DIVERSIFICAREA PAS CU PAS Informe despre einerttie sib copia are 2 un despre gonp iuentore inion auntie ‘se, menu ete‘COSMINA NITU DIVERSIFICAREA PAS cuas (2007, Cosmin Nia “Toate depute reservate ‘ines Hotiman, 2017, pent prezena eile Ore erode: ee a pr. acted ri, fis aera seri ler este set inkeis seplese oni ep stgrat der www artic wow hibition To aaaetenn Doserowea CIP Romine NITU, COsMNA, Diverifcarea pas eu pas /Ceomina Nita « (Canocal : Editura Hottman, 2017 Contin hibtiogratie ISBN 978.606-778.91-0 iotect Nafonale a e121 ‘Am incoreat sh concontuez In acest. ghid de Aivensificare tot een ce am considera ti ot coc cag fi Aorit sb ams Ta indemana gi eu, Ja primal copl, la ‘ncoptul—diversficani, Do asemenea, conine recomandai ale Orgaizapel Moncale 3 Sina SUA 1 Buropa (WHO) Asoxiafici Americane de Pena AAI), Servs Nafioal pont Sindtae UK (NHS UK) F19 allor organizaft internaponale 2 edror aettae Inapics stacy st trate menicale care a ea si obit alimentaya cop. [Acrt ghid de divenifcare ia doves «vind tn pial tinerot mame, care seal a nceput do rum i nin care diversiiarea poate fl 9 perioada diel, Informit multe, contradicts, prioite din eat mute suis ce poate uncer mai mull bulversesz8decat jut ‘Motivatia mea da mek documenta 9 speciliza ia almentaia copula fost dat ce etre dona de a-mi reste Sites ce dol cop, dea le ofrt un start bun fn ial gi de ae Sot sistem imvnitar intron mod ratura oloindv-ms doar de alimonte. Fi sunt inspira sea, 8 imping spre documentare spre a inva eit mai mle ert no in fecate 2.Disersiiearea pas pas ‘cast ghid este conceput pen a ofei informa despre alimervaia copitut de Ia 6 fori Is 2 ani. Dac vet necariti fn Jeg ew iar unl aient ‘ou, peti core slotal mediculut pediatruei sou modiculal alerpoog, in stuafia in cote ave fn fail Persoane cae manifests diverse alg alimontar, Tnformatile din acest ghid aw carsctor_faculea, Informatiy gi epeezintd suis supremi a infomtior, VA recomand si i adrosai medica peat ‘Sn alt profesionist in domoniul sina inaints de a fncepe lvesiicaren, mai ales ack copia dumncavosst are probleme medial. Acesth carte fer sftaridospre alimentaincoplulil. Nu tebe si ‘i aval pe arte informatica inlocsitor, consults medical, diaynostice sau tatament pretesionist, Dac ve(i molimurst seu fntee! cu prlvite la starea de indlote a copia, tebuie 28 consul nfodeouna un medic INTRODUCERE Alimetaia coreté este esenia tn evalua opi gi sine 6 copia, cel pun prim do ai de vial Alagerenalimontelor potsivite va fumniza o stare ‘bund de sintae gi leva da copilorposbtntea de a se Dbucuia de gustrip texts noi inc de I fceput, He va tsiguca un cart allmentat at co ponte de cinstos, De sscmones, montental mes i jut pe el mid st reeze 0 legit ald cu prin de acwea ee foarte important momenta used leu ere bell serve masa cit isla ports a mamei sau a persoanc cre hint Aatisl co dervol atti Ta vrata do 6 und pus ace laptle ater, nia 23 of pea, ntre 68 lui, esc pd Ia 3.0 pea nue 911 luni gi ne 122K luni e& primenscd gusts trite, oferite do 12 on} pe 2h, dup cum se docgte” Gursa WHO)INTRODUCEREA ALIMENTELOR SOLIDE ‘Tot mal des ans faza: .Laptole matera este bcd pind ta 1 ant Nu iil face gif dak copia ms mind solide aldta timp e&t este alipiat!™ $i fran aceasta eae rostt de etre mame, nu de-cte speci, Unde este adevirul? Realtaten este ca, pentru 0 ervotare anmonicast, lipid de caren copia ae fnevoieatét de lapte meter, cit st de heand soi. fn cgil8 mifours! SE acast Iucre colo sfinat de Stee pocialighi in domenta, din cuz fptul ci, dap vests ‘de 6 lun, laptele matern nur mal oferd entailed ‘minerals itaine in cantiate scien rana sod, ‘complementari, este necesari, pent: onganiamule lui mic apoetul zilnie de vitaminy incest Laptele in continuare foarte important chiar gi ups vSreta de 1 sn, cope priming 25-40% din neconael de energie din laptele maton, costa find o sures importants ds acts grag. net rstal de ‘energie pnt 10%, copula webu sl primeased din solide. Hrang sods este introdush in alimentaia bebeluyul in jaca vive do 6 lum in canitate mii a “noeput gl inten Wxturdadevath, porte 2 se face Tent trecorea dela censistena lapel mater la cena slidlor pe masts ce copia crete, ees gl nurnieul mesclor, Conmina Ni 2 Seana ify ‘asl feat pink a vitete de 8 lua tb sib seve dean solid ‘Organizaia Mondial a Sindtai, ne free gt recosarul cave ce ar treba provins din aceste mese Ue solide, dept dovads cf hana complemontarina este fle welt gi ea represnts on focor important in Udeevltaen copa, Aste entre 68 ha au neveie ‘ds aprowimatv 6€0 de casi dntre ave, laplte mateen sigur’ apeoximatiy 400 cafe Rest! de 200 de clot a ticbui sf proving din hea solid Pentru vars de 9-11 Tani, 200 cali ar Heat 8 prowiad din rae aod gi aproximatty 38 de calor din laptele- mater fren Caosie si enengia nw sunt fotul. ste ciopt, un copil tlipiat poole supraviell fa ede, primind suficient “energie din laptote mateon pana la xarsta de ¥en, chiae gt aps Lan, ‘acd Irana slid nw HF este ofa in enti consierobl aseeva! vee, pot pen diverse situa fn care coplel nu) va-mal primi sufiienls energie 6 fabetanje alive din Tapte matern gl vor apnea oficente de incrormuliieng, in epecial do fer gi ne {avseric spre excrplu, pot pares probleme ca privite la denvoltaree optind a abiitsilor moti, cum arf nstecatal accepted clive cop eno gst extant. "Tot Organzatia Mondiaks a Sinsatit ne avertizcazd ob folosim #9 meni elor mic alimentewe Dizesificaren pas eu pas Loge i ey, ns, vitamina A gi recomandl cain ene Sin care copie nu consums suicione solide, «i se ofer, In indica mosicus paises, suphnente nuteitive teri copiatu 0 vasetate de allmente nutritive prec carne, lactate, ot, fuct si ogume Boga in fir i viloina A, grisimi sinBtoae (war, nu, comin, svocade), Evita induletord, sucunle sau conus Hirani copial ex Hingis i sat in pra ‘explocae méncare, sf 6 gusie, so simti, Heit cw ‘kdore gt incursjaii AX mdnineo. Incercai aliments diverse, featur, modality disrite de a gM elimina fnctrl cate ar putes 58 i istrags gl facet in ital cin snes espectnd un orarsisevind meu mesa nat tec. Yori cu copit in snp mes, povest le ce minincs, can ai proparat Weil Intros penta rtncare mncind fmpreana Nu nepiati mesele de sold nee le ofr in cae an prepa Prepon altos i corespunedtor vate Incopottdiveriicre in jurul visti de 6 luni contin «5 alia rer cel putin la corer pn la 2 an 1. Sistem digeativ al bebelags Sisternal digpet al bebetugului ma este compet functional, cezvoluat gi este yulnerabil It infect, Orie Fura care int in gura copia aange ntact gastro intooinl, care mu este inck progtit 63 Iupic impotiva ‘Coating Nit x Sesmning Ny ctor ia altor agent ptogené fn prime gse ni siniernul digesiv at boboluglui va ste o schitbare now, doontece se de7velRscapaciaten de & produce tntime pentru a digeraalimente gi anticompi penta 226 prow. In pevion de esti opi a primi substente rutive eliminate pin placentLanastre acest Ivers = fs schimbat bruise, da seal ciges al nou-ndscutae ‘enc foarte mat. Ca urmare, cl pole pier pt ln 40's sute din grewiten coral su, in primete ile ale oft sale, in timp os adapteara la mediul extern entra slomacul una aou-ndseut ese ac opie re nevola de nil faecvene, fn canta} mic: de ran {Lapel matern este bogot in ges ir col mal ficient ned penint a saifacenevile sai calorie. ‘Ca toate eh un nmowrnicut pote digra caubohidat si proteine pram 4 gris, pancreas sa fu este pe cep dezvoltat, aifel tinct bobotugul va produce niveari mut mai mit de enzime digestive deat {in copil mai mae. Enzime di Iapiele matern Yor ast saliva bebelugulut in compensaren acestut nesjans. fr plas, csfagions, care _confrlears limentelor in stoma, ete stab dezvoltats. Acesa ete toival pete care bebelisi mpg afr cu ink ind nce le introduce alimente in gu prea dovteme Aceste delcinfe digestive, impreuns cu imaturittea waa intraten2 Diversiiearea pas ou pas sere Finichllor, pot duce 1s deshidratae, deeschilone ects absorbia insults mutrionfion Factor ce Debelayal + nceperea diversities maint de 6 lng lipse aliptii. Organizala. Mendis.» Sins $ Academia Americana Pediatr secomand alipiares ‘copii imp ce mina 1 an de preferat pn la 2 an —Alimentarea epic formula de laps. + Anumite atimente co pot duce le fotoleante saw sergl (preci introducer apt de ‘ack inaintode un sn), © Foloceea in exces a medicamentelor sltopurl pentra sy, antbiotce ea spoctna lang, onttermice, ee. Beboluit ow au dint smu dspam de sufcione sicrofi salivare pentradescompuneneaemidonu Concentratt somnificaive ale encimelor necesae. it sligestic nu sunt prezente pind Ia prin prior ding, respectiv. pind Ia visa de aproxinativ. 