Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Russell - Despre Educație

    Uploaded by

    Elena Ungureanu
    23 views17 pages

    Original Title

    Russell - Despre educație

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    23 views17 pages

    Russell - Despre Educație

    Uploaded by

    Elena Ungureanu

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 17
    Relator Oss Bina Caper: Ang Ros ‘noice Manos Minna Comoe Ais Dink DTP ling Conmansnec, Dan Dulghers Thc Tp Liana ~ Scena Benn Ras Or Efexter © tt The Benrnd Rael Pace Foundation Lad ‘Miigeicmnrel Auda wansn fom the Engl inguage con peblibed by Rouge, a member ofthe Taylor & Francs Group, ‘appight o The Bread Ruel Peace Foundaon (© HUMANITAS, 201, pen pens venune omnes Destses CIP Bibltci Nejonl s Rowe Ruse Bernd Despre ei Berean Rall cd din ened owe dG. Dagan ~ Bue Humans, 2019 SBNortan 06H Delp, 5 (ed oo) EDITURA HUMANTTAS Fa Fri Lier, nyo Bucur, Rem ‘nen 50, fac cmlo8 8 51, humana omens onite menlishurani9 Comentprin mal: analishumanianso ence on 3) 0 aks CUPRINS Insroducere Fs 7 IDEALURI EDUCATIONALE 1, Posculatele corel educatonale moderne... B 2. Obiectivele educaiet ee) PARTEA AEA [EDUCAREA CARACTERULUY 3. Primulan...... = oeeentet7| 4 Fries... nas 5. Jocul i fanezia, _ 6. Mentaliatea consttuct 7. Egoismul si proprieratea 8. Sincertaea . 9. Pedeaps Importanaaltor cof 1. Afeyiunea si empatia Educayia sexuala Geridiniga de copii PARTEA A I-A EDUCATIA INTELECTUALA Princip generale , 197 Programa scolar inainte de palsprezece ani - ‘Uleimii ani de scoala 27 17. Scoli de xi gi gcoli cu internat 418, Universitatea 19. Incheiere. 238 246 257 INTRODUCERE cu sigurangi multi paringi care, aseme- i de fata, au copii mici pe care fin s-i ceduce cit mai bine cu puting, Insi ita si-i expund la racilele de care sufeci majoritatea insttupillor de tnviga- ‘ant existente. Dificultigile pe care le intémping astel de piringi nu poe inlaturate prin efortul, oricit de mare, al unor indiviaiizolai. Este posibil, fireste, cresterea co- piilor acasi folosind guvernante si profesori particular, dar acest mod de ai ctese fi priveazi de societatea celor de aceeasi virsti, dupi care tanjesc prin natura lor sir de care le vor lipsi,inevitabil, anumite ingrediente esen- fiale ale ducati In plus, este extrem de riu ca un baiar sau o faci si ajungi si se simta,.ciudagi* si diferigi de ali bi gi fees cand paringii sunt cauza acest simpimnt, aproape sigurti vor stini copilului resentimente fay de i gel vor faces placi tot cea ce lr le displace mai malt ‘Asemenea considerente il pot impinge pe un pirinte scrupulos sii trimiti copii la goli cu grave neajunsuti {n opinia lui doar pentru ci nici una dinte scolile exis tente nu i se pare saisficitoare ~sau, in cazcd uncle sunt satisficitoare, nu se aflé in apropiere. Cauza reformel “cducafionale se impune atfel atengei parinilorserupu- Tosi nu doar pentru binele comunitail ci pentru binele 8 rropuceRE. propriilor copii. Daca paringii sunt oameni cu stare, pen- ‘tru rezolvarea problemei lor personale nu este nevoie ca ‘toate scolile sa fie bune, find suficient si existe una sau mai multe scoli bune aflate la o distangé convenabili de casi. In schimb, pentru piringii care sunt salariagi, este nevoie de o reforma a invigimancului elementar. $i, cum reformele dorite de un parinte nu se potrivesc cu dezi deratele altor piringi, e neapirat necesari o energi propaganda educayionala, care probabil nu va da roade decat mule dupa ce copiti reformatorului vor fi atins var- sta maturitafii. Iaté cum, pornind de la dragostea pe care ‘© nutrim fara de proprii copii, ajungem, pas cu pas, in sfera mai largi a politici sia filozofici. In paginile care urmeaz as vrea sa intru cat mai putin cu puringa in aceasta sferi mai largi. Cea mai mare parte din ceea ce voi avea de spus nu va depinde de vederile pe ‘care se intimpli si le impaireigesc In controversele majore ale epocii noastre. © independengi torald in aceasta pri- 1d e insi imposibili. Educasia pe care o dorim pentru copii nostri depinde in mod inevitabil de idealurile noas- tte privitoare la caracterul uman si de sperangele noastre privitoare