Sesiunea de comunicari stiinfifice a Facultatii de Drept Universitatea Bucuresti Aprilie 2012 Curtea Penala Internationala — Un pas inainte pentru combaterea crimelor internationale AUTOR Mihail-Andreas Mitogeriu Anul IV, Grupa 406 Facultatea de Drept, Universitatea BucurestiRezumat ~ Curtea Penal International’, un_pas important pentru combaterea_crimelor internationale ‘Aceasti lucrare isi propune si trateze aspecte de actualitate ce tin de activitatea Curfii Penale Internationale, institujie de mare importanfi in materia combaterii unor grave incaleati ale dreptului international dar si ale drepturilor omului. Vor fi prezentate elemente ce privesc cele mai recente gi importante acjiuni ale Curjii: prima sa decizie, implicarea in conflictul libian din 2011 si masurile luate in cazul genocidului din Darfur, ffrd a fi uitate celelalte cazuri aflate pe rolul instanfei. cw te ~ chei Curtea Penalii Intemafionala, crime intemafionale, Thomas Lubanga Dyilo, razboiul civil din Libia, genocidul din Darfuc. nal_Criminal Court: A Step Forward Towards Combatin; Abstract — The Interna International Crimes This paper proposes to discuss recent aspects concerning the activity of the International Criminal Court, an institution of great importance in the realm of combating grave breaches of both international law and human rights, The elements presented will involve the most recent and important actions of the Court: its first verdict, its involvement in the Libyan conflict of 2011 and the measures taken in the ease of the Darfur genocide, without ignoring to present briefly the other nily investigated. Key Word: International Criminal Court, international crimes, Thomas Lubanga Dyilo, Libyan Civil War, The Darfur Genocide. Résumé — La Cour Pénale Internationale ~ Un_pas important pour combattre les_crimes jernationales Cet article se propose de discuter des aspects d'actualité concemant Mactivité de la Cour Pénale Internationale, en tant quiinstitution ayant une grande importance pour combattre des graves violations du droit international et des droits de homme. Les éléments présentés concernent les actions les plus récentes et importantes de la Cour: son premier verdict, la participation en 2011 dans le conflit de Libye et ses mesures prises dans le cas du génocide de Darfur, sans oublier les autres cas quielle investigue. Mots ~ clef Cour Pénale Internationale, crimes internationales, Thomas Lubanga Dyilo, La guerre civile de Libye, Le génocide de Darfur. L. IntroducereIn data de 14 martie 2012, Curtea Penala Internajionala a dat prima sa hotardre inte-o cauza care i-a fost supusa spre judecare. Acest eveniment aduce in atengie existenfa acestei Curti si impune o analiz8 atenta asupra structurii si functionarii sale, a modului in care a solutionat prima sa cauza si, nu in ultimul rand, a celorlalte situagii in care Curtea Penalai Intemnafionala este implicata si asteptata silia decizii, 1. Istoricul ideii de Curte Penal International Curtea Penala Intemationala a luat fiinga in baza Tratatului de Ia Roma din anul 1998, s-a adoptat Statutul de la Roma ~ actul care guvemeazi structura si functionarea prime penale intemafionale cu o competenti generalé, nu doar una referitoare la un anumit conflict. CPI nu este prima jurisdicjie penal intemnationala, inaintea sa existind mai multe Curfi sau Tribunale create fie prin rezolutii ale Nafiunilor Unite, fie prin acorduri intre ONU si diverse state, dar toate acestea aveau o competenté limitatd in ceea ce priveste faptele judecate, atat din punct de vedere temporal, cat si din punct de vedere geografic. Astfel, de exemplu, Tribunalul Penal International Pentru Fosta Iugoslavie' a fost creat pentru a investiga un numar de crime internafionale comise pe teritoriul fostei Iugoslavii dupa 1 ianuarie 1991, iar Tribunalul Penal Internajional pentru Rwanda a fost creat pentru a judeca fapte comise pe teritoriul Rwandei sau de Atte eetifeni rwandezi pe teritoriul statelor vecine Rwandei in intervalul | ianuarie ~ 31 decembrie 19947, Primele referiri la 0 Curte Penal Intemational apar in Conventia de la Geneva privind Genocidul, unde’ se face referire la judecarea faptelor fie de jurisdic{ii nationale, fie de un tribunal penal internayional. Inceredrile din ani de dupa al doilea razboi mondial nu au avut rezultate concrete in ciuda apariici unui proiect de statut pentru o asemenea curte, conceput de Comisia de Drept International gi adoptat de ONU sub forma unei rezoluii a Adunirii Generale’, Abia la sfarsitul anilor 1980 reincep discufii serioase cu privire la posibilitatea cretirii unei_asemenea cur{i, © dati cu © propunere venita din partea Trinidad si Tobago referitoare la o Curte Internationala pentru judecarea