C Danileţ Grile Penal Şi Procesual Penal

DANILET, VASILICA-CRISTI ‘Studi: Universitatea Alexandru loan Cuza” din lagi, Facultatea de Drept (1998); Universitatea de Vest din Timigoara, Curs de studi aprofundate in domeniul Stiinje penale” (2001); Universitatea ,Babes-Bolyai” din Cluj-Napoca, master ,tinte penale si criminalistiea” (2002) si Studit doc torale in cadrul Facultiii de Drept; doctor in drept (2013). Activitate: judecator (1998-prezent); preparaior la materile penal ~ partea special si procedurd penala, Universitatea ,Babes-Bolyai” din Cluj-Napoca (2002-2004); consilier al ministrului_justjiei (2008-2007); formator la TInstitutal Najional al Magistraturit in domeniul Etied si deontologie” (2008-prezent); membra ales in Consiliul Superior al Magistraturii (2011-prezent); comunicarea ,Vietima infractiunii — acuzator in. procesul penal” laa 16-2 sesiune stinjificd anuali a Academiei Romane ~ filiala Cluj-Napoca, Institutul de Istorie ,George Barit”, Departamentul de cer- ccetari socio-umane, Cluj-Napoca (2008); comunicarea ,Principiul disponibi- Titi in procedura plangerii prealabile” in cadrul manifestaritInsttuiijuri- dice contemporane in contextul integrarii Romdniei in U.E.”, editia a Il-a, ‘organizata de Universitatea Roméno-Americand, Bucuresti (2008). Publicafii: sapte cari in calitate de unic autor si alte ase in calitate de Ccoautor, intre care ,Coruptia si anticoruptia in sistermul juridie” (2009); wMedierea ~ standarde si proceduri" (2009); ,Arestarea. indrumar pentru practicieni” (2013); Admiterea Ia INM si in magistratura 2013. Ghid practic: intrebiri, legislaie, teste” (2012, 2013), .Concurs de admitere ta INM si MAGISTRATURA. Proba 3. Interviul. Etiet si deontologie Judiciara” (2013, 2014); .Ghid de mediere penal” (2014); peste 30 de studi in materie penalA, in calitate de autor, publicate in ,Dreptul”, ,Revista de Drept Penal", ,Curierul Judiciar”, Revista Medierea”, .,Themis”, -sPro-Lege”, ,Studia Universitatis Babes-Bolyai, lurisprudentia’ Premii si distinegii: premiul de excelenta pentru activitatea in reforma justifies, acordat de publicayia Gardianul de Transilvania si Banat in cadrul Galei Premiile Media de Excelenya (2008); premful pentru cel mai apreciat judecator de la Tribunalul Cluj, acordat de Baroul Cluj (2009); premiul de ‘excelenfa acordat de Editura Universitard pentru lucrarea ,Ghid de mediere” (2010); diploma de onoare acordati de Consiliul de Mediere (2013); diploma de onoare 3i ttlul de ,Ambasador al Medierii" acordat la Gala Mediatorilor organizaté de Consitiul de Mediere si Centrul International pentru Solujionarea Disputelor ~ Roménia (2013). Cristi Danileg Concurs de admitere INM si MAGISTRATURA 2014 Proba 1: Grile. Penal si Procesual penal + @fS Editura C.H. Beck Bucuresti 2014AVERTISMENT! | -Avind in vedere ampoares Waid de Tenomenul ftoeopirlersilr de specia- that: mai ales in domeniul Dept avagem ata, posvt an. 1 gi 140 din gear 11986 privind rept de tr dept conene,reproducreaopeeior Sata produslorpurdoare de deprurtconexe,dactrespetivaroproducere a ost ‘fect rd autrizarea sau consimmantl tual dreptuior recunoscute de {epen menfemal, constiuie ifacune Se pedepsege cu Incisoare sau cu amend Pn repreducere, conor leg se inlege reales, itera sau paral, aurea | Gra mat mute cop ale uel per, erect seu indies temporer of permanent, pin oie miloac sub crce tora, LL Nu va faceti partasi la distrugerea cartii! Editura CH. Beck este acredi cedituri cu prestgiu recunoscut Concurs de admitere INM si MAGISTRATURA 2014 Proba 1. Grile. Penal si Procesual penal Copyright © 2014 ~ Editura C.H. Beck ‘Toate drepturilerezervate Editurii C-H. Beck Nicio parte din aceastéIucrare nu poate fi copistafird acordul scris al Edituri CH. Beck, Drepturile de distribuyie In srainatate apartin ih CNATDCU si este consideratd -xclusivitate editui Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a Romaniel ANILET, CRISTI Concurs de admitere INM si magistratur Grile, Penal si Procesual penal / Cristi Danilet. - Bucuresti : Editura CH. Beck, 2014 ISBN 978-606-18-0365-1 343(498)(079.1 Fditura C.H. Beck Sir. Serg. Nutu Ion nr. 2, sector 5, Bucuresti Tel (021.410,08.47; 021.410.08.09: 021.410,08.73; 021.410.08.46 Fax: 021.410.0848 E-mail: — comenzi@beck.t0 Redactor: Laura Marinescu Tehnoredactor: Catslin Manta Pref nnn vir Tematica si bibliografia concursului de admitere la Institutul ‘magistraturd, National al Magistraturii si de admitere sesiunea august-octombrie 2014 Partea I. Grile: Drept penal. Partea general Raspunsuri grile... nw AT Partea a Il-a. Grile: Drept penal. Partea speciala... Partea a Ila, lle: Drept procesual penal, Partea general Raspunsuri grile. Partea a IV-a, Grile: Drept procesual penal. Partea special... 115 Raspunsuri gril. 141Partea I. GRILE Drept penal. Partea general 1, Sunt sanctiuni de drept pen: a. pedepsele si misurile educative; b, masurile preventive, masurile de siguranfi, masurile edu c. pedepsele, masurile educative si masurile de sigurant 2. Legea penal nou: a. se aplica retroactiv atunei cand dezinerimineaza; b. se aplicd retroactiv atunci cand legea penala veche este mai blanda; c. nu se aplicd retroactiv niciodata, conform principiului active- titi legii penale reglementate de art. 3 C.pen. 3. Legea penal mai favorabild se aplica: a. cand, dupa ramanerea definitiva a hotardrii de condamnare, intervine o lege care prevede 0 pedeapsa mai grea decit cea aplicat de judecator; b. in cazul infractiunii continue, dacd momentul incetarii ni sau inactiunii survine ulterior intrarii noi legi in vigoare; c. cand, de la data comiterii faptei pnd la judecata definitiva a cauzei, intervin mai multe legi penale. 4, Legea penal mai favorabili a. se aplica facultativ in cazul pedepselor definitive; b. se aplica chiar daca dispozitiile penale mai favorabile au fost cuprinse in acte normative declarate ulterior savarsirii faptei ca neconstitutionale, daca in timpul cnd acestea s-au afla au cuprins dispozitii penale mai favorabile; ¢. nu se aplicd in cazul normelor penale mai favorabile cuprinse in ordonanje de urgent, daca ele au fost respinse de catre Parla- ‘ment ulterior sivargirii faptei.10 Proba 1: Grile. Penal si Procesual penal 5. in cazul infractiunilor continuate siivarsite sub imperiul uunei legi care se epuizeazi sub imperiul altet legi penale se va aplica: a. legea in vigoare la data epuizasii actelor pregatitoare; b. legea in vigoare la data stvargirii primei actiuni sau inactiuni din componena infractiuinit; c, legea in vigoare la data epuizArii infractiunii. 6. Aplicarea legii penale mai favorabile in cazul pedepselor definitive es a. obligatorie atunci end dupa raménerea definitiva a hotararii de condamnare la pedeapsa de 6 ani inchisoare si pana la executarea completa a pedepsei a intervenit 0 lege care prevede limita maxima a pedepsei ca fiind 5 ai inchisoare; », facultativa, atunci cénd dupa executarea completa a pedepsei {nchisorii a intervenit o lege care prevede 0 pedeapsa mai uyoara; c. facultativa, dacd legea noua prevede pedeapsa cu amenda in locul pedepsei cu inchisoarea. 7. Constituie o trasitura esentiald a infractiunli: a, fapta previzutd de lege; b. fapta care prezint& pericol social; c. fapta sAvargita cu vinovatie. 8, Singurul temei al rispunderii penale este: a. fapta comisa; b, infractiunea; c. hotirarea judecatoreasca de stabilire a vinovatiei 9, Pentru a constitui infractiune, o fapt a. trebuie s& fie s8varsité cu sau fara vinovatie si s& fie nejus- tificatas, b. trebuie sa fie, printre altele, imputabil savargit-o; c. trebuie s& fie savarsits, in toate cazurile, cu forma de vinovatie a intentiei sau culpei. persoanei care a Drept penal. Partea general u 10. Fapta este comisi din culpi ind faptuitorul: a. prevede rezultatul faptei sale, dar nu-l accepta, socotind fara temei cdi el nu se va produce; b. prevede rezultatul faptei sale si il accepta, socotind c& va avea un efect min . comite 0 actiune sau inactiune care produce un rezultat mai ugor deca a urmairit el 11. Infractiunea comisivk se considera sivarsita ji prin omisiune: a, daca presupune producerea unui rezultat; b, cand exist o obligatie contractuala de a actiona; ¢. dact autorul omisiunii a pus in pericol grav sau iremediabit valoarea sociala ocrotita. 12, Atunct cdnd exist o cauz4 justificativa: a. fapta este savargita fara vinovafie: b. aceasta produce efecte doar asupra autorului, iar nu si asupra participanilor, c. efectul se extinde si asupra participantilor. 13. Cauzele justificative: a, genereazé efectul de reducere cu o treime a limitelor de pedeapsé prevazute de lege pentru infractiunea savarsitd; b. au efecte care se extind si asupra complicilor la comiterea infractiunii; ¢. sunt legitima apairare si cazul fortuit. 14, Constituie cauzi justificativa fapta prevazuti de legea penali: sAvarsita in scopul impiedicdrii patrunderii fr drept intr-o Jocuinta, prin violenté, a unei persoane; , comisa ca urmare a unor constrangeri morale sau fizice; ¢. constdnd in distrugeri aduse unui imobil pentru a salva dintr- un incendiu viata unei persoane dormind induntru, scop care nu putea fi atins altfel2 Probe {: Grile, Penal si Procesual penal 15. Nu constituie infractiune fapta care este sivargiti: a. prin omisiune atunci cénd exist’ obligatia legalé de a actiona; b. pentru a respinge patrunderea prin viclenie a unei persoane fara drept intr-o locuinta; . ca urmate a unei amenintari cu un pericol grav pentru persoana fptuitorului si care nu putea fi inkiturat in alt mod. 16. Naufragiatul care ucide un alt naufragiat pentru a-ilua colacul de salvare, neavand alti posibilitate de a se salva: a. comite infractiunea de omor calificat; b. comite o fapid in stare de necesitate; ¢. comite o fapta in conditiile cazului fortuit 17. Nu constituie infractiune fapta previzuti de legea penal, daca: a. fiptuitorul a exercitat un drept recunoscut de lege, respec- tind conditile si limitele prevazute de aceasta; b. persoana vatimatd a consimfit la aceasta si putea s& dispund in mod legal de valoarea socialé lezata sau pusa in pericol; . persoana Vatdmat a prevazut rezultatul faptei gi a acceptat producerea lui 18. Poate fi sursi a constrangerii fizice: ‘a, numai acfiunea de lovire repetatd din partea unei persoane; b. un fenomen natural; . o energie mecanic’. 19, Fapta paznicului care, urmare a lovi deschide usa clidirli pe eare 0 pizea, facilitind, in aceasta manierd, sivargirea infractiunii de furt de citre agresorii sii constituie: a. 0 fapta savargité in condi b. o cauz’ justificativas c. 0 fapta sivargité in conditiile constringer le constrdngerii fizice; morale, Drept penal. Partea general 13 20, Nu este imputabili fapta previzutd de legea penal sivarsitd din cauza unei constrangeri: a. fizice, doar dac& este exercitatd prin loviri nu le-a putut rezista; b. juridice, cdnd fptuitorul este ameninjat cu tragerea la raspundere penal pentru o infractiune pe care a comis-o; , morale, exercitata prin ameningare cu un pericol grav pentru persoana altuia si care nu putea fi inlaturat in alt mod. Arora faptuitorul 21, Fapta penal sivarsiti de o persoani amenintatd cu vatémarea copilului siu de catre o alta persoand, care nu are posibilitatea si anunfe organele judiciare: a, este sanetionata cu pedeapsa inchisorii care nu poate fi mai mic& decat pedeapsa previzuti de lege pentru jinfractiunea de ameninfare; b, nu se sanctioneaza in cazul in care pericolul putea fi inlaturat in alt mod; c. nu este imputabila persoanei. 22, Uciderea unei persoane nu constituie infracfiune: a. atunci cand autorul comite fapta asupra agresorului care fi ameninfa integritatea corporal b. in toate cazurile in care este comisd de citre un militar ca turmare a unui ordin direct venit de la superiorul ierarhii ¢. atunci cénd autorul este lovit puternic de vietima si el comite fapta din cauza tulburarii pricinuite de atacul in sine. 23. Excesul neimputabil al faptei comisa in stare de tej tima aparare: a, nu este conditionat de existenta unei proportionalitati intre atac si apdirare; b. inlaturd pericolul social al infractiunii; . constituie circumstanga atenuanta,14 Proba I: Grile, Penal si Procesual penal 24, Sivarsirea unei fapte penale de eitre 0 persoani care, la data comiterii acesteia, nu putea si isi dea seama de consecintele faptei sale din cauza unei boli psibice, constituie: a. 0 circumstanta atenuanti; b. 0 cauza de neimputabi ¢. o cauza justificativa. 