5.7 han DDescompuncren carbohideaflor complet are lee in Intestinal subjies iplic8anioes pancrealck. Secmile gastro alo now-nSicutull contin Pepsin’ gi acd —lomidie care, descompan feciv protsinele, minemlele si grisimile speciice din laptele Imateen. Poot inestinald ebtne sunt extrem ce Tnfluenfecnogativ— digestin Cosmina Nita pecmoabilt in temp prmoloes lun. aiguetnd absoea utrenilor ins na fel de fice en i eazul copii sa mari so al ada Supeaslimonioves cnizeasS presume ssypra sSsomuls gest i rebut compu mat poate escomponeaimentle si asimila_nuientit covespunzotor). Na ofer bautus eet ve in impul reselor, Combinaia ditt alia gi ichide ncoinate gosta (cucu digestive cunt diate) Apa se consumss Fnainte cu 15 minate de mash su cup mast cu 304 minute Pent a ert og, pontra un stom imenitor bun gf penta a se daxvolty covespunester, copii a nevole do. almentateeehiibra. 12 Piramida alimentars eprosint un grafic care pein’. propor in ‘at allmentele ar trebut fle consurnate lac de cate opi. {La bozo pieamidct stow fructele gi legumele, alimonie ce furnizeszi maron parte 2 vitaminelar mineraleloe necesase organism, arate de Joguminonse crbohidia{, nul alune. Nei, alunele, serine gi alle grdsin vegeta, santo sur excelent Ae gels! neeaurste, Copii am nevoie de 0 anu contitte de grisime im dita lor atl incitcceerl 8 sistem nerves se dezvolle core: De aeca opt meI lwebuie si consume gras, pe ct ee pate neatarete, de ‘vigine vegetal, In canttate moderats, 8 aH nevoie si fic consamate slic, sunt protsinele ck Origine animals (comme, bran ou apt. tant con ne regis fn ‘menial copitnlui proteinele de oxigine animal, a tiebul 8 fe inocu de prowinele de origine vagal: chia, Finke nut, quinon sca. in vatfal pramidot 3» ghsose siibimile saturate, zahirul si alimentele procsave ‘Aceasts categorie de alimente at trebui evitatd seu ‘consuma eu moderatia. De ssemenca apa a tb sa fle wetpsts din ‘moni copia. Regoii la capital .Lichide” canitatea de ap cecomandats, in funeie de sezon, at in eacal oplilor alspat eA in ca opi rani eu fren. Cosmina Nite 2, GRUPELE ALIMENTARE 2.1 uctele CConsumul ailic de (rute proaspete, de secon, vine Ia pachot cu nonudeate benfii Pinte aceon Imenfione inériven sisemaluiimunitr, proventa iabetulus, bent, a bollor eanliovasclare imuleaed digestin gi scade siscal de bolt ronale gh nieiuni ose. Fructle sant reuse inporante de ‘inorleg antiesidanl ore jul a ania prota ‘oluelor ¢ implicit integuai organic. Un eopil ar test © conse in vie dou race pe 2. fn situaia incare diversiearsaincepe eu legume a6 hr, iratele ‘sine in alinentatiabebelusuluincepénd ci hana 7, [a meade diminsnth So wrmoaz regula de 3, astfel rite ilioduce wn fuct nou 0 dat a tre ile, pentru a man eventuaie reac alergice, Dach din diverse alte motive, diversifeace inepe insite de vrata de 6 Ta, fructle se introduc a oproximatv o hank stant dups legume. Inteoducrenfractlor ra vam | nt | eauDiversifienen pas em pas causa ack (portecle,gtopeftul, mandarne) Putt Sncorc sn heinous gk pia. mak devtcme, Ins recut, in caiiate mich sf ummdtind renee copa. Plureal de mere este frie uyor de digerat si Joarte usar de accept de cee ei mii Se poste prepara Ja abur ss euploe, oe poate combina cu brinza Feu in cash et logue cone gti sat cu alte rte. Perele sunt una dinte eee mai putin alegenice imentele, desi pot introduce cu fneredore Inc cola Tnceputal diveriGcSri Aw ofect lavativ gi ajuta in constipatie. Banaaele sunt bogate fn zaharusi ex elibecare lent cave asiguslencygie Ele cunt de asemenea bune pentru tatamental diarei si constipated (cee galBone, coapte bine cw peto maeont pontnsconstpage cle ver, sma necoapte ia penta dare), Caisele sont o bun sues de ketncaroten gi fibre de ssemence, contin fe pots. Pepenele Cantslup esto cea mal heinitoare varitne de pepene galber, Este fonrts dulce sh bogat in lleming Ca betescaroten Peisicilerepreznt 0 ouroa bunt de vitoina C, {nr moe! lormoale 4 atomat este ugar de digest Covtnina Nite Combinafiideisionse eu fructe PIURE DE MERE $1 PERE + 2mere mi, ee, fra start tote cables 62 pare mi, ete fk inne «fete vba + Meant Se pe nce nrson os Tpreent cx ape gh scorer Se apr ct capt set a fo mie pin Pose apt Piarenl de wove sh por ete lll pena pind nacre cop dears se ort sor dediger 6 hot 20-12 nue 2 pot Sepete conga PIURE DE BANANA CU AVOCADO 5B eee tect tenet Se dese eerste ce pe aise lee enbuls, Innone se cael se tie got vate Se inex oxen enim 1 sect an dean pare fn iach ep ecep spot atic fecal su pet ad p stowed tit 2h Smite ‘Seconumst imei18 Diveficare pas cn pas ‘BUDINCA DE MAR Si PIERSICA CU OREZ Ami; ci at ene + pls cj int en Curd de oe asm daa Manat plein ete ene se pu Br vesd de QF le aber petra 10 minute, ct i oni, Se nel 9h se ames cx orc fen Gls 15 mone pore Secon rat MAR coPrcuOREZ = Une ‘© Diingniore: st iat Mar se cant de ca ie pune cpt it pe omit intamn ved yonen pin ep Orca fr se sewrge de pl Canc al opt 2 mixereéinprannd 8 vse tun pe ‘lint 0 net! port Sepate cg ocrina Nie » ‘BUDINCA DE MEI CUMAR Ding el doe ‘a0 ie apis ‘U2 mir sldon 2 linge bed proaspits Slat junto Papin tt pour ans ons Main se pune prea 67 oa ida, prewnl ck “4 efit, intr ran on ph a filter. Se serge ape tt se fer ino a said pie pnt 20 ine, Cost Tari se Mendig, aden rina, al dt pe concn mic Se une wn ws de cence parti tg se pene cnet de nei Si I ptr 20 re a 180 deat. tut 40 mine oportc Seconsun in 24h AVOCADO, PARA $1 RODIE = t2aeccado apt Sweat de 2 ingurioi L pete Fesa sean nine stereos gic after Lingard ce apasd poi se extras suc, Se miner ate inden ran pre ge mint Ua seu tiny le laprparare 8 Simin’ optic Seconstns eitDicerifienen pas cu pas PRUCTE COAPTE CREMOASE © Obmantaxis = spent + stinger sonora © Lapeer, fore st late wea Se eau, sie paw gi 38 scot song, arenes curls oe ep ung 4, Se age nm mas (4 pin wnt si as ogee, se esr fete se presarh corgi pase de sels captr pets 2090 inte. Canal see rite mixer cu pie laple mntors, fori se ese Elen purer. 