infracjiunilor legate de traficul internajional de droguri. Evenimentele din fosta Iugoslavie gi din Rwanda accelereaza® procesul de creare a unei Curfi Penale Internationale, care se concretizeaza prin adoptarea, pe 17 iulie 1998, a Statutului de la Roma Privind Curtea Penala International, intrat in vigoare in anul 2002. In anii urmatori sunt adoptate mai multe amendamente, dintre care cel mai important este cel ce defineste crima de agresiune®, care era prevazuta de statut dar nu putea fi sanctionata in lipsa unei definitii convenite de parti Sediul CPI a fost ales la Haga dar Curtea isi poate desfiisura activitajile si in alte locuri, in fuunctie de necesitifile sale. 2. Competenta Curfii Curtea Penala International dispune de o competent asupra faptelor comise pe teritoriul statelor care sunt plrfi la Statutul de la Roma sau a faptelor comise de cetéjenii acestora pe teritoriul altor state’. In fine, CPI isi poate exercita jurisdictia si asupra unor situafii la sesizarea Consiliului de Securitate ONU, caz in care nu mai este necesari conditia ca statul pe teritoriul Art. 6 si8 din Statatul TPIFY. Act din Statutl TPIR. Art. VI din Coventia de la Geneva privind Genocidul din 1948, Rezoluia Adunarii Generale a ONU A/2645 din 1954. Malcolm N. Shaw, Public International Law, Cambridge University Press, 2008, pag. 410. Amendamentul nr. 2 adoptat in urma Conferinjei de Revizuire de la Kampala, Uganda, in anul 2010. ‘Art, 12(2) din Statutul de Ia Roma 3céruia a fost sdvargité fapta sau a caror cetafenie o au faptasii si fie parte la Statutul de la Roma’. Din punct de vedere temporal, Curtea este competent sa judece acele fapte comise dupa intrarea in vigoare a statutului séu, adied dupa 1 iulie 2002. Se poate astfel afirma ca jurisdicjia CPI este una mult mai larga decat a oricarei alte instanye iemationale similar, avand o vocajie de a fi exercitat’ la nivelul intregii comunitati internationale, mai ales findnd cont si de rolul Consiliului de Securitate care poate sesiza Curtea asupra unor fapte comise pe teritoriul unor state care nici mécar nu sunt parfi la Statutul de la Roma, cum s-a intamplat deja, de exemplu, in cazul lui Omar Al Bashir, presedintele Sudanului, si a lui Moammar Gaddafi, pregedintele Libiei La momentul actual, 120 de state au acceptat jurisdictia CPI ratificénd Statutul de la Roma si alte 32 au semnat Statutul dar nu |-au ratificat fncd. Statele Unite ale Americii au semnat in anul 2000 Tratatul prin care este creat CPI, dar mai apoi, in anul 2002, printr-o scrisoare adresatt de seful Departamentului de Stat, au anunjat c& nu dorese si devind parte la Statutul de la Roma si mu considera cd fi poate fi impusa vreo obligatie izvordta din acesta In ceea ce priveste competenta rationae materiae, CPI este indreptayita si judece patru mari crime internationale: genocidul, crimele impotriva umanitatii, crimele de razboi si crima de agresiune'’, In lini mari, incriminarile sunt similare sau reprezinti dezvoltari ale celor existente deja in alte convengii internajionale, cum ar f Conventia privind Genocidul din 1948 sau Conventiile de la Geneva in privinja erimelor de razboi. In ceca ce priveste crima de agresiune, definits pentru uzul CPI in 2010, aceasta preia © seama de elemente din definifia mai veche a actului de agresiune inclusé in Rezolutia Adunstii Generale nr. 3314. Nofiunea de crima international Curtea Penala Intemationala a fost creat pentru a asigura judecarea si pedepsirea indivizilor vinovagi de comiterea unor fapte care incalea in mod grav normele dreptului_intemational, cumoseute gi sub numele de crime internajionale'!. Regulile ce guverneazs aveste Incalcari grave au dobandit de-a Iungul timpului caracter cutumiar'? si sunt codificate in mai multe documente internationale, intre care unul din cele mai recente si importante este Statutul Curfii Penale Intemajionale. La art. 5 sunt enumerate cele patru crime asupra c&rora Curtea ii exercita jurisdictia genocidul, crimele impotriva umanitati, crimele de riizboi gi crima de agresiune. 4. Structura si modul de functionare Curtea Penala International are mai multe organe componente. Acestea sunt Presedintele, Grefa, Biroul Procurorului si cele 3 componente jurisdicfionale: Camera de Judecata, Camera Preliminard si Camera de Apel. Camera Preliminard are rolul de a stabili competenja Curfii intr-o anume cauza ~ fara caracter definitiv ~ si mai are si funcjia de a controla decizia procurorului de a porni sau nu urmarirea penal impotriva persoanelor suspectate de comiterea unor crime. Camera de judecaté are ca principale scopuri acela de @ da hotirari cu privire la vinovafia sau nevinovatia celor acuzati, de a stabili pedeapsa aplicata si de a decide cu privire la despagubirile cuvenite victimelor, Camera de Apel judecd recursurile contra deciziilor Camerei de Judecata formulate de acuzat sau de procuror. Acesta din urma ate ca principal rol acela de a primi sesiztri venite din partea statelor ori a 1, urmand ca mai apoi s& desfisoare investigatii cu privire 8 Art. ISB din Statutul de ta Roma. 5 Conform datelor de pe site-ul ONU privind situatia ratificdri Statutului de la Roma, consultat pe (9 martie 2012 la adresa hitp:/treaties.un.ore/Pages/ViewDetals.aspx?sre=TREATY &mtdsx. no=XVUI- LOgchapter=188 lang=ené 10 10 Prevazute gi definite th art. 5~ 8 din Statut 11 Ian Brownlie, Principles of Public International Law, pag. 587. 