25, Nu este imputabili fapta savarsita: a. de cAtre un minor cu varsta de 15 ani, 11 luni si 30 zile;, b. in condifile legitimei apariri; c. de persoana care, in momentul comiterii, nu putea sa igi dea seama de actiunile sale din cauza intoxicarii involuntare cu alcool. 26, Befia involuntard completa constituie: a. 0 cauzi care inlatura caracterul penal al faptei b. 0 forma a intoxicatiei. ¢. 0 circumstanfa atenuants. 27. Nu constituic infractiune fapta previzuti de legea penal sivarsiti: a, de persoana care, in momentul comiterii a sisi dea seama de actiunea sa din cauza intoxicati alcool; b. ca urmare a necunoasterii caracterului ilicit al acesteia din cauza necitirii Codului penal care 0 prevede; c. de persoana care, in momentul comiterii faptei, se afla in stare de bejie voluntara completa produsa de alcool sau de alte substante psihoactive. steia, nu putea woluntare cu 28, Tentativa: a, se pedepseste intotdeauna cénd este posibila; b. consta in intenjia de a sivargi infractiunea, fara a fi pusd ins in executare; c. exista in situafia in care autorul pune in executare intentia de a sivarsi infractiunea, executare care nu si-a produs efectul, Drept penal. Partea general 15 29, Desistarea: a. are loc atunci cind imposibilitatea de consumare a infrac- siunii este consecinta modului cum a fost conceputd executarea; b, are ca efect reducerea limitelor de pedeapsa la jumatate; c. impiedica consumarea infractiunii. 30. Tentativa: a, nu se pedepseste atunci cand a avut loc desistarea; b. nu se pedepseste atunci cénd imposibilitates de consumare a infractiunii este consecinfa unor factori extern; . poate fi sanctionati cu maxim 20 de aai de inchisoare; 31. Infractiunea continuati: a, presupune sivarsirea la diferite intervale de timp, dar in realizarea aceleiasi rezolutii infractionale si impotriva aceluiasi subiect pasiv, actiuni sau inactiuni care prezinta, fiecare in parte, continutul aceleiasi infracgiuni; b, exist si atunci cind obiectul infractiunii se afla in coproprie- tatea mai multor persoane; c. se sanctioneazi cu pedeapsa previzuta pentru infractiunea sivarsitd, al carei maxim se poate majora cu o treime in cazul pedepsei inchisorii 32. Infractiunea complexa: a. reprezinta o pluralitate de infracti b. poate fi savarsita in forma continuat’; cc. nu se pedepseste niciodata daca rezultatul actiunii principale nu se produce 33, In cazul concursului de infractiuni a. cind s-au stabilit numai pedepse cu amends, se aplici pedeapsa cea mai grea, la care se adaugi un spor reprezentnd o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite; b. cand s-a stabilit o pedeapss cu inchisoarea si una cu amenda, se executi pedeapsa cu inchisoarea la care se adauga o treime din pedeapsa amenzii; . end s-au stabilit mai multe pedepse cu inchisoatea si mai ‘multe pedepse cu amenda, se executi pedeapsa cu inchisoarea cea ‘mai grea la care se adaug’ pedeapsa cu amenda cea mai grea,16 Proba 1: Grile. Penal si Procesual penal 34, Nu atrag starea de recidivi hotirarile de condamnare: a. privitoare la infracjiunile amnistiate sau grafiate; b. la pedeapsa cu amenda;, c. privitoare la infractiunile comise din culpa. 38. La stabilirea stirii de recidivi nu se tine seama de hotirdirea de condamnare: a. dacd aceasta priveste pedeapsa cu inchisoare aplicate in baza Codului penal din 1969 pentru infractiuni comise in timpul minoritatii; b, daca aceasta priveste pedepse gratiate; c. daca aceasta a fost pronunjata in strainatate, pentru o fapta prevazuta numai de legea penal strain, dac& hotirdrea de condamnare a fost recunoscuta potrivit leg. 36. in cazul sAvargirii, in stare de recidivé postcondamna- torie, a unei noi infractiuni: a. pedeapsa stabiliti pentru noua infractiune se_contopeste potrivit dispozitilor referitoare la coneursul de infractiuni_ cu pedeapsa stabilité pentru infractiunea care constituie primul termen al recidivei; b. limitele speciale ale pedepsei prevazute de lege pentru noua infractiune se majoreazi cu o treime; c. pedeapsa stabilitd pentru noua infracfiune se adaug’ la pedeapsa anterioara neexecutatd ori la restul rimas neexecutat din aceasta, 37. Pluralitatea intermedi a. exist atunci cénd, dupa executarea pedepsei pentru o infractiune din culpa, infractorul comite o noua infractiune din culpi b. exista atunci cénd, dupa ramanerea definitiva a hotirarii de condamnare ta pedeapsa de 9 luni inchisoare gi pana la executarea acesteia, infractorul comite din nou o infractiune cu intentie, pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii de un an sau mai mare; c. contopirea pedepselor are loc potivit regulilor concursului de infractiuni Drept penal, Partea general 7 38, Instigatorul: a. va fi sancfionat chiar daca autorul s-a desistat; b. este persoana care, cu intentie sau din culpa, determina o alta, persoandi si comitd o infractiune; «. va fi sanctionat cu pedeapsa prevazuta de lege pentru infrac~ fiunea savarsita de autor, ale carei limite soeciale se reduc cu o treime. 39. Este considerat complice: a. persoana care inlesneste, chiar si fara intentie, savarsirea, uunei fapte prevazute de legea peni b. persoana care, cu intenfie, inlesneste sivargirea unei fapte: prevazute de legea penalai, ©. persoana care, in timpul savarsirii faptei, promite c& va favo- riza pe faptuitor, numai daca, dupa sévarsirea faptei, promisiunea este indeplinita 40. Circumstanfele reale: a, se rasfrdng intotdeauna asupra autorului si participantilor; b, nu se rasfrang asupra participantilor care nu le-au cunoscut; c. se aplicd doar autorului faptei. 41. Pedepsele principale aplicabile persoanelor fizice sunt: a. detentiunea pe viata, inchisoarea, amenda, interzicerea exercitarii unor drepturis b. detentiunea pe viata, deeradarea militar, inchisoarea, amenda; . detentiunea pe vial, inchisoarea, amerda. 42. Reprezinti pedepsele complementare: a, publicarea hotararii de condamnare; b. interzicerea exercitarii dreptului strainului de a se afla pe I romaniei pentru trei ani; c. interzicerea dreptului de a detine un au‘oturism,18 Proba 1: Grile. Penal si Procesucl penal 43, Dac Ia data pronuntirii hotirari inculpatul a implinit varsta de 65 de ani: a. nu ise poate aplica o pedeapsa complementara; b. pedeapsa detentiunii pe viayi mu poate fi aplicata, ci se va aplica pedeapsa inchisorii pe timp de 30 de ani si pedeapsa interzicerii exercitarii unor drepturi pe durata ei maxima; c. este obligatorie inlocuirea detentiunii pe viata cu pedeapsa inchisorii de condamnare, 44, inchisoarea consti in privarea de libertate pe o duratd determinata, cuprinsi intre: a, 15 zile si 30 de ani; b. 29 zile si 25 de ani; c. 60 zile si 30 de ani. 45, Cand prin infractiunea sivargiti s-a urmérit obfinerea ‘unui folos patrimonial 1. pe lang pedeapsa inchisorii se aplica si pedeapsa amenzii; ». se aplicd pedeapsa inchisorii ale carei limite se majoteaz cu © patrime; ¢. pe léngé pedeapsa inchisorii se poate aplica si pedeapsa amenzii 46. in cazul amenzii care insofeste pedeapsa inchisorii, cénd limitele speciale ale zilelor-amenda sunt cuprinse intre 120 si 240 de zile-amenda: a. acestea pot fi reduse ca efect al cauzelor de atenuare a pedepseis b. acestea nu pot fi majorate ca efect al cauzelor de agravare a pedepsei; c. acestea se pot majora cu o treime, numai dac& prin infractiunea sévargitd s-a objinut un folos patrimonial. Drept penal, Partea generala 47. Pedeapsa amenzii se inlocuieste cu pedeapsa inchisori a. dac& persoana condamnatd nu executi in tot sau in parte pedeapsa amenzi ¢. dacd persoana condamnati, cu rea-credinja, nu executa in tot sau in parte pedeapsa amenzii 48, inlocuirea pedepsei amenzii cu inchisoarea: a. se dispune, in mod obligatoriu, in cazul in care pedeapsa amenzii mu poate fi executata in tot sau in parte din motive neimputabile persoanei condamnate; b. se dispune cénd persoana condamnata, cu rea-credinja, nu execut& pedeapsa amenzii in parte; ¢. presupune faptul ca unei zile-amenda ti corespund doua zile de inchisoare. 49. Executarea pedepsel amen: neremunerate in folosul comunitifii: a. se dispune numai atunci cdnd pedeapsa amenzii nu poate fi executatd numai in parte; ’. se dispune numai daca pedeapsa amenzii este neexecutata din motive imputabile persoanei condamnate; c. se poate dispune si atunci cand amenda a insotit pedeapsa inchisori prin prestarea unei munci 50. Instanta inlocuieste zilele-amendA neexecutate prin munca in folosul comunititii cu un numar corespunzitor de zile cu inchisoare atunci end: a. persoana condamnata sAvargeste 0 noud infractiune dupa executarea integrala a obligatiei de munca in folosul comunita b. persoana condamnat, din cauza starii de sanitate, nu mai poate presta munca; . persoana condamnata nu executd obligatia de munca in con-20 Proba 1: Grile. Penal si Procesual penal $1. Pedeapsa complementar& a interzicerii unor drepturi: a. se poate aplica de instanta de judecaté numai la solicitarea expresa din partea procurorului; b. poate fi aplicaté daca pedeapsa principal stabilita este inchisoarea de cel putin 2 ani, c. se aplicd obligatoriu, cand legea prevede aceasti pedeapsd pentru infractiunea savarsitd. 52. Executarea pedepsei _complementare a interziceril exereitirii unor drepturi incepe: a. de la riménerea definitiva @ hotirdrii de condamnare la pedeapsa inchisorii; b. de la raménerea definitiva a hotirdrii de condamnare prin care s-a dispus inlocuirea pedepsei principale; c. dupa expirarea termenului de supraveghere a liberaii condi- tionate. 53. Pedeapsa complementari a degradarii milita a. nu se aplicd pentru infractiuni savarsite din culpa; b. consti in suspendarea pe perioada de 10 ani a gradului si a dreptului de a purta uniform’; ¢. se aplica in mod obligatoriu condamnatilor militari in active- tate, in rezerva sau in retragere, dacd pedeapsa principala este de 11 ani inchisoare. 54, Publicarea hotirarii definitive de condamnare: a, reprezinté 0 pedeaps& accesorie; b. se face in extras, in forma stabilita de instanta, intr-un coti- dian local sau national pentru 0 perioada cuprinsa intre 0 lund $i 3 luni; c. se face pe cheltuiala persoanei condamnate, firi a se dez- valui identitatea altor persoane, Drept penal. Partea general 21 55. in durata executarii pedepsei: a. nu se socoteste ziua inceperii si ziua incetari pedepseis b. intra permisiunile de iesire din penitenciar, acordate condamnatului conform legii de executare a pedepselor, . Se socoteste perioada spitalizarii condamnatului, cu exceptia cazului in care acesta si-a provocat in mod voit boala, executarii 56. Computarea duratei misurilor preventive privative de libertate se dispun a, doar atunci cénd condamnatul a fost judecat, in acelasi timp ri in mod separat, pentru mai multe infractiuni concurente; b. numai cénd a fost condamnat pentru fapta care a determinat dispunerea masurii preventive; ¢. sin caz de condamnare la pedeapsa amenzii. 57. Printre eriteriile generale de individualizare a pedepsei se numara a, motivul sivargirii infractiunii si scopul urmarit; b. conduita victimei in raport cu condamnatul; ¢. starea de pericol creata pentru valoarea ocrotiti 58. Constituie eircumstanfe atenuante legale: a. depaigirea limitelor starii de necesitate; b. intoxicatia involuntara completa; c. eforturile depuse de infractor pentru inliturarea sau dimi- ‘nuarea consecinfelor infractiunii 59, Surprinzindu-I pe vecinul su in timp ce ii adresa cuvinte injurioase sofiei inculpatului, de naturi a produce o atingere grava a demnita{ii persoanei, inculpatul l-a imobilizat, dupa care a inceput si-l loveascd. in urma multiplelor lovituri in zona eapului, victima a decedat. in spefa se poate refine: a. legitima aparare; b. excesul neimputabil de aparare; ¢. circumstanja atenuanti legal a provocarii.2 Proba 1: Grile. Penal si Procesual penal 60. Depasirea limitelor legitimei apirari: a. poate fi o circumstanta atenuanta judiciard; b. este 0 cauza justificativa; c. este 0 circumstanf’ atenuanté legala 61. Circumstanfele atenuante: a. pot fi legale sau judiciare; b. au ca efect obligatoriu reducerea cu o patrime a limitelor speciale de pedeapst prevazute de lege; c. refinute in aceeasi cauza, au ca efect reducerea succesiva a limitelor speciale ale pedepsei. 