7 ha Sominntl porte ‘Seeousunnelit PRIRE DE BANANA CUI AVOCADO $t PRUNE scare 2pmpenscte 2B pl at gl ‘ebm ae ncn igang one runt sealer lpi nextel potn 30 sina Se ps ener real ape aes rca oe rua jg ut tet 15 ite apsetue Se bends intra pare i Fant Smid opr Semone nad oemina Nie Seine Ny ‘MAR COPTCU CHA 2a merch 5 Ding tir + Dinar mest se fede ods Se cnrtamerl ese color 2 ae fet se ts rn es Krein ox pt tra poste Se tn cup, e170 ogra, ptr aprexinuti 20 de nie, Bupa cose nt pin eo cae ra cpt ele Cnet sh), ve parece irda, pont neni oie Find pa cold se ida desta de Frye face pox i ey fu de ate petra Inc 5 mina, Se aga is wou mere pe chin uit rat ge Wetec 7h 40 mineteD pore Secu prow 212. Logamele Legamele aunt parte important a unelaimenlati sinStocae g oferk © sursi de mai sulle cutetanfe nutritive inchasiy pola, fibre, acid fale vitaminclo A, {EC Broccoli, spance, cogil gi wstuein! ofr beret supllmentore, cee cele face suporalinene Potasia ajald ta monjnerea tesivni atoile natonse, ibe dette in Kegime aut ba recone hieluu le colesterol din singe.Diversijfenren pas ou pas 1 in ormacea clulor ros in singe. Nutrient: din legume sunt vial in alimentaie, pont a mentine corpul sinaos Acnlemia Americans de Pediatte a publiat itoatele recomanci despre ordineaitreduces jentelor slide: ,Degi mal pits vor reomanaa os trode intl Tague inate do frie, nu exist bic 0 dovads 3, copaul va dezvelia 0 aversiune penina Tegume fn cael In cate trutele yor fi inksetuseprimele. Copii se nese cu o prcfeing’ pentru gustul duke, iar ‘ordinesinircucosi produselr alimentare nu. schimhs ose cr.” Crimes fatducerit produseor alimentane tnt adevir nus conteazd. Unit padiati recomnd 4a se inehicd Triad logumtls, aatiel ineSt copiul 93 m0 cavais« peferints penta gusta dulce a fracielor gs refuze ulterior legume, AN spun CS fraciele ar treba Jntecuse priele,asiel nc coplal se va bucura de prime sale aime gina va ropinge slides ‘acd alogeilegumele ca prima mass snttedush, ‘este bine ca acesten 8 fle ct mal med, ichide, «AK mat apropiate ca statue de ea a apie (pentna acest ‘ule folostsupa fin cre le au feta lap) arming «9, pe parc, lemoditica consistena trptat ‘Mincazea treble pasta bine intrucat bebelugul ‘nw o poate mesteca,Fobosit pentru asta un robot d= bucitivie cene vk poate ata oR epi un pie Cesnina Nips inogen, Cu sjuoral robot pote stabil si consistent pe care oar piu de legume, ase cat so putt Fingeog gradat pe masurd ce bebelunal se dezvolt “Alogi ipa legume preaspete in ocul cor ongeate sou elor ta conser Spa bine inant de ae ga4 Diverafcaren pas ow pas ‘Combinagi delicionse ev legume PIURE DE CARTOF DULCE $1 DOVLECEL + Ler de de mime vedi ait 48 Wt belie + doll it tat exbuee +12 pnt de minis mei cit iat ‘cumuete Les ef a ela aprevimato 20 ce mvt, pt devise Se ital Iron petra acre un pie falgand, lc ste ena, pat di ple pe care corsa fn ma biomes Se pr fete yn apd, bs oe mic, pent proximate 45d irate Gest 25 minut! 2 pth Sept cere PURE DE DOVLEAC CU PRAZ inguin nestat can de ras patent, spe 31st ‘ntrant) +108 dooce marine ict) sen am deci, cilia nba (aproeinatio 0.000) Land up de eyane su dep Legunele se yon a fer tw sp de eum su dep entra prenaie 30 nin, Cid fre ada itl gh ese au se psec fc 78 uni “0 minute! 2 port Sepoute cong Cosmina Ni IURE DE CARTOF DULCE. MAR SLPU 1 aro eee at cule) meri ta cable) 100 ger epi ie isinted inguin esi Peis fre icine fs tie cuba snp tn ara fr pun pane afer crtfl de. Dap 1S wit ie fort ee aah i ara si se mai fvbe pein then 10 Init, Se mite pwn ew pin fw Fala pian fin 78 hat 0 mine? pot Sepotecousele DIURE DE MAZARE + Yeats tia nent 2 agua estat 2 dont i art fit 1 zeit oi i entuete Sao nt sup de legumes de pu 2 haan ear sate Coup prawn cu dese, cat spa se ro. Inuewn as le fer cope vast gi frbeti 12 mints Mids mtn yal a fir pnt aprniatio 30 Anat scent, acorn ete gi, Sead tl ise pis fine on pe. Sn 45 dein? poh Se pe conseDiveroficnron pes ex pas {BUDINCA DECARTOF DULCE stew duce + 1ilons Teton mi eran prose 1009) sro mt tape Crt cur deco, se pal ise pune la fet taiat ede. Cid fet se iseeat 88 amesec eae, Bring lp, Conpenia spe int | ‘decommick sex unt Sec tcp pean 20 de anne; ls so,rae, Blan baat o porto: ‘Sepotecongelt DovLEceL cu cris Un suehint 2 ingurte grit ecu se pul secant ect ste ft. Se pure te cuptor sie a abur por 5-20 minnts pnd Imei, Crigl feb aprovimatio 350. apo 10 inne Semen Ina ptr 7a 30 minute! 2 por Se piston la gir ma 28 Conmina Nie 2 TFASOLE VERDE CU CARNE DE VITA 15070 gfe wie 150, onion de ile ‘yp (apa 15 or) Carma se spl, 2 tie enue se pe Be fr upd apreninato 20 mate 3 chin ap #8 aang 6 rote erde gi morc, ari He carne i se pam Fontana afer, Se usd psu feat mien. Se wa dt ert pon 30-40 mie. Se Henig ene psd feral font at cope Slim {60 minal pore Seat conse (CHIFTELUTE DE CARTOFL sane 22 lng bean ear #2 cape vee Stingers 2030 Ippon Stow ent se sas Bie se oe tenn fd in coi Loop coon th cra ecg ive dan pe itane Se fist cu ond rie, alal si cenpe oud foal ant Dd oposifia ete pros tare se ated pula laple, Se Ira a on debt cde aon cb ‘Ser incns bine Pane penta 20 de mite, po Mite de top e180 de gree: roles (arin We Secon max 26hSUPA DE ROSILCU OREZ 2504 ny 100g ore basmati hata Lent gas: = 2 cafe mero, Eytan eps + trae ere Ripe se spa bin 3 se soft apr owt pet 12 mine, Se carith de col, se tae cnt Finpreaae ow ellie. gume, Se pun te frt_ pent fproiatio 15 de mite. Se Mencese intro sip crea ‘Scpuet ove se sal hide gi ae fi, Chad te fr ‘esourge deepal seamesiese cu supe rent de ei ‘ld 0 ninete3-4 port Sopate conga Plu DE CONOMIDA + firde iat Cen pst dfs word 123 uhee te conepia Sorte 1 dole! Lagnnds pal ue © curt tie ult, Se onl fr exo cone secu entra 20 de Innes Dep 20d int se ang i copie doll st ma le ca 20 de mite er. Se surg, de pve ens nt pe fa. Phun 5D minute 2 port Sepoute coe Cosnina Nit » povicces uMPLUT! + 2dedeesi ch Ler mic pt mid + On pcp de pi 1 2lingur ore tate + Sue deg “+ ce fill de mecetele ‘Merced, cope se cuit ce sit se daw pe erent Ors spa ie eft ge asec tel de peop mernol. Se pt lt nratonte vi tg, se easel de reign plant oni 1045 mbt. eal espa se cua de cots ey eg evs, se et seminal. Supe cenpesii de ere legen, Deas se pn cite ai de sari. Se asec pe bint de opt anton we ersten was cu pin Mint fe dab cxper inci Bie, Ir 180 dee, otra 30 nia tent 0 mbuate’2 pot Sccosue in 24 de os, veilSUFLE DE LEGUME = Un noreoe mic + Un orf mis dudee + Zeal veh 1 Pras eam 7-3. td + Orns pane eougeat + Putin patra 150g Unda weet Leguale se tals afant gi se pun ln ft pent aproinaio 4D nna. Moresol pe rcaboare pnt a for rai pete, Sponand se tage x5 wine Bint dew ‘ile fu, tnprewnd 4 pirnjlul Se sarge ope gf sec putin cs aslen de pt pire ow eu frei). Se ‘ameter ego cu ol Btu! i 0 etn ‘Sep compo fore de cera nsec pi ton spun Un extol ne pent 20 inate be 180 degrade. ohm oman! 2 prt Spout aia 24 de oe fier Cosmina ie 3a ‘SuPADESTECLA +2005 fed #2008 ane cept ict “mars isting i bt api + Ror, 1505 rp He + Siti tna gure se pa, cart de cot sf yonrn iA de inate, Se pasa na sup ere olan mis port ‘Sepoue conde PATE DEUNTE VERDE + Ocexjatinte ve i ptlirnse + ting cts te Kingurity ova eset (a 12 lyitt ime prowspe) A ibgurt ia doe) 305. inte se spat forte bn, ma uc pests 0 ot fy hratt, Se seit op se pane Ue fr, Duy 30 nats aga orcs pstencul ale cee ge Ian fet ta fest pd ce logue sant me Cu mine lint dating etd ade cbr 3 meeDiverspearea psu pas Sec de ef ast a rst. Se snag ap fr Inst sara, porn a putea completa a neo Su adugd unl Ba pst inte Iegrme 3 eminent ptr fi, ant anes lw Sepone cone ‘Rosi uadpLUTE CU BRANZA 3 agin ‘bran dlc 100¢ + Olingud bulgur = Unow Mtr = Patrunel Se spl rosie, se tle un cape si se sease Se mesect bbe ex ghoul, blgural Hidratat sou fer, tal Sot spond ial peal. Cast emt np le. Sexe fu exper penis 1S minute 1Dtuat 20 in! 2 por Sept pire rigite 26 ore no Ni MANCARE DE LEGUME Laguna dere sLexpi mare +2 dp tft opie 13 moro ed Hada + Dart poreit #2 oi denatured 4 ostdeopt + enka prowl ~ figs + pre prop oath Legume 6 tact ane intro eri it Manteca de pt yen wa. Se adel esence be idee inp de apovinetic 45 anne, Legume ar Iii sf contrasts, dar pe dep flere ‘Seat rest de ap in eal ise lu a flare Se 1 4 lrburie st se fr Le foe mic pena Gucn 40 ds nivale. Seadeugt i astra ont meant ie mi ed 23 nite pepe 10teni 0 mi 2 pt Se pute congleiveriioaren pas cup SUPA DE PUL + 1 nyu adi de sting pin dei op “Leaps note +2 one mei Toit de etn, oat 13 pale deze de pul ed pike, de pring nant Ah sup de pei* Se owt mnirent feline. exp sore ext Unt ce wane ior 0 can de sunt ce pun pec leone toate fue ons se pun to naa pons 6-7) Iniuue pind cbedIeguonle sent ngs, Pande tac Indra spl bine se pure ft spare Se sete in Sdn este te fet tn de aprxintiy 8 mine, Se sete ‘arnca do i di alge pe departs, ‘Sead peste ue rest de sp dep spl 1 flr pn ci logue $1 case sunt bine fr, tmp de apron» 3040 minnie Sadan sntarial sates 5-4 mame a ert ‘Ott ete ce tang onder ge prsek pad ofange te cnsbiente dort. Se pone secu Penton cnr: Se distribu ames au tol pentm cube de gett sau utd expt, fice do aersinna dora port. "Se pout oes supn de pal de cast, mu se foes extn Otani 50 mtu 4 pont Sepeate nga ‘stn Nit 2A. Combinarealimenteloe ‘Ceca ce amincimn gi fell in care combindin imentele ons o deoseitS importants in fll In cane ‘eimai corect oj neni din aliments fuente ‘de asemenea foarte malt digesta, [Exist foarte sme controvers fa coon ce private feud incore ar tobi combinate core alimente. Exists foarte pune studi in acest sens, maoritatea medio de speciale © gids dup regulile de bacd, Tisind paclntul si fg onclte onganismul gsi combine stn fll i care ong ile dirs opti. Inch cigestia nu ete tool Eek muting din une slimente care pot inerfoea «alg di alte aliments ste ainilaen lor Ta svell oxgaistnulu ra mai este posbiln ntegine Txisd acca caigorie de oamen! crore le phe comsbinata gt miminca pine gato came saw ore Cor eam ait de des, pate oft de natal fst mu: pot aceptn nul oo afl de eombinaie esto una grey Maite dine cele mai vic ebiceiut ale noastre sunt osindlonse a bus fleschimbate, Cu alt mai malt trebui 84 ne educa copii smi ‘Sinites inca de la inceputul diversi, Pentru a le ofr nce 8 combine instar bua, wn trot uj, stare pomeralé de ine [Nu este difel| st combinm coret alimentele, trebuie doar singe fll in care aceaea se esoxio’ isk unio organisedDiversficanen pas en pas Ctra cir de specatiove, ste-un gi telat de ‘efern(,flasind deep! stu de cz ropela moa familie fi vazind ct de bun este tanta bictelull se ce mie (cae era constipat de 6 un, at feu an scar eau despre cum ar trebul i asodien lioentoe la © mast fel inci si me punem enganismal e8t mai palin ta trea, i implicim et mai putin fn digests $s ‘ast cit mai mult inp pon efacerea celular Teoria nutonismalas we bazcac’ pe ipoteca «8 sbsorbtininadecvat a alimentolor cavzeazs degencrives {esutalui gi, pealey o metabolizare ported mu se combins aliments bogate im amsidon cu proteine su irs a acoeagh mash Este, dosgut,impeatbil <8 mu combinam protine sl carbohideats In acassyt mas Pract toate predasee alimentare au unele protein un cabohideai sau uncle grdsii. Cu toate aeesiea, © mas proteing sau predominant saubuhidrai, De aserenea eso smportnt av ghidat laps ceeo ce vi dteaztorgambsn vostra eal in rmatere de combina alimentae,esifel vei putea cst al uyor non eo le face bine at copilor vege. Spe Pave fl predominant ‘empl, ef observa e ponte camea de pore servi eu arts de eto pail sar puten sna v8 pico tocmai bi sa simp an discon, crampe sau chiar dure de stomac, citeva ore dup ce afi consumat acest ‘combinaie deliments Cosas Nit Regul dobar 1a combina prtenel ea amideane (avocado, lose, pace, one, cart, pastenac, amaze) Ia aeeag nae deoatece acien se nowtralizesra repre stato Inspec bans digestie a alimentee. Asseptat dou re dup mass cw un amkdon i proline. $F aeteptt tei oe dup consumul de proeine Inainte dea leefet un amiton 2. Stomacal felosese enzime diferie pentiu a dlgera Guctele si legumele, Cand) s€ corsumi fructe, fccslea at tabu 38. Ge in mod objet consumote sigur, pe stomeul gol, deonrece se digerd mai ropode dock ale alimente, Cu toate acestea, atu cin se oestct tvcte9flegume este nevoie de un timp diferit de digest 9 pot aphta gazele intestinal, nen oxi exsuphit de la eogul Est citova alievente din arbeleeatogn car ncalchaceasts reg sul eae este un feucteguma, banana (are este un Iruet go plan, avocado gi morcovi Morel g Bananele pot combats alftusi de legame in sucur incur. Moreoxit pot ft prepara alitunt de frase in sateupivrecl fda afeeta valoatea matey, Mai mult ‘deta eri mint apt unde fructe auaceagt tip deruteiong sitorino gi minerae ca une legume. Conn sta dospre race: + Este indicat ca fide proaspete st fe consumate pestomacu gl ine de oft copilorDiversijleavenpos-en pas Mapntate cu legume vera (in smootbiounl sat salte) 8 roi digesia, deoarece acestea au timp similar de digystie + Mirut git poate combina ca legume 5 smoscovul crue ie fructeloe insa se pot combina Bananele si avocado sant considera aliments neato gi se pot combina cw serine, nck ae fruct, ue (heir, sans) su fructe uocots + Rructle useate spot combina jn mother’ atu de banand sav vocals de laptewopetl sou Sout, 3 Pepenele gabon co consums sing deoarece se tigers foarte rapid st va proweca problome clo digestic lacs se combine alte alien ‘Timpul de digestie + Sueur do eucte sau leguane ~ 1520 de note slimentelor + Fructe si smoothies din race ~20.30 do Avocado ~2 one Legume — 3060 de minute [Navi aluneg semingo 23 one Cereale ~2 016 Cartof efi 2 one (arto pri ore) opto, aurtsmintlnt 29 ore rd, cagcnval = ore Covina Nite ~ ‘Loguminca (Fase, maze, lint, a8) — Crucifere (ware, conopid, rowel) — 1 Ou ere 45-40 de mute ese (in net de ct de yas est) 3060 Comede pi -2 ore (Came de crear uit au mel = $4 one Camede pote 4508 2 Lichidele (Cie chide ar tabu 8 consume cops Sugai! copii mii rani cu formuls de lap in moment in cae se Tncepe diversfcera, au nevoie deca pun 400.600 mi/2 de aide suplimentare Gn plas {a5 de 200.700 mi 2i de apace ooo estima si vind din lapte sale allmente) Int-un climat tempera i 800-1200, rn 21 fata climate. Apa se consuind pe parcusul ‘inte ile ge chim zie sow de op Ponts cS lapole matem esle ap apreape ta proporte de 90% pent sugari copii ict cae sunt lspuai, apenl de Hebide pe care A primese din pte tote mult mai maze: Pe Ling Iapiele maern,acopia ar Locka 8 consume avininy 300 al ifn sez reo ‘ini S00 lin sen al«0 Diversiffcaren pase pas ‘Se folosyte apa Imbuteiay plat, no neces febere. Sou apa sin suis spur, verifeat, fats i ri Cieriven de ap copiilor mal mich de 6 hank ‘expune scalul de diaree sl malnutritie, Apa poate inerera cu alaptael gi alune end se consurn gi ap, canfiatea de Inple matern scade gis ponte ajunge ta Intrerupersa lip, Cn este col ma indicat i 9 consuane spe ‘Notte comand ea ape 58 consume ex © jute de ord insinte de moa gi pind la 078 dup masa, Dac ins alo le oes ap in timp ese, tat dumneavoastes, ct cop anf inhi mi fn ene contrat, isc liluaven sucvrilor gastrice care sunt Ccenjake pentru « descompune mincaren inten mod corespunzito, Dick se conan lichde in caniate maze imeselor, 60 ajange Ia balonare, indigestie si chat malabsorbia nutren iar ‘Apa tichuie consumats pe tot parcureul zl Ine, puleti menimiza bensiile ape in anamite moments ale 2H, Deeseenpe © —Unpaharde apa la sur timp dups trerie Amnineata. jus la activarea organelor inteme, De serene, aul la elisinarea oxinclor din organism + Bint ew aproximatv 0 jamatale de ort insinte de mach imbunatajeste chestia, La set Up, Inainie sau upd mast este ileal sa au ofeil aps ep Coorina Nie a Copilo, pentru 9 evita ciuares sucurtlor gastrios ‘Aseptai 20-40 de rninute dupa mast pentru abe apd Despre ceat gi sucus: le putem ofe cetor mii? iin ce comttate? ‘Ces confine compusi care pot interfere ca sora de for gate neste eeceandal pent copit tac Coals fer8 doar in scop erapeatic ian tt fo caniae lias pent o sur periond, Boutule far cab cu ar bute Scositoae ar tre 8 fie teva, deooree acestna dats doar