Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Curriculum

    Uploaded by

    dvg
    9 views19 pages

    Original Title

    Curriculum Ro

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    9 views19 pages

    Curriculum

    Uploaded by

    dvg

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 19
    = rs BS CD 8.5.1 CURRICULUM DISCIPLINA Date: 20.09.2017 | Page. 419 ‘19 | | FACULTATEA MEDICINA PROGRAMUL DE STUDII 0912.1 MEDICINA CATEDRA CHIRURGIE GENERALA SEMIOLOGIE NR.3 APROBATA APROBATA la sedinta Comisiei de asigurare a calitatii si la sedinfa Consiliului Facultajii Medicina 1 evaludrii curriculare Facultatea Medicina Proces verbal Nr. din_J0.63. 70> Proces verbal Nr.) din 6-3 Jed? Decanul Facultatii, dr. st. med, confuniv. Presedinte. dr. hab. st. ed.yconf. univ. Placinta Gheorghe Li fi Suman Serghei _ A i APROBATA la sedinfa Catedrei de Chirurgie Generali Semiologie nr.3 Proces verbal Nr.9_ din_15 ianuarie 2018 Sef catedra, Dr.hab.st.med., profesor universitar Se Eugen Gutu CURRICULUM | DISCIPLINA CHIRURGIE GENERALA SEMIOLOGIE | Studii integrate Tipul cursului: Diseiplina obligatorie Chisinau, 2017 gag ro i, | Edition: | 06 B | CD 8.5.1 CURRICULUM DISCIPLINA Date: | 20.09.2017 om I Page. 2/19 1. INTRODUCERE Prezentarea generalai a disciplinei: locul si rolul disciplinei in formarea competentelor specifice al programului de pregatire profesional Disciplina Chirurgia Generald Semiologie este un curs obligator, care este studiat de studenti la anul Il] al Universitaqii in cadrul Ciclului I. Scopul disciplinei este studierea elementelor de asepsie si antisepsie in chirurgie, studierea proceselor patologice chirurgicale de bazi si a dereglirilor homeostazei in ele si a semiologiei sindroamelor: inflamator, ischemic, hemoragic, necrotic, traumatic: studierea si insusirea manoperelor practice in dismurgie, prelucrarea primar | li a plagilor si aplicarea suturilor pe plaga cutanata, sondajul gastric, cateterismul venos, | arterial, vezical: toracocenteza, toracostomia si a laparacentezei. Cunostinfele capatate de studenti la chirurgia general semiologie vor servi ca baz de a insusi disciplinele clinice ce vor urma in ani urmatori si in activitatea lor profesionals. Obiectivele de formare in cadrul discipline’: Dezvoltarea cunostintelor despre asepsie si antisepsie in chirurgie cu scop de prevenire si tratare al infectiei chirurgicale, Cunoasterea normativelor anexate c&tre institutiile medicale ce tin de respectare regulilor de aseptica; Promovarea prineipiilor de eticd si deontologie in asistenja medicala a bolnavilor chirurgicali; Asimilarea regulelor de bazi al transfuziei de sfnge, precum si indicafiile transfuziei componentelor sanguine gi a substituenfilor sanguine; Dezvoltarea cunostinjelor despre procesul de plagi si aplicarea lor in tratamentul proceselor purulente de bazii al fesuturilor moi; Dezvoltarea cunostinfelor de baza in infelegerea proceselor-sindroamelor chirurgicale: inflamator, ischemic. necrotic, hemoragic, traumatic, tumoral si a semiologiei lor; insusirea deprinderilor practice in pregitirea bolnavilor cétre operatie $1 manajementul lor in perioada postoperatorie: Dezvoltarea cunostinjelor de examinare a unui pacient chirurgical cu utilizarea atat al examenului clinic cat si a unor metode paraclinice suplimentare neinvazive sl invazive. + Limbele de invatare a disciplinei: Roménd, Englezd, Rusd | © Bineficiarii: studentii anului 111 a facultatilor medicina I si medicina I. | TL__ADMINISTRAREA DISCIPLINEL [ Codul discipline: = $.05.0.043 7 $.06.0.051 Denumirea diseiplinei Boli chirurgicale — semiologie Persoana responsabilii de disciplini | Profesor universitar d.b.s.m, Evghenii Gutu Anul ___It__~_[ Semestrul/Semestrele Vivian] Numarul total de ore, inelusiv: 90790 ABS Luerairi practice | 23/25 26726 | Lucrul individual 2/5 [CET Numirul de credite 33 IIL, OBIECTIVELE DE FORMARE IN CADRUL DISCIPLINEL La nivel de cunoastere si infelegere: Ta ele studicrii disciplinei studentul va capabil Sa asimileze bazele teoretice ale asepsiei si antisepsiei in profilaxia si tratamentul infect chirurgicale; (06 [20.09.2037 CD 8.5.1 CURRICULUM DISCIPLINA I | Page. 3/19 Si cunoasedi bazele teoretice in hemoragii, reacfiile compensatorii ale organismului in hemoragii, semiologia hemoragiilor, hemostaza spontanti primara si secundard, artificial provizorie gi definitiva: sindromul CID: Sa cunoasca bazele teoretice ale hemotransfuziei; determinarea grupelor sangvine si a Rh orului: componentele. preparatele si substituentii sangvini; indicatiile si contraindicatiile hemotransfuziei: complicafiile in hemotransfuzie, profilaxia si tratamentul lor: Sa cunoasca principiile de baz a anesteziei locale, definitie, clasificare, tehnica cfectuarii anesteziei locale prin infiltrare; Si cunoasca nofiunile de baz a pregatirii bolnavului catre operatic, perioada preoperatorie si postoperatorie. tipurile intervenfiilor chirurgicale; Si cunoasca bazele teoretice al plagilor, clasificare, evolufia procesului de plaga, semiologia procesului de plaga si tratamentul; Sa asimileze bazele teoretice a dismury Si cunoascd semiologia traumatismului craniocerebral, toracic, abdominal, notiune despre trauma izolata, multipla, asociata si combinat&; Sa cunoasci semiologia proceselor inflamatorii localizate ale fesuturilor moi, a infectici generalizat Sa cunoasea semiologia afectiunilor chirurgicale ale regiunii capului si gatului: Sa cunoasca semiologia deformatiilor gi afectiunilor chirurgicale ale toracelui T; S& cunoased st cunoascd semiologia afectiunilor inflamatorii, dishormonale si a tumorilor glandei mamare; Si cunoascii si cunoasea semiologia afectiunilor ce cauzeaza abdomenul acut; Sa cunoased semiologia afectiunilor inflamatorii si traumatice a aparatului locomotor; Sa cunoascd semiologia afectiunilor chirurgicale ale sistemului vascular periferic venos i arterial; Sa cunoasea notiunea, formele si semiologia plantei diabetice, elemente de bazi de profilaxe si tratament; ‘Sti cunoasedi baze teoretice de deregliri a nutritiei gi a metodelor nutritiei enterale si parenterale; cunoasca bazele teoretice ale transplantologiei La nivel de aplicare: SA insuseasci’ metodica examinarii clinice a unui pacient cu patologie chirurgicalé si s-i Intocmeasea fisa medicalii academic; Prelucrarea méinilor chirurgului si a cmpului operator eatre operatic: ‘Tehnica anesteziei locale prin infiltrare: Aprecierea parametrilor hemodinamici in hemoragii; Tehnici de hemosta: iala provizorie si definitive; ‘fectuarea hemotransfuziei, probelor de compatibilitate, monitorizarea si protocolarea ei; Efectuarea injectiilor intramusculare, subcutanate, intracutanate: Punctia sf cateterismul venos gi a arterelor: Cateterizarea vezicii urinare, sondajul gastric: Acordarea primului ajutor a unui traumatizat: Efectuarea prelucrarii primar chirurgicale a pligii: Suturarca pligii si ligaturarea nodurilor chirurgicale: Selectarea antisepticilor si a preparatelor pentru tratamentul local al pligilor in diferite faze a procesului de plaga; Aplicarea bandajelor triunghiulare, cravat, rulante si elastice pe diferite regiuni ale corpuluis Determinarea defans-ului muscular, semnelor peritoneale gi altor simptoame ale abdomenuluii acut; z= | : a Edition: | 06 | ] | CD 8.5.1 CURRICULUM DISCIPLINA Date: 20.09.2017 55 | | Page. 4/19 rezultatelor obtinut. ~ __ Efectuarea probelor functionale in insuficienta venoasi cronic’ al membrelor inferioare: ~ _ Determinarea stiri nutritionale prin utilizarea metodelor antropomettice; ~ Colectarea acuzelor, anamnezei, examinirii obiective si tntocmirea figei de observatie. ~ Determinarea pulsatiei arterelor periferice si a altor semne al insuficienfei arteriale, si interpretarea | | Sa imtegreze: ~ Cunostinfele obtinute cu nofiunile fundamentale din anatomie, histologie, fiziologie si fiziologia patologicd, biochimie s.a. - Cunostintele teoretice capitate cu aplicarea lor ulterioard in practic’. - _ Cunostintele teoretice cApatate cu semiologia bolilor interne. - _ Principiile de diagnostic al sindroamelor: inflamator, hemoragic, necrotic, ischemic, ocluziv, traumatic, IV. CONDITIONARI $I EXIGENTE PREALABILE Studentii amului IT urmeazi sa: | + Cunoaseai limba de intstruire: | Si posede cunostinfele cApatate de la disciplinile anterioare de la anul I si If de studio (anatomia, biochimia, fiziologia, morfopatologia, fiziopatologia); Posede competente in IT (de a fi capabil si utilizeze intemnetul, si proceseze documente Word, e- | tabele. e-prezentai); | A avea abilitati de comunieare si lucru in echipa; ' A avea calitifi de toleranta, compasiune si autonomic. Vv, TEMATICA SI DISTRIBUIREA ORELOR ore practice /laboratoare /seminare __Numitrul de ore we Prelegeri| LPS |, un Istoricul chirurgie 1 5 2. |Antisepsia: definifie, istoricul, clasificarca. i 3 2 3, |Asepsia. Profilaxia infecfiei prin aer gi picditura, de contact gi prin 1 e 5 |implantare. | 4. |Anestezia locala, 7 z 1 3 elm 5._|Hemoragia: nofiune, clasificarea, semiologia, diagnosticul. 2 3 2 6._[Sistema de coagulare a sangelui si hemostaza. sil |e 3 2 7, |Hemotransfuzia: indicatiile si contraindicatille. efile si metodele de 2 E | |“ Jadministrare. ft a a ae | | [ 8. |Complicatiile in hemotransfuzi a 2 3 2 9, [Interventa chirurgicali: definti, clasificae, Perioada preoperatoriegi| 2), | [managementul (fess 10, |lnstramentariu chirurgi tt A 5 i nofiune. felurile de pansamente. Regulile generale de Fe A 2 | plicare a pansamentelor sia bandajeor | lias 12. |Semiologia dereglarilior de nutrijie. Nutrifia enierala si parenterala. | 1 3 2 13. [Pligile: clasificarea. simptomatologie, evaluarea procesului in plag 2 ame 1) = ] Edition: | 06 & | CD 8.5.1 CURRICULUM DISCIPLINA (Date: 20.09.2017 ae| Page. 5/19 | Rael ; Numirul de ore | do ae _ [Pees] urs [UR 14. Vindecarea pligilor. Tratamentul pligilor. a2, 3 15. |Cateterismul si manipulatiile chirurgicale invazive minore. (partea | Loca | zal | 16. |Cateterismul si manipulatiile chirurgicale invazive minore. (partea II) | 1 3 1 [1 cctia chirurgicala, e 2 3 | 18. |Semiologia procesclor purulente a pielei si fesutului subeutan. 