62. Existenta circumstanfelor atenuante: fa. atrage reducerea cu % a limitelor speciale ale pedepsei pre~ vazute de lege pentru infractiunea sivargita, b. atrage reducerea cu % a limitelor generale ale pedepse c. atrage reducerea cu Ya limitelor speciale ale pedepsei aplicate. 63. Constituie circumstange agravante: a. sivargirea infractiunii de c&tre un inftactor major, dact aceasta a fost comisd impreund cu un minor; b, sivarsirea faptei de dou’ sau mai multe persoane impreund; c. sAvarsirea infracjiunii in stare de befie anume provocati in vederea comiteri infractiunii. 64, Nu constituie circumstanfe agravante: 1, sivirsirea infractiunii de cAtre 0 persoand care a profita: de situatia prilejuita de o calamitate, b. sAvarsirea infractiunii din motive josnice; . sfvarsirea faptei de trei persoane impreuna. 65. Circumstantele agravante: a, sunt expres gi limitativ prevazute de lege; b. pot fi circumstante agravante si alte imprejurari refinute de instanfa si care imprima faptei un caracter grav; ¢. refinute in cauzA, au ca efect posibilitatea aplicarii pedepsei pana la maximul special Drept penal, Partea generala 2B 66, Existenfa mai multor circumstanfe agravante: a. atrage aplicarea unui spor de pénd la 2 ani pentru fiecare cir- cumstanfé agravanta in parte; b. nu poate atrage decat o singura majorare limitelor speciale ale pedepsei, indiferent de numérul circumstenjelor agravante refinute; c. atrage, in toate cazurile, cite o majorare a pedepsei pentru fiecare circumstant& agravanta rejinuta. 67. Cand in cazul aceleiasi infractiuni sunt incidente doua sau mai multe dispozitii care au ca efect reducerea pedepsei: a, limitele speciale ale pedepsei prevazute de iege pentru infractiunile stvarsite se reduc cu %; b. se aplicd dispozitile privitoare la tentativa, cazuri speciale de reducere a pedepsei si circumstanfele atenuante, in aceasta ordine; c. sunt incidente dispozitiile privitoare la concurs intre cauze de atenuare, 68. in caz de concurs intre cauze de atenuare, ordinea de aplicare succesiva a dispozifiilor care au ca efect reducerea pedepsei previzuti de lege pentru infractiunea sivarsita este urmitoarea: a. dispozitiile privitoare la tentativa, cele privind cixcumstanfele atenuante, cele privind cazurile speciale de reduecte a pedepsei; b. dispozitiile privitoare la circumstanele atenuante, cele privind tentativa, cele privind cazurile speciale de teducere a pedepsei; c. dispozitile privitoare la cazurile speciale de reducere a pedepsei, cele privind tentativa, cele privind circumstanele atenuante. 69. in caz de concurs intre cauze de agravare, ordinea de aplicare a dispozitiilor care au ca efect agravarea pedepsei previzutd de lege pentru infractiunea sivargiti este urmatoarea: a. dispozitiile privitoare 1a recidiva, cele privind infracjiunea continua, cele privind circumstanfele agravante; b. dispozitiile privitoate la concursul de infractiuni sau recidiva, cele privind circumstanfele agravante, cele privind infrac- fiunea continuata; ¢. dispozitiile privitoare la circumstanjele agravante, cele pri vind infractiunea continuats, cele privind concursul sau recidiva,24 Proba 1: Grile. Penal si Procesual penal 70. Ordinea de aplicare a dispozitiilor care au ca efect agravarea rispunderii penale, in caz de concurs intre cauze de agravare, este: a. recidiva, infractiunea continuata, citcumstanfe agravante; . concurs de infractiuni sau recidiva, circumstante agravante, infractiunea continuata; c. circumstanfe agravante, infractiunea continuati, concurs sau recidiva, 71. Cfnd existi concurs intre cauze de atenuare si de agravare pentru aceeasi infractiune: 1. limitele speciale ale pedepsei legale se reduc, dup care se majoreaz, b. limitele speciale ale pedepsei legale se majoreaza, dupa care se reduc; c. nu are relevanja ordinea de aplicare a acestora, ‘72. Nu se poate dispune renunfarea la aplicarea pedepsei daci: a. pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea savarsita este inchisoarea de pand la 5 ani; b, fata de acelasi infractor s-a mai dispus renunjarea la apli- ccarea pedepsei in ultimii 2 ani anteriori datei comiterii infractiu pentru care este judecat; ¢. infractiunea a fost savargitd in imprejurari ce constituie circumstanfe agravante, 73. Cand se dispune renuntarea la aplicarea pedepsei: a, se stabileste un termen de maxim 6 luni in care inculpatul trebuie si indeplineasca obligariile stabilite de organul judiciar; ». instanfa aplicd infractorului un avertisment; ¢. infractorul nu este supus vreunei dec&deri, interdict, incapa- citati sau masuri de siguranfa. 74, Nu se poate dispune amanarea aplicarii pedepseit a. cand pedeapsa prevazutd de legea penala pentru infractiunea sivarsitl este de 10 ani; ’. cand infractorul s-a sustras de la urmatirea penala ori judecata, c. end inculpatul a mai fost condamnat anterior Ia pedeapsa {nchisorii pentru care s-a implinit termenul de reabilitare. Drept penal. Partea generals 28 75. Termenul de supraveghere in cazul aminirii aplicérit pedepsei a. este de 2 ani si se calculeazi de la data rimanerii definitive a spus aménarea aplicarii pedepsei b. se poate stabili si amanarea aplicarii pedepsei si se poate dispune daca infractorul a mai fost condamnat anterior la pedeapsa inchisorii si, desi mu sa dispus reabilitarea judecdtoreasc: ‘implinit termenul de reabilitare; s onal si numai pe o durata de maxim in cazurile si conditiile expres prevazute de lege sa 76, Persoana faji de care s-a dispus amanarea aplicirii pedepsei trebuie si respecte urmitoarele masuri de supra- vegher: a. si anunfe schimbarea locuintei si orice deplasare care depaigeste 5 zile, imediat dupa intoarcere; b. s& comunice schimbarea locului de munca; c. si urmeze un curs de pregitire scolara ori de pregatire profesionala. 77. Persoana fati de care s-a dispus amanarea aplicirii pedepsei trebuie: a. sa se prezinte la serviciul de probatiune, la datele fixate de acesta; . s& primeasca vizitele personale ale procurorului la domiciliu; . sd anunte in prealabil schimbarea locuinfei si orice deplasare care depaseste 8 zile. 78. in cazul amAnirii aplicdrii pedeps¢ modificarea obligatiilor in mod corespunziito a. dacd dupa implinirea termenului de supraveghere au inter venit motive care justific’ sporirea conditiilor de executare a obligatiilor; b, daca pe parcursul termenului de supraveghere au intervenit motive care justificd impanerea unei noi obligatii; c. si doar in anumite conditii, pentru a asigura persoanei supra- vegheate sanse sporite de indreptare. instanfa dispune26 Proba 1: Grile. Penal si Procesual penal 79. Se anuleari amnarea aplic cursul termenului de supraveghere: a. persoana supravegheata nu indeplineste integral obligatiile civile stabilite prin hotarare; b. persoana supravegheatf, cu rea-credinf’, nu respect masurile de supraveghere; c. se descoperd c& persoana mai savarsise o infractiune pind la rimanerea definitiva a hotirérii prin care s-a dispus aménarea, pentru care i s-a aplicat pedeapsa inchisorii chiar dupa expirarea acestui termen ii pedepsei daci pe par- 80. Suspendarea executirii pedepsei sub supraveghere nu se poate dispune dacd: ‘a. aplicarea pedepsei a fost initial amanata, dar ulterior amé- narea a fost inlocuita b. pedeapsa aplicata este numai amenda; c. pedeapsa aplicata este de cel mult 4 ani. 81. in cazul suspendirii executirii pedepsei sub supraveghere, termenul de supraveghere: a. se calculeaza de la data cand hotirarea prin care s-a pronunfat {ncetarea executarii pedepsei sub supraveghere a ramas definitiva; b. se calculeaz de Ia data cand cel condamnat a indeplinit, integral obligatile civile stabilite prin hotardrea de condamnare; c. se calculeaza de la data cdnd hotirdrea prin care s-a pro- rnunfat suspendarea executirii pedepsei sub supraveghere a rimas definitiva. 82. in cazul suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere, instanfa impune condamnatului sub supraveghere s& execute una sau mai multe dintre urmatoarele obligafii: a. si nu pirdseasc’ teritoriul farii fra acordul servieiului de probafiune; ’. sa se supund misurilor de control, tratament sau ingrijire medical, ¢, $4 urmeze unul dinire cursurile de pregatire scolara ori de caliticare profesionala indicate de serviciul de probafiune. Drept penal. Partea general a7 83, Se dispune revocarea suspendarii executirii pedepsei sub supraveghere: a. dacd dupa expirarea termenului de supraveghere persoana supravegheatd nu respecta masurile de supraveghere; b. daca pe parcursul termenului de supraveghere, persoana supravegheata, cu rea-ctedin{, nu respect masurile de supraveghere, dar executi obligajile impuse de lege; c. dacd pe parcursul termenului de supraveghere persoana supravegheat, cu rea-credin{a, nu executi obligatille impuse ori stabilite de lege. $4, Liberarea condifionata in cazul detentiunii pe viata poate fi dispusé, daca, printre altele: a. cel condamnat a executat efectiv 25 de ani de detentiune; b. cel condamnat a avut 0 bund conduiti pe toati durata executarii pedepsei; c. cel condamnat a depus eforturi pentru inlaturarea sau dimi- nuarea consecintelor infracfiunii. 85, Liberarea conditionati in cazul_pedeps poate fi dispusa, dacd, printre altele: a. cel condamnat se aflé in executarea pedepsei doar in regim semideschis; b. cel condamnat a executat cel putin o treime din durata pedepsei, in cazul inchiserii care depageste 10 ani; ¢., instanga are convingerea c& persoana condamnata s-a indrep- tat si se poate reintegra in societate. inchisorii 86. in cazul in care restul de pedeapsa rimas neexecutat la data liberdrii condifionate a condamnatului este de cel putin 2 ani, printre misurile de supraveghere pe care condamnatul trebuie si le respecte se numara: a. si. comunice schimbarea locului de munca; b. si anunfe orice deplasare care depiseste 5 zile, imediat dupa ‘intoarcere; ¢. s& se prezinte la serviciul de probatiune, la datele fixate de acesta,28 Proba I: Grile, Penal si Procesual penal 87. Pe durata supravegherii condamnatului liberat condi- fionat, serviciul de probafiune are obligatia si sesizeze instanta, atunci cand: a. condamnatul nu se prezinti la serviciul de probatiune, la datele fixate de acesta; b. au intervenit motive care justificd modificarea obligatilor impuse de instanta; fc. a aparut o defectiune a sistemului electronic de supraveghere, 88. Instanta revocd liberarea conditionata atunei cand: a. condamnatul nu executi obligatiile pe care gi le-a asumat in fata instantei; b. condamnatul, cu rea-credin(4, nu respect masurile de supra~ veghere; . condamnatul a sivarsit o nou’ infractiune descoperita in ter- ‘menul de supraveghere si pentru care s-a pronunfat 0 condamnare la pedeapsa inchisorii chiar dupa expirarea acestui termen. 89. Instanta revoci liberarea con: a. in toate cazurile in care condamnatul nu executt obligaile impuse: ’b. daca pe durata supravegherii persoana condamnata, cu rea- creding’, nu respect masurile de supraveghere; c. in cazul in care condamnatul a sivarsit 0 noua infractiune descoperit’ in termenul de supraveghere gi pentru care s-a pro- nunjat 0 condamnare la pedeapsa inchisorii chiar dupa expirarea acestui termen, 90. Miisurile de siguranta: a. au ca scop inlaturarea unei stari de pericol si combaterea stivarsiii infractiunilor; . se iau fafa de persoana care a comis o faptd prevazuta de Jegea penal neimputabild; ¢. se pot lua si in situayia in care fapluitorului nu i se aplica o pedeapsti, Drept penal. Partea general 29 91. Cand persoana fata de care s-a dispus obligarea Ia tratament medical este condamnati la o pedeapsa privativa de libertate: a. executarea pedepsei se suspend pind la terminarea trata- ‘mentului medical; b. tratamentul se efectueaza si in timpul executarii pedepsei; ¢. aceasta va putea ataca solutia instantei ca nefiind legala, cumulul de sanetiuni nefiind posibil. 