energle isco apettal “opilula pent mat mate aimestenetriive.Censirnal de auc in exces ponte rece apetital copii pet ae produse alimentare gi poate provoea scaune mci, Din est ‘Americans de Pesiaie ecomands nucmai multe 160 mil de suc de fact pe zg facets suc natural, obfinat prin presare Io rece sh ‘consumatiedat daphce «fet proparat Sti realize event in Sttele Unite le Amoi au leg! consul in fects de ave de act cw intarzievea dezvolnik fei fi ‘bozitate.Pratic prin proceul de toarero al frutu, fa sue ajung zabasurile gi aps din frect, ble tnajritoea nulsenilrrimsnins in pulp moti, Academia Nu sunt indicate fn alimentin sugar din vematooele considerente: ‘+ Sucul de fast poate paral responsakil pent apavifia cbezitsiinfanleDiersipeorn pas en pas + Sucul de fructscontine aeslagt numsir del alot ag un eve earbogazos din comer) Ponte sh saath pofty de mincane a cpl + Din pricina esharuiloe, pote cauza cot + Consumate in ees, sucurle din foe pot rovecn dias ‘Svcul de fot poate tt adminis fn coz Jn care exiti preblome extranet intestinal kant. fn sceosth situale sucal posle f adminitst in sop. veeapeniie. Dac diet) loth 8 administay) sbeurt copilor pute ale vovionts necterulal de fracie st legume, propoese ln bur qi blenduiet smoothies i race crude, nog, blendito Cit apte ar trebui si consume un coi Tn ceca ce privegte lapete mater, acest ce oferé copia la corer, Accs, on deeSte oi dove cpl Pentea npele pra, pet! urmany att recomandaiile nota de edie producitor pe satel cute seu vi pute ghida astel (recomandisile sunt pur ‘ovintative, cop poate minea mai mult nat mai putin: + th Simpal primer dows eiptinn, inte 20m si Tom la fecare mas Tar mesele vor Ata Goorin Nie “® + De la dows splot pins Ia dows In aco, prob inte 7S! 100m a fieeare masa. Va ona opeosimati dela AS La 738m tro Sing +e dot funk 9 gase Tumi, acesia poate od inte 100. 3 2100 Ts 2 mas, fe dep 1000 ea delaple pea + Oita ce cop sje la vlesta de sae tung se introdice | mancare solid, acest poate dost {nie 210m 3240 Is 0 me, apoetl Sia ani de Lp pra poate Bin jur e800! pe. + Atunet eld incepet ofr gi aliments solide tebelagul, aportal allie de formula de Tapte vo Secdeateptat pin ln proximal 600ml in ural vaeteh set an, To copii sant dif, Fcereat 88 rw i ee rit acs ool mic mi wren aceastscantitate de late. I pute introduce in preporuea diversior meso, prsun cage lope, bain do orez su cereale intgrale cu Inpte, Dupa ce copia a impa vista de un an, putt continua eu laptele prafadapratvEstei copii pono Ie ‘virsa cle 2 an (apronimaliv 250 meena a culcae «20 ple optepeniraptle de origine animals (pastetzat) sau lptole vegeta ltDiverifioaren pas cu pas 25, Corelee si psvudocerealele Coeatele intgrale, ocologice sunt o alogore sinseas pistrae tome componente esentile ae bonbelor prospete ‘erm ceraldlor contin vitamincle BF, antiidang, iar inyelgul boabelor este bogat in cearhohiarap proteine, fe, viamine din compl B 5 deonrece in ele sunt minerale * ou: adaos de zai, ingrighminte substae chimice nocive loge covalolo nature. din plalar, mocinapte ‘combinatie dup bunul pla! Cod suntei fn ebutore de cereale penta cop, rmorgefi la plafr sau la magasinul bio, ma in hypermarket. Alqgt! ovsoul pe ‘rez (basmati el putin pn la via de? Sasguralind ch cel mie primeste din crete doze cesar de ier cel putin trl mnligrame por porte. Dups ‘oe sugar copil mvic sunt inset (apte mateen a0 forms), cereale pot fara aproximatiy jumstats din wise, quines, mee recesarul slic de fie Cercle integrakesustin buna fanctionare a metobeism, dau 0 senzafeindelanga® de tate alimenteaad organist ca minerle. Hera) in acestea este bine absorbit in presul ce dgestic $1 ‘ste asimilat aproape complet ca sie din alimentee de corigine animal, Coston Nie 6 COrezal ote bogat in ghicide complons, aproope ru confine gsi, ms engin olosterol sf ete sac In sod, eu excepia cazulai cin adiugai sare fn apa la pitt In general orezul — ott bun eit gi ab ~ cte conserat o eures uns de vitomine gi mineral, In iments copilor este resomandat onsen! basmati, aly suLnlegal cel putin pnd la vista de? ai Orel este 6 sus de proteine, confine toi cei opt minoacii event. Bolo ugor de digerat, mu eontine puter, coea col faces feo alegere bund penta sugar (2 prient ecco intros © poate Introduce incepand ci vara de 6 luni, in masa do legume, exista studi care spun ca orezul contine 0 alimentae. contate mare de arsenig, subtania eu care acesta este contamina in Himpal cee find tale ew pesticide 9 lle substanle industrsie. Do asec, ae rocomand Cra $1 le hidtatat peste nospte, splat foarte bine Innate de gate et into canta mat mare deap Pai de apa a © parte de ore). Apa in exes © pute surge dup gale, Asi, ivell de arsenic eae rads, Este bine ise corsime cpa ce a fost gail. s2 ru fe reincalat, Laptdle deorez se resomand dups vests des (Quine, de malteoxi num ,suporatiman!” sau'0 -supercereala”, este 6 proind compen. eweag clash cu protina animal, bogatDiversificaren pa ou pas ikesite vitanine oi minerale, Este, de asemenes, 18 sluien gcse secomanilatt in aimentafa bobelugul ine do ncopat (dps varsta de 6 tan, Jumstate de cand de ‘quinns acpers moves ioe de protein a unui cop “Tate celle cereale aus jumitate din cantitatca. de protcine cvs se eqn quine, care confine albamins, esa Tnswtin,Poat aso ait a uct anand sm fre ‘oapte) cits cu legume. Quinoa confine sapenine si de ‘cece este bine ie splat sub jet de apf aint deaf ‘gts penta ota gual aimSe,hidratais pontre 12 ‘neg fiat in ap aproximatv 29 ce mine, ‘Meal contine foarte multe substan rutitive eu oral cirota aporatul digestiv igi poate inoplin fanejile fn condi optime. Indigstia etenicl, gazalo blondie, greats, whore stomacale shiperaceatea sunt probleme cae se pot wezsiva ca gavoul eonsamula de mei, Canitaten mare de magnezia gi slcia comers meal propretaten dea protspfosutusle entra a aan Piole, baze, pr g unghitsSnstone, in timp oe nical iy aye (taming BS) ajuts La reducereacolesteroluu, Este un aliment bogat in acid fle, necesae in producerea leno oll, ca urmare ena pent copii mic oem une devote a organisms, ost seach penn cin eae lor culls noi ee prove item sam ‘mat alert Bate ovodalabogat in ler alt de fasole sh soi este recomanela regiznal vegetareier. Melul este agar © cereal fearte versati,putind F combina otic fact, ct lume, Dack nus ave Hee cam se gto, con mal simpli soluie este 33 Inlocuii oneal cin cee tn ‘Moja de asemenea me gluten, poate introdus ‘ny aimentatio tebslugulsi dps vita de 6 lush, Se Nidsteaed in 9p8 et lamsie pentru minim 6 ore 9 se finibe pentru 20 de minute, Se scurge le epi st se combina cu acte ss legume (dintre fructe bona, avocado sau fute uscae Griul eto, probabil, ces mab uit inte coeaele disponibile post tf Tame s este Jin ee ince maids utiizat ta aimeniaie dato benefice sale inate eviginenin Asin de sud-vos} dr astaiest cltvat i nenurnieat (iF. In mod obignut eulivarea gral se face pontty wllzarea scestiia i principal pentru prose de paifetie ‘Alimente cam ar 8 pine, pate Bice. cori, pt’ 5 brige aunt dose citova exemple comune de fume do grSu, Gril este in masura Sh furnizeze 0 sus de energie mensa, proves din inteage compote & cereale, Inclusiv din Unie, germeni sow hg Valores colo pista chiar gi cup? alrmares acesteia in find, Cis toate acestea, dock ovis objinet bereficil maxime din bobul de ri cee reccrnandat si aleagh ace produse cate sunt fbricate itn inte gu integral otal coir rafinate natsiivs a grilDivonsfiearen pas om pas {Gril este bogot in sari mineral precam calcu, megneaia, potas, sul, elo, acon, sili, mangan, ine, cupre dar gi vitine:itamina B gt lamina E. ‘Acuna bogie de mutreni ese motivl pentru care este