Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Ion Ovidiu Panioara Comunicare Eficient

    Uploaded by

    Radu Ciurea
    8 views15 pages

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    8 views15 pages

    Ion Ovidiu Panioara Comunicare Eficient

    Uploaded by

    Radu Ciurea

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 15
    lon-Ovidiu Panisoara COMUNICAREA EFICIENTA Editia a Ill-a, revazuta si adaugita POLIROM 2008 Capitolul 4 Bariere in comunicare si aspecte privind eficienta comunicarii {In comunicare, existenfa barierelor poate si fie pust in eviden’ din multiple unghiuri, pornind de la intersectia fecunda a diversitatii de aspecte pe care le atinge acest fenomen atat de prezent in viata fiecdruia dintre noi. Astfel, inainte de toate, barierele in comunicare pot s& aiba la bazd anumite ,,mituri” privind comunicarea (Brilhart, Galanes, 1995) : = Primul mit este acela al infelegerii comunictrii; oamenii igi spun adesea: ,Doar am comunicat pe parcursul intregii mele vieti, normal c& injeleg comunicarea!”. Chiar dac& este adevirat c& procesul comunicirii face parte din istoria individual’ a fiecdruia dintre noi, asta nu inseamn’ neapirat ci modul in care am comunicat pan’ acum a fost unul eficient ; = Aldoilea astfel de mit specificd faptul ci toate problemele fiintei umane sunt in fapt probleme de comunicare. Aceasti perspectiva porneste de la confuzia lrgirii ariei comunicarii la toate procesele sociale : intr-adevar, actul comunic&rii este implicat in toate dimensiunile acti noastre, dar dac& o comunicare ineficient& este responsabila de un anumit insucces, ea nu este singura responsabil& ; ~ Unal treilea mit presupune 4, daci utilizeazi tehnici de comunicare eficiente, comu- nicatorii au in mod automat o bund comunicare, Chiar daci este corectil premisa ci cineva devine un comunicator mai bun invatand tehnici de comunicare, mai sunt si alte elemente implicate (asa cum se releva, spre exemplu, in modelul lui David Berlo asupra comunicarii), cum ar fi atitudinea pozitiva in comunicare ; ~ O activitate pe care o vom trata la rezolvatile ineficiente ale conflictului este aceea de proiectie ; ea se rezum& astfel: ,,.Nu eu sunt cel care nu-l intelege pe partenerul meu de comunicare, el nu mi intelege pe mine!”, Trebuie s4 pornim de la premisa cA toate persoanele cuprinse in procesul comunic&rii sunt reciproc responsabile pentru modul in care s-a produs comunicarea (eficient sau ineficient) ; - Un alt mit este acela ci o bund comunicare realizeaz4 o perfecti intelegere la toti participangii. Este evident c& o infelegere perfect este imposibila, dar o astfel de petceptie poate duce la definirea unei bariere in comunicare, Pornind de la necesitatea demitizarii unei astfel de analize in cadrul comunic&rii, observaim c& exist in domeniu arii de cercetare si actiune care se cuvin a fi explorate in directia identificarii posibilelor bariere si a depasirii acestora. ‘Comunicarea reprezint& un sistem deschis, influentat de extrem de multi factori; de aceea, atunci cand ne referim la conceptul de ,bariera” in cadrul procesului de comunicare, lucrurile nu sunt tocmai simple. fn primul rand, dificultatea const in necesitatea unei viziuni procesuale si, mai ales, progresive asupra acestor elemente, de altfel componente importante ale procesului de comunicare ca atare, asa cum vom vedea mai departe. lati de BARIERE IN COMUNICARE $I ASPECTE PRIVIND EFICIENTA COMUNICARII 109 ce vom vorbi despre bariere care fin de sistem (in sensul c& le identificm usor fie la nivelul agentilor comunicationali - receptor, emititor -, fie, spre exemplu, in contextul comunicrii la nivelul canalului de comunicare) si despre bariere ce sin de proces (care sunt mai degraba rezultatul interactiunii din interiorul comunicarii). [n prima categorie, identificam aspecte comune att receptorului, cét si emipStorului; spre exemplu, deficientele de transmisie si de receptionare a informatiei, conceptualizarea mesajului in functie de situatie si de scop, alegerea mijloacelor de comunicare, statutul social al comunicatorilor, limbajul si normele grupului sunt dimensiuni complementare ale unor astfel de bariere. Ele se pot datora unor factori fizici permanengi sau situafionali (in prima categorie se afl anumite deficiente inniscute ale comunicatorilor, in cea de-a doua, spre exemplu, 0 acustica defectuoasi a sAlii unde are loc activitatea didactica sau deficiente temporare ~ un profesor poate si fie, de pild’, rigusit), dar si unor factori socioculturali (spre exemplu, cineva care fnu-gi structureazA adecvat discursul pentru a-1 adapta unui anumit receptor) ; desigur c& si fa nivelul canalului de comunicare intalnim astfel de deficiente (zgomote, anumite inter- ferenje care ~ aga cum vom vedea atunci cénd vom vorbi despre ascultarea interactiva - pot perturba serios comunicarea). De altfel, cele spuse mai sus sunt intilnite freevent in literatura de specialitate gi de actea nu vom