2 cael 19. |Semiologia panariciului si flegmonului al mani. 2 3 29, |Semiologia proceselor infectioase si traumatismele sistemului osteo- a 3 | ™. Jarticular : | 21, [Infectia anaerobai a jesuturilor moi. 2 3 22, |Sepsisul chirurgical. zt 2 3 | 2 logia chirurgicald. Procesul diagnostic. Fisa medical. 2 3 | miologia patologiilor chirurgicale cap si git. is [ae ee es Semiologia chirurgicald. Semiologia deformatiilor toracelui sia 2 | i ** |coloanei vertebrale. | | 26. {Semiologia patologiilor glandei mamare, 2 3 27. |Semiologia abdomenului acut a 6 2 a logia patologiilor sistemului arterial periferie. Necroze, | naval | gangrene. ulcere trotice, | 29. Semiologia patologiilor sistemului venos. - eae aml | 30. ‘Aspecte chirurgicale_ale piciorului diabetic. [Emap ee 32_Bazele transplantolog I sis Ba si_[ 102727 |) [ea Total 180 Vi._OBIECTIVELE $I CONTINUTUL SUBIECTELOR [ Obiective ‘Continutul temei | ‘Tema 1. Istorieul chirurgiei si introducerea in semiologie © Deastidefinitia | Etapele de baza in aparitia si dezvoltarea chirurgici. semiologiei { + Deacunoaste etapele [2 Chirurgia Moldovei. Clinicele gi catedrele chirurgicale ale Moldovel. Btapele de de instrue a chirurgului | instruire a chirurgului in Moldova. Principiile de organizare a ajutorului chirurgical in Moldova pulatiei Moldovei © Deademonstra statusul local al procesului patologie © Deaaplica metodele clinice de examinare © Dea integra ccunostintele capitate la disciplinile anterioare in ‘examinarea clinica a | | pscientulichirusical | | 3 Semiologia chirurgicala: definitie si obiectivele de baz. Notiunea de simptom si | sindrom. Aprecierea acuzelor si a datclor anamnestice a bolnavului chirurgical, | Particularitatile examindrii bolnavilor cu patologii chirurgicale. Statusul local. Proces diagnostic si etapele principale ale acestuia. Rolul examindtilor de laborator si instrumentale in diagnostica patologiilor chirurgicale. ema 2. Antisepsia * Deadefini notiunea | 1 Antisey perioada empirica, antisepsia | | de antisepsie, asepsie | see. XIX, antisepsia lui J.Lister, antisepsia chirurgicali moderna Le Dea cunoaste | 2 Antisepsia mecanicé: notiune, caracteristica. Metodele antisepsiei meeanice: toaleta | Edition: | 06 © Dea demonstra caile de transmisic a infectiei si caile de prevenire * Deaaplica metodele de prevenire a contaminarii microbiene © Dea int cunostintele cApatate eu | CD 8.5.1 CURRICULUM DISCIPLINA Date: 20.09.2017 mes | | Page. 6/19 Obiective ‘Confinutul temei -] clasificarea antisepsiei si | plagii, prelucrarea chirurgicalA primard gi secundard a pligit | aasepsiei | 3 Antisepsia fizicd: definitia, caracteristica, metodele principale. Mecanismul de actiune antiseptic’ al materialului de pansament higroscopie (tifon) si a solutici | hipertonice, Sistemele de drenare in chirurgie: pasivé, activa si cu lavaj continuu, Metodele suplimentare ale antisepsici fizice: uscarea, prelucrarea cu jet de lichid, | ultrasunetul, laserul cu energie inalti, raze ultraviolete 4 Antisepsia chimi antiseptice: hak derivati nitrofuranici, derivati ai 8-oxichinolonei, derivati ai hinoxalinei, derivati ai nitromidazolului, sulfanilamide. Antiseptice de origine vegetald. Notiunea despre antiseptici si dezinfectanti. biologica: notiune, caracteristica. Antisepticii biologici cu actiune directa (antibiotice, fermenti proteolitici, bacteriofagi, seruri curative) gi indirect (imunostimulatoare, vaccine, anatoxine, metode