100g gomong wags emp, HEY BUNTY eHHD9|OD aTTINVA Ad UdVug I, TTSVA VNVIG. — NVIOMLI VaNVIOTCartea aparuti sub egida Societitii de Psihoterapie Experiengial Romani © 2001 Editara SPER ISBN 973-85329-3-0 Toate drepuurile rezervate Editusii SPER Nici o parte a lucrasii nu poate fi copiats, traduss; reprodust in nici un fel fi0% acordul scris al editurii. Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a Roméniei MITROFAN, IOLANDA ‘Terapii de famille / Iolanda Mitrofan, Diana Vasile lagi: Editara SPER, 2001 p. 250: em 21 (Alma Mate:) Bibliogr. ISBN 973-85329-3-0 I. Vasile, Diana 615.851.6 Difuzare - Editura SPER Ste, Ritmului ar. 2A, Sector 2, Bucuresti Tel: 092 30 30 41, 314 8972 Redactor: Jolanda Mitrofan Coperta, tehnoredactare gi design: Augustin lordache Corecturi: Tuliana Tanase Capitolul IM: Terapia de fa CUuPRINS Capitolul I: Terapii de farnilie de tip comunicational Scopurile terapiei comunicationale de familie . Procesul terapeutic..ernae Ciile terapeutice care provoack schimbarca Tebnici terapeutice comunicagionale de familie Modelul terapeutic cu grup de famili Desfisurarea terapiei in retea . Alte tehnici si procedec tefapeutice comunicationale Capitolul Il: Terapia multipla de Scopul terapiei multpile de familie . Procesul terapeutic Selectatea familillor pe si motivarea clientilor pentru terapie .. Diferenyele culturale, sociale si generasionale dintre famille paticipante, ca factor facilitant in procesul terapeutic Desfigurarea unei sedinge terapeutice Procesul terapeut Dificultati in conducerea unui grap de tetapie familial multiplt Avantaje si particularigi ale tera Coneluzie ... we 33 Scopuriie terapiei experiengiale de familie . ici si modalitigi de lucru ale terapiei expetiengale . ‘i expresive integrateyanoopes agedonq anpuod ap aanesSonuy payderon aypAuYyDL pnodvsoy Ns2903g, yoy op aaneaforur rarduran apprndoog apemadsouos asrurasg, aj ap eidesay, sXT YONGE oR UO) {daoxo ajareqnzoy joad vosrayoq. opnadesas ynsoo0rq ‘ayenadoauoo astra opmadeza) jns290%g aonusansts fides apndoag ‘sonuaysis radeon je PrpsiaIeTe) + ajemdaaues asiuisig marey op voruonsis wideso.y TEA Toqoader) + sumnadesaa pnsao0%g spiders) ayumndoog apemdoouos astuard ru ap aofovens de>. LA ETE nenpouo}, usquomog roideroa ape oopmnodvsoy PRD, -~ gpnodesas 599034 qn 9p oustuamog rardesa apmdoog ponazoa1 ndroug apenadoouos asrmaxg erouoSsuen eidesoy, 5, joyoudeD, >rznpauor) sonnadeson gSoreng ynsdeaar aqrndoag 209 9p nipmag yanadesoy [nso90% ~ ppeyruney ezouBerqy aidesooeuresp 1 for ap 20| ad areze8 ronuy per eamdynos* nayuod sodns missy - ypjpanadeaay je pyf-texmasuy yurey ap ypesiuauadxs aidezoy uyARGUMENT Dinamica si transformitrile structurale si fanctionale ale familiei constituie chiar ,plasa nevazued di si bucuria, neadaptarea si adaptarea, eficienta $1 indivizilor, atat pe termen scurt, cat si pe termen lung, Fai care s¢ isc’ sufetinga ineficienta ‘este chiar contextul evolutiei lor pe parcursul intre- de la nagtere si pind la moarte, Rédacinile si roadele atbo- vclui familial se hrinesc si se transmit si transgenerasional, tar dack dle sunt amare, gustul existengei se altereazi de la predecesori In ‘urmagi. Astfl, viata devine pentra multi, dinte-o sansé de dezvol- tare si impliaice a potensialititilor, doar o cursi cu obstacole de care se tem sau pe care le percep ca