insista mai mult asupra lor. in ceea ce priveste a doua categorie de factori, acestia sunt mai greu de surprins in ipostaza de bariere in comunicare: unii autoti vorbesc despre surse ale comunicdrii ineficiente, alfii - despre repere ale comunicarii eficiente (implicit, polaritatea acestor Tepere o reprezint barierele de comunicare) etc. CAteodaté, este vorba doar despre sublinierea unor arii generale de actiune a variabilelor cuprinse in actul de comunicare, intersectie a planurilor care poate conduce spre efecte ce marcheaz& o eficien’ a comu- niclirii sau dimpotriva ; Richard gi Patricia Schmuck (Schmuck, Schmuck, 1992, p. 249) par sX se inscrie intr-o asemenea perspectivi cfind vorbesc despre patru niveluri importante de comunicare in clasd : ~ in primul rand, este vorba despre mesajul adus in atentie in acelasi timp de c&tre comunicarea verbal si cea nonverbali ; este limpede c&, atunci cind cele dow’ nu sunt consonante, avem de-a face cu o serioas& scidere a eficientei comunicérii, tradust direct intr-una sau mai multe asemenea bariere ; = oadoua arie este reprezentatd de intentiile manifeste si intentiile ascunse ale partenerilor comunicasionali ; ca si in cam exemplului prezentat mai sus, cu ct diferenta intre ceea ce comunicatorii afirma in interiorul relatiei lor de comunicare si cea ce urmiiresc Intr-adevar este mai mare, cu atit conmunicarea igi pierde din autenticitate, trimite spre conflicte si spre ineficienti. De altfel, am remarcat deja in aceste randuri (lucru care va fi dezvoltat mai profund in cadrul capitolului despre interactiunea de grup) ci adevarul si increderea sunt doui elemente indispensabile unei relatii comunicationale autentice, cu att mai mult cAnd aceasta se petrece in interiorul spatiului instructiv-educativ oferit de activititile scolare ; intr-adevar, astfel de aspecte sunt mai rar intalnite in relatia profesor-eley, incident& asupra c&reia ne oprim aici, fiind vizibil& in momentul utilizarii metodelor de interactiune educationald ; ~ un al treilea nivel este reprezentat de latura actional-emotionala a activititilor de comunicare ; orice comunicare cuprinde gi o dimensiune afectiva - cu cat aceasta reste, cu att controful asupra efectelor comunictrii scade ; =~ cea de-a patra arie se refer& la functiile de sustinere a sarcinilor de grup; spre exemplu, utilizarea unor tehnici de invafare prin interactiunea de grup se va produce, aga cum vom vedea mai departe, folosind nu doar latura functional-operationali a muncii in Ho COMUNICAREA EFICIENTA echip&, ci si prin utilizarea si dezvoltarea simultand a unui intreg evantai de sentimente si afecte, exterioare activit&tii propriu-zise, dar care concurs la integrarea membritor, la dezvoltarea interesului si a motivatiilor pentru 0 astfel de activitate etc. Hybels si Weaver (Hybels, Weaver, 1989, p. 11) iau in consideratie zgomotul ca interferengé care face mesajul s& nu fie infeles sau bine interpretat. Cei doi autori efectueaz’ 0 distinctie intre zgomotele externe, care reprezinta elemente ce ne parvin din mediu si fac mesajul greu de infeles (spre exemplu, dact un grup de persoane discuti cu voce joast in timp ce dumneavoastra ascultati o persoan’ care tine o conferint4, acest lucru vA poate prejudicia calitatea, dar si cantitatea ascultirii), si zgomotele interne, cele care apar in mintea emigitorului, dar si a receptorului atunci cAnd acestia se gandesc sau simt altceva decat elementele care se transmit direct in cadrul comunicarii (spre exemplu, cineva care nu aude ceea ce spune profesorul, deoarece se gndeste la persoana de care este indragostit) Este interesant de observat ci, uneori, zgomotul intern poate fi un factor favorizant al procesului de comunicare, atunci cind apare Ia emigitor sub forma feedback-ului intern. Astfel, o redirectionare a comunic&rii in functie de o paleti extrem de vast de posibilitati, oferith de multiplele conexiuni dintre informatii si suportul emotional al acestora, poate conduce la o transmitere mai autenticd a mesajului si deci mai eficient’. Dac& aparitia unor astfel de ,,2gomote” poate fi o barier prin diminuarea continutu informational al mesajului, A. Cardon (2002, pp. 114-115) observa cd - in mod aparent paradoxal - o barier4 in comunicare se poate regisi la celilalt pol al fenomenului, in chiar necesitatea clarificdrii si detalierii informationale, dusd la exces. El l-a incadrat in jocurilor de manipulare pe cel numit ,dictionar”, care este definit de intrarea grupului in discusii interminabile asupra semnificatiei fiectrui cuvént folosit in discutie. Exemplul dat de autor este graitor : Seful: - Nu trebuie s& mai provocim intirzieri. Membrul A: - Dar ce infelegeti dumneavoastra prin ,a provoca” ? Seful: - Ca trebuie si fim responsabili. Membrut B: ~ Dar daci suntem responsabili, asta nu inseamn& c& ,provoctim”. Seful: - Trebuie, in orice caz, s& fiti responsabili de respectarea termenelor. Membrul C:: ~ Ar trebui, de asemenea, si se defineasc& ce