92, Internarea medicali se poate dispune: a, pana la insinatosire sau pind la obtinerea unei ameliorari care si inliture starea de pericol; b. pentru o perioada de maximum 5 ani: c. doar cu privire la fiptuitorul bolnav psihi fapta prevazuta de legea penal, nejustificata care a comis 0 93. Masura de siguranti a interzice sau a exercitarii une profesii: a. poate fi dispusd cand fptuitorul a sivarsit fapta datorité unor ccauze care il fac inapt pentru ocuparea unei anumite functis b. poate fi revocats din oficiu dupa trecerea unui termen de cel puyin 1 an de la data riménerii definitive a hotararii prin care a fost dispust; €. poate fi revocati la cerere, dupa trecerea unui termen de cel putin 1 an, daca se constaté c& temeiurile care au impus luarea ei au ineetat. jcuparii unei functii 94, Sunt supuse confiscdrit speciale: a. bunurile folosite la savarsirea unei fapte prevazute de legea penali, chiar daci aparfin unei alte persoane care nu a cunoscut scopul folosirii lor; b. bunurile produse prin sivarsirea faptei prevazute de legea penal; ¢. bunurile folosite doar la sivargirea unei infraciuni, iar nu si la savarsirea unei fapte prevazute de legea penal.30 Proba 1: Grile. Penal si Procesual penal 98. Confiscarea extinsi se poate dispune daca, printre altele: a, valoarea bunurilor dobandite de persoana condamnata, intr-o perioada de 5 ani inainte, iar dac& este cazul si ulterior comiteri infractiunii, depaseste in mod vadit veniturile obtinute de aceasta {in mod ilicit; b, instanfa are convingerea ca bunurile respective pro activitati infractionale dintre cele indicate in mod expres si limitativ in lege; c. valoarea sumelor de bani detinute de persoana condamnata, chiar ulterior comiterii infractiunii, depageste in mod vadit veniturile objinute de aceasta in mod licit. 96. Minorul in varsti de 15 ani care a comis o infractiune de furt: a. va raspunde penal in toate cazurile; . nu va raspunde penal pentru fapta sa find lipsit de discer- namant; . va rispunde penal pentru fapta sa numai dacé se dovedeste ca sivargit fapta cu discemamant. 97, Fata de persoana in varsti de 17 ani care a comis un omor asupra unei femei gravide (sanctionata de lege cu detentiune pe viaté sau inchisoare de la 15 la 25 ani si interzicerea unor drepturi) se poate lua: a. 0 masuri educativa neprivativi de libertate gi interzicerea uunor drepturi; , omasura educativa privativa de libertate; c. masura educativa a intemarii intr-un centru de detentie pe 0 perioada intre 2 si 5 ani. 98, Fai de minorul cu varsta cuprinsi intre 14 si 18 ani se poate aplica o masura educativa privativa de libertate: a. dacd a mai sAvargit o infractiune inainte de implinirea varstei de 14 ani; b. atunci cdnd pedeapsa prevazuta de lege pentru infracjiunea savargita este inchisoarea de cel pugin 7 ani inchisoare; c. intotdeauna doar dupa aplicarea unei masuri educative neprivative de libertate. Drept penal. Partea generalé 31 99, in vederea evaluarii minorilor, referatul de evaluare se intocmeste, in condifiile legii, de: a. serviciul de probafiune; b. centrul educativ ori de detentie; ¢. serviciul de autoritate tutelar 100. Masura educativi a stagiului de formare civic: a. consti in obligatia minorului de a participa la un program pentru a-l ajuta sé injeleaga consecinfele legale gi sociale la care se expune in cazul sivargirii de infractiuni gi pentru a1 responsabiliza cu privire la comportamentul séu viitor, program care se desfsoa1a sub coordonarea serviciului de probatiune; b. are o durati de cel mult 6 funi: ¢. are ca efect suspendarea cursurilor scolare, afara de cazul in care instanta stabileste altfel 101. Misura educativi a supravegheri a. consta in controlarea si indrumarea minorului, sub coordonarea serviciului de probatiune, pentru a asigura participarea acestuia Ja cursuri si pentru a preveni desftigurarea de activitati care ar putea afecta procesul de indreptare a acestuia; b. se dispune pe o durata de timp lisata la aprecierea instanfei; . dispusa pe o durata de 6 luni poate fi prelungita daci minorul nu respect, cu rea-credin{a, condifiile de executare a masurii educative ori a obligafillor impuse 102. Masura edueativa a consemnirii la sfaryit de siptimé a. const in obligatia minorului de a nu parési locuinja de vineri dupa-amiaza pana luni dimineata; b. se dispune pe o durati cuprinsa intre 4 gi 12 saptaméni; . presupune supravegherea minorului sub coordonarea serviciului de probatiune 103. Misura educativa a asistirii zilnice a minorului a. constd in respectarea unui program stabilit de catre instangi; b. se ia pe o durata cuprinsa intre 3 si 6 luni; ©. presupune supravegherea minorului pe timpul asistarii zilnice de catre un curator desemnat de catre instanga.32 Proba I: Grile. Penal si Procesual penal 104. Pe perioada in care minorul executé © misuri educativa neprivativa de libertate, instanta poate impune acestuia obligati a. de a nu depasi, fird acordul organului judiciar, limita terito- riala stabilita de cétre instanta; bb, dea urma un curs de pregatire scolard sau formare profesionala c. de a presta o activitate sau un serviciu in beneficiul victimei infractiunii 105. Dac& minorul nu respect, cu rea-credinfa, conditiile de executare a misurii educative sau a obligatiilor impuse, instanfa dispune: a. inlocuirea masurii luate cu o alta masurd educativa privati de libertate mai sever’; b. prelungirea masurii educative, fird a putea depasi maximul revazut de lege pentru aceasta; ¢. inlocuirea, in toate cazurile, a masurii Iuate cu intemarea fntr-un centru educativ. 106. Dacé minorul aflat in executarea unei misuri educative neprivative de libertate sivarseste o noua infractiune sau este judecat pentru o infractiune concurenti sivargiti anterior, instanta va dispune: a. prelungirea masurii educative luate depisi maximul prevazut de lege pentru aceasta; b. revocarea masurii luate initial si aplicarea sanctiunii ial, fri a putea luate inifial cu alti masurd educativa sever’, neprivativa de libertate m: 107, Dack minorul aflat in executarea unei masuri educative neprivative de libertate sivarseste 0 noua infractiune, instanga dispune: a. prelungirea masurii educative neprivative de libertate luata anterior, pe 0 perioada intre 6 luni si 2 ani », inlocuirea masurii luate initial cu o masura educativa privativa de libertate; c. prelungirea masurii educative neprivative de libertate luata anterior pe o perioada lasatd la aprecierea instante, rept penal. Partea general 3 108, Masura educativa privativ’ de libertate a internarii intr-un centru educativ 1. se dispune pe o perioada cuprinsa intre I si $ anis b. const in internarea minorului intr-o institutie specializata in recuperarea minorilor, cu regim de paza si supraveghere;, . presupune intemarea minorului intr-o institutie specializata in recuperarea minorilor, unde acesta va urma un program de pre~ gitire scolara si formare profesional potrivit aptitudinilor sale, precum si programe de reintegrare sociala. 109. Daca pe perioada internarii intr-un centru educativ minorul svargeste o now infractiune, instanga: a. este obligati si revoce masura educ: , poate inlocui masuri intemarii intr-un centru educativ cu ‘masurd internariiintr-un centru de detentie; . poate mentine masurd internarii minorului, prelungind durata acesteia, numai dac& minorul nu a implinit varsta de 16 ani. 110. in cazul in care pe durata interndrii minorul a dovedit interes constant pentru insusirea cunostintelor scolare gi profe- sionale si a facut progrese evidente in vederea reintegrarii sociale, dupa executarea a cel pufin jumatate din durata internarii, instanfa poate dispune: a. inlocuirea internirii intr-un centru educativ cu masura neprivativa de libertate a asistarii zilnice, pe o perioada egala cu durata internarii neexecutate, dar nu mai mult de 6 luni daca persoana internata nu este majord; b. liberarea din centrul educativ, dac& persoana internata este major’ ¢. liberarea din centrul educativ a persoanei interate, cand aceasta devine majora si punerea sa sub supravegherea serviciului de probatiune. 111. Internarea intr-un centru de detentie: a. presupune un regim de paz si supraveghere; b. se dispune pe o perioada cuprinsd intre 1 si 3 ani; c. se dispune pe 0 perioada de maximum 10 ani si presupune inclusiv urmarea unor programe intensive de reintegrare social.34 Proba 1: Grile. Penal si Procesual penal 112. Schimbarea regimului de executare a misurii educative privative de libertate: a. priveste persoana internat care are un comportament prin care influeneaza negativ sau impiedica procesul de recuperare a celorlalte persoane internate; . priveste numai persoana care a implinit varsta de 18 ani; . presupune ca persoana internat intr-un centru educativ si fie transferata intr-un centru de detentie. 3. Cauzele de atenuare si agravare a infractiunii comise de minori: a. nu se au in vedere, ele vizénd doar pedepsele; b. produc efecte intre limitele prevazute de lege pentru fiecare masurd educative c. sunt avute in vedere la alegerea masurii educative. fractiuni comise in timpul a. va executa pedeapsa pentru infrac{iunea cea mai grava, iar pentru celelalte se va aplica o singura pedeapsd a amenzii; b. va rispunde pentru infractiunea care este consideraté cea mai grav; . va executa 0 masurd educativa pentru toate faptele. 115. in cazul savarsirii a dowd infractiuni, una comisa in timpul minoritdti, iar cealalta dupa majoratul infractorului: a, pentru fapta sAvarsita in timpul minorititii se va lua o mésurd educativa, iar pentru infractiumea sivargité dups majorat se va stabili o pedeaps dupa care, daci masura educativa este neprivativa de libertate, se execut numai pedeapsa; », persoana nu va fi trasé la raspundere pentru fapta savargita in ‘timpul minoritayi; ¢. dac& masura preventiva este privativi de libertate, iar pedeapsa este amenda, va executa pedeapsa amenzii la care se adauga masura educativa, Drept penal. Partea generala 35 116. in cazul prescriptiei raspunderii penale a minorilor: a. termenele de prescriptie se reduc la jumitate; . in cazul infractiunilor pentru care legea prevede inchisoarea mai mare de 10 ani, dar pana in 20 de ani, termenul de prescriptie este de 5 ani; . aceasta opereaza la fel ca in cazul majorilor. 117. Pentru persoanele majore la data pronuntirii hotirari a. se aplicd numai pedepse; ». se pot aplica masuri educative, daca la data sivarsiii infracfiunii aveau varsta cuprinsa intre 14 gi 18 ani; 118, Raspunderea penal a persoanei juri a. exclude raspunderea penala a persoanei fizice care a contribuit la savarsirea aceleiasi fapte, in temeiul principiului conform clruia nimeni nu poate fi tras la rispundere de doud ori pentru aceeasi faptis b. nu poate fi angajat& in sarcina institutiilor publice daca infractiunea a fost sivargité in exercitarea unei activititi ce nu poate face obiectul domeniului privat; . poate fi angajata in sarcina statului si a autoritagilor publi numai pentru infractiunile savarsite in realizarea obiectului de activitate sau in interesul ori in numele persoanei juridice. 119, Pedepsele aplicabile persoanel juridice: a, sunt doar principale; b, sunt doar complementare; c. sunt pedeapsa principala a amenzii si pedepsele complementare. 120. in cazul condamnarii unei persoane juridice: a. se poate dispune aplicarea pedepsei complementare a plas sub supraveghere judiciard; », rispunderea penala a persoanei juridice exclude raspunderea penald a persoanei fizice care a contribuit la savargirea aceleiasi fapte; ¢. la stabilirea cuantumului zilelor-amenda se fine seama doar de cifta de afaceri36 Proba I: Grile. Penal si Procesual penal 121. Pedeapsa principal pentru o infracfiune comisi de o persoani juridica este: a. amenda; suspendarea activitatii sau a uneia dintre activitatile persoa- ridice pe o durata de la 3 luni ta 3 ani; «. dizolvarea persoanei juridice. nei 122. Reprezi soanel juridice: a, dizolvarea persoanei juridice; b. amenda; ¢. afigarea sau publicarea hotararii de condamnare. 