insurmontabile, Adese2, con- secingele nefaste se pot cit somatic’, dar si in dezechilibrele si suferintele sociale. wviga oamenii si interactioneze responsabil in lor — intimitatea i — astfel incit si-si menfind sindtates si in starea de sAnatate psihici si oare si structuranti a vit si solidaritatea fa armonia? Pot constitui terapiile de familie modele viabile de asistare si faciitaze a ecilibralui sistemului familial aflat in impas? Por cle Geveni instrumente moderne de actiune, preventive si curative, in slujba familiilor disfunesionale? Fark indoiala ca DA. “Actuala lucrare vi propune o introducere in conceptele de. - bazi ale teoriei si ptacticii principalelor abordiiri psihoterapeutice _ Se insist’ asupra metodelor gi tebnicilor urlizate in ddinamica procesulai terapeutic familial, precum i in evaluarea1 TISVA VAI. NVEOMLIFY VaNVIOY ayunyise und osnpes} oopeisosuioiy SssD0Nd wT “gioulyap "Sttosiad ‘sini afesser Sp S53 Waxsisls apom wiwoy SWE Weider tansedsiod ‘up’ suvuim Spilepes yoseep -ug ys indsouy ne ava Hnadein Ginw weiuangur e “(osgyTWOsseg, ‘ap waemntasoy “tyqup imynlesaur v nes , HATES, DoiqUp™ eoopy “(Z96L) PUPP A (8961) wosssef ‘siBojouisd ‘U1 soypsypeppads 6 sopsfuapnas pugs jnuatzd us vowes wysospy -awomayyduroxs 2v> 9p pms 1§ spnadeaoa Sopeip ap afuaasos asnjout yung “ayes 207230952mer brilor familie vedere iiiodul in care persoanele comunica acum (centrare pe pre- zent). Dupa 1950, numirul celor cate participau la o sedinsa de terapie comunicationalt a crescut de la 2la3 si mai mulfi membri. Familia a inceput si fie conceput ca avind o structur cu un anu- ateson sunt: * Comunicarea digital “i Comunicarea analogict. : in comunicarea digitala, fiecare mesaj are doar un referent, \ apartine doar unui tip logic si const in semne arbitrare (Bateson |i Jackson, 1968), De exempla, cuvintul ,masi nu desemneazi nimic altceva decat 0 piesa de mobilier. Din punctul de vedere al . comenicirii digitale, o durere de cap este o durere de cap 3i nimic altceva. in comunicarea analogicd, mesajul are mai mult decit un referent, putind exprima diferite grade, De exemplu, stringerea nui pumn este in acelagi timp un sem pentru un anumit tip de comportament (ex. ameninjare, opozitie, frustrate, agresivitate), dar, totodat’, este si o parte a acestui comportament. in anumite cultuti, manifestéti ca plansul, tipatul, ruperea hainelor, smulgerca parului, lovirea capului de un zid exprima in mod analog diferite grade de disperare. Un mesaj analogic poate fi decodificat doar _ prin luarea in considerare aaltor mesaje. Aga de pilda, o durere de stomac nu este doar o durere de stomac, ci, concomitent, expri- marea dezgustului, un mod de a te sustrage de la a face o treabi, sau 0 cerere de afectiune. ,.Durerea de sromac comunicati cuiva ca mesaj analogic va depinde de sieuatia si de Contextul in care. “ficsajul analogic a fost emis (Madanes). De exemplu, 0 sofie frustrati de lipsa de atentie a soyului sau preocupat de alte probleme fi poate comunica bruse o ducere de stomac, in timpul ci are mai multe semnificatii. Bl poate insemna intengia de a-l deturna pe sof de la problemele nevoia de a-i capta atensie si afectiunea si, tovodatl, o stare fizica logici de disconfort epigastric. Sau Am o durere de cap..." comunicatt in momentul pregitirii de culcare poate insemna mai mult decit o stare