se intelege prin ,intarzieri’ pentru c& nu este prea clar, mai ales dac& se spune c& le provocm etc. Este evident ci eficienta discutiei scade dramatic intr-o astfel de situatie. Altman, Valenzi si Hodgetts (1985, pp. 528-531) au stabilit urmatoarele bariere majore in eficienta comunic&rii: blocajele emofionale (spre exemplu, defensivitatea pe care un elev/student timid o are la un examen oral), repertoriile comunicationale diferite, incapa- citatea emit&torului de a se exprima adecvat, caracteristicile personale ale unuia sau altuia dintre comunicatori etc. Wilcox, Ault si Agee, referindu-se la mesaj ca element central al comunicarii, spun c& receptorul poate, spre exemplu, ,,s%-1 amplifice pe acesta, s4-1 interpreteze in mod gresit sau s%-] ignore” (Wilcox, Ault, Agee, 1989, pp. 200-202) ; aceste operatiuni, spun autorii, se numese autoselectie si autoperceptie. Barierele care se desprind direct dintr-o astfel de perspectiv’ pot include, spre exemplu, urmitoarele elemente : ~ fonduri experientiale (background) divergente ale participantilor ; = diferente educationale ; = diferente de interes privitoare la mesaj ; = diferente privind nivetul de inteligenta ; BARIERE IN COMUNICARE $I ASPECTE PRIVIND EFICIENTA COMUNICARI = LIL ~ lipsa respectului reciproc ; ~ diferengh de varst&, sex, rast sau clas& sociald ; ~ diferente in stipdnirea limbajului ; - lipsa abilit&tilor de comunicare la emigitor ; ~ lipsa abilitititor de ascultitor/receptor ; ~ inchidere in ceea ce priveste fondul informational etc. William Haney (apud DeVito, 1988, pp. 96-97) accentueazi ci o barier’ serioast privind comunicarea (situati la nivelul lipsei unui repertoriu comun intre comunicatori) este cea numit ratarea Infelesului, care se obiectiveaza tn interiorul a dou’ forme: ~ prima formé se realizeazi atunci céind dou persoane utilizeazit cuvinte diferite, dar le dau acestora acelasi ingeles ; 1a 0 prima vedere, intre acestea exist un dezacord ; a nivelul infelesului ins, acordul este posibil ; - cea de-a doua forma, mai des intilnitx, apare atunci cénd dou’ persoane utilizeazd aceleasi cuvinte, dar le dau acestora ingelesuri diferite ; in acest al doilea caz, problema se iaverseant: it supratagl, acord! pare cd este posibil, fast ta aivelut de profuazime, al infelesului, cele dou’ persoane se afld in dezacord. O student care lucreaza intr-o organizatie nonguvernamentalé ne-a oferit un exemplu amuzant al acestei forme de ratare a injelesului: ea spunea c& ptintre cei de a clror integrare socioprofesionali se ‘ocupi in calitate de voluntar al respectivului ONG se afla si oameni care au fost inchisi pentru diferite motive. in limbajul acestora, .facultate” inseamn& ,inchisoare”, astfel & dac& ea le-ar fi spus eX este in anul al doilea la ,facultate”, ei ar fi intrebat-o cum de a avut voie si iasi de acolo. Baron si Byrne (1987, pp. 79-91) identific& mai multe asa-numite ,scurtituri” mentale, ‘capabile s4 producd bariere in comunicare, dintre care le vor aminti pe cele socotite de noi ca avand un impact puternic in ceea ce priveste comunicarea in microgrupul/echipa de elevi/studenti : - Disponibititatea euristicd (bazat& pe ceea ce ne vine in minte prima data cand avem de-a face cu o idee sau un fenomen necunoscut) dezvoltd tendinja de a aprecia un eveniment pe baza primelor impresii create de acesta, impresii care, de multe ori, devin inconsis- tente la 0 gandire mai profundi; aceasti tendinti se bazeazi ins pe necesitatea persoanelor de a avea un suport conclusiv cat mai repede posibil privitor la un eveniment ; 0 definitie oferit’ fenomenului precizeaz&: ,Daci un lucru ne vine repede ‘in minte, presupunem c& este vorba de ceva sigur” (Myers, 1990, p. 119); ~ Efectut falsului consens se fundamenteazi pe premisa ci si alti gandesc ca noi, pe faptul ci oamenii doresc si creadA c& alfii sunt de acord cu ei, deoarece aceasta le confirma corectitudinea judecatilor si actiunilor lor ; = Efectul insufleyirié este unvl extrem de uzual in activitatea didacticd, in sens primar el Puténd s& ofere un suport important eficienjei instruirii; astfel, intre cdteva informa abstracte despre un fenomen si prézentarea fenomenului ca atare, aceasti din urma variant produce rezultate mult mai bune. Autorii folosesc un exemplu foarte plastic : doud apeluri de strangere de fonduri, unul prezentind date statistice despre numarul orfanilor, iar cel de-al doilea, viaja unei micuje orfane - cel din urma fiind mai bine perceput si feedback-ul dovedindu-se mult mai sustinut. Un alt exemplu interesant este oferit de Alex Mucchielli (2002): pe podul Brooklyn, intr-o dimineag de primavara, un orb cerseste avand pe genunchi un carton pe care scrie : ,,Orb din nastere", Multimea ‘rece indiferentd pind in momentul in care un necunoscut se opreste, ia cartonul, il m2 COMUNICAREA EFICIENTA intoarce, mazgileste céteva cuvinte pe el si pleacl. Imediat dup’ aceea, miracol. Fiecare trectitor intoarce capul si multi, induiosati, se