3 © pedeapsi complementars aplicabili per- 123, Amenda, reprezentind suma de bani pe care persoana Juridica este condamnati si o pliteascd statului, se calculeaza: a. de cdtre instanja gi nu poate fi mai mare de 50.000 lei; b. de catre procuror gi nu poate fi mai mare de 50.000 leis, ¢. prin sistemul zilelor-amenda. 124, Amni a. este o cauza care inlitura earacterul penal al faptei; b. are efecte care se risfrdng asupra tuturor participantilor la 125. Amnistia: a. Inlatura raspunderea penala pentru fapta sivarsita; b. inlaturk rispunderea penala pentru infractiunea svarsitd; ¢. inliturd caracterul penal al faptei 126. Amnistia nu are efecte a, masurilor de siguranga; ', drepturilor persoanei vatmate; , misurilor educative. jupra: 127, Prescripjia inkitura rispunderea penala in cazul: a. infractiunilor de genocid; b. infractiunii de talharie; ¢. infractiunii de omor sdvarsita din interes material; Drept penal. Partea general 37 128. Termenul de prescriptie a rispunderii penale este de 15 ani atunei cand: a. legea prevede pentru infractiunea sAvaryita pedeapsa deten- siunii pe viata sau pedeapsa inchisorii mai mare de 15 de ani; b. legea prevede pentru infractiunea sdvarsita pedeapsa detentiunii pe viata; c. legea prevede pentru infractiunea sivargité pedeapsa inchisorii mai mare de 20 de ani; 129, Termenul de prescripfie a rispunderii penal a, este de 6 ani, cénd legea prevede pentru infractiunea sivarsit pedeapsa inchisorii mai mare de 1 an, dar care nu depageste 6 ani; b. incepe s& curga la data savargirii ultimului act, in cazul infracyiunilor de obicei . se intrerupe prin indeplinirea oricdrui act de procedura in cauz’. 130. Cursul prescripfiei rispunderii penale se intrerupe: a. numai prin indeplinirea unui act care, potrivit legii, trebuie comunicat invinuitului sau inculpatului in desfésurarea procesului penal; b. prin indeplinirea oricdrui act de procedurad in cauza; ¢. numai prin indeplinirea oricdrui act care, potrivit legi supune audierea suspectului sau inculpatului. i. pre 131. Dupa incetarea cauzei care a dus Ia suspendarea cursului preses raspunder a. prescriptia igi reia cursul din ziua fn care a incetat cauza de suspendare; . va incepe si curga un nou termen de prescriptie; ¢. timpul scurs inainte de ivirea cauzei care a suspendat cursul ‘nu se ia in considerare la calculul terme-38 Proba I: Grile. Penal si Procesual penal 132, in cazul comiterii de citre mai multe persoane a unei infractiuni pentru care punerea in miscare a actiunii penale este condifionati de plingerea prealabili a persoanei vitimate: a. este nevoie de formularea unor plangeri prealabile pentra fiecare dintre participanti; ». lipsa plingerii prealabile fay de unii dintre participanji nu impiedicd tragerea la rspundere penald a acestora; c. retragerea plangerii prealabile produce efecte cu privire la tofi participant 133. in cazul in care cel vitdmat printr-o infracfiune urmaribila Ia pHingerea prealabild este o persoand lipsitd de capacitate de exercifiu ori cu capacitate de exercitiu restransi ‘sau o persoana juridici ce este reprezentaté de faiptuitor, actiunea penal: a, se poate pune in migcare i din oficiu; b. se pune in migcare intotdeauna din oficiu; ¢. nu se poate pune in migcare din oficiu ct timp nu a expirat termenul prevazut de lege pentru introducerea pléngerii prealabile. 134, Daca persoana vatimati a decedat inainte de expirarea termenului previzut de lege pentru introducerea plangeri a. acfiunea penal nu poate fi pusd in migcare din off ». actiunea penal poate fi pusa in migcare din oficiu; c. acfiunea penal poate fi pus in migcare intotdeauna din ficiu, ins numai in termenul previzut de lege pentru introducerea plangerii prealabile. 135. Retragerea plangerii prealabile poate interveni, in cazul infracfiunilor pentru care punerea in miseare a acfiunii penale se face la plangerea prealabili: a. oricdnd in cursul procesului penal, inclusiv dupa pronuntarea unei hotirdri definitive; b. fra acordul procurorului, chiar dacé actiunea penala a fost usd in miscare din oficiu; ¢. pana la pronuntarea unei hotarari definitive. Drept penal. Partea general 39 136, Retragerea plingerii prealabile inlitura rispunderea penal: a. a persoanei cu privire la care plingerea a fost retrasd (efecte in personam); b. a tuturor participantilor (efecte in rem); ¢. producénd efecte in rem si in personam. 137. impacarea este posibil: a. pentru orice infractiune in cazul in care punerea in migcare a actiunii penale s-a facut din oficiu; b. pentru anumite infractiuni pentru care lege prevede c& unerea in miscare a actiunii penale se face la plingerea prealabila 4 persoanei vatimate; . in cazul in care punerea in migcare a sctiunii penale s-a fcut din oficiu, daca legea prevede in mod expres posibilitatea impacari 138. impicarea poate interveni: a. pand la citirea actului de sesizare a instan b. pand la pronuntarea unei hot&cari definitive; ¢. in cazul minorilor si al persoanelor puse sub interdictie pan Ja ramanerea definitiva a hotarari 139, impacarea intervenita intre persoana juridics ce a sdvargit infractiunea si persoana vatamata: a, nu produce efecte faté de persoanele fizice care au participat la comiterea aceleiagi fopte; b. produce efecte fafa de persoanele fizice care au participat la comiterea aceleiagi fapte; c. produce efecte fad de persoanele fizice care au participat la comiterea aceleiasi fapte numai in cazul in care Ia data sAvarsirii faptei aceasta avea calitatea de angajat al persoanei juridice. 140. Gratierea: a, poate avea efecte asupra masurilor educative neprivative de libertate, daca se dispune astfel prin actul de gratiere; b. mu are efecte, inniciun caz, asupra masurilor educative; ¢. are efecte intotdeauna asupra masurilor educative.40 Proba I: Grile. Penal si Procesual penal 141.Ca gi cauzi care intituri executarea pedepsei, preseripti a. inlaturd executarea pedepselor complementare; ’. nu inlaturd executarea pedepselor principale in cazul infrac- {iunilor intentionate urmate de moartea victimei; c. inlatur’ executarea pedepselor principale. 142. Cursul termenului de prescriptie a executarii pedepsei amenzii se intrerupe: a. prin plata unei sume de bani ca parte a amenziis b. prin inlocuirea obligatiei de plata a amenzii cu obligatia de a presta o mune neremunerati in folosul comunitatiis ¢. prin inlocuirea obligaiei de plata a amenzii cu obligatia de a presta o munca in folosul comunitaii, remunerati conform legit, 143. Reabilitarea are loc de drept, dac& in decurs de 3 ani condamnatul nu a savarsit 0 alta infractiune, in cazul condam- ni a: a. pedeapsa amenzii; b. pedeapsa inchisorii care nu depaigeste 2 ani; ¢. pedeapsa inchisorii care nu depaieste 3 ani, 144, Daci pedeapsa inchisorii aplicate de instantd este de 8 ani, condamnatul poate fi reabilitat, Ia cerere, de instant, dupa implinirea termenulu a. 4 ani, la care se adaugi jumatate din durata pedepsei pronun- fate; b. Sani ©. Sani 145, Condamnatul decedat pana la implinirea termenului de reabilitare: a. este reabilitat de drept; b. poate fi reabilitat numai daca achitase integral cheltuielile de judecata si isi indeplinise obligatile civile stabilite prin hotdrdrea de condamnare; €. poate fi reabilitat daca instan(a, evaluind comportarea condamnatului pana la deces, apreviav c®i meritd acest beneficiu; Drept penal. Partea generals 4 146. Cererea de reabilitare judecdtoreasc& se admite dacd, printre altele, cel condamnat: a. nua sivarsit o alts infractiune in termenul de reabilitare; b. a achitat integral cheltuielile de judecats si si-a indeplinit obligatiile civile stabilite prin hotirdrea de condamnare, afar de cazul cénd acesta dovedeste ci nu a avut posibilitatea si le indeplineasc& sau cnd partea civila a renunfat la despigubiri; ©. a avut o bund conduita gi are asigurata existenta prin muncd sau prin alte mijloace onest. 147, Reabilitarea de drept sau judecitoreascd: a. are efecte si asupra masurilor de siguranta; b, nu are efecte asupra masurilor de siguranga; c, face s& inceteze deciderile si interdictiile, precum gi incapa- citigile care rezulta din condamnare. 148. in caz de respingere a cererii de reabilitare: 1a, nu se poate introduce 0 noua cerere decat dupa un termen de tun an, care se socoteste de la data respingerii cererii prin hotérare definitiva; b. poate fi reinnoits potrivit Codului de procedura penala chiar si mai devreme de un an, daci cererea fusese respinsa ca urmare e neindeplinirii unor conditii de forma; c. se poate face 0 nowa cerere dupa implinirea unui nou termen de reabilitare judecatoreasea; 149. Anularea reabilitdrii poate fi dispusi: a. daca, dupa admiterea cererii de reabilitare, s-a descoperit c& nu fusese introdusé in termenul legal; b. cand, dupa acordarea ci, s-a descoperit c4 cel reabilitat mai savarsise o infractiune care, daca ar fi fost cunoscuta, ar fi condus la respingerea cererii de reabilitare; ¢. daca solicitantul a introdus 0 a doua cerere de reabilitare mai devreme de termenul de 2 ani prevazut de legea2 Proba I: Grile. Penal si Procesual penal 150, Prin ,lege penala” se infelege orice dispozitie cu earac- ter penal cuprinsa in: a. acte adoptate de Parlament; ». hotarari ale Guvernului Roméniei; c. ordonante de urgenta. 151. ,,Functionar public”, in sensul legii penale, este: a. un ministry; ’. un angajat permanent, dar fara rermmeratie, pe orice post, la © persoand juridica cu capital majoritar de stat; cc. cel care exercité temporar, cu remuneratie, un serviciu de interes public supus supravegherii unei autoritati publice cu privire Ja indeplinirea acestuia. 152, Prin termenul ,,public” se infelege: a. tot ce priveste autoritaile publice, institutile publice sau alte persoan2 juridice care administreaz& sau exploateaz’ bunurile proprietate publica; b. tot ce se petrece de fata cu doua sau mai multe persoane sau care au produs rezultate fat de dowd sau mai multe persoane; c. numai autoritajile publice si serviciile de interes public. 153. Prin ,membru de familie” se infelege: a. irclusiv persoanele care au stabilit rela{ii asemanatoare ace- lora dintre soi, in cazul in care convietuiesc; b. si persoanele devenite prin adopjie, potrivit legii, rude de gradul intdi cu adoptatorul;, c. namai soful si rudele care locuiese gi gospodirese impreund. 154. in infelesul legii penale, prin ,,informafii secrete de stat” se desemneazii: a. informatile clasificate astfel, potrivit legiis b. documentele si datele care prezinta acest caracter, constatat de organele judiciare; c. orice documente si date care apartin serviciilor speciale de informet Drept penal. Partea general 4B 155, Este ,arma” in infelesul legii penale: a, un pistol cu bile de cauciue cumparat in scop de autoapirare; b. numai o arma de foe: ¢. 0 bats folosita pentru atac. 156. Prin ,consecinfe deosebit de grave” se infelege: a. 0 paguba materiala mai mare de 200.000 lei; b. 0 paguba materiala mai mare de 2.000.000 leis, c. 0 perturbare deosebit de grava a activititii, cauzati unei autoritati publice. 157, Fapta se considera ,sivargiti in pul fost comisa: a, intr-un loc neaccesibil publicului, ins cu intentia ca fapta sa fie auzité sau vazuta gi dacd acest rezultat s-a produs fata de dowd sau mai multe persoane; b. intr-un loc care prin natura sau destinatia lui este totdeauna accesibil publicului, chiar daca nu este prezenta nicio persoand; c. intr-o reuniune care poate fi considerati c& are caracter de familie, datorita naturii relajilor dintre persoanele participante. ” atunci cind aRASPUNSURI GRILE Drept penal. Partea generali Le fart. 2 alin. (1)] 2.a fart. 4] 3.¢ (art, 5 alin. (1)] 4, b fart. 5 alin. (2)] 5. fart. § alin, (I) raportat laart, 35 alin. (1)] 6. fart. 6 alin. (1)] 7.