot in aceeasilocalitate unde ii are sediol societatea, dar int-un at stabiliment, findnd cont de perspectivele dezvotiii activist soceti sale. Oatare extindere se poate realiza prin infingarea unor fale, sucursale, puncte de lucru, agen etc, cares desfésoare aceeas actvitate comercial ca sisocetatea cae le constituie. 62.2, Funcfionarea societatii cu riispundere limitata cu asociat unic in prineipiu, sustin autorii de specialitate, functionarea societijii cu rispun- ere limitata cu asociat unic se bazeaz pe dou’ principii esengiale, cel al sepa- rafiei de competente intre propriile sale organe si cel al separatiel de patrimonil {ntre societate si asociatul unict. Ca orice tip de societate, si societatea cu raspundere limitata cu asociat unic are in structura sa interna o serie de organe, fiecare avand atributil si competente bine determinate, si anume: organul de conducere si de decizie, reprezentat de + Potrivitar.1 alin. (2) eoroborat cu art 44 alin, (1) dln Legea nr.31/1990. 2DD.Gerota.op. cl, p.19. > art.230€ cl, ‘Gh, Piperea, op. ct...272 Eugenia-Gabriela Leucine asociatul unic care exprima vointa societail, organul de gestiune curenta sau de i, n final, organul de control, reprezentatde cenzori, care verifica conformitatea activitatii societati cu dispozitille legale, ale statutului, sau cu decizile asociatului unic. ‘in mod particular si definitori. pentru aceasta forma societara, asociatul tunic indeplineste atributille specifice adunaii generale a asociatilor din cadrul societifil phuripersonalet. In calitate de organ de deliberare, asociatul unic poate decide cu privire la gestionarea curenta si fenctionarea societaii (si anume, desemnarea sa in calltate de administrator sau la renuntarea sala aceasta calitate 1 desemnarea si revocarea administratorului sau 2 administratorilor neasociati, persoane fizice sau jurdice si stabiirea puterilor acestora, inclusiv autorizarea de a efectua anumite operatiuni care excedeaz’ limitele puterilor acordate; aprobarea sau respingerea contractelor incheiate de administratorul sau adm nistratorii si societate; numirea si revocarea unuia sau a mai multor cenzori), precum si cu privite la existenta insisi a societati (1 anume, modificarea actului constitutiv privind durata societati, schimbarea denumiri, a sediului societatii, eventual deschiderea de noi sedi secundare, modificarea obiectului de acivitate a societal, majorarea sairreducerea capitalului social cu respectarea dispoziiilor Imperative ale legi, modificarea formei juridice a societaii sau transformarea societatii unipersonale in societate cu rispundere limitata cu mai multi asociati, reorganizarea societati, dizolvarea anticipata a societafi etc.) Atributiile decizionale si de conducere ale asociatului unic trebule si fie consemnate tn scrs, de indat3® in tacerea legii, ne punem intrebarea daci lipsa {inscrisului, denumit de norma comunitara proces-verbal, atrage dupa sine sanc- tiunea nulitatii acestui act. Pentru a putea da o solute acestei probleme, trebuie si analizim care este ratiunea legiuitorului in stabilirea acesteicondiil de form Porind de la specificitatea societatii unipersonale, consemnarea in scris a deci- zillor urmareste protejarea interesului societti, pe de o part, si pe celal terior, pe de alti parte, avand in vedere faptul ca societatea este un subiect cu voint proprie, distincta de cea a asociatului unic, care poate avea intr-o situatie anume interese contrare cu cele ale societal Pe cale de consecinfa, putem si coneluzionam 4 lipsa formei sere va lipsi de efectejuridice decizia asociatului unc att in raportcu societatea, cit sifaté de tery, avind in vedere ci acestora le sunt