Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • SN Sibiu

    Uploaded by

    Ramona B
    13 views71 pages

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    13 views71 pages

    SN Sibiu

    Uploaded by

    Ramona B

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 71
    CAPITOLUL 2 - SISTEM NERVoS 136, Organismal uman are functii complexe care: a sunt relate Tumai voluntar, sub influenta voi Ot dear tepetil voluntare sl invotunrone _ involuntare, dar reglate de si ea z glate de sistemul ii e. sunt control! MES al sstemului nerves err funci volun . fe de sistemul endocrin si shes at somali docrin i sistemul nervos eu ajutoral strict al 137, Musculatura organismului a. se clasificd in: muscututa : rt le scheletic& regiata de SN vegetativ si musculatura b. este somatics, regiata de SNV simpatic ¢1 ne SNV simpatic si musculatura neteds reglaté de SNV ©. este inervat’ de SN somati et ave, pentru musculatura scheletic& si de SN vegetativ |. cea vi si i N a oa oes Blain (exo si endocrine, este reglati de SN vegetatiy vegetativ 3 ‘atica si a glandelor (exo si endocrine. este reglati de SN 138. gnetile complexe ale organismului sunt reglate astfel: | pentru musculatura corpului si pentru glandels i i i eo Si pentru glandele secretorii (exo si endocrine, b. cates inept este controlata de sistemul nervos central si somatic ¢. funetiile metabolice si activitatea glandelor secretorii i j i cele endocrine. influentate de sistemul endocrin ; ee . glandele seeretorii (exo si endocrine) si musculatura corpului sunt influentate exclusiy de sistemul endocrin ¢. functiile metabolice si cele ale musculaturii sunt controlate doar de sistemul nervos somatic 139, Rolul de reglare a functiilor organismului revine: a. exclusiv sistemului nervos vegetativ b. atét sistemului nervos, cét si celui endocrin, cele 2 sisteme sunt in legatur’ si interdependenta c. numai sistemului endocrin parasimpatic, prin influenta asupra metabolismului d. exclusiv sistemului nervos central, somatic, prin reglarea activitatii musculare e. sistemului endocrin si sistemului nervos simpatic, numai lor, pentru influenta asupra metabolismului 140. Din punct de yedere teoretic, activitatea fiecdrui centru nervos poate fi clasificaté astefel: 019 A a. activitatea senzitiva sau compartimentul senzitiy. cel care transmite potentialele (PA) de actiune spre efectori : ‘ b. compartimentul sau activitatea motorie, partea care primeste PA de la receptori ¢. compartimentul sau activitatea motorie, cel care transmite comenzile spre efectori -d. activitatea sau compartimentul senzitiv, structura unde ajung PA de la receptori ‘¢. compartimentul senzitivo-motor unde ajung informatiile spre efectori G " ‘ gpicial iyelul ganglionului spina Ff prelungire, se afl 18 YS in retinB-celulele cu conus, 4 prelungire si gise afla in ganglionul spinal 141. Neuronul ‘a. unipolar, b. unipolar, are ¢, pseudounipolat e bastons¥ geudounipolar are o prelungit® reprezints unitatea morfo-funcHion® 142, Neuronti sunt de mai multe feluri in functie de ‘olari in ganglionul spinal = _ Seen b eee omipalr =n gangiionul vestibular SCarPe spir ¢ anipolari - celulele cu conuri si bastonts din & multipolari - in scoarta cerebrald, cerebeloasé ¢ pseudounipolari-in ganglionul spinal o singur , are o singur b forma de»! 