¢ fart. 15 alin. (1)] 8.b art. 15 alin. 2)] 9. [art. 15] 10. a fart. 16] 11. a,b fart. 17] 12.¢ [art. 18] 13. fart, 18 alin. (2)] 14. a,¢ fart. 19, 20] 15, b, ¢ [art. 19 alin. (3), art. 25] 16. fart. 20] 17.a,b fart. 21 alin. (1), art. 22 alin. (2)] 18.b, ¢ [art 24] 19.2 art. 24] 20. ¢ fart. 25] 21. [art. 25] 22. ¢ (art. 26 alin. (1)] 23. fart. 26] 24. b fart. 28] 28.¢ [art. 29] 26. [art. 29] 27. [at 29] 28, [art, 32] 29..¢ [art. 34] 30. a, ¢ [art, 34, art, 33 alin. (2)] 31.a,b fart. 35] 32. [art. 35] 33. [art. 39] 34.b, [art. 41, 42] 35.a [art 41] 36, [art. 43] 37.6, ¢ [art. 44 alin. (1) raportat la art. 41 alin. (1); art. 44 alin, (2)] 38. [art. 47] 39,b [art. 48] 40. [art. 50] 41. [art. 53] 42. a, b [art. 55, art. 66 lit. ¢)] 43. b fart. 57] 4. a [art. 60] 48. ¢ [art. 62 alin. (1)] 46. b [art. 62 alin. (2)] 47. ¢ [art. 63] 48. b [art. 63] 49.¢ [art. 64 alin. (2)] Drept penal. Partea generals 4s 50, c [art. 64 alin. (5) lit. a)] 51.c [art. 67 alin. (2)] 52. [art. 68 lit. c)] 53. ¢ [art. 69 alin. (2)] 54.¢ [art. 70 alin. (3)] 55.b, ¢ [art. 71 alin. (3) si (4)] 56. ¢ [art. 72 alin. (2)] 57., ¢ [art. 74] 58. a fart. 75] 59.¢ [art. 75 alin. (1) lit. a)] 60. c (art. 75 lit. c)] 61. a [art. 75] 62. [art. 76] 63.a,¢ [art. 77 lit. d) si] 64. b [art. 77] 68.a,¢ [art. 77, 78] 66.6 [art. 78] 67. [art. 79 alin. (1)] 68. a [art. 79 alin. (1)] 69. cart, 79 alin. (2)] 70.¢ [art. 79 alin. (2)] 71. a fart. 79 alin. (3)] ‘72. b art. 80] 73. [art. 81 alin. (1)] 74, a,b [art. 83] 75. a, b [art. 83 alin. (1) lit. b), art. 84 alin. (1)] 76. fart. 85 alin. (1)] 77.a[art. 83] 78.,¢ [art. 87 alin. (1)] 79..¢ [art. 89 alin. (1)] 80. b [art 91 alin. (3) lit. a)] 81. (art. 92] 82. b [art. 93] 83. , ¢ [art 96 alin. (1)] 84, [art. 99] 85. fart. 100 alin. (1) lit. d)] 86. a, ¢[art. 101 lit. a), d)] 87. a,b [art 102 alin. (4)] 88. c fart. 104] 89. b sic [art. 104] 90. ¢ [art. 107] 91. b fart. 109] 92.2 fart. 110} 93.4, ¢ fart. 111] 94. fart. 112] 95. b, [art 1121 alin, (2) lit. a) sib), alin, (4)] 96, ¢ [art. 113] 97. b lart. 114] 98. b fart. 114 alin. (2) lit. c)] 99, a, b [art 116 alin. (1) si @)] 100, a fart. 117] 101. a fart. 118] 102, b,c [art. 119] 103. b fart. 120 alin. (2)] 104, [art 121] 105, [art. 123 alin. (1) lit. a)] 106. a,c fart. 123 alin, (1) Tit.) si b)] 107. b [art. 123 alin. (3)] 108. [art. 124] 109. b fart. 124 alin. (3)] 110. a, b [art 124 alin. (4) lita) sib)] 111. a fart, 125 alin. (1)] 112. a,b [art. 126] 113. b,c [art. 128]46 Proba I: Grile. Penal si Procesual penal 114, ¢ [art. 129 alin, (2)] 115. a fart. 129 alin. (2) lit. a)] 116. a, b [art. 154 lit. b), art. 131] 117.b, [art. 134 alin. (1) si 2)] 118. b fart. 135] 119. ¢ [art. 136 alin. (1) si (2)] 120. a (art. 136 alin, (3) lit. e)} 121, a fart. 136 alin, (2)] 122. a, ¢ fart, 136] 123, ¢ [art. 137] 124, b fart. 152] 125. b fart. 152 alin. (1)] 126. a, b [art. 152 alin. (2)] 127.6 [art. 153 alin. (1)] 128. b, ¢ fart. 154 alin. (1) lit.) 129.b, ¢ fart. 154 alin. (2), art, 155 alin. (1)] 130. b fart. 155 alin. (1)] 131. a [art. 156 alin, (2)] 132. [art. 157 alin. (3)] 133. a [art. 157 alin. (4)] 134. b fart. 157 alin. (5)] 138. fart. 158 alin. (1)] 136, a fart. 158 alin. (2)] 137. ¢ [art. 159 alin. (1)] 138. a [art. 159 alin. (3)] 139. [art. 159 alin. (5)] 140. a [art. 160 alin. (2)] 141. b [art. 161 alin. (1) si 2) lit. a] 142, a, b [art. 163 alin. (3)] 143. a, b [art. 165] 144, ¢ [art. 166 alin. (1) lit. b)] 148. ¢ [art. 166 alin. (2)] 146. a, b [art. 168 alin. (1) Tit. a) si b)] 147. b, ¢ [art. 169 alin. (1) i) 148. a, b [art. 170 alin, (1) sO) 149. b [art. 171] 150. ¢ fart. 173] 151. a,¢ fart. 175 alin. (1) lita) si alin. (2)] 152. [art. 176] 153. a, b [art. 177 alin. (1) Tit. a) si €)] 154, a [art. 178 alin. (1)] 155. a, ¢ fart. 179 alin. (1) iQ] 156. b [art. 183] 157. a, b fart. 184 alin. (1) lit, a) si] Partea a II-a. GRILE Drept penal. Partea special 1, In cazul infractiunii de omor: a. pedeapsa este detengiunea pe vias b. pedeapsa este inchisoarea si interzicerea exercitirii unor drepturi; c. tentativa nu se pedepseste. 2. Infractiunea de omor: a. consti in uciderea unei persoane, sdvarsita cu intengie, din culpa sau cu forma de vinovatie a praeterintentiei; b. consid in uciderea unei persoane, fapta savarsitd cu intentie; c. implied supunerea victimei la suferinte de intensitate ridicata i pentru o perioad& lunga de timp. 3. Infracfiunile de omor, omor califi {si ucidere din culpa a. acelasi obiect juridic; . acelagi obiect mater c. aceeasi laturd subiectiva. Dupa ce inculpatii au violat o persoani, realizind ci acesta va merge la polifie si fi reclame, au ucis-o. Inculpatii vor fi condamnati pentru sivarsirea infractiunii de: a, omor; ». viol urmat de moartea victimei; . omor calificat48 Proba 1: Grile. Penal yi Procesual penal 5. Reprezinti o modalitate de sivarsire a infracfiunii de omor calificat: a, omorul savarsit pentru a se sustrage ori pentru a sustrage pe altul de la tragerea la rispundere penal sau de la executarea unei pedepse; b. uciderea sivaryiti la cererea explicit, serioasd, constienta si repetata a victimei care suferea de o boalé incurabil sau de o infirmitate grava atestata medical; ¢. omorul svarsit prin eruzimi 6. Uciderea unui minor, sivarsith prin cruzimi, constituie infractiunea d a, art. 190 — violenta in familie; ». art, 197 ~relele tratamente aplicate minoruluis c. art, 189 - omorul calificat. 7, Uciderea la cererea victi a. este 0 cauzi justificativa atat timp cét a fost sivargita la cererea explicitd, serioasa, constienta si repetati a victimei care suferea de 0 boald incurabild sau de 0 infirmitate grav atestata medical, cauzatoare de suferinje permanente si greu de suportat; b. este © faptd penal incriminata in Codul penal distinct de infractiunea de omor; c. il exonereazA de rispundere pe faptuitor dac& cererea a fost adresata de soful sau rudele de gradul intai al vietimei ineongtiente, dar care suferea de 0 boald incurabila sau de o infirmitate atestata medical, cauzatoare de suferinfe permanente si greu de suportat. 8, Infractiunea de determinarea sau inlesnirea sinuciderii: a, consti in fapta de ucidere a unei persoane care suferea de 0 boali incurabili sau de o infirmitate grav atestati medical, cauzatoare de suferinje permanente si greu de suportat, Ia cererea acesteia; b. consti in fapta de a determina sau inlesni sinuciderea unei ppersoane, dac& sinuciderea a avut loc; c. se pedepseste mai grav daca subiectul pasiv este un minor cu varsta de 14 ani. Drept penal. Partea speciala 49 9. Participatia penal la infractiunea de determinare sau inlesnire a sinucider a. este posibild sub toate formele; b. are ca forma agravata nerespectarea dispozitilor legale ori a miasurilor de prevedere pentru exercitiul unei profesii sau meserii ori pentru efectuarea unei anumite activitati; ¢. este posibila numai sub forma instigarii si complicit 10. Uciderea din cul a. este 0 circumstanja atenuanta legal a infractiunii de omor; b. este mai grava daca fapta se comite ca urmare a nerespectirii Aispozitiilor legale ori a masurilor de prevedere pentru exercifiul unei profesii sau meserii; ©. ca ummare a nerespectirii masurilor de prevedere pentru efectuarea de activititi care are ca rezultat moartea a trei persoane atrage aplicarea regulilor privind concursul de infractiuni. 11. Pentru infractiunea de lovire sau alte violenfe: a. elementul material il reprezinta fapta prin care se produc leziuni traumatice sau este afectata s&ndtatea unei persoane, a carei gravitate este evaluata prin zile de ingrijiri medicale de cel mult 60 de zile; », actiunea penalai se pure in migcare la plangerea prealabild a persoanei vatamate; c. elementul material il reprezinté fapta prin care se produc leziuni traumatice sau este afectatd snatatea unei persoane, a cdrei gravitate este evaluatd prin zile de ingrijiri medicale de cel mult 90 de zile. 12. Fapta prin care se produc leziuni traumatice a ciror gravitate este evaluat la 70 de zile de ingrijiri medicale: a. savarsita din culpa, nu constituie infractiune; b. constituie infractiunea de vatamarea corporal daca fapta a fost comisé cu intenti ¢. sivarsita cu intenfie, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de lovire sau alte violente.50 Proba 1: Grile, Penal si Procesual penal 13. Dack fapta previzuti in art. 194 C.pen. (vitimarea corporal’) a avut ca urmare moartea vietim« a, fAptuitorul va fi tras la raspundere penala pentru infractiunea de loviri sau vatmari cauzatoare de moarte; b. instanja il va condamna pe inculpat pentru infractiunea de lovire sau alte violente, retindnd decesul victimei drept circumstanta agravanti, c. daca vietima este sojul autorului, se va rejine infractiunea de violengd in fami 14. in azul infractiunii de vitimare corporali din culpa: a. fapta se comite de catre 0 persoand aflata sub influenta bau- turilor alcoolice ori a unei substanje psihoactive sau in desfigu- rarea unei activitati ce constituie prin ea instigi infractiune; b. daca nerespectarea dispozitiilor legale ori a masurilor de prevedere sau desfiigurarea activitatii care a condus la comiterea faptei de vatimare corporal din culpa constituie prin ea insési o infrac~ tiune, se aplicd regulile privind concursul de infractiuni; c. impacarea inlatura réspunderea penala. 15. in cazul infractiunii de incdierare: a. se pedepsesc persoanele care, in aceeasi imprejurare, au lovit {in mod repetat o alt& persoans; b, nu se pedepseste cel care a fost prins in i vointei sale; . este necesar ca tofi participantii si fi suferit vatimari corpo- tale. \chierare impotriva fa. se pedepseste participarea la 0 incaierare care are loc intre ‘mai multe persoane; b. victima cireia i s-a cauzat o vatimare corporala si autorul sunt pedepsiti la fel; c. nu se pedepseste cel care a fost prins in incaierare incercand sii desparta pe ali. Drept penal. Partea speciala 51 17. Uciderea sotului constituie: a, 0 modalitate a infractiunii de omor calificat; , omodalitate a infractiunii de violenfa in familie; . ocircumstanfa agravanta legala, 18, Infractiunea de ucidere ori vitimare a nou-niscutului 8. se comite imediat dupa nastere de ctre mama aflat& intr-o puternica stare de tulburare pricinuita de nastere; ». se comite in cel mult 24 ore dupa nastere; ¢. se sivargeste de catre mama aflati in stare de tulburare psihica, 19. Lipsirea de libertate in mod ilegal: a. poate fi comisa si prin ripirea unei persoane aflate in imposibilitatea de a-si exprima vointa ori de a se apara; ». are ca forma agravati sivarsirea faptei de cAtre 0 persoand inarmatt; c. are ca forma agravati sivarsirea faptei de dou sau mai multe persoane. 20. Ameninfarea unei persoane cu lovirea copilului siu constituie: a. un act pregatitor al infracti care nu se pedepseste; b. o infractiune pentru care impacarea inlitura rispunderea penalas Cc. infractiunea de amenintare, dac& a produs o stare de temere parintelui. de lovire sau alte violenfe, 21, Urmarea imediata a infractiunii de santaj consti: a, in deposedarea victimei de un bun; b. in primul rand, in crearea starii de pericol pentru libertatea a victimei; ¢. in ameninfarea persoanei.32 Proba 1: Grile. Penal si Procesual penal 22, Reprezinti infractiunea de sant: a. constrdngerea sau ameninfarea unei persoane cu sivarsirea unei infractiuni sau a unei fapte pagubitoare indreptate impotriva sa ori a altei persoane, daca este de natura sa fi producd o stare de temere; b. constrangerea unei persoane sé nu facd ceva, in scopul de a dobandi in mod injust un folos fie patrimonial, fie nepatrimonial, pentru altul; c. constrangerea unei persoane si dea ceva, in scopul de a dobaindi in mod injust un folos patrimonial pentru sine. 23. Constituie infractiunea de viol: a. intromisiunea unui vibrator in anusul victimei dupa ce i s-a administrat 0 substanf& ce i-a produs starea de inconstient; b. actul sexual oral comis cu un minor de 12 ani; c. in forma agravati, dac& victima are varsta cuprins& intre 16 si 18 ani. 24, Consumarea infractiunii de viol are loc: a. in momentul realizarii raportului sexual exercitat prin constrangere; b. in momentul exercitarii violentelor in scopul de a intretine raport sexual impotriva vointei victimei; . end actul sexual s-a realizat cu acordul vietimei minore. 