opozabile numai actele care indeplinese 1 Art 196! alin. (1) din Legea nr 31/1990, 2 Potrvit art. 1961 alin, (2) din Legea nr, 31/1990 si ale Art. 4 pot 2 dln Directiva 2009/102/C# a Parlamentull European sia Consillull din 16 septembrie 2009 in materi de ‘rep al societtilr comercaleprivind sacietie comerciale cu raspundere imitata cu asoclat une publica fn 0J.1.258 din { octombrie 2009, denumita Direetiva a XI-, Reginlfniticn socetiicuriopunderelinitat a7 formalitatile de publictate specific, care au ca temel de acto inscrisul care emans dela societate, in acest eaz decizia scrisi a asoclatull uni ‘Aceasta ambiguitate cu privire la conditille de forms ale deciziei asociatului ‘unic au fost exemplar solujionate in dreptul francez, care prevede obligasia aso- catulul unic ca, sub sanefiunea nulitgii absolute, s8 consemneze flecare decizie {nte-un registru special!, Decizia asociatuli unic este un act unilateral de voinf al autorului su si prin ‘urmare,legea nu institu nicio formalitate specific’ adunarilor generale ale aso- ciatilor din societajile pluripersonale cu rispundere limitat, find in mod expres Inléturare prin art. 69-1 lin. (1) devenit-223-31 alin. (1) din C. com. francez? De lege ferenda propunem si se prevads obligatia asociatului unie dea con- semna in scris decaile pe care le adopts in aceasta calitate. in literatura juridica francezd se subliniaza faptul ci asociatul unic trebuie si decid’ personal cu privire la societatea cu rispundere limitat®, fra putea sU transfere puterile sau competentele sale de conducere unui ters Totusi, se arati in doctrina romaneasc’, trebuie si se disting’ intre dows situatit posible: aceea fn care asociatul unic curmuleaza si calitatea de adminis- tratoral societal sale 5 situaia fn care nu exista acest cumul de cali. In cazal dublelcalitaji de asociat uni 51 administrator, titukarul nu poate delega cdtre un ter} atributille de decizie recunoscute ope leis, insi in a doua situate, asociatul tunic va putea delega administratorufui societati anumite atributi. Pornind de la particularitatile procesului decizional in cadrul societigi uni- personale cu raspundere limitata care are, de asemenea, un caracter exclusiy individual, in doctrina juridica se araté c& impotriva decizei asociatului unic poate fi formulaté o ,actiune in nulitate absolut numai daca (..) decizia acestuia de modificare a actului consttutiv ar genera nu numat obligait in sarcina asocia- tului isi drepturi opozabile tertilor. in aceast’ privinta, a hotararilorsocietare, asociatul unie se aseamana cu orice comerctant individual care actioneaza pe ccontul su propriu® in alti ordine de idei, art. 15 din Legea nr. 31/1990 prevede expres, sub sancfiunea nulittii absolute, abligatia incheierii contractelor dintre societatea cu raspundere limitati si asociatul unic al acesteia in forma scrisi. Aceeasi + Potrvit art. 60-1 alin. si alin. (4) din Legea privind societatea cu rispundere limita din ile 1966, devenit 1-223-31 a. 3 sal. 4 C.com.feance * Paris 2 oct. 1998, RJDA 1999, p. 253, no. 302, qpud Ph. Mere, op. ct 255, 2 E Buttet, Prociswerbal de déisons de lassocié unique d BURL. Bll Joly, 1989, p. 295. 