opresc si arunc un banut in cutie. Cele céteva cuvinte spun foarte simplu: Este primAvard si eu nu pot si 0 vid”. ‘Trebuie si remarcim insi c& acest efect poate fi si sursa multor bariere in comunicare ; ~ Teoria perseverenyei (cand concluziile depasese evidenta). Dac&, spre exemplu, pro- fesorul ofer’ o informatie-suport elevilor despre un anumit fenomen, o demonstratie a informatiei respective, dar, cdnd ajunge la capitolul concluzionarilor, le va relata c& aceasta (informatia initiald) era fals8, demonstrandu-le acest lucru, studiile au aratat c& persoanele continua s& cread teoria initiala, chiar dac& informatia primard, care a stat Ia baza teoriei, se dovedise a fi eronat. Acest fenomen poate fi observat mai bine la nivel macro, in apariia si dezvoltarea zvonurilor ; dack informatia spus& la inceput a »Prins”, oamenii tind s& creada in ea chiar si dupa ce a fost infirmatd. Kapferer observa C& proverbul mu iese fum fra foc” nu are sens decét dack suntem de acord si numim foc pasiunea sau imaginatia uncori fertilé a martorilor, a receptorilor de mesaje si a persoanelor care lanseazh deliberal zvonuri, De fapt, increderea popalar’ in acest proverb constituie calea triumfali a manipularii publicului prin intermediul zvonului Ordinatorul mental al publicului opereaz’ explicit : pentru el, in spatele oric&rui nor de fum se ascunde un fir de adevar, Tinand cont de aceasta, strategii au emis o reguld de actiune bine cunoscuté: Calomniati, calomniati, pani la urma tot ramane ceva” (Kapferer, 1993, p. 66). - reprezentativitatea euristicd (judecatea unui fenomen prin similitudine cu alte cazuri ‘cunoscute) se bazeaz% pe faptul cf, in general, facem apel la ceea ce cunoastem, incercdnd s& integrim un fenomen nou intr-o categorie pe care 0 posediim deja; acest efect poate crea, prin generalizare, stereotipurile. Stereotipurile reprezintt si ele o bariera de comunicare, una important de altfel in procesul educational; le vom defini drept o reactie la faptul c& este dificil si, de altfel, neproductiv s& tratim fiecare fenomen pe care-! intélnim drept ceva cu totul nou, tendinja fireascd fiind de a-1 incadra intr-o categorie mai larga, in functie de anumite caracteristici pe care le are (este vorba despre procesul de categorisire) ; 0 generalizare despre un grup de oameni care distinge acesti oameni de altii” (Myers, 1990, p. 332) sau ,tendima de a altura atribute cuiva singur in baza unei categorii in care aceast persoani a fost plasata” (Heltriegel, Slocum, Woodman, 1992, p. 119). Practic, acest proces care presupune includerea unei baze informationale intr-un sistem mai larg, findnd cont de experienfa noastrd, este unul natural si util in fnvatare ; torusi, in anumite momente, atunci cénd aceasti matrice nu mai este flexibiti, avem de-a face cu un stereotip, fenomen care, departe de a aduce usurin(S si eficienti in comunicare si in procesul instructiv-educativ ca atare, are tocmai rezultate inverse, Donelson Forsyth spune &, atunei cénd vorbim despre stereotipurile care apar in cazul grupurilor, avem de-a face cu o consecings a legii numerelor mici: ,Dac& unii membri ai celuilalt grup se comport intr-un anume fel sau au o anumit& caracteristicd, apreciem ci toti membrii se comport la fel sau au acele calititi” (De Visscher, Neculau, coord., 2001, p. 235). Goodall Jr. (1990, p. 153) spune ci, pentru a obtine informatii despre ceilalti, urmarim unul dintre urmatoarele sensuri de acyiune : 1) intirirea stereotipului initial ; 2) oferirea unui rispuns stimulului, referindu-ne la acesta ca individualitate/specificitate. Ceea ce se poate observa imediat atunci cdnd ne referim la stereotipuri este activitatea predominant functional’ de emipitor a receptorului ; mai precis, acesta capt unele atribute BARIERE IN COMUNICARE $I ASPECTE PRIVIND EFICIENTA COMUNICART = 113 apartindnd ascultiri interactive, dar in sens negativ, ,venind in intémpinarea” emiitorului — in fapt, pundnd fintre el si acesta un set perceptiv care reflecti si mu last si treack informatia. inci o data remarcim o constant& a axelor de fori ce caracterizeaz comuni- carea ca domeniu, si anume sporita flexibilitate si complementaritate a granielor dintre eficient gi ineficient ; astfel, unul si acelasi fenomen poate s% produc’ rezultate sensibil diferite, chiar opuse, in functie de perspectiva de lucru cu care operim. lati de ce propunem drept o tehnict de preintampinare a unei gandiri stereotipe urm&torul exercitiu : le vom cere elevilor/studentilor s& analizeze un caz anume, pretabil, spre exemplu, la stereotipuri rasiale, cerdndu-le s4-si noteze impresiile gi o eventual reactie de finalizare a respectivei probleme ; apoi, cursantii vor trebui sa desfaca respectiva problema in parti cat se poate de mici/atomice si vor trebui si identifice pe care dintre acestea le-au infeles similar cu colegii lor, pe care diferit si s8 explice de ce. Vom remarca totusi c4 polaritatea concluziilor exist’ si in cazul stereotipiilor ; in aceastd ordine de idei, vom vorbi despre ceea ce literatura de specialitate denumeste ,profetia autoimplinita”, definita drept tendinja expectatiilor noastre de a evoca un comportament care confirma expectatiile William Crano si Phyllis Meflon (apud Myers, 1990, pp. 124-125) au efectuat un studiu pe 4.300 de scolari britanici, care a aritat c& asteptirile cadrelor didactice sunt cauze ale performantelor elevilor ; astfel, evaluiirile inalte sunt urmate intr-o proportie mult mai ridicat& de performanfi scolar decat este urmati performanta scolar’ de evaluari inalte, lati de ce fenomenul profetiei autoimplinite, fenomen pe care-1 putem ‘incadra usor in larga categorie a stereotipiilor, este in fapt un factor scolar poziti Baron si Byrne (1987, pp. 57-59) ne ofera mai multe posibile surse ale construirii stereotipiilor ca bariere intr-o comunicare eficient& : ~ © prim& astfel de surst poate fi aceea c&, de multe ori, avem tendinja de a ignora situafia si de a aprecia actiunea in sine a unei persoane, fr s& 0 integrm pe aceasta in contextul care a generat~ le exemplu, daca profesorul se intalneste cu noi cursanti si acestia par foarte nerabdatori s& se termine ora de curs, cadrul didactic poate fi indemnat s4 cread4 cA ,,nu sunt destul de dornici si invete", desi poate cd in sala de clasa este foarte cald sau foarte frig, este aer inchis, elevii/studentii sunt la terminarea programului pe acea zi, urmeaz% o ord la care trebuie s& dea lucrare etc. ; - efectul actor-observator presupune ci intr-un fel apreciem comportamentul altei per- soane intr-o situatie (raporténd totul direct la persoana in cauzi) si in alt fel acelasi comportament, in exact aceeasi situafie, dacd noi suntem cei ce adopt respectivul comportament (In al doilea caz facem referire la mediul extern); spre exemplu, atunci cénd un coleg, cadru didactic, are o or mai putin reusiti, tindem si credem c& esecul i se datoreaz4 in mare msur3, pe cand, dac4 acest eveniment ni se intémpla noua, probabil vom gisi multe motivatii exterioare (elevii/studentii nepregatiti, lipsa mate- rialului didactic, inc&rcarea programei etc.) ; ~ prejudecata ,autoservita” presupune c&, atunci cénd primim un feedback favorabil din partea celorlalti, tindem s& legim acest lucru de cauze interne (ca inteligenta noastra, buna judecata, atentia, interesul pentru activitate etc.), dar cand feedback-ul este nefavorabil, atribuim aceasta unor cauze externe (dificultatea sarcinii, spre exemplu). Problema care se ridic& este aceea c&, in microgrupurile/echipele didactice, prejudecata wautoservitd” poate fi o surs& puternic’ de conflict interpersonal : astfel, dact o sarcin’ este realizati cu succes, fiecare membru isi va asuma cea mai mare parte din acesta, iar daci realizarea activitiii esueazi, atunci membrii se vor invinovati reciproc. lati un motiv suficient pentru care, in activitatea instructiv-educativa, cadrul didactic trebuie na COMUNICAREA EFICIENTA si dezvolte exercitii de responsabilizare a membrilor echipei : o astfel de tehnic’ poate fi listarea inainte de or’, pe tabla (flip-chart), a tuturor elementelor pe care membrii respectivi le aduc echipei (cineva - o stare de bucurie, altcineva - concentrarea etc.), astfel incat s& constientizeze plastic c& atat succesul, cat si insuccesul le apartin in egal misura. Referindu-se la totalitatea barierelor care apar in comunicare, Torrington si Hall (1991, Pp. 142) ne ofera un util tabel in care identifica cinci astfel de bariere : bariere in trimiterea mesajului, bariere in receptarea acestuia, bariere ale injelegerii, bariere ale acceptirii gi bariere ale actiunil * Barierele in srimiterea mesajului apar, in conceptia celor doi autori, doar la nivelul emigétorului; ele sunt concretizate in transmiterea unor mesaje neconstientizate ca atare, in existenfa unor informatii inadecvate in continutul mesajului si in prejudectti in ceea ce priveste mesajul sau in ceea ce-I priveste pe receptor ; © Barierele ta nivelul receptdrii aparjin in egal misuri celui care primeste mesajul si mediului:: in primul caz, avem de-a face cu nevoi, anxietii, credinje, valori, atitudini, opinii, expectatii, prejudecdti, nivelul de atenjie oferit stimulului, iar in cel de-al doilea, cu efectul conjugat al altor stimuli existenti in mediu ; * Barierele de infelegere se situeaz% atat la nivelul emigatorului (semantic si jargon, abilititi de comunicare, durata comunic&rii si canalul acesteia), cat si la nivelul receptorului (probleme semantice, concentrarea, abilitatile de ascultare, cunostinte despre mesaj, prejudectti, receptivitatea la ideile noi). Dup& cum putem lesne si observ, in cea ce priveste relevanta didactic a demersului nostru, aceasta trebuie si se constituie intr-o viziune sistemic, deoarece barierele intdlnite la ambi comuni- catori se afl4 intr-un echilibru al complementaritttii si trebuie deci s& fie dezvoltate modalititi de solusionare conjugate © Barierele acceptarii sunt singurele vazute