desea folosit ca shane baci Probleme cum arf anemia, defile minorle, pietee In vesica biliars, serio, wioecalors sunt rapid ibunstaite pn inlaws cronich, obez probleme in aliptre, consul de gr integral Tn alimentatia copilulel cite rocomandat si ce ints gel (ind Bogan gluten in jurul vars do? Ini Cat aides, primal iment cin gr intros ee coug.cous. ste wn alent cu factor aersers Aga ch ‘atu! cid se asninisteazd pont prima onc, v6 fi ate ts renile alrgico DaeS acsten apar, Iai Iogiturace medial peat, “tnrnduceren glenn Gluteaul este © proteink Weald din glutenin gi lading’ oe se adaugé in coca pentru pine ex alte preduse de panifeshe pantry a asiguraelasctatea ei [Acosta este conoatin spacial de guine gid, scar ore 1 ove, Gidul este cereale care confine cox mak mare canttate din aceasl protcng. fn cazal in care introduc proteins prea dovrome in allmentaia copilui, est isc ca aoieta si manos serie de rene sew actin cae se pot dovedi desul de grave asupra sini lu [Noll some infrmnenzdc§glatenal ar tba into Gesmina Nie 2” Inte 6 917 luni penta a evita dezvelieren alengilor injoletanei a gluten, Nu mai devreme de 6 luni ai UGuziade 7a, Hest 9 comaote dos nid tre al Infolranfs Ia grit sa be produse pe baz de gluten ‘Alenia este cst deneobignutd sete forte dle cle ceolaltéafcfune, Eo se enratoriaes28 print-n eSspans 21 sistem imunilar In anunite peo care se pines in grdu, Reseia se ponte identifica destl de uyor pentru ch smptometeapar de la teva minute pins Ia mann 2 fore de I ingeateaalimenteor po bass de gre ecrome, ita pe pve, urticarial de respicagie et Inoleanja osteo afeetiune mai recvent int la bela si este dest de eatin aerpicd. Apare abun lind organismul one probleme ina gers arwmite limente care confin seoaet protaind. Reacile pot dest de severe pot cauza probleme Investinale grave Spe deosebize de aergi, care pot disprea odaté ca ‘Virsa infolerije este 0 alefiune care co poate manifests toat vag, de agen copie vf neva lt impal evi nite alimente ino Exist o serie de ilocuitor a ereeeor ew gluten cave pot i digera cu succes de miata tu, dae are © foleranf sa legion cesta: move goer saat Iugca; amaranth: quinoa: amidon de canto, emo de porumd,Diversifienten pas us Pediat ouain oh nicun bebelug ub viata de 6 Funk nia tobi consume gliten, Chiat go aceast Yvarsts, mich sunt de parere ch mu ar treba Aiversifeares alimentate 5B inceaps ot alimente cate contin acsaiti probing. Inteducereaqlutenulai prime 3tuni do vat erate de 5 ovigansele de a aco boat cline, Risch ese In fel de eesti acd protein este nuedest prea train amentaie, a peste 7-8 hank Cel mai indicat este sk incepet 3 fi dai wepiat imante cu gluten dela 6 lun, dps inceperos Aiversfenealimentaiel <8 wml cu atone acto bebelusulu. ste Important sii dalla ineput cant mis, dar constonte, de asf! de proluse pent af sigue, hin cucu in care suers roo rnc, aparsimptornele g ‘ala pate f deseoperté a timp, viral, in special lg de ovis sepeerens 0 cereal complex care ac tre consume regulate de cite copi gi adul. Consul de ove reduce sseul ponte ma malt ol ncasiy hipertonsinen arora i ‘pe pachetulfgilor ce Singur ingredient: oe intogeal Ov2zal cote © sun’ de vitamning, fer, magnesia fiBun Este 0 cereal care poate contine gluten, de acces ‘ste nica ss intrxluc fle 67h, Fall se pot rmicina gi hidrta pentru 15 mite i awrt ap cata, ier zara de ip. Bicheta de ovke ar tebui 58 conjina CCosmina Ni 3 ‘pot flo in btoane de otal, in biscuit in itele ‘pte s in combina ew fuee gi egume. Porumbul ests 0 sured bund de itemine, comploval de vitomine Bn special. Viamine, cur arf tiemina ac, ack folic pot stein por, Aceste sitamine joaca an sol sital in dozvoltareacopiu “Tigmina ecto bund penta mentinewanereilor 5 dezvoltarea erieeulul Niacina este de ajetor in rmetabolizarea zalanullt, prowinelor si acizilor gsi ‘Act febceate alin menfinereo colle noi i reduce isu de annie, Alle wilmioe eum arf vitamina A, sitamina K i vitaminn KE sunt. de asemonea, gate fn pore, Tate, de astmenen, 0 suraé bunt de minerae enti, cu a fi fst, potsia, mage, zine or. Vorurnbal se pote introduce in alimentatla opi dps vrsia de 8 lun, cel mal des se flosete sul orn ce mi Este wn aliment cu fet alergen. Aja 1 alege ceresdeDiversificonen pas ps he spun cl ei moi mul inte carbohideoi provin in cereale ire nu din zahorur age. Pe death pare, conalele cu 28 de grame do carbonideai 8 grame de ‘aha a intra in categoria junk food. Super cereale nusive au un raport de eabolida a za dese au apte lo anu (de exemph, 23 de game ts 3 gram). De Asemencs de-chulat gi regula cine seine” ma putin de 5 game ce za lle co! pain 5 prone de lve. O alt ovate de a evalua camtitaten de zahir este prin a ‘observa uml de grame de zahie pe o portie Ca un hid genera, ai mult do gapte grame do rahar (1. lingerie) pe © ports este prea malt Unele cele, in special cole din categoria noasrS neon 3-ingusie dezahiraduget pe o poi. “Un coninat de ne ae tebe de 25 la 40 la sth in corn iin reson + Confnutl de fer ae teu 38 fe de 25 Ia 40 La auth in oza alc rocomandas * Vitoine gi minerals ar eb 8 le de 2 a 0 st dia. daza ini romana “Tooterecomandarle de ma cus le vei get poate {in S% din cereale acute, in general la ale io, cate au tun pret de 2-3 ont mai mare ca 0 puny de cxeae fnogsle din pagar, Aloget cereale naturale in pla, rmocinae combine up bunul plac! Coomina Nit Ss Senay ‘hela micdejun. fe Ja maga de pr, combinate cu legumes 68 Tumi = 12 Fingucd de cereale ( aproximatiy 15253) +82 luni aproximativ 3050 8) t 12 -2E Tuk = 45 Tinga de cea ( aproximaty 70-80 8) 23 lingua de coveabiad ( Hidratares cereatotor Tnmuiorea boabsor, cunoscuth ca i hidatore aja In dfatcaen antinurientr components get de digera din ceva sin acelagiimp, aut a eiberacea sukstaneor mative fete benice. Tanuicree boabelor este foarte simpl de fic. tate nevuie de dose un pie de planificae insite Reultall cate cbfnerea unr lle nitive in care se absorb mult mai ugor nutreniin timp proces de digest. ‘Ac fic cote un aninutient co we geste fn eae 3 leguminonse qe care se Jexg’ mineral importante eae impish organisoal in a absorb in totaliote nutrienfi, Consul de nivehun ridicale de fig: + dsfcenfe de mineral, coe ce duce Ta slbiren ‘solr cau fonmatea carilordentareDiverificaren pas cu pes = linpieticd absobtia de zine fot, fosfor rgnesia + determing onsale spi calc * inctinogte metaboliams + contebuio a anomio Fiteza esto enaima natural cane Se beste tn diverse canttagh in covale, seminte sh much, Acosti il fie tad, 31 de asemenea ajuth le ebecaren substanfeloe enaim’ fuejionencd pentea a descompane native benefice, cee co face ma uy de digo Din pat, prin gtr, ou este suficent ponins a libra in wend adsevat faz cea reduce ai ite fn fehl, ens roi metodo de baz ponina a ne flat de fitazd i mucosal fi: 4 germinagea = sesivears flaca face cereale, semintle si uile mal usor digerabile, Cu tone nesta, fi este un proces complet pentru neuzalizaes acidull fits + tne inten media asid (ew 22am de ini) cou sat (eu pain sore) la eal activeaz8 oemenc, filaza sjlind asi La eiberaea utamineior important, de aeronea juts ca coreable, serine si Ioabele sh fe mal ujor de digerat. in plus, tnmutewea ‘ya educerea sau hla lin acid i Cosmina Nie sr + fermentarea = 0 alk opfiune penta a educeelinina acl fie: este de depatte metods con ‘nal des foots ptr reduceren acd proxluse de pane in panes Tn gone cel ana bum mifoc de reducere cennniientv a aca cn coweale egumincase este o-combinafe de inmulere acids) Didratae pentew sult timp, wrmata de gt. Este Lmpoctant le emarcat fot rw tome cereale cong safcent itaz’ pontrw 9 elimina acid fic shia gi atunei crt eunt Iida in sediv acid. “Temp