4D.Vidal, op. tp. 446, 5 C Leer op. clip. 105. Gh. Piperea, op a, p. 303. eae274| Eugenia-Gabriela Leucine Reginnul juridical societiti cu rispundere limitatt 275 reglementare, inst mult mai nuanata si flextbildo regisim stn textul cele de-a 12a Directive care prevede libertatea statelor membre de a nu stipula in legis- lafiile lor nationale obligatia stabilirii in scris a contractelor intervenite intre asociatul unic si societatea reprezentata de el sau de a le consemna intr-un pproces-verbal daci aceste contracte vizeaz operatiuni curente ale societitit desfisurate ih conditi uzale. Fird a nega importanfa formei scrise, care protejeazA partile implicate im- potriva unui eventual conflict de interese, generat de autonomia patrimoniali a societatii unipersonalet, este salutar faptul cé norma comunitara scuteste de aceasta formalitate operatiunile curente ale societati, chiar daca acestea se inte- meiaza pe contracte incheiate de societate cu asociatul unic, acordénduse astie! prevalenfa principiului celerititi afacerilor. Ca atare, de lege ferenda propunem 6 reglementare nuanfata a conditiei de forma ce trebuie indeplinita de contrac- tele incheiate intre asociatul unic si societatea sa unipersonala. litatea de asociat unic intr-o societate cu rispundere limitat implica fh cegalé masuré dobéndirea unor drepturi, care nu se rezuma numa la cel de decizie siconducere a societiti, si asumarea unor obligatil specifice?, ‘Astfel n schimbul aporturilor sale la capitalul socal, asociatul unic dobar deste dreptul asupra totaitatl partilor sociale emise de societatea cu raspun- dere limitat, Cu toate ca legeat prevede posibilitatea cesionrii partilor sociale {ntre asociafi, precum si citre persoane din afara societati, in cazul particular al societatii cu raspundere limitati cu asociat unic nu poate fiavuta in vedere decat a doua ipotezi, situatie care ar putea antrena, de fapt, si schimbarea regimului juridic aplicabil societafii care s-ar putea transforma din societate unipersonala in pluripersonala, in cazal transferului numai a unui numar din partie sociale ddfinute de asociatul unic sau al transmiterii tuturor partilor sociale catre mai multe persoane. {In aceasta situate, se subliniaza in doctrina, nu suntem tn prezenta wnei noi persoane juridice, cia transformérii societili cu rspundere limitati dintr-0 so- Cietate cu asociat unic intr-o societate cu mai multi asociati (maximum 50 de persoane), ceea ce implici menginerea personalitait Juridice a societii, care asigura continuitatea si confera certitudine raporturilor juridice deja stabilite de societatea transformata *D.Widal, opts 9.445, 2G. Lefter, op. ci, 9.92. 3 Art 11 gi urm, din Legea nr. 31/1990 ‘Art. 202 alin (1) (2) din Lagea nr. 31/1990. 5 J Hugo, Richard Ls soci2és unipersonneles Lol nr. 85/697 du 11 ule 1985, Litec, Paris, 1985,p.85.Asevedea gC. Lfter, op ct p82 Aceleasi consecinte juridice poate produce si decesul asociatulu unic, dacd actul constitutiv se prevede expres posibilitatea continuarii functionarii so- ietatii cu rispundere limitata cu mostenitoril acestuia’. in situafia in care societatea unipersonala inregistreaza pierderi, asociatulu unic fi revine obligatia de a suporta integral aceste pierder, evident in subsidiar {aga de societate, avand in vedere Faptul c& detine 100% din capitalul social. Asociatul unie poate cumula si calitatea de administrator, dar poate desemna fie prin statut fe, ulterior, prin decizie unul sau mai multi administrator. In aceasta calitate, va desfisura toate operatiunile cerute pentru aducerea la indeplinire a objectului de activitate al societati, afara de restrictlle aratate in statut’, raportul de asociere fiind dublat de un raport de mandat. De asemenea, administratorul are dreptul si reprezinte societatea in raporturile juridice cu teryii (dacd statutul hu prevede altfel)s, Evident, calitatea de administrator poate si antreneze 0 ris- pundere specifici patrimoniala, penal sau materiala in sensul prevéizut de codul in ipoteza fn care asociatul administrator are si calitatea de salariat al ‘unipersonale cu rispundere limitat’, Cu toate ci, in principiu, o societate cu raspundere limitatd nu este obligat si numeasci cenzori, activitatea de control de gestiune putind fi indepliniti de asociatul care nu este administrator al societ3til tn {poteza in care asociatul unic ‘cumuleaza si calitatea de administrator, numirea cenzorilor se impune cu nece- sitate, rolul lor flind acela de a acorda asistenfa asociatului unic in gestionarea societafii si a-l indruma in vederea evitarii unor greseli de gestiune care atrag rispunderea acestuia in raport cu creditorii societati’. De lege ferenda, numirea unui cenzor este obligatorie in acest caz particular. 