fizice de stimulare a rezistentei notiune, grupele. Complicatiile utilizarii antibioticelor. jincipiile antibioterapiei rationale. i i Tema 3. Asepsia, Preveni * Dea defini notiunea de antisepsie, asepsie © Deacunoaste | clasiticarea antisepsiei gi a asepsici © Deademonstra caile de transmisie a infectici sicaile de prevenire De a aplica metodele de prevenire a contaminarii microbiene * Dea integra disciplinele clinice Tema 4, Anestezia local * Dea defini notiunea de anestevie locals. * Deasti clasificarea anesteziet locale rea infectiei pligil operator pat sas fectia nozocomiala (intraspitaliceasea): definitie, cele mai freevente tipuri, manifestirile clinice. Infectia plagii operatorii: definitie, clasificare, bacteriologie. I, Asepsia: definitie si obiectivele. Infectia exogend si endogeni. Sursele si cdile exogene de contaminare (prin aer si picitur®, prin contact si prin implantare de | material infectat). 3 Profilaxia infectiei prin aer yi picdtura in chirurgie. Ceringele sanitare cdtre planarea si activitatea sectiei chirurgicale. Forma de imbriciminte a personalului sectilor chirurgicale, Regimul de activitate in sectile de chirurgie. Cerinjele sanitare catre blocul de operatic. Tipurile de curdtenie sanitard in sala de operatic. 4 Profilaxia infectiei prin contact in chirurgie, Steriizarea si dezinfectarea. Regulile de activitate a personalului steril” si ,nesteril” in sala de operatic. Pregatirea Imaniilor chirurgului catre operatie: metodele clasice si contemporane. Etapele prelucrarii mAinilor chirurgului cétre operatic. Regulile imbricarii halatului steril si a minusilor sterile pentru operatie. Regulile decontamindrii cémpului operator. | Wolarea cémpului de operatic cu material steril. Principiile generale de sterlizare. | Metodele fizice de sterilizarca: fierberea si incandescerea, eu aburi sub presiune, cu aer fierbinte, iradierea, Metodele chimice de sterilizare: sterlizare cu gaze si cu | solutii de antiseptici. Tipurile de sterilizarea a materialului de pansament si lingeriilor | Pentru operatie: aranjarea in casolete Schimmelbusch, autoclavarea sub presiune si prelucrarea cu aburi fluizi. Regimul de sterilizare in autoclav, Decontaminarea, curditarea si sterilizarea instrumentelor chirurgicale. Regimul de sterilizare a instrumentelor chirurgicale in cuptor electric. Sterilizarea instrumentelor optice utilizate in chirurgie. Metodele de control ale calitiii sterlizarii materialului si intrumentelor chirurgicale: directa (bacteriologica) si indirectd. Det sursele si particularitatile ale infectiei prin implantare materialului infectat in chirurgie. Sterilzarea obiectelor implantabile. Sursele comune ale infectiei endogene. Profilaxia antibacteriant: indicagiile in fe tipuri de interventii chirurgicale, selectarea preparatului, regulile de | administrare. | Nofiune despre anestezia ocala, Anesteticii cu actiune local: mecanismul de | actiune, clasificarea (grupa aminica si grupa amidicd). Metodele anesteziei locale: | terminal, prin infiltratie, troncularé, epiduralé si rahidiané. Indicatiile si contraindicatiile catre utilizare diferitor metode ale anestezici locale. Anestezia prin ] Edition: | 06 | CD 8.5.1 CURRICULUM DISCIPLINA. Date: 20.09.2017 Page. 7/19 [Obicctive ‘Continutul temei a | + Deademonstrate- | infiltratie dupa A.Vignevski: prin le si tehnica efectuarii, | hnica anesteziei