de idatae (in ap ew Hime sou api ce sa10) Semninje de Mearea sonra: inmuione 2 Semintle defn: mules 8 ore Seminjele de usa ransieo Sore Semvinjle de pin omaguriy mu se ls Un Smit nic La germina + Nuclerinmuere 4 ore © Nuole pcarsiamulere 48 ore © Nile bracene: use Tase la inmuat nic la germinatDiversificaren pase pas = Nucile macadamia: ne las nici la germina + Cojasinmalere 2 ore + Fines us ce Haea In inmuiat sh nie ta germinat, Migdaole:nmuone 8:12 ore Quinoasinmuiere 20%e Hescasinmvere 15 aaute Griu:tomiere 7 ore Oce:iomiiere 68.0% Owsesinmuiors 8 ore Maisimnuiore 6 ore Canepa nut se last [a famuiat mid ba (Orez:tnmalere 9 ore Porumb: ime one sole mung: inmwiere 24 ere Linte inmate Boxe Niut inmuine 1208 ‘Seminjele de chin inmiore 6 ore Falgit do ove, or, soca su grit pot pins. ap ideal rapid, insinte de consum, fierbinte CConelurit dee este nocesar 8 idratim exeaele, Aoguminoasel, nucle i serine? ‘entra elimina acl ite entrain sotto ational + Pentru © digest. mal usoars, upd inmiereproteiowe otf digerate malt at ayer + entra aeliteraendimee + Pentra a dinian caniatea de toxine oe _aunge I nivel colomsh provocind afeeani grave, 26.Camea Inroducores cei in atimentagic Feral din lapiele mater ete bine absorbit de opi isa edn se intr alretele solide in atimentatin foc necp sé absoorsi moi pain flr din laptete mater, [cet lena se datreaz8 faptul feral din loptle tater devine leg” de allnentele solide care sunt [Anfel este foarte important ex aimentele slide inteoduse in alimentaia un opt alaptat exch, fle ‘gate in fier. lar una cine ele ma bane sure de ie cst desigur came (ence de vB gi demi in speci) Mai mt deci oti, no sto a demonstt cl cu dt vie mat bine ménungts carnea, cu eth mai user ‘organismal poate asia leu Prima carne intros tte ea de paifcurcan, in jural vest de 7 ha, penta ‘ea dup vrsia dela oso introduc caren de ith CComoa do pas, i sam poste ar tba <8 fe consume in medie de 4 cri pe soptamen’s deoarexeDivosjicarea pas pas cestea unt suse bogate de substonfe nutritive eeengile, um arf fee eine, Ditelo care sunt lipsite do proeina animald (ene sao, plas produse Face), nu pot ‘due aportal de nate de eave are nevoie copia Tnceputul visi, devdt dach sunt folesite produse fortiicote aan euplinsnte native (low la recomandarea. redial), Canon este 0 suns excelent de itanina B12, -necsat formal globulelor roi cn singe gi funtion sistema nerves. + Dupl 7: —caome de paste, curean ups stan eat lo pu ¢praaspin © ups § hin = came de vith, por, eale (oleget came stabi, gat bine) ‘© ups tani —pestealb + Dupi 10 an: somo + Dap 12 uni corned gates a iepue, fructe de mate (bine git, a se mare de leg) [Necesarul protec al unui copit Canfiatoa de protsine recomandats pont un opi infant de viet, est: + Ghani = 15p/gcoep 2s + ani 12shhg compli, + 27am tiple comple, CCaloulul > fay ase: penta un copil de 11-12 luni co gretate de kilograme, necesaral protec zk: Coornino Nite a ‘este de 13-14 grame de protein Aceaso poste proven atin elimenile de orgine animal (came, late, 00a, brane, unt it din vegetal (hia, masa, ine eine filegume) amen este un aliment bogat fn protcine gi cant ma ienaford ai bobelupala. Prin amar, este ecomandats ‘fei elon in canst mit 50 de grame/2t sub vost de 1 an gh 5040 grame/zi dup virsta de 1 an) amestecale cir alle alimente (piure de legume, de exemplar penis a vi fae idee dospre cantitaten de proisine connate anamite alimente, iat éateva vom: nv aceste protein se pot dopa pe rvicht 1. an ou potrivit are aproximativ 7 g de protcing 2. 100g phot le pul ya are aproximativ 28 ‘ede proteine 3.10055 somon git are aproximati 22 de protein 6) g ae rans gash fapcaval) ore sproximatv 20g de proteine 5.125 g de iourt de 3% grisime ave proximatv 4 de proteine 6 50g Linke rose pA are apreximatiy 8 Ae prveinery Diversificanen pas eas 6 LLL Tate important <4 protein din deta copia duneavenctrd «i farizeze tol! aminoaciit csenGali Proteinele do orgine animald (case, ous lactate) cunt considerate protcine complete, In eazul in care copia “Gureavossted consul acest curse de protelne tn mat regulate vo concn tof anvnoacil Unelealiente egetale (Geminfele de chaepS, ssia i quinas) sunt considerate de asemenea prteine complete Tin general, proteinee vegetal, eum ar f cee din ci, foc Hint g cereale stage, sunt sical «a protsine incomplete, In tin ce geste potine fummizearh oti aminoacid esenfiai, mincind dont proteine incomplete impreun cau in cars unel ile 0s once dint pine din cova itegrake puter cra proteins complet (Cum afectessd consumul excesiv de protcine envoltarea copia) ‘Un epi prea bogat iy proteire stimulea dezoltarsa 9) mafutizarea Seal precoce,feceezi faci rnialu, acelereazh eiinorea cabin in cose, rete neces do vitamina B12, eresie seul de Tiozd renols, fects ersten copior (rich seat cupradimensicnate), vorizeazi pieterea zincult din forgarism, Este foarte important si finem cont de canttaico de protsine pe eare copii nosina 0 eersma (Alnic sf wu i ofvi in acooai 21 unulcopll mic: un ou la micul den, 505-70 g de came la pra yi un ioust Conmina Nit e sara Toate acest limene nsumeazSaproximativ 20 de de protcine ork «le lua in caleal pe cole din vegetae gi practi repreintsdublul noosa ile wecomandat Sfatui utile despre proparaeaearmi 1 Nada beluga carne insutiient hs 2. Eslenevoie se bine spali si ianti 3, Nuse deeghostl sau so gest in cuptor cu misrounde 4. —Deconprlanen se face nth tn igider ‘poi a temperatura cameei 5, Nurovongelati dupa docongelare ‘Cama crud poate stain congelator pina In 6 luni, Coa git, congelats 9 pistrathcorespunz2tor pind 1a 3 lui. trovduceres chain alimentaia bebelashl recomand incepind cu vérsta de 7 luni, Prima carne infroduss cote ova do paewrcan, pentru ea, dup vast 8 ani i etnies gl carnea de vith, Comite de grsne (g/100 scare) + Rawal + Pow 9g + Miol-85 + Vith-5.g Gumatate din acest gsi sunt momosatarate~ adic sunt ris bune) + Paap + Chacan = 1 g (eo mal sez procent de isin)Diversifcarea pas cu pes 27.Oul in allmentaiasugarulat CCind putem inteoduce glbengul copilali? (Odile sunt in top # alrypni dar recomand entra itreducorea oul aliments copilot schimbate in ulimit ani. Gitbenuyul de ow poste Introd dps virsts do 7 Tun, ini % din gibenug, 1-2 aile mas Hie juste gE dup alle cSteva le un gallons Ing, Este iyportat si urmag regula de 3 2e penteaa vb asgura ch bbeluyal au dervoltho serge sa ‘© intlerani lao (chiae gla gabon) _Aergia a galbonuyi de este foate rr inti In una ulkimetorcecemandie, gbenusul ponte rods chiar si mai deveeme de 7 luni, find considera tun aliement complet, Cu toale actetes, mjeritates speclogtiorrcomand ee ntrodus in aru vSnste de Falun imenttia (Cand se inttoducealbugal de Un studi din 200, «mult alte studi eectuste dlups casi da, indica c, dae so asteapia pana la rst de Tan penta se ntrcucealbusi de ou, aces fucru na impiedc® viseul do a dezvolta lenge seu dermal topics (adied piele wea, ezcome). Malte studi sugeresza cA albusul ar webu intodus tn pteparaide eelor micl la scurt ump dup ce @ introdus gillenugul (penttce are nu au antecedente de Cosmina Nie 6 lori limeniore Sou alergit la ou in frnile) Ui speci chiar secomand8 9 fic intotas de la ncepat ‘oul ntteg, fas pontna a putea oberva eventual argc 4s gilbenay sau albus, indicat ae 6 «3 se introduce pe sind Studit wconte ale Academie Amesicane pent alergit asim $1 tmunclogie, cones oiminiscind bebelusilor oul dup wits do 12 tum, exists de pi In cine ox ma multesanse dea dezvolts sen comparativ ‘ca cora le cst ntrodus ou fnteg mal devreme de (© declare comuns lansata de Health Canad, Canadian Poetic Sodkely, Dietitians of Canada si The Bressticeding Commitee for