12 Ian Brownlie, Principles of Public International Law, pag, $89. 4la temeinicia sesizarilor si, daci este cazul, sii inceap’ urmérirea penal, Activitatea Biroului procurorului se realizeaza in mod independent. Presedintele Curti, ajutat de doi vice-presedinti, are funcfia de a coordona activititile instituiei, este ales de statele parfi gi are un rol de reprezentare a Curfii in relatia cu alte state sau organizatii, Actualmente, funcfia de presedinte este ocupatd de dl. Song Sang-Hyun din Coreea de Sud. 5. Caraeterul subsidiar al jurisdietiei Curtii CPI nu doreste si se substituie instanfelor judecdtoresti nationale, de aceea rolul siu este acela de i in care statele fie nu vor, fie nu pot'’ si aduca in fata justitie’ persoane acuzate de grave incalcdri ale normelor de drept internafional ori au decis in mod abuziv cao persoand acuzati de asemenea fapte sai nu fie judecaté ori condamnata'*, In acest fel se acord’ prioritate instanfelor nationale ale statelor pe teritoriul carora au fost comise faptele sau ai ciror 4rsit incalcdri grave ale normelor de drept internajional. O alta consecingd a a cetifeni au sava raport dintre Curte si jurisdicfiile nationale este exprimat si de articolul 20 care afirma prineipiul rnon bis in idem ce impiedicd exercitarea competentei Curtii de a judeca persoane care au fost deja judecate pentru aceeasi fapti si au fost condamnate sau achitate, mai pugin in cazutile cénd procesele desfigurate pe plan intern au avut ca scop si protejeze pe cel acuzat de exercitarea jurisdicyiei Curgii Penale Internationale sau nu au fost desftgurate in mod independent, impartial si in conformitate cu normele recunoscute de dreptul intemational IL. inceputul activitatii CP] |. Primele cauze a O daté cu intrarea in vigoare, in 2002, a Statutului de la Roma, si alegerea primilor judecdtor procurorului si a Presedintelui, incepe si activitatea propriu-zis& a Curtii. Intdia sesizare primita, in anul 2004, a vizat Republica Democrat Congo, urmatd de alte sesizari in legatura cu fapte comise pe teritoriul Ugandei, Republicii Centrafricane, Sudanului, Kenyei, Libiei si Coastei de Fildes. Pand jin acest moment a fost finalizat un singur proces", inceput impotriva unui cetifean din R.D. Congo, ‘Thomas Lubanga Dyilo, acuzat de crime de rizboi prin utilizarea pe post de soldati a unor copii cu varsta sub 15 ani. Un numar de alte 15 cauze se afl pe rolul Curfii, avand drept acuzafi, printre altele, actuali si fosti sefi de stat, cum ar fi pregedintele Sudanului si fostul pregedinte din Coasta de Fildes. Relafiile dintre CP1 si Africa Actualmente, Curtea Penal Internafionala efectueaz urmarirea penal sau judecata a 15 eazuri, toate implicdnd cetajeni ai unor state afrieane. Din aceasta eauza, au fost ridicate anumite semne de intrebare cu privire la aceasté orientare a Curi catre statele de pe continental african, perceputii de unii observatori ca find nociva si nejustificata’’, In plus, in doua cazuri, competenja Curfii a fost exercitati prin intermediul unor rezolufii ale Consiliului de Securitale ONU asupra unor fapte comise pe teritoriul unor state care nu sunt parte la Statutul de la Roma, mai exact Sudan gi Libia. Aceastii controverse din mai multe motive. Pe de o parte, au fost exprimate femeri in legiturd cu riscurile pe care asemenea investigafii ale Curfii le-ar putea aduce in procesul 13 Art 17 din Statue 14 Idem 15 Decizia de condamnare a tai Thomas Lubanga Dyilo a fost edoptata pe data de 14 martie 2012. 