de cei doi autori ca actionand ta nivelul tuturor indicatorilor implicati (emititor, receptor si mediu); astfel, daca 1a nivelul emig&torului acestea sunt definite de caracteristicile personale, comportamentele diso- nante, atitudini si opinii, credinte si valori, 1a nivelul receptorului sunt atitudinile, opiniile si prejudecatile, credingele si valorile, receptivitatea la idei noi, structura de refering folosité, caracteristicile personae. in sfarsit, la nivelul mediului avem conflictul interpersonal, ,ciccnirile” emotionale, diferentele de status, referentialul grupului, experiente anterioare in interactiuni similare; * Barierele acyiunii se constituie, de asemenea, atat la nivelul emijatorului (unde regisim memoria si nivelul acceptarii), ct si la cel al receptorului (memoria si atentia, nivelul de acceptare, flexibilitatea pentru schimbarea atitudinilor, comportamentului ete, caracteristicile personale). {nc o dats, devine evident faptul c& sfera de influeni a determinantelor actionale se repeti, fiind schimbate doar punctele de vedere; iati de ce consider’im atit de importants viziunea dinamicd, interactionist& asupra comunicdrii. Steers (1988, pp. 395-399), citdindu-I pe Jackson, ne oferd spre reflectie patru probleme principale care au o incident direct asupra barierelor ce apar in procesul comunic&rii 1) problema increderii sau a Jipsei de incredere; cand aceast& incredere exist, spune Jackson, confinutul mesajului este comunicat mult mai usor si mai liber, iar receptorul este mult mai deschis in perceperea opiniilor emigatorului ; BARIERE iN COMUNICARE $1 ASPECTE PRIVIND EFICIENTA COMUNICARIL us 2) problema dezvoltirii interdependenjei persoanelor ; scopuri comune si acorduri in ceea ce priveste infelesul realizirii acestora. Atunci cfnd persoanele urmarese sisteme de scopuri si valori diferite, devine foarte important crearea infelegerii reciproce cu privire la motive si trebuinte ; 3) problema distribuirii corecte si echitabile a recompenselor pentru ca persoanele si fie motivate s& contribuie major la indeplinirea obiectivelor respectivului grup (autorul ___citat spune c& nimic nu este mai restrictiv in liberul flux al ideilor si informatiilor, de ‘exemplu,-decat sentimentul c& nu vei obtine credit pe masura contributiei tale 1a activitatea de grup):-Vom aduga c& stabilirea tipului de recompens& trebuie s& fie in acord gi cu ceea ce igi dorese membt srupului - astfel, daca recompensdm cu 0 nota maxima activitatea unui grup de elit ai clut-membri_oricum obtin aceasti not, recompensa in cauzi este departe de a deveni motivant4 pentru activitatea de grup; 4) problema injelegerii si acordului tuturor membrilor privitor la structura grupului ca atare (definita, spre exemplu, de tipul activitatii, modul de actiune a autorititii,tipul de grup, tipul interrelationarilor si statusul acestora etc.). Necesitatea unui astfel de acord si a unei astfel de acceptiri reprezinti un cadru de actiune pe care-I considera deosebit de important (si va suporta o tratare mai larg& in capitolele urmatoare). Steers apeleaz in analiza acestor probleme la cercetarile Iui Guetzokow si Hall, observind c& exist cinci astfel de bariere in comunicare: distorsiunea, omisiunea, supraincircarea, sincronizarea si acceptanta; in cele ce urmeaz, vom trece in revisti aceste cinci bariere, ficdnd referire directa la incidenfele lor asupra activititii educationale. Distorsiunea se refer’ la faptul c& mesajul sufers o alterare, cuprinzand diferente de repertoriu intre emigitor si receptor, imprecizia limbajului, interpretarea eronata in recep- tarea mesajului, necesitatea condensirii informatiilor datorati scopurilor transmite distanta social sau barierele de status dintre emigitor si receptor. in scoala, aceste bariere sunt evidente si, din pacate, destul de des intalnite ; astfel, inexistenta unui repertoriu comun intre profesor si elev/student duce deseori la perturbarea comunicarii. Important pentru noi este modul in care putem Lirgi suprafata de conexiune intre cele dou repertorii spre conceptul de repertoriu comun. in ceea ce priveste imprecizia limbajului si necesitatea condenstrii informatiilor, trebuie s& tinem seama cA, in special daca ne referim la comunicarea didactic’, avem de-a face cu programe de studiu supra- ~inc&rcate, pasibile de asemenea distorsiuni. Referindu-ne la ultimul indicator, cel privitor fa-barierele de status dintre agentii comunicationali, putem spune c& si aceasta problem’ sufer un impact major in interiorul sistemului de invayimant unde, mai mult decdt in oricare alt sistem, barierele de status sunt deosebit de clare si inflexibile ; desigur c& nu sugerim, spundnd acest lucru, c& barierele de status ar trebui desfiintate sau chiar redimensionate (deoarece ele posed multe atributii pozitive, cum ar fi rolul de model pe care profesorul il poate indeplini pentru cursantii sti). Ceea ce ne intereseazi este sciderea incidentei negative a tuturor acestor indicatori, lucru