Canada, principalele onganizaii care efectiones studi despre alimentatla plu, evideniaz8 colo mai recente dover ince Deo impertant deasebith esto declaaje cave conf. moreov @8lingurite de pare) Ziua 5 mir (2 lingutte) + moreow, aproxinativ {0g pare Zina 6~ mae (4 ng) + morcov,aprosimatiy 50 pe Zii.7 dovlencpliintar (1 lingurita) + morcow + In, aproumaty 50.605 pire Ziua 8~ dovlene plicintsr + mr, oproximatv 6, piure ian 9 - dovlese plicivar + moreor + mie, aproximativ 6g pire “Zin 10~ doviecel (1 ingusit) + dovlea pichnar # mie aprox, 670g pine) Zina 1t- dovlecel + mire dovleaeplicintar Zina 12- dovlesl + moreow iva 18 = radicing pltranjel (0 lingua) + dovlcets morcov Zins 14 cadicing patrun + dove plcinar © Aoviece Ziva 15 raced pital + morcov iva Le earof dulce (oinguii s dovlcel iva 17 aro dulce + nse Zina 18 ~ carl due rclovtece-+ mite” Diversificeren pas om pas iva 19 ~ ardel gu (@ Lingua copteecal) + ovlecet+ moscow Zina 20- ord eogu beara dulce +i iva 21 —ardesrogu + pStanp! + dovlecel ‘Ziya 22—fasale verde ( ingsit) +cat dle Ziua 23~fasole vere + dovlce! + more Zina 24 foecle verde + pStraneh + dovlece + ‘Zina 25~ ore basmati fale verde-+ meow Zina 26~ contol dulce tarde roo ytranel Zina 27 pitrujl+ dowel + faole vere Zina 28 —eng-eg + dovlcelt mocow, aprosimativ 1205 phe Zins 29 dovlecel + mi + dovlene plcintor iva 2D carlo dae doves! + ard Recomandisite seine ce fae seers Ia enines fnvrelcert aliments, sunt dest de pecmisives spun ‘Gh aproepe fate aoentee e po introdceincepind es ‘via de 6 luni omic copie, bineiajeles 8 este fmportants aise o anus ordine a setroducent oe. fansie de mpl de digests de aevole de nun ale copii ‘Af, pontru perioads 612 luni ap aves ‘unmatearede recom © ponte prima fund de diversiiane va let ghia dups abel de ma sus Cosmina Ni * © ups cs afi ineodus alimentos din tbe, ue introduce camoa de pai curcan (palpate paver) © jar vaste de 7 tn putt introduce «za deadova masa, ea de fucte la nical dejan dup co afi iettodus 45 fete, pute Intredtuce out (nt psbenugul, apo albugul ~ 946 i capitol ous) alle fruct¢ilegume de sez0n, pot determina alors sever, pot pune vinla in perech im urma unot real alergicr lolate. Recomandaren este 98 5° introductaceste Cosmina Nina Pt * “ ipa vies de 12 + Mezlan snt itl neecomandite th eta bsbeugtt che gm copay ainda waders proceed pare tinged ke Conon cle cola apece pol Méiniaeasatcigtccndmeisioe rie a a eae tT ales adultes se To va spit ot ces shrcide seme spmitemedignre Sori sata Sa “nainld a tt citte pe tar ling, Ne edoe Heke eet Crammer pine acorn sade Zale sen an eaine nti: alienate nl deve ea des, See itr wf recom vo ironed at prone 24 deni aa cb vin deal pont be ot preps dl nh fos din desi hp 1a), eu aa coco de slop de ae,cONCLUZIL fncepind ca vérta ce 6 luni bebslugul at Arcbai oa ineap a primcash aliments complemontre, fn pu (fh de Tapele eterno formula, infil de 23 fon per intro 8 ln resend pn la 3-4 on pe ntre 9-11 lr, Unt 1224 la a tebu sh primase guste ntriive,oferite de 120 po 2 ups cum se dorete [Na Isai copia nsupeavegheat in timp + De bles, se recomand inceperea Aiversificdrit cw legume. Urmind ea la 7 luni si ie inode ruse a miedsiun. + Apa ge ofee eu 30 minute inaintea mes on 3049 inate dupd tae nw fy empl mee Sa Imedat dps mast + Alimentele se prepacd temic la incepta AiversifcSei, proferoil Ia abur, ineisiv fructle (ca xcepia avocado ghana Ane in jum vaste |e hint sh se ofore crude facee + Preparai_mincare proespiti copil pene asimilarea usin gi creqenea arronionsa gt Sanaloaeh. gi ma alegoi ca variants penta messie colce ‘ic mneaea la bowean pena bebelus din comer Cosmin Niu 1 ——>_]_HH + Spllagvk fntokdeauna pe méint bine inaote de preparacea ani gi dup alingerea cenit ccude, + Spal Intouteauna inaints de gitre fructele legume, carne sau ose + Iwas opi si se spe pe main’ dps atingorea animaleloe de companies duph emery 1a walt dar stiminte dea rmincs. + Git bine toate pradusslealimentace gi Fite pin jung la temperatra adeevats imante de Je administra coplu © Nn salva gi refolosi aliments din care copia a mancatjumstats * —vitati oun crude, ingholaté de cash, rmoionezo de cas sau desert cate contin ota nefere + Onl se fierbe pana cand galbenusul si lou sunt erm, Mera de altine, do exemple, ar putea provec botusmal infant din causa imatritii teactlui intestinal unui opi De acwea se seromandis Introcivcorea mort ups viata de 12 uni © Laplet de oxigine antl, nu a rebut si fie nirodus ca un inleuitor pent lapse matoen cau formulé pink ln 12 luni Aceasty wcomandare ce atoreazS fatal cd pte inet de vack 8 poate sustine n mad cowspuneStr un copil in crestere Nu ate toate companenele nutritive neces peru cage stmm Diversfinrea pas ex pas i ee Gonctores dint’ « copia Exist de asemenea, Alifcullate in digesin proteinekor din lapte de yoo Toure i brinza st culate, pin urmace, nd 8 fe mai usor de digeret. Alogef aoatele de cape aut sna gras de MG. S Gieicele sunt foarte acide st nul opi ew insta nak mich de 12 lan suferd erupht coanate rot destamac cauzate de eciditae ‘© Cemtacesle pot determina ler severe, pot pune vin in pesca in gema unor react alergice Moles. Recomandatea este sh se iniraduci aocste alimente ct mera cit mai rz ‘+ Mecelurile sunt total nerecomandate dicta bebougul hist gi + copa, avdnd in ved procoele de prepaare 3 ngredientele fost © Conserele, ceke 1a cutie gi in special pate, nu sant recomandat, Motivl ete acelag ein seal mezeurio, ‘+ Prijlte mw ar tea sa regaseasca i fn eta adult, ai aes In cea a cop Pot eauea dunt de stoma probleme digestive ‘© Ceaiul confine compusi care pot interna ct abserbfa de fice gf ma este rocomandat pentru copit ric. Consumal de sus, chiar gf natural, poate rece ‘petital copa penta alte preduse aimentare si poate provoeca scaune mk Cosmina Nitu us + Zahir, samoa aw tobulese introdise tn lime ntatia bebelusulal ma devieme de véesa de 12 Lan, Sacea chiar ct mai aproape de? ani, + nih ebelagul dear cu lingaria Copia are nevoie si iavole sk manneo cu lingua Doar apa saptle pra se dau cu ajutoral bieonali sat nute eu coe: + Geveale bogete in ler tebuiese adminsteate ow regoloritte cl pin pn la vata do 18 Ini Alege comet integete, din plan, im loc ctor fnstont nce © Oferti copula © variate de alimente, pentru o alimeatatie echibrai. Peionda de In magtere PANS Is doi ani, este considerats 0 ,lereates ies” pentru 0 dezvoltre opvin, cit 4b pontru sinataes vine nepalBIBLIOGRAFIE 1. FEEDING INFANTS ~ A Guide for Use in th Child Rtston Progeas( Unie Sates Department of Agriciltuce Food and Nutrition Sevvice) 2 Complementary feeding ~ World Health Organization (The Global Consultation on Complementary Rending, convened by WHO 1043 December 2001) 3. Guiding Principles for feeding nome brcstled chin 628 month of age ~ Work! Health Organization “4. Amesicon Acadamy of Alergy, Asthma and tnmunology - Prevention of allorgies and asta in ction 5 David Welle - Saperetimente = Avimentajia st meccina vitoralut ‘CUPRINS noxticore 1 Introduces aieMOFeonmnne sinners 1, Sistema igestiy al ebelugal.. 12 Praia alimoataes 2 Grupeleakinenate. 2arwoel, — Conbini deiise crt 22 Logumele . Contin asicioase cu legume. 23. Combinareaalimenteor. 2A Lichidoein aimentats copia 25. Coveslle i paoudecoeaele. 206 Carne necesarul protec. 27.Oulinalimentatia sugarat 28 Lach vernon 29. Chidal introduce slimenteor. 2210 Industri te 2.11, Grist. BAB. Supetlimentencnennen Alinaste¢ suprtimets sre ub a tatrie io 2.13, Suplinenteeainwntare 3. Aerie aliments nr sooner 4. Sipura geno abimenteloe5. Meni rosomands — 07 S54. Aimentaia copia constiptie dieee107 52, Aimente intrsve” i det sugar “Tal prime alimentos bbetugul. Biltiogeatio,