14 a SN numarul de pretungiri: ransforma in PA tia lor, in: re prin axul Jor preiaw stimulit si tt 143. Neuronii se clasifica dupa fun ‘a. receptori sau senzitivi, c (potential de actiune) b. somatosenzi mediul extern sau din interiorul organismului ¢, senzitivi, motori si intercalari 3 4 motori, axonul lor este in legatura sinaptic& cu efectorit e, senzitivi si motori tivi si viscerosenzitivi, care prin dendritele lor preiau stimulii din \44. Neuronii intercalar: ‘a. nu se clasificd in senzitivi si motor b. se clasifiea in senzitivi si motori ¢, fac legatura intre neuronii senzitivi sicei motori d. fac legatura intre neuronii motori si organele efectoare e. fac legatura intre neuronii somatosenzitivi si viscerosenzitivi 145, Mielina a, are rol de izolator electric pentru dendritele neuronului b. are rol de izolator electric si este 0 teaca a axonului = ae permeabilitatea ionicd a axonului gi astfel se explic’ conducerea mai rapida a 4. fiind un izolatorelectic, incetineste conducerea influxului nervos ¢. fiind un izolator electic, accelerezd conducerea PA 146. Teaca de mielina de la nivelul axonil ilor si i ‘onilor neuronilor sistemului nervos periferic: a. este produst de oligodendrocite : aa b. este produsi de celulele Schwann, o celula produce pentru un axon. c. are discontinui , numite oligodentrocite d. are discontinuitati, numite noduri Ranvier ¢. este continua, fara noduri le . de la interior spre é jcli col Sana pre exterior: teaca de miclina - ¢, de la interior spre exterior de izolator electric d. de la exterior spre interior: ‘Schwann si teaca de mielina ¢, de la exterior spre interior: teaca Henle. de izolator electric fi tol de izolator electric, teaca teaca de mielind, teaca Schwann si teaca Henle « cu rol teaca Henle-cu rol in permeabilitate i rezistenta, teaca teaca Schwann si teaca de miclina — eu rol 148, Axonul neuronilor sistemului nervos central are urmatoarele inveliguri: a, de la exterior (suprafafa) spre interior: t i es curcltimslenrelEuis pI feaca Henle, Schwann si teaca de mielina - b, numai teaca de mielina, secretata de oligodentrocite (0 celula produce mielina. pentru I axon) ¢. doar teaca de mielina cu rol de izolator electric, secretatt de oligodendrocite d. de la interior spre exterior: teaca Schwann, teaca de miclini-produsé de oligodendrocite si de teaca Henle ¢. de la interior spre suprafaja: teaca de mielina, secretati de celulele Schwann, teaca Henle si teaca Schwann 149, Neuronul este format din: a. corpul celular (dendrite): pericarion si axon b. pericarion, dendrita si mai multi axoni ¢, corpul celular (pericarion., dendrita si mai multi axoni d. corpul celular (pericarion., dendrite (freevent mai multe) si axonul, prelungire unica e. pericarionul (corpul celular), neuroplasma si axonul, prelungire unica, fara dendrit 150, Corpul neuronal sau pericarionul este format din: a, neuroplasma ~ membrana: neurilema-citoplasma si nucleul b. neuroplasma-invelis si nucleu ¢. neurilema-membrana, neuroplasma (citoplasma) si axonul 4. neurilema, membrané cu structura proteica, dendrite si axon , neurilema, neuroplasma, (citoplasma. si nucleul 151. Organitele celulare din neuroplasm& sunt; a comune: mitocondrii, ribozomi, centrozom si specifce, corpusculii Nsst b. comune: mitocondrii, ribozomi, corpii tigroizi si specifice, neurofibrilele c. comune: mitocondrii, ribozomi, reticul endoplasmatic, centrozom si specifice: ae ‘bozomi, reticul endoplasmatic d. : mitocondrii, ribozomi, reticul atl , i ates ‘mitocondrii, ribozomi, reticul endoplasmatic si specifice centrozomul, compiitigrizi si neurofibrilele wadneinis siti eo". sma sunt! plasma si (neuronal) si neurofibrilele specifice din neuro} itele celulare specific plasm a 152, Organtele co87;— eu rol in metabolismul C&T Conducerea influxului nervos a. corpii tiga Sou rol de sustinere $i 1 rn b. neurofibrilele ~ © ee : , neuroplasma nducerea influxului nervos $i conducsren infuxului nerves sineUPOPIESMA. 