care este posibil in cazul metodelor de interactiune educational, cdnd membrii echipei didactice au statut egal (chiar dac unul dintre ei indeplineste rotul de lider, acest rol va fi circular, in sensul c& toti il vor indeplini Ja un moment dat), repertoriul lor este apropiat, imprecizia limbajului poate fi clarificat prin discutiile de grup etc. Omisiunea apare atunci cénd emijitoru! filtreaz intengionat mesajul sau cdnd nu este capabil si cuprind’ intregul mesaj, iar atunci cdnd il va transmite, 0 va face utilizind informatii incomplete. Este vorba aici tot de un tip de filtrare (pe care am analizat-o mai devreme, atunci cdnd am vorbit despre mesaj), diferenta find c& se axeaz pe emifitor, si 16 COMUNICAREA EFICIENTA ru pe receptor. Spre exemplu, un elev/student omite si ne spun, atunci cand ne relateaz’i ci nu s-a implicat in activitatea de grup pentru ci n-a ingeles sarcina, c&, in timpul in cure profesorul explica cea ce aveau de ficut cursangii, vorbea cu un coleg. Desigur ci omisiunile ca bariere ale comunicdrii eficiente sunt deosebit de frecvente si de aceea obisnuirea elevilor cu un exercitiu de tip studiu de caz ar putea s& conduc’ la Lirgirea sferei de elemente ~ pozitive si negative - de care este nevoie pentru a rezolva corect o problema Supraincdrcarea se refer’ la faptul ci, de multe ori, receptorul trebuie si fac’ fay unei abundente informationale extreme; acest lucru poate conduce la dezvoltarea unui refuz fat de activitatile care sunt previzute de materia respectiva, la confuzionarea cursantilor si la epuizarea fizicd si motivationali a acestora. Credem c&, in aceeasi ordine de idei ~ si espectind principiul complementaritatii la care am f¥cut referire pe parcursul acestui capitol -, putem s& spunem ci si insuficienta informationala poate conduce la bariere comunicationale si, in ultima instant’, la sctderea eficienfei activitatii instructiv-educative. De aceea, dezvoltarea unui concept de optimum comunicational este mai mult decdt necesard, iar cuprinderea in aceastd actiune a barierelor versus efementele ce caracterizeaza eficienta procesului de comunicare didactic reprezint o modalitate de lucru adaptatd. Un alt factor major in caracterizarea eficientei comunic&rii il reprezint& sincronizarea intr-adevar, atunci cand - spre exemplu - vom cere elevilor/studentilor s& desfasoare o activitate de brainstorming, fara ca aceasta s& fie in mod real pregatité (elevii si se fi obisnuit cu metoda respectiva, si posede informatii despre ceea ce vor urma si discute), este probabil ca succesul activititii ca atare si fie relativ. Astfel, gasirea timpului potrivit pentru fiecare etapa presupusa de activitatea pe care dorim si o desfaisurtim va conduce la diminuarea unei asemenea bariere in comunicarea profesor-cursant. La cea de-a cincea barier’, si anume acceptanja, am facut deja referire. George Gallup (apud Wilcox, Ault, Agee, 1989, pp. 201-202) a completat o list de determinante situafionale care actioneaza ca bariere in dezvoltarea unui continut infor- ‘mational now : = complexitatea ideii este prima dintre acestea ; cu cit mai complex va fi ideea, cu atat ‘mai putin vor dori persoanele si 0 ingeleagit si si actioneze pe baza acesteia ; de aceea, in scoal ~ unde se presupune c& ideile complexe reprezinti o pondere insemnatii din continutul mesajelor -, este util si tinem intotdeauna cont de principiul didactic al graduarii cunostingelor si sX incercm sii utilizim in transmitere materiale auxiliare (grafice, suport audiovizual), pentru a cobori scara de greutate a injelegerii informatie’ ‘rds prejudiciem, intr-un fel sau altul, continutul informational propriu-zis ; ~ diferenjele dintre patternurile uzuale si cele ale respectivului mesaj, dar si competitia dintre ideile raspindite; conform acestei perspective, persoanele accept greu idei radical diferite de ceea ce cunosc (desi putem observa in practica educational’ si existenta unui fenomen invers), iar aceste idei noi trebuie si le completeze pe cele care exist deja - iatl de ce, in scoal’, folosirea experiengei de viata a elevilor, mai ales c& aceasta este imbuntisita de accesul la mijloacele de informare in mas, devine nu doar strict util’, ci esensial’ ; ~ necesitatea demonstratiei si frecventa reamintirii sunt, de asemenea, concepte des {ntélnite in teoria si practica educationala. © barier’ important in procesul comunicational este evidensiats si de conceptul de eticd @ comunicdrii. Desigur c& este util, inainte de toate, si ne punem o intrebare : in ce misura putem vorbi despre o eticd a comunic&rii? $i dac& putem face acest lucru, in ce sens? BARIERE (N COMUNICARE $I ASPECTE PRIVIND EFICIENTA COMUNICARIL 47 Cateva caracteristici sunt directe si evidente pentru acest demers: (1) integritatea (onestitatea) sursei mesajului; (2) diminuarea defensivitatii unui mesaj specific ; (3) pre~ conizarea impactului practic al unui mesaj sau al unui set de mesaje si (4) impartirea responsabilititii legate