6.2.3. incetarea societitfii cu réspundere limitata cu asociat unic Desfiinfarea societitii intervine in aceleasi conditii $i aproximativ pentru aceleasi cauze ca incetarea societatil cu rispundere limitat cu mal multi 4 Art 202 alin. (3) din Lea nr. 31/1990. Nu se poate vorbi deo excepiie de a prineplul proportional parteiparit asoclatulu unica benefice 3 pierderilesocetati * Art.70 alin. (1) din Legea nr. 31/1990. ‘$Potrvit art 75 din Logea nr. 31/1990, 5CiLehter, op elt p. 122. : © Art. 199 alin. (1) din Legea nr. 31/1990, fn cazul societi ale cSrei situa financiare intra sub incidenta reglemetiilorcontabile armonizate cu drectvele europene 5 standardele Inemasionale de contabilitate, tn temelul art 160 alin. (1) din Legea nr 31/1990, aceasta va auitatd de auditoriinanciari persoanefizice sau persoanejurdice. 7C.Lefter, op cit p. 127: se vedea si Répertores des soléts, Ed Dall, Pars, p.12276 Eugenia-Gabriela Leuciue asociati. Prin urmare, sfarsitul calittii de subject de drept al societ3til uniperso- nale intervine intr-una din urmatoarele situatit: prin constatarea ori deciararea nulitagii, prin fuziune, divizare total, transformare, dizolvare sau desfiinsare ori printr-un alt mod prevazut de statut sau de leger. Se poate constata faptul cA una dintre cauzele de dizolvare — considerat’ de octrin’ ca flind modul tipic# de incetare a societatil care intervine fn cazurile expres 5 limitativ prevazute de lege, avand ca efect lichidarea desfisurat’ vederea valorificirii activului si a platii pasivulul? ~ prezinta anumite particu- Jaritti in cazul societatii unipersonale. Astfel, dizolvarea voluntara a societatii unipersonale se produce tn temeitl deciziei asociatului, adoptat’ in condlille legit. Asociatul unte poate reveni asupra deciziei sale de dizolvare a societafi, printr-o noua decizie care va fi menionat {n registrul comertului si publicata in Monitorul Oficial, pe cheltuiala societati Creditorii si orice parte interesata pot face opozitie la tribunal impotriva hovérarii,in conditile stabilite de art. 62 din legea socletatilors O alti particularitate privind dizolvarea societitii cu rispundere limitata cu asociat unic o prezint’ faptul ci aceasta nu poate inceta in temeiul hotirarii instantei de judecata de dizolvare pronunfata la cererea oricarul asociat, pentru motive temeinice, precum neintelegerile grave dintre asociati, care impiedica fume tionarea societatii®. Totusi,dizolvarea acestei forme societare se poate realiza in temetul hotararit instanfei de judecati prin care se constatd interventia altar situafi care au efect extinctiv asupra societal’, cum ar fl cele expres previzute de art. 237 alin, (1): societatea nu mai are organe statutare sau acestea nu se mai pot {ntrunf; socie tatea nu are sediul social cunoscut ori nu indeplineste conditile referitoare la sediul social; asociatul unica disparut ori nu are domiciliul cunoscut sau resedinta cunoseut; societatea sa aflat mai mult de trei ani in inactivitate temporar’, anunjaté organelor fiscalesiinscrisd in registrul comertului etc. De asemenea, se impun anumite nuantari si cu privire la cauza de dizolvare care se refer’ la situafia in care intervin falimentul, incapacitatea, excluderea, retragerea sau decesul unuia dintre asociati,cdnd, datorita acestor cauze, numrul asociafilor s-a redus la unul singur’, “Are. 244 din noul Cod cv. 2C Letter op. cit, p. 145. 