54 condveer® | nneurofibrilele — cu rol de sust ©, ne i i nervos $i Corpusy tigroizi . rol de sustinere $i in conducerea influxului si corp So 4. compii tigroizi - cu 3 ; si corpusculii Niss! — cu ro ‘a cu rol in metabolismyl, neuronal, st Sonus? f e. corpii tigroizi sustinere Neuronul are organite specifice ewan, il i ‘i i in prelung! a. neurofibrilelor - care sunt in pericarion gi in pretu eh or tl j in dendrite, b. corpii tigroizi, care sunt in neurl ema si in Seaatiloc Fee ¢. corpii tigroizi, care sunt in pericarion, la baz t ii Nissl 4 neurofibrilele, cu rol in metabotismal neuronal $t ny si corpii trigoizi, e ¢. neurofibrilele, cu rol in transport-con c \ducerea in! rol de sustinere 154. Corpii trigoizi: : as} a, sau neurofibrile, au rol in metabolismul neuron: b. sau Nissi au rol in metabolismul neuronal ‘ : c ¢. sau Nissl au rol in conducerea influxului nervos si de sustinere mecanicd 4. sau neurofibrilele se gasesc In. pericarion si la baza dendritelor e. sau Nissi se glsese in pericarion si in prelungiri 155. Neurofibrilele: ; : a. sau corpii Nissl, au rol de sustinere si in conducerea influxului nervos b. sunt in pericarion si in prelungirile multiple, dendrite, dar fara axon c. sunt in pericarion si in ambele tipuri de prelungiri d. au rol de sustinere mecanica si in metabolismul neuronal au rol de sustinere mecanica si in conducerea influxului nervos, se numese $i corpi trigo! 156. Neuroplasma: a. contine centrozom — neuronul se divide permanent b. nu confine centrozom, desi neuronul se divide toat& viata ¢. confine organite specitie: corpusculii Nissl, neurofibrilele si centrozomul d.nu confine centrozom, pentru ca neuronul nu se mai divide, de la o anumit& varsta €. este citoplasma pericarismului 157. Dendritele: i poe ey frecyent, contin neurofibrile . au rol in i i i il waite preluarea impuisului nervos si il conduc spre axon, fara a trece prin. ¢. preiau impuls nervos $i il conduc ca PA spre pericarion > d. contin neurofibrile si corpii tigroizi e. contin numai corpusculii Niss], cu rol in conducerea influxului nervos i —SE-EE 158, Axonul: Y ae b, contine axoplasms jn ree endoplasmatic Sunt: mitocondri, Reurofibrile si yer), oP as fibrile si vezicule ale *eticulatuj - inal se ramifi i — d. are la suprafay 4 dendritele, i ” . e. are la suprafaya °!°™2, cu ro in Blocarea cong ol” Mediator chimic 8 axolema, cu ro} Propagarca no PA 159, Axonul: 2. poate fl unic sau pot f mai muti b, are aceleasi invetisur, Bisse 'a acelasi neuron periferic Pentru neuronii sy Central cit $i pentru cei ai jy etunea terminala se rami ess, Se ramifica, formeaza 4. are in portiunea fing ¢. preia prin terminati axonii vecini butonii terminali, aici sunt veziculele a, denumita butonii term ile Tui, denumite butonii inali, eurofibrile r mitocondrii terminali, stimulii 5 i Ti conduce spre Pa, Nevrogliile d. au rol trofic, de Protectie, de s e. au rol in sinteza eee tecii de mielina 161. Care din urmatoarele afirmatii sunt false: a. celula Schwann si oligodendrocitele s dar nu contin neurofibrile fagocitar pentru neuroni 162. Conductibilitatea: c3is 0 Propriclate specified neuronului, nu apare ta alte tipuri de eelule b. neuronala este proprietatea de a genera PA care se pot cau iu propaga la neuronii vecit © neuronal, pentru fibrele (axonii. mielinizate (mielinizati) se produce in mod saltator s : 4. neuronalé, la nivelul axonilor amietinici este lentd, se desfasoara din aproape in aproape” hey ee este proprietatea unei celule vii de a conduce un PA 163, Sinapsa: stone a Seen legatura functionala axoaxonica, adicd face legatura intre 2 ramificatii axonice ale aceluiasi neuron 7 te ie, perenne placa neuromuscular, este legatura dintre neuron si muschiul neted c r ©. asigurd transmiterea influxului nervos fntr-un singur sens . d. la nivelul SNC, este conexiunea Seca ra Fi eee vcd la nivelul SNP este legatura functi leuron dintte'T netron - ele enunturi ; a rt mediator thimie se elibereaz din ane posing a. la nivelul sinapsel. ticd si fanta sinaptica au Sai fh tor ‘ imig b, memibrana presingPi” ator chimict, cel mal "APO stsinaptica rana postsinaptic €, SE CuMOSE Pete A ronul chimicse afl pe men apostate 4, receptorii pentru mec". 