de comunicare si de conflict intre cei care se afl in interactiune. Joseph DeVito (1988, p. 12) afirma ci o comunicare neeticd este guvernati de obligarea oamenilor (1) sd facd alegeri pe care, in mod normal, nu le-ar face si (2) sd nu facd alegeri pe care, in mod normal, le-ar face. Un aspect important al eticii comunicirii incepe o dati cu globalizarea mijloacelor de comunicare. Noile tehnologii pot aduce noi bariere in comunicare ori pot inlesni comu- nicarea, depinde de unghiul din care vor fi abordate. E.M. Eisenberg si P. Riley observa impactul tehnologiei asupra comunicarii in organizatii: ,Putem s& ne asteptim ca noile tehnologii de astizi (groupware si alte contunicari mediate de computer, realitatea virtual, biotehnologia, multimedia si Internetul) s aiba un impact puternic asupra culturii muncii, ca $i predecesoarele lor (telefonul, ¢-mail-ul si voice mail-ul). (...) Motivul este atat de Important pentes cescetasile privind cultura orgemizasionsl’ cere ecard axentie tebe logiei, intrucét tehnologia joact un rol-cheie in structurarea unui comportament ~ asupra patternurilor de interactiune, de timp si de spatiu" (Jablin, Putnam, 2001, p. 315). Spre exemplu, la colucratorii electronici (care nu ajung si stea efectiv in companie) -, contactul intre angajati este unul virtual. Se extinde ideea spre birouri virtuale si echipe de lucru virtuale, cand oamenii raporteaz c& sunt Ja serviciu in momentul intr&rii in cyberspatiu. Chiar si in momentul in care oamenii se afli fizic in birourile companici, ei pot si fie conectati si in alte tocuri. in compania de publicitate Chiat Daz, angajatii folosesc computerul si telefonul mobil, find incurajati sa lucreze oriunde in companie (nu doar in biroul lor), in dependenté direct cu nevoile specifice ale proiectului pe care il deruleaz. Trebuie spus cA, in demersul didactic de imbundtatire a aptitudinilor de comunicare, se cuvine s& pornim de la o analiz atenti a tuturor elementelor pe care le-am amintit mai sus ; de altfel, putem lesne observa ca, in parte, aceast’ actiune este situational, in sensul c& extinsa posibilitate combinatorica a variabilelor despre care am vorbit deja ingreuneaza gisirea unui model explicativ in acest sens. Torusi, considera c& se desprind cateva linii de forfa pe care Ie putem puncta astfel - in primul rand, eficienta comunic&rii poate creste atunci cénd mediul comunicational este propice; ne referim atat la un mediu fizic, in sensul ergonomiei scolare, cat si la tun medju socio-psiho-pedagogic (spre exemplu, daci un elev/student se va afla intr-un grup in care nu se simte bine si doreste s& fie in alt grup, atmosfera in grupul in care este la momentul acela nu are cum si fie propice eficienfei comunic’rii). Problema se plaseaz ins’ pe un continuum extrem de flexibil, deoarece, dact lum exemplul de mai sus si ne gandim c& profesorul doreste st imbunatajeasc& abilititile competitionale ale unui elev mai timid, mutndu-l pentru aceasta intr-un grup mai dinamic, chiar dac& pentru moment elevul/studentul respectiv nu va avea o dispozitie comunicagionala prea ridicat’, obiectivele pe termen lung ale acestei optiuni a cadrului didactic pot sa fie benefice din punctul de vedere al dezvoltarii abilitailor de comunicare ; - unal doilea indicator devine, astfel, armonizarea scopurilor gi obiectivelor activitatii pe care ne-o propunem la structura comunicationala prezentd ; ~ activitatile de perfectionare a deprinderilor de comunicare la nivelul emititorului sau Teceptorului (pe care le vom detalia atunci cand vom vorbi despre ascultarea interactiva) reprezintd un alt factor cu sferi de actiune evident’. in ceea ce-l priveste pe emigator, elevii/studentii trebuie obisnuiti cu anumite aspecte legate de subiectul pe care vor s8-1 118 ‘COMUNICAREA EFICIENTA, transmita (in ce masurd acesta intruneste necesititile celor care vor teceptiona mesajul, {n ce masuri persoana emit&toare este indeajuns de motivatd si cunoaste subiectul, in ce misurd ocazia este potrivitt pentru transmiterea acestui tip de mesaj etc.). Punctul nostru de vedere a ciutat si surprind’ liniile de fory ale comunicarii prin modalitiile in care aceasta se poate situa pe un continuum de la spajiul barierelor in directia elememtelor ce privesc eficienta sa; 0 astfel de manier’ de lucru a presupus inventarierea unor componente ale sistemului de comunicare, a relatiilor dintre acestea, a efectelor gi tendinjelor de evolutie, precum si a cadrelor de restrictionare a demersurilor in directia unei comunicati eficiente, elemente care s& se constituie intr-o dimensiune instru- mental’ pentru activitatea cadrului didactic 1a clasa. Nu trebuie ins si uitim c& acest fenomen trebuie tratat in perspectiva sa actional4; Steliana Toma precizeazi ct, fie cX a reusit s& rezolve o problema de tip «abatere>, fie una de tip «optimizare», profesorul nu trebuie si neglijeze faptul c4, in perioada urmatoare, se va confrunta si cu probleme

    You might also like