locale, 2 Anestezia peridurali si rahidiand: tehnica efectuarii, pericolele si complicafiile * Deaaplica diferite | posibile. Blocaje cu novocaina: nojiune, indicatile si regulile efectuirii, Blocajele | metode a anesteziei novocainice de baz’: vagosimpaticd cervicali, —intercostali, paravertebrala, locale, paranefrala, pelviana, ridiicinii mezoului, ligamentului rotund al ficatului, * Dea integra aneste- ia locala la diferite | procedure chirurgicale. | ‘Tema 5. Semiologia hemoragiilor ] 1 Hemoragia; nojiune, importanfa clinica. Clasificarea hemoragiilor (anatomiea, in funetic de mecanismul de producere, de mediul de revarsare a singelui, de timpul aparitie, de evolufia-intensitatea, de severitatea pierderi sangvine), Definitia hemoragiei masive. Mecanisme fiziologice compensatorii in caz de hemoragic: | | | sporirea tonusului venos, tahicardie, ,centralizare a hemodinamicii”, hiperventilarea, hhemoditutia, mecanismul renal cu oligurie, mobilizarea eritrocitelor din depo organismului. Mecanismele patologice de decompensare in caz de hemoragi ischemia miocardului, iepuizarea sistemului simpatic, decentralizarea hemodinamic! ischemia cerebrala, deregliri severe metabolice si a schimbului de gaze, rispuns . 7a | itflamator sistemic, modificarea microcirculatiei Icucocitelor sia trombocitelor. | | Se fitilal de Pesubsta7 9 | simptomals general aE hemoragiei. Semiologia hemoragiei exteme. Semiologia * Dea integra | hemoragiei interne intraluminale, Semiologia hemoragiei interne intracavitare. ostintcle din diferite/ Semiologia hemoragiei interne intatisulare. Petesie, purpura, echimozi, hematom, discipline in explicarea_ | Metodele de laborator si instrumentale de diagnostic ale hemoragie sindromului CID | Metodele de determinare a volumului pierderii sangvine: indicele de soc Allgower baza valoriieritrocitelor sngelui, metoda gravimetricd, formula lui Gross. © Dea defini notiunea de hemoragie © Dea cunoaste clasi carea hemoragiilor © Deaexplica react ‘compensatorii in caz de | hemoragie | © Dea aplica metodele Tema 6, Hemostaza | ¢, Dea defini notiunea | 1 Notiunea despre hemostaza fiziologica (epontand), Fazele de bask a procesulul de de hemoragie | coagularea singelui: vazoconstrictia sau faza vascular a hemostazci, agregarea © Deacunoaste clasifi- | trombocitelor sau faza celulari a hemostazei, activarea cascadei de coagulare sau | | carea hemoragiilor | faza plasmatic& a hemostazei, Calea intrinseed, extrinecee si comund a hemostazei. | * Deaexplica reactiile | Mecanismele delimitari ale procesului de coagulare localA. | compensatoriiincaz de | 2 Sindromul de coagulare intravasculara diseminaté (sindromul CID): etiologia gi | hemoragie Patogeneza. notiunea si fazele, Semiologia sindromului CID in functie de faza * Deaaplica metodele | Patologiei. Diagnosticul de laborator si principiile de tratament al sindromului CID, | artificial de hemostaza | Tratamentul conservator al hemoragiilor masive. Hemostaza chirurgicali. Metodele | w Demag de hemostazi chirurgicala provizorie. Principiile aplicdrii garoului hemostatic. | cunostintele din diferite | Metodele de hemostazi chirurgicald definitiva: mecanice. fizie, chimice, bilovice ipline in explicarea | sindromutui CID. i Tema 7, Transfuzia de singe ‘© Dea defini grupele de transfuziologia si hemotransfuzia. Istoricul dezvoltarii cunostingelor | sanguine

    You might also like