16 Pursuit of Justice or Western Plot de Mary Kimani, Africa Renewal, Octombrie 2009, consultat pe 20 mart 2012 la adresa htin/Awww.un orgien/afiicarenewal/vol23n03233-jec, hm? 5de reconciliere din anumite zone sensibile cum ar fi provincia Darfur din Sudan'’. De asemenea, mai afirmat cd majoritatea celor cercetafi de Curte sunt lideri ai unor grupari rebele iar de multe ori, sesizarile provin din partea guvernelor statelor africane care se lupta cu acesti rebeli, cum ar fi cazul lui Joseph Kony, care este in conflict cu autoritajile ugandeze, cea ce ar putea face ca CPI si devind un instrument pentru persecutarea adversarilor guvernelor din anumite state’ In cele din urma, a fost pus’ in evidenfa si situagia unor state africane, care desi nu sunt parte la Statutul de la Roma, au fost vizate de activitatea Curtii ~ este vorba de Libia gi de Sudan. In aceste cazuri s-a afirmat cA fapte comise pe teritoriu acestora au fost supuse CPI prin rezolutii ale Consiliului de Securitate desi trei dintre membrii sai permaneni, SUA, Rusia si China, nu sunt nici ei membri ai Curfii Penale Internationale, dar, data fiind pozitia lor privilegiata in Consiliu, nu ar putea ajunge niciodata in situagia in care s-au gasit cele doua state afticane. Cu toate aceste argumente critice 1a adresa Curtii, activitatea sa continua s& fie vazuté into lumina favorabila de catre 0 buna parte a celor implicati in procesul combaterii inealcarilor grave ale drepturilor omului pe continentul african”. ale Ameri Curtea Penal Internafionali si Statele Us Inci de la inceput, relatia dintre cele dou’ a prezentat dificultéi. Desi SUA au semnat Statutul de la Roma, in cursul anului 2002, printr-o scrisoare adresata de Secretarul de Stat, acestea au decis si declare cA nu isi asumé nicio obligatie rezultand din tratat gi nu manifesta niciun interes in sensul ratificdr acestuia, O asemenea devizie a fost stamiti de temeri cu privire la plngeri in faja CPI privind cetaqeni americani implicati in diverse operajiuni militare peste hotare’’”. Mai mult, Statele Unite au incheiat acorduri cu mai multe fri prin care s& impiedice eventuale extradari ale cetajenilor sai cdtre CPI. Aceste acorduri au fost incheiate in baza prevederilor Statutului de ta Roma” care dispune c& un stat nu poate sa extrideze o persoana citre Curte daca astfel igi incalcd o obligatie internationala. Lipsa Statelor Unite ale Americii, cea mai puternica si mai influenta fara, din randurile membrilor Curfii a fost considerata de unii specialisti o slabire a autoritijii acestei institugii?” SUA a exprimat mai multe obicctii”* fati de CPI pomind de Ia mai multe aspecte: i, dreptul CPI de a judeca cetifeni, inclusiv militari ai unor state care nu sunt parte la tratatul instituind Curtea, perceptia unei lipse a mecanismelor de control (,checks and balances”) asupra prerogativelor judecatorilor gi procurorilor. iii, percepfia unei diminudiri a rolului Consiliului de Securitate in menginerea pac si securittii, iv. posibila inhibare a voinfei SUA de a isi manifesta puterea in vederea apararii propriilor interese ca urmate a activitatilor CPI. Cu toate acestea, in ultimul timp, autoritaqile americane au inceput s apropiere fai de Curte si si-au exprimat sprijinul deschis fafa de eforturile sale, inclusiy prin trimiterea unui delegat cu rol de observator incepand cu luna noiembrie a anului 2009. 17. Pursuit of Justice or Western Plot de Mary Kimani, Aftica Renewal, Octombrie 2009, consultat pe 20 martie 2012 Ia adresa hitp:wwwun.org/envafticarenewal/vol23n03/233-ice.huml” 18 Idem. 19 Idem. 20 Ian Brownlie, Principles of Public International Law, Oxford University Press, 2008, pag. 602. 21 Art, 98(2) din Stat. International criminal Court Cases in Africa Status and Policy Issues, de catre Congressional Research Service, 2011, consulta la data de 20 martie 2012 la adresa hntps/www-fas.org/saplers/tow/RL34665.pdt! 23 Idem, pas.6. 24 International criminal Court Cases in Aftica Status and Policy Issues, pag. 7. 6Introducere Conflictul actual din regiunea Darfur, situatd in vestul Sudanului, a inceput in anul 2003, 0 data cu luptele intre mai multe grupari rebele, cum ar fi Armata pentru Eliberare din Sudan si Migcarea pentru Justifie si Egalitate, impotriva autoritajilor de la Khartoum din cauza regimului de persecutie Ja care sunt supusi sudanezii de culoare din Darfur din partea majoritatii arabe a populatiei, care define puterea in stat. Bilanqul este estimat”® la circa 200 — 300.000 de morti gi alte peste 2.000.000 de refuugiaji. In zona a fost trimisa o misiune de menjinere a pacii organizatd de Uniunea Africana si Natiunile Unite”*, ‘Au fost pornite investigatii impotriva a 7 persoane”’, ministri de interne, presedintele farii, conducatori ai unor grupati de gherila, au fost emise mai multe mandate de arestare, intre care, in 2009, si un mandat pe numele sefului statului, Omar Al-Bashir, ins’ pnd acum nu a fost dati nicio hotarire. Capetele de acuzare privesc infracfiunile de genocid si crime impotriva umanitatii. 