25, Raportul sexual, sivarsit intre rude in linie direct sau {ntre frafi si surori, prin constrangerea vietimei, constitu a. infractiunea de incest; ». infractiunea de viol; c. infractiunea de agresiune sexual. 26, Actul sexual oral cu un minor intre 13 ani si 15 ani, avind consimtaméntul acestuia: a. nu este infractiune daca autorul este un minor de 16 ani; b. nu este infractiune daci autorul este un major, ins& nu a abuzat de autoritatea ori influenta sa asupra victimei; . se pedepseste mai aspru daca autorul este unchiul victimei. Drept penal. Partea special 33 27. Constituie infractiunea de violare de domiciliu: a. patrunderea fr drept, in orice mod, intr-o locuinga, fra consimgiméntul persoanei care o foloseste; b. refuzul de a pardsi, la cererea persoanei indreptiite, a sediului jn care o persoand juridicd igi desfasoard activitatea profesionala; c. refuzul de a parasi curtea unei locuinfe in care faptuitorul a patruns cu drept, la cererea organelor judiciare. 28, Pitrunderea in sediul unei institutii publice: a. constituie infractiunea de violarea sediului profesional daca este comisa in afara programului de lucru cu publicul; b. este infractiune numai daca are loc fra drept, in timpul nopfii, de o persoana inarmatd ori prin folosite de calitafi mincinoase; ¢. constituie element material al infracjiunii de violarea sediului profesional indiferent c& priveste sediul principal sau un sediu secundar al institutiei. 29. Poate constitui 0 de furt, bunul mobi a. uitat de victima; b. transmis iptuitorului de vietima; ¢. pierdut de victima. t material al infractiut 30, Este calificat furtul savargit: a. de c&tre 0 persoana avand asupra sa 0 substanfa narcotica, exploziva sau paralizanta; ». care are ca bun material un act ce foloseste pentru dovedi starii civile; ¢. prin violarea sediului profesioral. 31. in cazul infractiunii de furt de folosings: a. objectul material previzut de conjinutul constitutiv legal este un autovehicul; ». impacarea inlatura rdspunderea penala; ¢. dacé fapta este comisé de un membru de familie, pentru punerea in migcare a actiunii penale este necesara plangerea prealabild a persoanei vatdmate.54 Proba 1: Grile. Penal si Procesual penal 32. Daci furtul este urmat de folosirea ameningirii pentru ca fiptuitorul si reugeasci si fugi de la locul faptei, fapta constituie: a. infractiunea de santaj; b. infractiunea de talharie; ¢. infractiunea de furt in concars real cu cea de amenintare. 33. Constituie forma calificatii a tilhdriei comiterea faptei: a. asupra unui mijloc de transport b. intr-un loc public; ¢. de doua sau mai multe persoane impreund. 34, Elementul material al infractiunii de abuz de incredere consti fn: a. insusirea pe nedrept a bunului incredinfat de o alta persoand, cu un anumit scop; b. dispunetea ori folosirea pe nedrept a bunului incredinjat de o alta persoan, cu un anumit scop; . refuzul persoanei vatimate de a prelua bunul la cererea expresi a faptuitorului. 35, Infractiunea de gestiune frauduloasi: a. are ca subiect pasiv numai o persoand juridica; b. are ca rezultat pricinuirea vatamarii unor interese legale ale uunei persoane, cu. ocazia administrarii sau conservarii bunurilor acestora; c. se pedepseste mai aspru dac& fapta este comisi in scopul de a dobandi un folos patrimonial. 36, Infractiunea de insusire a bunului gasit sau ajuns din eroare la faptuitor: a. se urmareste la plangerea prealabila a persoanei vatimate; b. se poate savarsi prin dispunerea de bunul gisit ca de al sau; c. nu se pedepseste dac& bunul insusit pe nedrept a ajuns in ‘mod fortuit in posesia fptuitorului. Drept penal. Partea special 55 37. inseliciunea constituie infractiune: a. dac& scopul injust urmarit este unul patrimonial sau nepatrimonial; b. cand actiunea este consumata, nu si cand rimane in faza ten- tativei; ¢. numai daca s-a pricinuit o paguba. 38. Degradarea unui bun constituie infractiunea de distrugere: a. in forma agravata, daca bunul face parte din patrimoniul cul- tural; », chiar daca bunul aparjine faptuitorului; ¢. numai daca a fost comisa prin inlaturarea masurilor de con- servare sau de salvare a unui astfel de bun. 39. Distrugerea unor bunuri prin incendiere: a. dacd e comisd cu intentie, constituie infractiune numai dact bunul apartine faptuitorului si este de natura s4 puna in pericol alte persoane sau bunuri . constituie infractiunea de distrugere calificata daca bunurile sunt imobile si a avut ca urmare vatamarea corporsla a trei persoane; ¢. daca este comisa din culpa, constituie infractiune numai cand fapta pune in pericol alte bunuri imobile. 40. Ocuparea unui imobil constitui a. infractiunea de violare de domicil si are loc fara drept; b. infractiunea de tulburare de posesie, daca are loc fara drept si prin violent’; . forma agravata a infractiunii de tuiburare de posesie daca are loc prin desfiintarea reperelor de marcere. , d2cd vizeaz’ o locuings56 Proba 1: Grile. Penal si Procesual penal iunea de ult 1. fapta de furt comisa in scop de razbunare cu privire la fratele unui funcfionar public care indeplineste o functie ce implica exercitiul autoritajii de stat, in legatura cu exercitarea de el a atribupiilor de serviciu; b. fapta de omor a unui director de regie autonoma cu capital majoritar de stat, aflat in exercitiul atributiilor de serviciu; ¢. lovirea unui jandarm, care nu se afla in exercitarea atribu- fiilor de serviciu, ca razbunare pentru fapta comisa de un membru al familiei sale impotriva autorului. 42. Infractiunea de uzurpare de calititi oficiale: a. presupune folosirea fara drept a unei calititi care implica exercifiul unei funetii publice; b. priveste numai calitafi oficiale care implica exercitiul autori- Lafii de stat; . se stivargeste in forma agravatA atunci cdnd functionarul con- tinud exercitarea functiei dupa ce a pierdut acest drept conform legii. 43. Nedenuntarea: a. constituie infractiune atunci cand persoana care a luat la cunostint& de comiterea unei fapte prevazute de legea penal contra viefii sau a patrimoniului daca a produs consecinte deosebit de grave, nu instiinfeaz de indata autoritatile; b. constituie infractiune daca fapta Ja care se referd legea gi despre comiterea cAreia persoana a aflat nu a fost adusé de indata Ja cunostinta autoritifior; c. este © inffactiune care prevede o singura cauza speciala de nepedepsire. 44, Infractiunea de omisiune a sesiza a. poate fi sivarsits si de catre persoanele care exercita, permanent ori temporar, cu sau fara o remuneratie, o insireinare de orice natura in serviciul unei persoane fizice dintre cele prevazute Ia art. 175 alin, (2) ori in cadral oricarei persoane juridice; b. priveste numai faptele prevazute de legea penala contra viefii sau care a avut ca urmare moartea unei persoane, care ajung la cunostinta subiectului activ; c. poate fi comisa cu forma de vinovatie a intenfiei sau a culpei. Drept penal. Partea special 37 45, Inducerea in eroare a organelor judiciare este infra tiune: a, si cénd se ticluiesc probe nereale de catre un organ de cercetare penal, un procuror sau un judecator, b. daca sesizarea facut prin denunj sau plangere priveste o fapta prevazutd de legea penala cunoscdnd ca este nereald; c. gi atunci cand se produc probe nereale in scopul de a dovedi savarsirea unei fapte prevazute de legea penala de c&tre © anumita persoana, 46, Persoana care ajuta: a. este complice, daca ajutorul este dat in orice mod la savarsirea unei fapte previzute de legea penal; b, este autor al infractiunii de favorizare a infractorului, daci ajutorul a fost dat in scopul impiedicdrit tragerii fa raspundere penala a acestuia; ¢. este autor al infractiunii de tainuire, daca primeste spre valo- rificare bunuri provenite din fapte prevazute de legea penalé, chiar daca nu cunostea natura acestora. 47. Daca este sivarsiti de un membru de familie: a. tinuirea nu se pedepseste; b. pedeapsa aplicatd favorizatorului nu poate fi mai mare decat edeapsa prevazuti de lege pentru fapta sivarsita de autor; . pentru infractiunea de inducere in eroare a organelor judiciare impacarea inlaturd rispunderea penalé. 48. Infractiunea de marturie mincinoa: a. poate fi comisd numai intr-o cauzi penalé, civilé sau disei- plinara; b. este sancfionaté mai grav daca subiectul activ este un interpret; . const in prezentarea ca adevarat a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasd a unei fapte adevarate, in scopul de a objine pentru sine sau pentru altul un folos patrimonial.58 Proba 1: Grile. Penal si Procesual penal 49. Infractiunea de ultraj judiciar: a. este o infractiune complexa; b. are ca subiect pasiv doar o perscand care are calitatea de judecator, procuror sau lucrator de polifie judiciara; cc. presupune ca faptele ce constituie elementul material si fie ccomise in timpul orelor de program si la sediul institujiei unde subiectul pasiv isi desfasoara activitatea. 50. in cazul infractiunii de cercetare abuziva: a, elementul macerial prevazut in conjinutul legal al infractiunii const& in actiunea de provocare a unor puternice suferinte fizice ori psihice; b. subiectul activ este unul calificat; c. subiectul pasiv poate fi si un martor, expert sau interpret. 51, Dac 0 persoand faté de care s-a dispus o masuri de siguranta privativa de libertate: fa este supusi la executarea acesteia in alt mod decat cel prevazut de dispozitiile legale, se comite infractiunea de supunere la rele tratamente; b. este supusa in timpul executarii masurii la tratamente degra~ dante, se comite infractiunea de supunere la rele tratamente; ©. i se provoaca puternice suferinte fizice sau psihice, se comite infractiunea de tortura. 52. in cazul infractiunii de tortur: a. poate fi invocaté, pentru a justifica tortura, starea de razboi sau ameninfarea cu rizboiul, instabilitatea politica interna, sau e altd stare de exceptie; b. subiectul activ este calificat prin calitatea de functionar public ce implica exercitiul autoritaii de stat; c. nu constituie infractiune durerea sau suferinfele ce rezulti exclusiv din sanctiuni legale si care sunt inerente acestor sanctiuni sau sunt ocazionate de ele Drept penal. Partea special 59 53. Un procuror a dispus punerea in miscare a actiun Penale pe numele unei persoane cu care a avut o discutie con- tradictorie, cunoscdnd c& este nevinovat. Instanta va dispune condamnarea inculpatului pentru sivargirea infractiunii de: a. cercetare abuziva; b, represiune nedreapta; ¢. compromiterea intereselor justiiei 54. in cazul infractiunii de evadare: a, fapta se comite intotdeauna prin violenfe sau ameninfari; b. pedeapsa aplicatd pentru evadare se contopeste cu pedeapsa ‘ce se executi anterior evadari, iar la pedeapsa rezultanti se poate adauga un spor de 3 ani; c. fapta se poate comite si prin parisirea, f&ra autorizare, de catre persoana condamnati, a locului de munca, aflat in exteriorul locului de detinere. $8. Infractiunea de inlesnire a evadarii a, se sanctioneazd mai grav dac& este comis& de cel care avea indatorirea de a-I pazi pe cel retinut sau detinut; b. trebuie sa fie comisa prin folosirea armelor de foc: ¢. in anumite circumstante, poate fi comisa si din culpé 56. Luarea de miti: a, este 0 infractiune de serviciu; b. este 0 infractiune de coruptie; ¢. este 0 infractiune de coruptie sAvarsita in timpul serviciului, 57. Infractiunea de luare de mita se comite de: a. functionarul public care pretinde ori primeste bani sau alte foloase care nu i se cuvin; b. functionarul public care accept promisiunea unor bani care nu i se cuvin, in legaturd cu intarzierea indeplinirii unui act ce intra in indatoririle sale de serviciu; c. persoana ardtata in art. 175 alin. (2) care pretinde foloase care nu i se cuvin pentru a urgenta indeplinirea unui act privitor la indatoririle sale de serviciu;60 Proba I: Grile. Penal si Procesual penal 58. in cazul infractiunii de dare de mit, banii, valor orice alte bunuri date: a, se restituie persoanei care le-a dat, dac& acestea au fost date ca urmare a constrangeri sale prin orice mijloace de catre cel care a luat mita; b. se restituie persoanei care le-a dat mai inainte ca ea si fi sesizat organul de urmarire penzla cu privire la aceasta; ¢. nu se restituie persoanei care le-a dat unui judecator, procuror sau demnitar, je sau 59. Pretinderea de bani constituie infractiunea de trafic de fluent: a. daca este sivarsita de catre o persoand care lasé si se creada A are influenf’ asupra unui functionar public si care promite ca il va determina pe acesta sé indeplineasca un act ce intra in indatoririle sale de serviciu; b, daca este sivirsits de cAtre o persoand care are influenta asupra unui functionar public si care promite ca il va determina pe acesta si indeplineasc& un act contrar indatoririlor sale cetifenesti; cc. numai dacd banii se pretind direct si pentru sine. 60. Sunt modalititi ale infractiunii de cumpirare de Influenta: a. sivarsirea faptei prin promisiunea, oferirea sau darea de bani sau alte foloase unui functionar public in legatura cu indeplinirea, urgentares ori intérzierea indeplinirii unui act ce intra in indatoririle acestuia; ». sivarsirea faptei prin oferirea de bani unei persoane care are influent asupra unui functionar public pentru a-l determina s& ‘ndeplineasca un act ce intra in atributile sale; ¢. sivarsirea faptei prin primirea de bani de c&tre o persoan’ care are influengi asupra unui functionar public pentru a-l determina sa indeplineasc un act contrat atributile sale de serviciu. 