interna, deteriorazea relatillor sexuale sau refuzul acestora. Unele soli de terapic (ex. psihanaliza, terapia experiential) se bazeazt pe teoria comunicisi analogice, considerind cf indife- ~ rent de tulburarea de comporcament (team’, probleme psihoso- - matice, act antisocial etc.) aceasta este_o expresie metaforica pentru dificultiile aptrute in viafa unel persoane. “Alte seoli terapeutice (ex. comportamentalismul) considera comportamentul simptomatic ca avand un singur referent (gindi- re digital), ind eispunsul clar, unic la un stimul care il precede. "Terapia comunicafionalé de_ familie utilizeard dominant gindirea analogiea, injelegind simpromele si compores-aentele ca pe ri despre viata persoanci, incluzand infrumzsaj¢ sau ind in consecint’ referiri simbolice la altzeva.. *Primele modele terapeutice de familie considerau c& schim- barea e adust de constientizarea semnificatiei comunicarilor si, dé 2 ‘TRRAPH DE FAMILIE DA MiTRorAN —_DiaNa VASILE, 5STUSVA VNVIG. — NVJONLI VONVIOT fgyeuossad efuspuodapuy « famzods tsprodooa raun vareysayneeyy « : und sojaurorduns wiey yoy ps wipaur & op soympuny pexyoedeo vaseyoazaq rarey ap yardesoa aye pmdoos 2pozeorguam yzvoynuss0; (6161) 1d ‘amis un ad wo apap sueztenpiapuy aurossed 2p def an v9 a eur vyjamey adaou0s oreo ‘gansadssod yseaoe up “PPSy ni m8 3p rndp 2peoj90 yuepsoge 16 unio nan] rey mynd W pmponns 16 axyzeso7 ap vIOADU 390209 azanyeas ys axfoSno1 nu yo midey a1s9 uxproqe 1oumtid yreasordor 9s 99 ¥993) ‘suman 0 ad vo ‘wovets un ad roars wares, + ypu op dex un v9 romans wovesesy S1HQHIP ox9pa4 ap axound enop fsuy wRoeYes oIBEPIOGY “yeHIUIEy ouNIzs09 srEUI EW Oo vYOAZEP I0A f Mp 4 optadord op vfesoqy y x08 yolusey yaquiows puyo/ ppume esuord x ap we29jd ne raRoruNWIOD Htnodesoy, : : -asupxa 18 aresopdxa aums (ar PanDINses opNfor ser ‘osapasuy 1 syezTEquaA UMS aynoqysHESOX 2poaou pugs yreacword oys9 grenprarpur vosoaSoz7) es ‘srewossodoay sopnas vorananda)¢ ‘perry sopsquiow: Werenpraspur vaxtaouorg ourgns suvosiod wip zeus mnmndeud rape areorzuywase “ quminos faideI23 3]SAN29190 auns jemrury ndu us aqTerey op TayoruuI0s rardesay oppmdoag (PHY ‘S ‘souepey “D “dopey “) aperpurey msonns wzeq ef nes 99 aannadas ajafuoazas Sarnwva 4a navies, © “emutoo dear up mmosyu auexodun 3uamo watt rev “orpores uf yorysezay ox 7 ~tzjueBr0 yzvanquacoy ava “@pnuryy ‘s) , xyemonns BdeIy g SA Haoronioo e103 rp aesfoazop aueuzodu susmo ae up “uayesg vf ap ordexoy “yeaso8 op oumdna¥ x vs varedionsed dnp *,nigoroauios 8 spe -wenadze rade IUSRSWPOAp (21.61) neg vias ‘Topsy orem Joe ead wumnop osu vunzruntios vans “PRoysd sojn9u nze9 us apeUaIed Maso tiumrodan yevanquezze are3 — B96E ‘1961 ‘puEpfEany 1S wosoe[ Cl) prepregs axezpereSr0 1$ snaeas ad PUP UI “(961 “neg “A) rpunaoe wozesg nia ad apes yeiuooxe ‘uxpsoge ayoun uy “roygurey aq ds ne navorsmuros iyres2} varenua99e idesai aye andaour ap ajozey uy 29 gdnq wooaord e+] 29 auvotunutos ap jnatroumeazoduro> By] aeAdape 1s Z¥ss00u sundses un e9 19 Swords un v9 ze0p yarstu08oye> 3803 ina ¥ nu eur2iqord ‘psy ‘uosyirg my efuongur qns ‘purayqord od forenus9 weniU290 ne 19 Jode ‘onfuey uy FBeoruna09 woraasex9 1S vovefeanouy ad venus ne-s asus op njmadezon ‘andaouy ey “WU ont pe89 vy Jeo vy 2p voreopunttios Hinsdesa1 somayn “geyury eamonns Ur 731 ureleanouy asasny “dope insuos uy greuorieoyumuoa