2. Modul de sesizare a Curtii. Activitatea CPI in problema Darfurului a fost prima situafie in care competenfa Curfii a fost angajata in privinja faptelor sivargite pe teritoriul unui stat care nu fi accept jurisdictia, prin intermedjul unei rezoluii a Consiliului de Securitate ONU™*. Decizia a fost adoptati cu votul a 11 state membre in Consiliu, inclusiv Romania, si eu abjinerea a patru membri: SUA, China, Brazilia gi Algeria, Reacfiile la aceast4 masurd au fost diverse, Sudanul a considerat c& astfel fi este incaleata suveranitatea si cd investigatia Curfii este un instrument folosit pentru schimbarea regimului politi din fara”, Totodati, autoritijile de la Khartoum au incercat sa impiedice desfigurarea cercetirilor interzicdnd oficialilor sudanezi s4 discute cu personalul CPI si nepermijand derularea activitaqii mai multor organizafii umanitare suspectate de colaborarea cu CPI”. Astfel de actiuni au luat amploare © dat cu emiterea in 2009 a unui mandat de arestare pe numele presedintelui Omar Al-Bashir Statele Unite s-au abfinut de la adoptarea rezolujiei 1593 dar nu gi-au exercitat dreptul de veto, ceca ce a cchivalat cu un acord tacit fata de activitatea Curfii in aceasta cauz, SUA nu au votat pentru adoptarea rezolufiei deoarece au considerat ci textul ei nu coincide cu viziunea Washingtonului asuprea proteciei cetafenilor din state care nu sunt parte la Statutul Curtii fay de jurisdictia ei". In schimb, Statele Unite au susfinut eforturile internafionale pentru oprirea atrocitiilor din Darfur, Deoarece rezolujia prin care a fost sesizaté Curtea a fost adoptata in baza Capitolului VII al Cartei ONU, ceea ce fi oferd un caracter obligatoriu peniru destinatari, se poate pune problema existenfei unei obligafii pentru Sudan, ea membru al Nafiunilor Unite, de a colabora cu CPI si de a pune in aplicare mandatul de arestare emis pe numele celor acuzafi, inclusiv in cazul lui Omar Al- Bashir, Temeiul il constituic articolul 48 din Cart privind obligativitatea rezolujiilor adoptate in baza Capitolului VII si art. 103 care afirma preeminenta obligafiilor izvorate din Carta. 25. Hitp:tiwww.che.cainews/world/storyi2008/04/22/darfur-un,html/consultat la deta de 20 martie 2012. 26 Este vorba de misiunea UNAMID, inceputa in 2007 in baza rezolutiei 1769 a Consiliului de Securitate ONU. 27. Acosti sunt Abmad Muhammad Harun, Ali Muhammad Ali Abd-el Rahman, Omar Hassan Ahmad AF-Bashi, Bahar Idriss Abu Garda, Abdalla Banda Abaker Nourain, Saleh Muhammad Jerbo Jamus si Abdel Rabeem Muhammed Husse 28 Rezolutie 1593 din 2005, in care sunt supuse Cari evenimentele petrecute in Darfur incepdnd cu | julie 2002, 29 International criminal Court Cases in Africa Status and Policy Issues, pa. 15 30 Idem. 31 International criminal Court Cases in Africa Status and Policy Issues, pag. 15 si paragraful 6 al Rezolutiei 1593. 73, Mandatul de arestare impotriva Presedintelui Sudanului, alta realizare important a Curfii in cazurile investigate in Darfur a fost acuzarea unui gef de stat in exercifiu si emiterea unui mandat de arestare pe numele siu. Este vorba de cazul lui Omar Al-Bashir, care este acuzat de CPI de genocid®, crime impotriva umanitatii gi crime de razboi. Pana la acest moment, Omar Al-Bashir nu a fost adus in fata instanfei gi continua s& indeplinease’ funclia de presedinte in Sudan. Investigatiile si mai apoi mandatul de arestare au fost posibile deoarece Statutul Curfii Penale Internationale prevede la art. 27 c& funefiile oficiale definute de cei acuzati, in special in cea ce priveste sefii de stat $i de guvern, nu reprezintd un obstacol in calea exercitarii competenei Curtii, ‘Acest element a fost considerat un pas important in lupta impotriva impunitaii de care se bueura fnaljii demnitari datorits imunitajii de care beneficiazd in fata instanjelor, imunit’fi care in lipsa unor prevederi de natura celor din Statutul de la Roma impiedicd tragerea la rispundere, Astfel, intr-o decizie recent’ a Curfii Internationale de Justitie, Republica Congo contra Belgia’®, din anul 2002,s-a decis c& faptele autoritailor din Belgia, care, prin utilizarea unei legi interne ce autoriza jurisdictia universala in cazuri de genocid, au inceput judecarea si au cerut extridarea ministrului de externe congolez, ineales regulile drept internajional privind imunitatea fafi de jurisdictia penala a unui ministru de externe in exercitiu. Problema relafiei dintre judecarea unor crime internajionale si imunitajile de jurisdictie din dreptul internajional riméne complex, aga cum reiese gi din decizia ClJ - Italia contra Germania din februarie 2012 in care Curtea de la Haga nu a acceptat™ pozifia Italiei care considera c& judecarea unor crime internafionale, cum ar fi crima de agresiune, duce la inlaturarea imunitafilor, in acel caz imunitatea de jurisdicfie a statului german Curtea Penala Internajionalt a rugat toate farile care fie sunt, fie mu sunt pargi la statut, sa coopereze in vederea aducerii lui Al-Bashir in fafa justifiei, desi o asemenea