61. Delapidare: a. este o infractiune contra patrimoniului; b. este 0 infractiune de serviciu; c. subiectul activ este calificat gi acesta este numai functionarul public. Drept penal. Partea speciala 6 62. Inculpatul gi-a insugit diverse sume de bani si alte bunuri pe care le gestiona in calitatea sa de angajat al unei persoane juridice. Instanta va dispune condamnarea inculpatului: a. pentru infractiunea de delapidare, numai daca inculpatul este funetionar public; b. la pedeapsa inchisorii si interzicerea exercitarii dreptului de a cocupa o funetie publica; ¢. pentru sévarsirea infractiunii de gestiune frauduloasa. 63. Subiectul activ al infractiunii de purtare abuziva poate fi a. persoand aflata in exercitarea atributiilor de serviciu; b. numai un funcfionar public in exercitiul atributiilor de serviciu; . un funetionar public chiar in afara orelor de serviciu, dar in legatura cu serviciul 64, Fapta celui care, in exereitarea atributillor de serviciu: a. nu indeplineste un act si astfel cauzeaz o vatdimare a intereselor legitime ale unei persoane juridice, constituie infractiunea de abuz in serviciu numai daca faptuitorul este functionar public; ». in calitate de functionar public, creeaz pentru 0 persoand o situatie de inferioritate pe temei de apartenenta politica constituie infractiunea de abuz in serviciu; . intrebuinteaza expresii jignitoare, ameningé sau loveste o alta persoana constituie infractiunea de purtare abuziv. 65. in cazul neglijenfet in serviciu, este 0 conditie a laturii obiective prevazuti in confinutul legal al infractiunii: a. producerea unei tulburari insemnate a bunului mers a organului sau institutiei de stat ori altei unititi dintre cele la care se referd art. 176 C.pen.; », vatdmarea importanta a intereselor iegale ale unei persoane; c. cauzarea unei pagube ori vatamari a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice.e Proba 1: Gril. Penal si Procesual penai 66. Limitele speciale ale pedepsei prevazute de lege pentru infractiunile de serviciu care au produs consecinte deosebit de grave: a. se majoreaza cu o patrime; b, se majoreaza cu o treime; c. se majoreaza cu jumatate. 67. Exist infractiunea de fals material in inscrisuri oficiale cand: fa, are loc falsificarea unui inscris oficial, prin contrafacerea semnaturii de natura s& produca consecinte juridice; ’b. numai de cdtre un functionar public aflat in exercitarea atri- bbutiilor de serviciu, prin omisiunea cu stiinga de a insera unele date sau imprejurari c. are loc falsificarea unui inscris oficial prin alterarea 1ui in ‘orice mod, de natura s& produca consecinfe juridice gi numai daca inscrisul este folosit. 68, Sunt inscrisuri oficiale ce constituie obiect material al Infractiunii de fals material: a. imprimate producatoare de consecinte juridice; b. orice inscris care emana de la o persoana juridica dintre cele la care se referd art. 176 C.pen.; c. instrumente care permit faptuitorului sa efectueze transferuri de fonduti. 69. fn cazul infractiunii de fals intelectual: a, tentativa se pedepseste; b. dacd este sivargiti de un alt funcfionar decat cel public, pedeapsa este mai usoari; c. falsificarea are loc cu prilejul intocmirii inserisului sub semnatura privata. Drept penal. Partea special 63 70. Fapta constituie infractiunea de fals intelectual atunet cfind: a, functionarul public aflat in exercitarea atributiilor de serviciu sterge un rind dintr-un inseris oficial, de naturd si product consecinge juridice; b. un polifist care surprinde in trafic un conducator auto depa- sind \inia continua se lasa induplecat de acesta si in procesul-verbal de contraventie menjioneaza c4 soferul a depasit limita de viteza in localitate; . fiptuitorul sterge, fara drept, date informatice dintr-un figier ce confine inscrisuri oficiale, rezultnd date necorespunzatoare adevarului, in scopul de a & utilizate in vederea producerii unei consecinte juridice. 71. Falsul in inscrisuri sub semnituri privat consti infractiune: a. in ipoteza modificdrii continutului unei hotaréri judecatoresti si prezentarea ei fa un seminar la Facultate ca exempiu de practica judiciar; b. daca PAptuitorul foloseste inscrisul falsificat ori il incredin- {eazA altei persoane spre folosire, in vederea producerii unei conse- cine juridices ¢. in situatia inlocuirii unui figier din computerul unei persoane cu un altul, avand un conginut total diferit. 72. Uzul de fals presupune: a. folosirea unui insctis oficial pentru a produce consecinje juridice, numai daca autorul cunoaste cd este fals; b, folosirea frauduloasi a unui act ce serveste la identificare, pentru a induce in eroare un functionar public, in vederea producerii unei consecinte juridice, pentru sine ori pentru altul; ¢. nu constituie infractiune daca cel care foloseste inscrisul sub semnatura privati este chiar cel care I-afalsificat,64 Proba I: Grile. Penal si Procesual penal 73. Falsul in declaratii se sivargeste prin: a, declararea adevarului fcuti unei alte persoane decét cea fndreptayita in vederea producerii unei consecinfe juridice, pentru sine sau pentru altul; b. declararea necorespunzitoare a adevarului, ficuté unei unitati in care fAptuitorul isi desfagoara activitatea in vederea producerii unei consecinje juridice, pentru sine sau pentru altul, atunci cand, potrivit imprejurdrilor, declaratia ficuta serveste la produ cerea acelei consecinte; c. falsificerea unei declaratii, prin contrafacerea s¢ naturd s8 produca consecinfe juridice. de 74, Falsul privind identitatea se sivargeste: a, fata de persoana cu atributii in legitimarea salariatilor din unitatea unde IucreazA fEptuitorul, in vederea patrunderii in unitate in alte conditii decat cele permise lui b. prin folasirea in orice circumstanfe a unui act ce serveste la legitimare, cunoscdnd ca este fals; c. $i prin atribuirea unei identitati false unei alte persoane, 75. Constituie infractiunea de tulburare a ordinii i linigtii publice: a. producerea de zgomot sau larma care indigneazi doua sau ‘mai multe persoane; b. violentele comise impotriva bunurilor, in public, dac& prin aceasta se tulbura ordinea si linistea public’; c. ameninfirile aduse la adresa unor persoane, in public, dacd prin aceasta se tulbura ordinea si linistea publica. 76, Fapta persoanei care, in public, expune sau distribuie fard drept imagini ce prezinti explicit o activitate sexuala ori savargeste acie de exi sau alte acte sexuale explleite, constituie infractiunea de: a, tulburarea ordinii gi linistii publice; b. rispandire de materiale obscene; ¢. ultraj contra bunelor moravuri. Drept penal. Partea speciala 65 77. Autor al infractiuni de incest poate fi: a. bunicul victimei; . unchiul victimei; c. fratele victimei 78. Constituie abandon de familie: a. neindeplinirea, cu bund-credinta, a obligajiei de intretinere prevazute de lege; b, neplata, chiar cu bund-credingé, timp de 3 luni a pensiei de intretinere stabilite pe cale judecdtoreasca; Cc. pardsirea de catre cel care are obligatia legald de intretinere, expundnd persoana indreptiité la intrefinere la suferinte fizice sau morale, 79. in cazul infraetiu: penal: a. se poate pune in miscare si din oficiu, in anumite conditii; b, se pune in migcare dia oficiu de catre instant’ ¢. se pune in migcare la plingerea prealabilA a persoanei vatamate. abandon de familie, acfiunea 80. Daci in timpul urmaririi penale pentru infraetiunea de abandon de familie, inculpatul si-a indeplinit obligatiile: a, nu va fi pedepsit; ». va fi pedepsit, retinéndu-se ca plinirea obligatiilor; . procurorul suspend’ urmarirea penala. “umstant& atenuanta inde- 81. PArintele unui minor care il refine pe acesta fara con- simfiméntul celuilalt p&rinte sau al persoanel céruia i-a fost incredinfat minorul potrivit legii, comite infractiunea de: ‘a, nerespectarea masurilor privind incredingarea minorului; ’, abandon de familie; c. lipsire de libertate in mod ilegal.RASPUNSURI GRILE Drept penal. Partea speciali -b fart. 188] .b fart. 188] a, b fart. 188, 189, 192] -¢ fart, 188 raportat la art, 189 lit. d)] a, ¢ fart. 189 alin, (1) lit. ¢) sin] 6.¢ [art, 189 alin, (1) lit. h)] 7.b [art. 190] 8.b, ¢ [art. 191 alin. (1) si (2)] 9.a fart. 191] 10. b (art. 192 alin, (2)] 11.b, ¢ [art 193] 12.a,¢ fart. 193 alin. (2), art. 196 alin. (1)] 13. a,c fart. 195, 199] 14. fart, 196 alin. (1) si (5)] 15. [art. 198] 16. a, ¢ fart. 198] 17.b [art. 199] 18. b, ¢ fart. 200 alin. (1)] 19. a,b [art. 205 alin. (2) si (3) lit. a)] 20.¢ [art. 206] 21. [art. 207] 22. b, ¢ [art 207 alin. (1) si 3)] 23. [art. 218 alin. (1) si 2)] Aero 24. 25. 26. 21. 28. 29.0 30. 31 32, 33. 34, 35. 36. 31. 38, 39.b 40. 4. 42, 43. 44. 45. 46. 47. 48, 49, art. 218] b [art. 218 alin. (3) lit. b)] a [art. 220 alin. (5)] a fart. 224 alin. (1)] ¢ fart. 225] [art. 228] ).c [art. 229 alin. (2) lit. b)] |b, ¢ [art. 231] 2. b [art. 233] a fart, 234 alin. (1) lit. e)] la, b [art. 238] ¢ [art, 242 alin. (3)] b {art. 243 alin. (1)] /¢ fart, 24 alin. (1)] -a fart, 253 alin, (3)] (art. 254] ).b art. 256] a fart. 257 alin. (2) si (3)] . b art. 258 alin. (1)] b [art. 266 alin. (1)] ¢ [art 267] by ¢ [art. 268 alin. (1) i 2)] a, b fart. 48 alin. (1), art, 269 alin. (1)] a [art, 270 alin. (3)] . b art. 273 alin, (2) lit. ¢)} a fart. 279] Drept penal, Partea speciala 67 50. b [art. 280] 51.a,b [art 281 alin. (1) si (2)] 52. , ¢ [art. 282 alin. (1) si (6)] 53.b [art. 283 alin. (1)] $4, ¢ fart. 285 alin. (3) lit. b)] 55. a,¢ [art. 286 alin. (3) si] 56. [art. 289] 57. a, b [art. 289 alin. (1)] 58. a [art. 290 alin. (4)] 59. art. 291 alin. (1)] 60. b [art. 292 alin. (1)] 61. b fart. 295) 62. b fart. 295 alin. (1)] 63. a [art. 296 alin. (1)] 64. b, ¢ [art. 296, art. 297 alin. (2)] 65. [art. 298] -¢ [art 309] a [art 320 alin. (1) si (2)) a, b fart, 320 alin. (3) gi art, 178 alin. (2)] a fart. 321] ).b fart. 321 alin. (1)} . b fart. 322 alin. (1)} . a, ¢ fart. 323] b fart. 326] J. a, cart. 327 alin. (1)] .b, ¢ fart. 371] ¢ [art. 375] a, ¢ fart. 377] } ¢ [art. 378] a, ¢ fart. 157 alin. (4), art, 378 alin. (3)] at. 378 alin, (4)] a [art. 379]

C Danileţ Grile Penal Şi Procesual Penal

Uploaded by

Document Information

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

C Danileţ Grile Penal Şi Procesual Penal

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

You might also like