9 Art. 24 st urm€ el. coroborat cu art 233 alin. (1) prima tz din Legea nr. 31/1980. ‘Are 196 din Leges nr 21/990. Ss Potrvitart.231 din Legea mr. 31/1990. Art 227 ite) din Logea nr. 31/1990. 2 Siatie acoperit prin dspoziile art. 27 It g) din Legea nr. 31/1990 cae se refer’la ‘alte cauze prevazue delege sau de actul constitutv al socicti Art. 229 ain (1) din Legea nr. 31/1990. Regimul juridic al societiit cu rispundere limitata 277 {in acest caz, socletatea unipersonala se dizolva doar in ipoteza falimentulu, ‘ncapacitati sau decesul asociatului unic!.Falimentul asociatului unic intervine ‘exclusiv tn ipoteza in care asociatul unic este o societate cu personalitate juridicd ce exploateaza o intreprindere economic Incapacitatea asociatului unic conduce {ntotdeauna la dizolvarea societal unipersonale, ins decesul acestuia nu de- ‘termina intotdeauna si desfintarea societait unipersonale, aceasta putand sa isi continue existenta cu mostenitoril asociatulul unie, in forma unipersonala sau pluripersonal, in funcyie de numérul acestora, dacd in statt s-astipulat 0 clawzt de continuare a activitaitsocietatii cu succesori si numai dac& acestia accept aceasti calitate Aspectele procedurale comune cazurlor de dizolvare judiciar& sunt regle- mentate de art. 232 si urm, din legea societitilor. Cu exceptia cazului in care cexpiri termenul stabilit pentru existenfa societai, in toate celelalte cazuri, dizolva- ‘ea societilortrebuie safle inscrsa in registrul comer{ulu, se comunica direciet generale a finantelor publice si se publici in Monitorul Oficial, fie in temetul ciel asociatului unic fie al hotarari judecatoresti ramase definitive, cand Cizolvarea a fost pronunfata de justtie. Fata de tet, dizolvarea societal inainte e expirarea termenului fixat pentru durata sa are efect numai dupa trecerea ‘unui termen dle 30 de zie de la publicarea in Monitorul Oficial. Sublinfem faptul cd a fost abrogata dispozitia referitoare la transmisiumea universal a patrimoniulul societiil eu rispundere limitatd citre asociatul unic, fara lichidare, in cazul dizolvari acesteia, care aducea oatingere grav’ principiului limitari réspunderii asociatului in raport cu creditorii societatit desfinjat’. ‘Transmiterea universal a patrimoniului societati unipersonale cite asociatul tunica suscitat importante controverse sin dreptulfrancez. Conform art. 1844-7 din Cod civil francez, dizolvarea unei societitiaflate in procedura colectiv este turmati, fn temeiul hotdrarit de lichidare judiciarS, de transmisiunea universal a patrimoniului lor, ceea ce permite creditorilor social s4 exercite un drept de ‘urmarire contra asociatului unie. Indiferent de forma juridici a societiti, ansamblul de operatiuni efectuate in etapa lichidrit are drept scop terminarea afacerilor aflate in curs la data di- zolvari socetati, atl int si se post obfine realizarea activulul (prin incasarea reantelor societiti si transformarea bunutilor societati in bani), plata pasivului (achitarea tuturor datorilor societatil) si impartirea activului net intre asociat? ‘Asociatul unic poate decide cu privire la lichidarea socititi sae, stabilind modul de repartizare 5 lichidare a patrimoniului societati prin care trebuie si 1 Letter op. cit, p-157. ® art 236 din Legea nr. 31/1990. $C Leer, op. cit, p16278 Eugenia-Gabriela Leuciwe ‘se asigure stingerea pasivulul sau regularizarea lui in acord cu creditorii. De ase~ ‘menea, asociatul