realizare este putin probabilé atéta vreme cat acesta igi va pastra functia de presedinte®*. In cea ce priveste temeinicia acuzafiilor de genocid aduse impotriva lui Al-Bashir, au aparut controverse, existénd voci*® care au afirmat c& nu s-a demonstrat suficient de clar faptul c& Omar Al-Bashir a acfionat cu intenfia de a extermina populatiile vizate de atacuri, intenfia de a extermina un grup etnic, religios, sau de alt& natura fiind o condifie esenjiald pentru calificarea unei fapte ca fiind genocid. Aceste controverse au dus la emiterea in 2010 a unui al doilea mandat de arestare Pentru trei capete de acuzare privind genocidul, mandat care nu fl revocd pe primul, emis in anul 2009" pale in Razboiul civil din 1V. Implicarea Curt In cursul luni januarie 2011, pe teritoriul Libiei incep, in contextul mai larg al protestelor din lumea arabia de Ja inceputul anului 2011, revolte ale populatiei*® impotriva regimului condus de colonelul Moammar Gaddafi, care detinuse puterea timp de 32 de ani. In cursul siptiménilor si lunilor urmatoare au loc ciooniri violente intre revolugionari si forfele loiale guvemnului, care se soldeazai cu un numar de pana la 30.000 de mor{i*?. ICC case 02/05-01/09. CIL-R. Congo c Belgia, decizia din 14 februarie 2002, CI - Katia ¢ Germania, 3 februarie 2012, par. 139, International eriminal Court Cases in Afefea Status and Poliey Issues, pag. V7. Her, pg, 18 rc Pre-Trial Chamber | Issues a Second Wersant of Arrest Against Omar Al Bashir for Counts of Genocide.” 12 ile 38 Timeline: Libya's uprising against Muammar Gaddafi, Reuters, 22 august 2011 39 Libyan estimate: At least 30,000 died in the war, by Katin Laub, ‘The Guardian 8Ca urmare a numarului mare de victime si a metodelor brutale folosite de regimul lui Moammar Gaddafi, comunitatea international reactioneaza si Consiliul de Securitate ONU impune o zona de cexcludere aeriand deasupra Libiei i izarea aviafiei libiene impotriva civililor ‘Totodata este sesizati si Curtea Penala Internafional cu privire la evenimentele din Libia, prin intermediul rezolusiei nr. 1970 din 26 februarie 2011 Curtea a decis sa pun sub acuzare si si emit’ mandate de arestare pentru un numér de 3 persoane: Moammar Gaddafi, Saif Al-Islam Gaddafi si Abdullah Al-Sennusi. Moammar Gaddafi a fost ucis in timpul luptelor iar ceilalfi doi au fost capturati si sunt acuzaji de complicitate sau de comiterea de crime impotriva umanitatii prin omoruri ~ art. 7(1)a si persecutii ~ art. 7(1)h. Niciunul dintre cei doi nu a fost ined adus in fafa Curfi Ca si in cazul Sudanului, nici Libia nu este parte la Statutul de la Roma iar jurisdictia Curfii a trebuit si fie exercitata prin intermediul unei rezoluii ONU. V. Cauza Thomas Lubanga Dyilo — primul verdict al Curtii Penale Internationale 1, Situatia de fapt ‘Thomas Lubanga este prima persoand judecatt até de catre CPI, intro decizie din data de 14 martie 2012, Lubanga’' a fost un liber de grupare armati care a Iuat parte la réizboiul civil din Republica Democrat Congo ca pregedinte al Uniunii Patriotilor Congolezi (UMP) $i comandant al forfelor armate ale acestei miscari. Scopul UMP era acela de a asigura dominafia unui grup etnic, Hema, in regiunile de N.E. ale R.D. Congo, la granifa cu Rwanda. In calitatea sa, Lubanga a utilizat copii cu varsta sub 15 ani in conflicte armate, Pentru aceste fapte, el a fost arestat in Congo in 2005 si transferat la CPI un an mai tarziu, Procesul a inceput in ianuarie 2009, Acuzatiile aduse au fost acelea de incdilcare a dispozifiilor art. 8(2), literele b-XVII ce condamna recrutarea sau inrolarea copiilor mai mici de 15 ani in forfele armate gi utilizarea lor in mod activ in confficte internationale si e-Vii ce condamna recrutarea sau inrolarea copiilor mai mici de 15 ani in forjele armate si utilizarea lor in mod activ in conflicte fara caracter international Lubanga a fost totodata si prima persoandi arestata in baza unui mandat emis de CPI. Arestarea sa aavut loc pe teritoriul R.D. Congo. In legatura cu situafia din R.D. Congo, Curtea mai are pe rol alte 3 dosare cu 4 acuzati, dintre care unul, Bosco Ntaganda, este inca in libertate, 2. Aspeete importante ale deciziei CPI In afari de faptul de a fi prima decizie dat& de Curte, cazul Thomas Lubanga Dyilo, a fost salutat” ca un exemplu dat celor ce comit fapte asemanitoare in toatd lumea utilizand si abuzdnd copii pe cAmpul de lupta si in afara sa. Totodat’, decizia va ajuta la slabirea impunittyii de care s-au bucurat cei ce stivargese asemenea crime care pana la acest moment rimaneau adese nepedepsite din cauza incapacitdii autoritatilor nationale. Aceast’ decizie este bine-venits si deoarece priveste o form a crimelor de razboi mai putin analizati in fafa instan{elor internafionale, si anume utilizarea copiilor mai mici de 15 ani in conflicte armate interne sau internafionale, situatie care ins este des intélnita in multe rézboaie, inclusiv in alte conflicte petrecute pe teritoriul R.D. Congo™. Curtea a fixat un standard foarte inalt de protectie a copiilor afirménd ci nu doar utilizarea 40 Rezolutia Consiliului de Securitate nt. 1973/2011 41 hupyéwww.lubangatrial.orsiqa’ 42. Amnesty International - Landmark ICC verdict over use of child soldiers. 