la rolul pe care ei urmeaza si-l joace in comu- nitate. Un pacifist nu-i va dori pentru copiii sai educagia pe care o consideri bund un militarist; idealul educasio- nal al unui comunist nu vafi acelasi cu al unui individua- list. $i, ajungand la un clivaj mai profun i acord intre cei ce vid in educatie un mijloc de inculcare a unor crezuri determinate gi cei ce sunt de pirere ci edu- ‘ayia trebuie si cultive puterea de judecata independenta. Acolo unde sunt relevante astfel de chestiuni fi zadarnic si le evitim. In acelagi timp, in psihologie $i Po INTRODUCERE 9 pedagogie s-a acumulat o masi de noi cunostinge inde- pendente de aceste chestiuni ultime, dar care sunt intr-o relatie intima cu educayia. Ele au produs deja rezultate foarte importante, insi rian inci multe de ficut inainte ca aceste cunostinge si fie asimilate integral. Lucrul acesta e valabil indeosebi penteu primi cinci ani de viagi ai copilului; sa ajuns la concluzia c& primii cinci ani au 0 importanga cu mult mai mare decat li se atribuia odi ‘ard, ceea ce inseamné $i o crestere corespunzitoare a importangei paringilor in educatie. Imi propun ca, ori- unde este posibil, si evie chestiunile controversate. In anumite sfere scrisul polemic este necesar, dar, cind ne adresim piringilor, putem presupune ci ei igi dorese sin- ‘cer bunistarea copiilor lor, lucru care, in conjunctie cu bagajul nou dobandic de cunostinge, e suficient pentru a decide intr-un numar foarte mare de probleme educafio- nalé, Ceea ce am de spus este rezultacul unor perplexitigi {n privinga proprillor mei copii nu e, asadar, ceva inde- parrat si teoretic, cl, sper eu, ceva ce poate si ajure la claificarea gindurilor ator piringi confruntati cu o per- plexitate asemanatoare prin constatarea fie a unui acord, fie a unui dezacord cu concluziile mele. Opinille paringi- lor sunt de o imensé importanga, pentru ci, foarte adesea, lipsindu-le cunostingele de speciaitate, paringii sunt 0 pacoste si pentru cei mai buni pedagogi. Dac piringii fi doresc o bund educatie pentru copiii lor, sunt convins ci ru vor lipsi dascilii dispusi si capabili si o ofere. Imi propun in ceea ce urmeazi si vorbesc mai intai, despre obiectivele educatiei: genul de indivizi si genul de comunitate pe care putem spera in mod rezonabil si le producd educafia aplicatd la materia prima de calitatea to INTRODUCERE cele scale Las deoparechestuneaamelioii biol, ice prin eugene sau prin orice alt proces, natura s eefgell-acesa sudnduse in fond in afsa pot rmaticii educafiei. Acord insi o mare pondere descoperi. tlor psihologice de datf mai recent, care tind si arate cl educagiatimpurie determing caracterul smulemai mare decit credeau cei mai entuziasti inedocapedin generale precedente. Fac distinc tng educate caracterulul si educarea cogni rumitd instrucfie in sens strict. Aceasti distineyie este wil, deg’ au absolut: copitului ce urmeazi a fi inset i se cer anumite vrei iar pentru practicarea cu succes a multe vircgi imporcante sunt necesare o seami de ‘unogtinge, Pentru nevoilediscusiei de aici ini, instruc fia poate fi separati de educarea caracterului. Ma voi ocupa mai inti de educarea caracterului, deoarece «2 este deosebit de important i ani ai copii: dar o voi urmiri pind la adolescengi gi voi aborda, sub acest ttl, siimportanta chestiune a educatici sexuae Lauurma, voi discuta despre educasia intelectual, despr® obiectivele, programa si posiblitiyle ei, de la primele lect de ici srs pnd la terminarea anilor univers Voi considera ci educaria adigionala pe care adulfi © ‘xtrag din via giTume nu fine de subiectul meus dar #4 face capabili pe adulyii de ambele sexe si invefe din & petiengi ar trebui si fie unul dintre obiectivele prePo™ derente ale educayieitimpus PARTEA 1 Idealuri educationale POSTULATELE TEORIEI EDUCATIONALE MODERNE Citind chiar si cele mai valoroase tratate despre edu- ‘tie scrise in epocile trecute, devii constient cd in teoria educayionali au survenit anumite schimbari. Cei doi Imari reformarori ai teoriei educafionale inainte de seco- tul al nouasprezecelea au fost Locke si Rousseau, Aman doi s-au citigar pe merit reputasa, deoarece gi unl,

    You might also like