unic decide si cu privire la modul in care va prelua intregul activ net cu care s-a soldat lichidarea, dupa plata creditorilor, constand din va- loarea aportului efectiat la constituirea societ3tl [a care se adaugi eventualele benefici ramase nedistribuitet. in acest sens, registrul va elibera asociatului unie un certficat constatator al dreptulul de proprietate asupra activelor distribuite, in baza cdruia asociatul poate proceda la tnscrierea bunurilor Imobile fn cartea funciars. Inchiderea etapei de lichidare a societitit si momentul care marcheaz’ incetarea existentei societiji se realizeaza prin radierea societagit din registrul comertului, potrivit dispozitillor legale®. Registrele si actele societitii cu raspundere limitaté eu asociat unic trebuie strate cinci ani dupa data depunerit lor Ja Oficil registrului comertuluP. 6.3, Reglementarea societafii cu réspundere limitat cu unic asociat {in dreptul Uniunii Europene Riispunzdnd unei necesitati impuse de realitatea economici,anii'80 ai seco- lulu trecut au fost marcaji de o preocupare de reglementare comunitara a intre- prinderilor mici si mijloci, de adoptare a unor masuri care sa favorizeze infiin- farea si dezvoltarea acestora, fiind elaborat un Program de actiune al Comisiei pentru intreprinderile mici si mijloci aprobat de Consiiul UE la 3 noiembrie 1986 ‘Toate aceste eforturi s-au finalizat prin adoptarea, la 21 decembrie 1989, a ‘elei de a Xil-a Directive in materie de drept de societate privind societatile cu ispundere limitatd cu asociat unic: in timp, textul directivel a suferit modificiri semnificative de mai multe ori, drept pentru care din motive de claritate si de rationalizare dup3 douazeci de ani a fost adoptata Directiva 2009/102/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 16 septembrie 2009 in materie de drept al societatilor comerciale privind societatile comerciale cu rispundere lim tata cu asociat unics, care abroga Directiva 89/667 /CEU. Prin reglementarea european a societiil unipersonale,s-a urmarit erearea ‘unui cadru propice intreprinderilor mict si mijlocl de a-si desfasura actvitatea * Potrvitar. 237 alin. (3)-(10) din Legeanr.31/1990, # Art 260 alin. (8)-(12) din Legea ne. 31/1990 9 Art 261 alin (1) coroborat cali, (3) din Legea nr. 31/1990, ‘ Deciala 89/490/CEE.a Consul din 28 flle 1989, 5 Directiva 89/667/CEE a fost publicata In O}L.395 din 30 decembrie 1989 « Directiva2009/102/CE a fost publica in OJ 258 din 1 octombrie 2008, 7 Art. 9 din Directiva2009/102/CE. Regina juridical societatit cu rigpundere limitata 279 {n forma societara, care le permite 0 separare a patrimoniulul social de cel personal al intreprinzatorulu, temet al limitirlrispundertiacestuia din urma pentru dato- rille ce rezultd din aetivitatea economici la cuanturnul aportului sau la capitalul social. Mai mul, patrimontiul social confera terfilor suficiente garantil si permite atat gestiunea acestula, cit si transmiterea sa intr-un cadru armonizat}, Prin adoptarea directive, s-a armonizat reglementarea acestui tip de societate Ja nivelul pietet interne printr-o formulare sintetic’ si totodati cuprinzitoare, care si corespunda specificului legislailorstatelor membre, avandu-se in vedere deosebirile de reglementare a conceptului de societate sau de persoan’ juridica lanivel national. Sfera de reglementare a directivei este extinsi, fiind vizate orice tip de socie- tate unipersonala fie cu réspundere limita fie pe actiuni?, publica sau privat, dar intreprinderile ara personalitate juridicd organizate sub forma unui patr- moni de afecatiune. in acest din urma ez, specific doar Portugal, statul membru nu este obligat sd reglementeze