43 Idem 9acestora in misiuni de lupta este contrara normelor de drept, ci si folositea lor in scopuri aga-zis “domestice”, ca de exemplu gatitul si curafarea taberelor, este ilegala deoarece fi expune pe acestia Ja riscuri. In plus, nu are importanja daci recrutarea copiilor se face cu sau fri voia lor sau a parintilor acestora* . Un alt aspect important si pozitiv este implicarea vietimelor in proces’. Astfel, 129 de vietime au participa, prin depunerea unor memorii, oferirea de probe, si, in cazul a trei dintre acestea, prin mairturiérostite in fata instantei. In cursul lunilor urmatoare este asteptata si o decizie in privinta pedepsei pe care 0 va primi ‘Thomas Lubanga. El risca pina la 30 de ani de inchisoare sau detentie pe viafa, si, in plus, poate fi condamnat la plata unor despagubiri pentru cei care au avut de suferit din cauza faptelor sale, Crit aduse deciziei Curii In ciuda caracterului de premiera gi a reaetiilor in general pozitive la aflarea deciziei, exist si voci care considera e& anumite aspecte ale procesului si verdictului dat de Curte sunt criticabile, In primul rand, a fost pus in discutie utilizarea ampla a intermediarilor care, in anumite cazuri au indeplinit funcfii care intrau in atributiile procurorului. Aceasti situatie a fost remareat& si in textul deciziei™. In al doilea rand s-a pus problema capetelor de acuzare, considerate prea limitate™”, care privese doar utilizarea copiilor in conflicte armate. Nu au fost discutate fapte cum ar fi crimele de razboi gi infraciiunile de natura sexual, unele sivarsite chiar impottiva copiilor, Curtea s-a aparat afirmand c& utilizarea copiilor in razboi este o fapti deosebit de grava si suficient de importanta si ca in privinta altor acuzatii, probele ar fi fost mai greu de adunat’®. Ca urmare a problemelor cu intermediarii utilizayi de Curte in desfigurarea misiunii sale au apirut semne de indoiala cu privire la valoarea unor mérturii. Trei dintre intermediari au influentat martorii” in proces, ceea ce a dus la inlaturarea depozifiilor acestora, VI. Alte cauze judecate de Curte sau care se afla in faza de investigare preliminara CPI ancheteaza la momentul actual 15 cazuri din 7 {ari diferite, toate de pe continentul affican In afar’ de Libia, Sudan si Congo, Curtea a mai fost sesizati gi tn legatura cu situafiile din Uganda, Republica Centrafticana, Coasta de Fildeg si Kenya. In Uganda, sunt investigate 4 persoane din conducerea Lord's Resistance Army, intre care si liderul acestei migciri, Joseph Kony. Acestia sunt acuzati de crime impotriva umanitayii si crime de rizboi, intre care sunt de amintit sclavia, sclavia sexuala, violurile si utilizarea copiilor in conflict. La cererea Republicii Centrafricane au inceput investigafiile impotriva lui Jean-Pierre Bemba Gombe, cetajean al R.D. Congo si lider al Migoarii de Eliberare din Congo, pentru fapte comise pe teritoriul Republicii Centrafricane, intre care crime de razboi si crime impotriva umanitaii Trei cetifeni kenyeni, intre care un fost ministru al educafiei si un fost ministra de finanfe, sunt judecali in legitura cu violentele petrecute dupa alegerile prezidengiale din 2009 - pentru crime mpotriva umanitafii, In fine, in legiturd cu evenimentele din Coasta de Fildes este judecat fostul sef de stat Laurent Gbagbo, pentru crime impotriva umanitaqii comise in perioada alegerilor disputate desftigurate in anul 2010. 44 Rezumatul deciziei CPI in cauza Thomas Lubanga Dyilo, pat. 23-24 45. Rezumatul deciziei CP! in cazul Thomas Lubanga Dyilo, 46 Rezumatul deciziei CP! in cauza Thomas Lubanga Dyilo, pat. 17, 47 tipy/vwww:lubangatyial.ore/qat 48 Rezumatul deciziei CPI in cauza Thomas Lubanga Dyilo, pa. 29. 49° Rezumatul deciziei CPI in cauza Thomas Lubanga Dyilo, pat. 21 50 hiip:www.ice-epk.inyMenus/ICC’Situations -ancd+Cases! 