efuonada :aienow 0 on envy Ppptenwreo feymausin pueurtede ninadessy DG, ae oy “pup 2p pour jou ad siezeq oman 3 HeseyoAzap 98 na yo emuad ‘rarmaadsanurysofoy tuo ‘easse* Cresterea libertitii si deschidenii interactiunilor; * Cresterea gradului de securitate al fiecrui membru al familie’; * Cresterea flexibilitatii rolurilor in familie. Modalitatea esentiala de satisfacere a acestor obiective este optimizarea comunicitit Scopusile acestei abordasi reflect 0 Wiune relaiv nav si simplt supra familie! apasinind practi \Gienilor clinicieni, inainte de a inviga si gindcasca sistemic feno- inenul familial. Sin timp ce G. Bateson si colaboratorii i analizau com- plexitatea sistemelor comunicationale, terapeutii obisauiti ceedesu tial c& modul de a ajuta fami dificultate ar consta in a le determina sk se ageze i si discute uncle cu altele. $i cum multe familii reunite gisesc suficiente subiecte de conversatie, ele pre- zintl erori de comunicare pe care terapeuit evar putea corecta pe patéutsul mai multor intilniri, AA @ ajubge TnsW’nici la dinamica individuals, nici la dinamica sistemului familial cate le genereazi. ScopuPterapiei de familie comunicationale a fost si intreprindi o yactiune' deliberath pentru a alerta niveleleslabe de fanéfionare ale interacriunii nterr unei comuniciti imbunitigite. Weakland precizeaz ci scopul era determinismul simptomelor si nu seorganizarea familillor (,Noi privim re- zolvarea problemelor ca necesitind prioritar o substituire de mo- dele de comportament, astfel incit sii intrerupi cercurile vicioase, cu feed-back sigur"). / in cadrul acestui model teray ii i ( : model terapeuti, terapensii au idenifear Lvimptomele drept mesaje si apoi au clutat acele secvenge de Lomportament care mengin problemele. O data descoperite, sco- pul intervengiilor era de a le inlocui cu alte secvenge comporta- mentale nedistructive, deci care nu sustineau simptomele. Terapeutul de comunicare actioneazi ca gi terapeutul 6 “TeRAPH DE FAMILIE compostamentalist, adic& interzice comportamentele care au sti- mulat si intarit simptomele. Ambii tmpartigesc ipoteza ck o data ce comportamentul patologic este blocat, el va fl inlocuit de alter native constructive in locul altor simptome. Limita modelului comportamental este c& el trateazi per- soana simptomatici drept problemi si concepe simpromal ca pe fo reactie, mai degraba, decit ca pe un stimul in lanyul interacfiunii, Limita modelului comunicafional este aceea ci izoleazd secvente de comportament care mentin simptomele si se concen- treazd pe interacjiunile diadice, fri a considera ,,triunghiurile™ De exemplu, in cazul in sau alte probleme structurale in fami cate un copil se teme pentru ci tatil stu, supraimplicat, gpa Ia cl, de fapt tata sip la copil pentru ei sofia sa nu este implicata emofional. Relatia tatilai cu. sofia nefiind adecvati, schimbarea atilui ar putea sii creeze un comportament comportamentului simptomatic la copil. Procesul terapeutic / Schimbarea comportamentului se tealizeaz4 in special prin: ‘+ ajutatea membrilor familie’ sd vorbeasca descbis; + sprijinirea celor care par reticentis + criticarca procesului interacfiunii lor; + prezentarea ficedrui membru in parte fntr-o nowt lumini, care Ie permite celorlalfi si se raporteze Ia el in noi moduri. Exemplu: Copiii care nu sunt obignuifi s4 fie ascultagi