societatea unipersonala, cu condifia ca reglemen- {area nafionalé a unet asemenea intreprinderi cu raspundere limitati sa ofere terfilor si asociatlor ,garanti echivalente cu cele impuse de prezenta directiva si de alte disporiti comunitare aplicabile societiilor mengionate la articoll 1" Potrivit directivel,o societate unipersonala poate fi constituiti ca atare sau poate devent pe parcurs, in momentul in care o singur& persoana reuneste toate Pirfile sociale (sau actiunile) emise de societate® Cu toate ci obiectivul esenfial al normei europene este acela de a proteja micile afaceri,directiva nu restrdnge sfera persoanelor care pot dobandi caitatea de asociat unic, acesta putind fi atat 0 persoana fizicd, dar $1 0 persoans juridica, {nsa cu respectarea anumitor conditi restrictive referitoare la grupurile de socie- ‘34, Totodata, prin constituirea unor societati unipersonale, se arati in doctrin’, ‘un intreprinzitor isi poate constitu, indirect, o multitudine de patrimonii afectate desfasurariidiverselor actvitati, care s& Imbrace forma unor subiecte de drept distincte’. Avan in vedere riscurile pe care le prezint’ constituirea unut grup de so- cietafi sin ipsa unor norme de armonizare a reglementicilor privind grupurile, + Comisia Comunlr europene, Noi de iformare, 2 marie 1988, p. 21:0. Loy, oct p.263. 2€ Gheorghe (3), op ct, p. 128; Jurisclasseur Europe, .Droft de Société’ asccula 830, Sociéeé 6 un seul assocté, mr 49; S, Mousoulas, La sacigeéunipersonneled responsabilité lmitée ‘communautaire, Appréeation dela NU Directive du Conseil r matiere de société, 7. > Art 6 din Directv art 7 din Directv + Art.2alin-(1) din Directv N.Eyran-Charvire, op. eit p. 167, 2 € Gheorghe (3), op ct, p.129,280| Eugenia-Gabriela Leuciue statele membre pot adopta o serie de misuri legislative, in concordanys cu specificul nafional. in acest sens, pot fl adoptate anumite reglementiri interne care i limiteze situafile in care o persoans fizicd sau juriic’ deyinecalitatea de asociat uni al mai mulor societ, in mod deosebie dac8 persoana juridica in cau este ea insisio societate unipersonali, De asemenea, se provede ci statele membre pot si statueze restric cu privie la constiturea socletajilor uniperso- hale cu rispundere imitati sau chiar si interzicSlimitarearaspunderi asociatului tunic pentru datorile sociale, Mai mult, legislagia najionala poate i stabileasc anumite condiit pentru acoperirea riscuriior ce ar putea decurge din faptul c& 0 singurl persoan’ define totalitatea partilor sociale sau acfiunilor emise de societate,ceea ce ar putea concluce la neindeplinirea obligajiei de varsare integral a capitaluluisubscris la decapitalizarea acestor societ3iiunipersonale’. ‘in acelagt sprit sintetic, sunt formulate si reglementirile cu privie la fanc- Jionarea societatii unipersonale, flind prevazute masuri minimale de armonizare ‘n-vederea protejari terior si asociailor® ‘Aste in vederea informaci terilor cu privire la faptul cio singur persoan~ ficicd sau juridica ~ deyine integralitatea partlor sociale sau acfiunilor emise de societate,trebuie si fie indeplinte o serie de formalitati de publiitate! cu privire 1a aceasti situatie sila identitatea asociatului unic .prin mensionarea lor int-un registru accesibil publicului” organizat de o autoritate public’ sau chiar de socie- tate, in conformitatecu disposfile Directive! 