10Curtea efectueazi investigatii preliminare in mai multe alte state — Afghanistan, Georgia, Guineea, Columbia, Honduras, Coreea de Sud si Nigeria, Sunt in lucru cercetari privind situaia d Teritoriile Palestiniene, VII. Coneluz: Primal verdict marcheaza un moment memorabil in istoria Curjii Penale Internationale. Aparitia functionarea ei reprezinta pasi importanji in lupta impotriva unora din cele mai grave incaleari ale drepturilor omului, care pun in perico! nu doar viefile celor implicati direct in conflicte armate, ci si pacea si stabilitatea in intreaga lume. Cu toate acestea, decizia din cauza Thomas Lubanga Dyilo nu este nici pe departe lipsiti de critici justificate. Asa cum s-a aritat mai sus, existé probleme legate de buna desfisurare a procesului, temeinicia probelor, modul de implicare a procurorului in investigajie si, nu in ultimul rand, numdrul si natura limitate @ capetelor de acuzare, mai ales intr-un conflict precum cel din R.D. Congo care, din 1998 ineoace a provocat cel putin 5,4 milioane de morti'". ‘i criticile mengionate mai sus se regisese deja in linii mari, in textul deciziei CPI, care este constienti de lipsurile si problemele intampinate in acest inceput de activitate, ceea ce oferi speranfe serioase privind redresarea gi imbunditijirea modului de funcfionare a Curfii si a deciziilor pe care aceasta le va lua in vitor, Ar fide dorit o reducere a duratei de desfigurare a proceselor si o implicare mai mare in cazuri din afara Afticii, pentru a pune capat acuzelor care au fost aduse Curfii, Nu in ultimul rnd, este de dorit ca Statele Unite ale Americii sa susfina mai mult activitatea CPI si, daca este posibil, s& devina membre ale Statutului de Ja Roma. Cu toate acestea, cele mai important este faptul ed, in acest moment, comunitatea international dispune de un instrument funcfional cu care si abordeze gravele incalcari ale drepturilor omului intr-o manierd unitara si permanenté, ceea ce va creste neindoielnic speranjele cu privire la un viitor mai bun si mai sigur pentru cei care traiese sub ameninfarea violenfelor din zonele de conflict ale lumii bliografie Doctrina lan Brownlie, Principles of Public International Law, Oxford University Press, 2008. Malcolm N. Shaw, Public International Law. Cambridge University Press, 2008. le unor jurisdictii internationale CU, R. Congo ¢ Belgia, 3 februarie 2002, CU, Italia c Germania, 14 februarie 2012. ICC case 02/05-01/09, Prosecutor v Omar Al-Bashi ICC case 01/04-01/06, Prosecutor v Thomas Lubanga Dyilo. ‘Tratate Internationale Carta ONU, adoptaté pe 26 iunie 1945. Conventia de la Geneva privind Crima de Genocid din anu] 1948, Statute ale unor tribunale internafionale Statutul de a Roma al Curtii Penale Internationale, adoptat pe 17 iulie 1998 Statutul Tribunalului Penal Internafional pentru Fosta lugoslavie ~ 1993, 51 The Guan adres hs in War in Congo kills 45.000 people each month, Chris MeGreal, consultat la 21 martie 2012 la yardian.co,uk/world/2008/jan/23/conga.internalio inStatutul Tribunalului Penal Internafional pentru Rwanda — 1994, Rezolugii ONU Rezolujia Adunarii Generale nr, A/2645/1954. Rezolujia Consiliului de Seeuritate nr, 1593/2005. Rezolujia Consiliului de Securitate nr. 1769/2007, Rezolujia Consiliului de Securitate nz, 1970/2011. Rezolujia Consiliului de Securitate nr. 1973/2011. Articole juridice si alte documente Pursuit of Justice or Western Plot de Mary Kimani, Africa Renewal, Octombrie 2009 hitp:f"ww wan org/enafricarenewalivol23n03/233-iee uml! consultat pe 20 martie 2012 International criminal Court Cases in Africa Status and Policy Issues, de edtre Congressional Research Service, 2011. hipi/vww fas.ong/syplers/rowRI.34665.pd consultat pe 19 martie 2012. Pre-Trial Chamber I Issues a Second Warrant of Arrest Against Omar Al Bashir for Counts of Genocide,” 12 iulie 2010. Amnesty International - Landmark ICC verdict over use of child soldiers, cons 2012 la adresa_htip:/www.amnesty.org/en/news/landmark-ice-verdict-over-use~ 2012-03-14! Rezumatul deciziei in cazul Thomas Lubanga Dyilo consultat la adresa hutp:/www.ice-cpi.inv/icedoes/doc/docl379843.pdfl. in data de 21 martic 2012. Ic tat pe 21 martie hild-soldiers- Articole de presi The Guardian - War in Congo kills 45.000 people each month, Chris McGreal, consultat la 21 martie 2012 Ia adresa hitp://www.guardian.co.uk/sworld/2008 /ian/23/congo.intemational/ Timeline: Libya's uprising against Muammar Gaddafi, Reuters, 22 august 2011, consultat pe 20 martie 2012 la adresa_hitp:/www:ceuters.convarticle2011/08/22/us-libya-events-idUSTRE77K2QH20 | 0822/ Libyan estimate: At least 30,000 died in the war, by Karin Laub, consultat pe 20 martie 2012 la adresa bup:/wwww.guardian.co.uk/world feedarticle9835879, Haps/www.cbe.camews/worldtory/2008°04/22/darfur-un.himl consultat la data de 20 martie 2012. Pagini de internet ic-epi nu! galrial org Iuap: Area Abrevieri CPIICC — Curtea Penala Internationala CI ~ Curtea Internajionala de Justitie. ‘TPIR — Tribunalul Penal International pentru Rwanda, TPIFY ~ Tribunalul Penal International pentru Fosta lugoslavie. Art. ~ articol. Par. ~ paragraf. Statut ~ Statutul de ta Roma