de ¢&- tze matusi tind s& se fac ,auzigi“ printr-un comportament discor- dant (de dezbinare), dar daca terapeutul manifest bunivoinja de ai asculta, ei pot invafa si-si exptime sentimentele mai degraba ptin cuvinte decit prin actiuni. Pe misuri ce incep sf interaction Se 7 TOLANDA MrTROFAN DIANA VASILE6 SYA VAVIG —_NVIOMIJ VONVIOL UIE forums fnyepour ‘sa00sd ap soles maun Te vlaoe asoF e MyM -nadesaa [pjoy ‘uiltads op 18 oprfeue des 9p raidesoa ape 9p29 no axe “puns 380j nv opeuororunuo axrurey ap jordesa2 oporUYsT, aqfures op spevorfeoronwos sonnedesa) prayer, -sjevoreopmmos rorr0a3 ye snpord un 2389 are ‘sorfarens axa -1y ap joideras wzeq aewi0y ne aanendiueus Wovens 228299 -wiorso08 varezadooo yay nes n9 ‘ayeuorfoeroqu! rmn90! 40] aqpisdosd ino ayyrurny ,Buyaur'* & uy suoo eaves “ze eaTOP [e UY “arequsiyps ap wiusop ap 1§ sxez9do09 ap puyzurdep ‘majsuonaur varoind od yzeozeq 98 wifovens ‘ze jnumd Uy -yornadeaay azequiryas 0 vooaoad e nauad azayndrreur aj ys ‘njdusys 16 snd ‘ay ‘sonvarayqord ajaiuiaazas 2aayar 5 99 a1vod jranadexay “(forurey grvorsanxs) es ertyzod ad 9 ‘areuorouny ap 0/17 -nBos v arequiryos 0 - wifejai aywod niu 99 va09 yrvozqumy 27% 191] huey eayge Urp WO UN a1s9 jnanodesa,, ‘oyruoreyar sura]Ip wajozaxe nauuad pues urp arfuaazarar o-nuy wysu09 roldesaioyssd wuxstpered (i961 ‘uosspef ‘uraeag ‘ystmepzie jg) HayorUNWIOD HUDIORax0I) nA *udg 4OHD1X9 Wp seop fo ‘FoHaINT Up fuDA areod nu arequiTyas 0 (97s seq] “FoR wf ayzadose afofesour sanpe ¥ ap 2959 fmusuTEZ0d -wod equmps & ap aUEodur spmpou: anuIp Juun ‘epesy “uIOL -duss ap vjoaau gurus as ‘oxeadum wpsd ‘sryosap infesour puyoy pune Suodose fessu un rdey op oxs9 wrorduns un you] "ead BIEsoIpY _OaNpU ypUEUTOD O E suNdsET UN nes ‘oxfems o-nut euvosiad ays os ump asdsop fesous un axvod qeaidiss0-ootasa9 s0Hyosnut jnfeare vp unIsuaa youn vozouruaur ud yyjoazap as area deo ap azemp 0 ‘ojduroxs a¢q “sopsejas esdnse yzeauszozut axe> aqodose rua 40 Haves, 2fesour 9 azezeptsuo> y 10d spouordwnig “aruearunetos Hriarsdosd we aproniioe 16 ajosuoutuaas ay¥03 nsgoruneos ‘oq “FayUM] ¥| aazadooe roy>fesous eaxsonpY "wmausureroduios vozequnyos Fuuwwosuy vazeoqunwo> equiyos © 9p mmpour une ‘omoqunmos puurvasuy jmususesodwo> youcy ‘a8oyatuy 0d 29 e209 equamyos tod aprqrurey yo vo908 2989 wzai0dy ‘sunurfas 99 3807 ne 20 ap 18 aquozesd was owuaumaLDS 218998 99 op azoxojdua ys usueé japise nv 1a “(eaqnose ye 9P Boast FS aj>yuawmUS) seundxa ne 99 e909 azozTeUE xs Hieinfe guns PHUNG mquow ‘ounidxs eduqy “epee “szasauBe nu ys nes ausa0 as nu ys “gdasonut HS ommgan nu 99 9p sores te (squrow ro3pe sor ‘sopafur 16 ane oy Ys YoUA yo FruMs ys a983 [| ume 29 mmUONIqZOA Pupnsuowsp ‘uae zynose fnymadeso1 “soqion yj) mquow 29 dun oy ey jMsao0xd ezvoiuangut inadere oreo und omy onurp wun ase maRnose vasmopopy ‘arequaryos yowoaoad o3xo sopnodeso} oT “ginjos anadosd yosease8 18-ys yorpardut 4 29 999 © eoIpe‘oyuney squrour 383 99 ¥999 e nsoo0sd tadoosap v 2 #17890 apzard axzod Jo “10 woseajozas y afopued a5 mes sqey ‘Bus gjowsiqord axdsop imap ap remy yse| 36 anadesoa un eoep seadse jriongusin 16 worwnygns ys sumsodun uysaprsu0%) , “useormuoa mmanuyfxos > sedlose 3829p quip reur~mmmsasoid“edner sremusoue> uns ‘omrunuios gzvanowond undnatf aids wsuoqio nfnodesay, / : { “peng 92 “Brau 9s Bs *, 08919" gs 20d 19 ‘so1s9s uy er 9789 eADUID n) vat