68/151 CEE ‘Avand in vedere faptul c& asociatul unte reprezint organul de conducere al societiii unipersonale, avind acsleasi prerogative ca adunarea generalé a aso- ciajilor in cadrul societilor plaripersonal, decile sale care statueazi in locul hotirdrlor adunarii generale cu aceleasi efecte asupra vietii societal trebule snserise intr-un proces-verbal sau redactate in seis" fn vederea asigurari pro- tecteitersilors Interesant este faptul ck directva, desi face referie la atribusile adunirit generale, nu arat& care sunt acestea, dupa cum nu precizeazi dac& asociatul trebuie sa tsi exercite direct si nemijlocit prerogativele de decizie sau poate si le delege Tn parte sau chiar in totalitate altor persoane®. in aceeasi ordine de idet se inscrie si obligatiaincheieri contractelor dintre societatea unipersonalt si asociatul unie exclusi tn Forma seris& sau, eventual, 1 Ase vedea parapraful (5) din expuncrea de motive, coroborat cu art. 2 alin (2) din directv’ M. Laby, of ct p. 46; 8, Moussoulas, op. ct nt Lt st urme Y, Reinhard, S.Dans-Demaret, BSerras, op ct, p.437. 2 Ase vedea patagraful (6) din expunerea de motive, coroborat curt. 3 din directv. 4 Art 3alin. (1) (2) én Direciva 68/151/CEE, 5 art alin, (1) $i (2) in directv. 'N.Eyran-Charrire, pi, p. 168 Reginnil juridic at society cu raspundere limitata 281 inscrierl lor Mnteun proees-verbab, De la aceasta regula, statele membre pot cexcepta contractele ere vizeaz .operatiunile curente” ale societati,realizate in conditii wziale, fn vederea elicientizirii desfisuririlactivititiisocietii,forma- lismul excesiv putiind eonstitul un obstacoP. ‘Trebule observa faptul c& legiuitorul european nu prevede niciun fel de sanctiune in cazul nerespectarii formei scrise, lisand la latitudinea statelor ‘membre stable unor asemenea sanctiuni, Subliniem faptul e& directiva nu stabileste un cuanturn minim al capitalului social al societal unipersonale cu raspundere limitats, fapt care poate pune sub semnul fntrebilrealitatea capitalului social, dar mai ales conduce la imposibi- litatea asigurarl in mod efectiv a responsabilitatii imitate a asociatului unic, in absenta unui element de referint3 Absenga acestel prevederi poate conduce lao situatie de instabilitate pentru intreprinderile mick ciror capacitate financiar& este adesea insuficienta pentru ‘a sustine o activitate economica, indeosebi fn perioade caracterizate prin dificutai economice, ‘n cea ce privesta Fesponssblltatea asociatulul uni, directiva nu cuprinde Alispoziti precise, ef se indica posibilitatea reglementarii specifice de citre fiecare stat membru, care, fn cazuri exceptionale, impun raspunderea intreprinzaito- rului cu privire la obligatile intreprinderi sale" In sfarsi, directiva nu reglementeaza procedura de incetare a societifilor tunipersonale,fiecare stat membru urmand sd reglementeze aceste aspecte. Cu toate neajunsurile sale, Directiva 2009/102/CE, considerata .cea mai elip- ticd dintre directive’s,reprezinta un urias pas inainte in procesul de armonizare legislativa in plan european, le generalizare a societatii unipersonale. Inspirata de cele mai avansate reglementari nationale in domeniul societailor unipersonale, directivacontribuie a elaborarea unui drept european al societstlor”. Valentele practice ale societatii cu raspundere limitata cu asociat unic sunt demonstrate de faptul ed marea majoritate a legislatilor nationale reglementeaz aceast form’ societard, regisinduse In alte acte normative internationale (regionale), cum este, de pil, Tratatul privind Onganizatia pentru armonizarea in Africa a dreptului afacerilor (OHADA), incheiat la Port-Louis in 17 octombrie 1993. ‘Are Sali. (1) din direct # Art. alin (2) din directiva 35, Mousoulas op. ei nr. 16. 4 N.Eyran-Charviere, 0p, lp. 169. 5 Ase vedea paragraful (4) din expunerea de motive, cuprins in directv 'C.Gheorgho,op. cep. 128. > A. Carnet, Droit communaueare et droit national contraire. sychéses, Gaz. Pal. 9-10 nolembrie 1990, nr. 818-314, 5.