4 permanent mediator’ » $i in afara ayy fe in fanta sinapticd se elibereazi P influxului nervos 164. Ce nu este fals in ul rate, cu exceptia: 165. Urmatoarele enunfuri sunt adev Rei ‘a, mediatorul chimic eliberat in fant a mediatorului chimic pe receptorii specifici de pe membre, postsinaptic’, apare un potential postsinaptic onl pit . potentialul postsinaptic excitator, in cai ial terminal de neuron Pa sic re BGA race mediatorului chimic pe receptorii specifici de pe membrang jnapticd apare un potential terminal de plach , Pe ieeeeaal poesia excitator sau potentialul terminal de placd nu este py (potential de actiune) xeazi pe receptorii specifici de 4 i neuromusculare se numey, 166. Sumatia temporala si somatia spafiala, ca proprietati speciale ale potentialuly; postsinaptic excitator: Stee a. determina aparitia unui PA in membrana presinaptica b. blocheaza aparitia PA in membrana presinaptica ¢. nu au nici o influent in formarea PA 7 d. determina formarea PA in membrana postsinapticd ¢. blocheazé formarea PA in membrana postsinapticé 167. Dupa mecanismul de transmitere, sinapsele pot fi chimice sau electrice. Ce afirmatie nu este gresita? i ‘a. aproape toate sinapsele din SNC sunt chimice b. aproape toate sinapsele din SNC sunt electrice c. la nivelul miocardului exist sinapse chimice d. in sinapsele chimice conducerea potentialului este bidirectionala ¢. in sinapsele electrice conducerea potentialului este unidirectionala 168. Oboseala transmiterii sinaptice: a. apare numai in cazul stimularii repetate gi rapide a sinapsei excitatorii . ¢ste un mecanism de protectie impotriva suprastimularii postsinaptice . se explica prin supraincdrcarea terminafiei presinaptice cu mediatorul chimic d. poate fi intarziata prin diminuarea frecvenfei stimularii sinaptice €. nu apar la nivelul placii neuromusculare etn sinapticd poate fi influenjata de unele medicamente, Care din afirmatii a. cofeina creste excitabilitatea > ’ b. cofeina gi unele anestezice cresc excitabilitatea -¢. anestezicele scad riscul de aparitie al oboselii sinaptice ol anestezic cad excitabilitatea influenteaza excitabilitatea in moduri diferite a Je afirmatii referitoare \ a re a ul ‘i sul peryos are ca mecanism A Sunt adey, ste res t tel este reactia de rispuns efectorut fine °Xceptia: i TU La act Mate refte ste reacti a iy poste este Teactia de raspuns ui i efectoare (Muschi sau gi; a tl ' au glanda) « pa anatomica a actului Teflex este ap “ rerupered SAU Sectionarea chil afore Ttlex tructura excitabia, i. REM 0 8 cu raspuny * in conducerea stimululur on Bose indifere i in transformarea stimulului in BK o fate 0 structura neimportanta, reflex 4 oh . ua exul se prod " peste structura obligatorie in aparitia spunsulat si . absenta sq Teflex nt de Intensitatea stimu luh lui je de tipul de stimul receptorii i (72. in 4 sunt adevarate cu exceptia: cs small xteroreceptorii primese stimulii dinafara é ecptorii si chemoreceptorii sunt exter t aroreceptorii si chemoreceptorii sunt vis “ proprioceptorii informeaza despre poziti . i fica in Mai multe cat ii Megorii, Urn . . Urmatoarele Organismutui Toreceptor| ‘ceroreceptori ie 5 OE i prioceptorii permit controlul miscarii ithe “centri se clasificd in functie de tipul de energie Froreceptori, stimulati de variatiile de temperatura © Pe Uete22& in: fremoreceptor, stimuli de reacile chimice declangate de tum noreceptori, receptori pentru tact, vibraii si presses ceptor, stimulati de deformarea membrane celulare joreceptori, receptorii (Rp) pentru tact, vibratii si Presiune j ori au diferite viteze de aparte: fazici, Rp olfactiv, se adapteaza rapid tonici, Rp olfactiv, se adapteaza rapid i fazici, Rp vizual, se adapteazA greu tonici, Rp vizual si cel olfactiv se adapteaza greu u exceptia celor pentru durere, care nu se adapteaz reflex: ‘ea aferenta este legaitura sinapticd dintre Rp si axonul neuronilor motori slea aferenti este legdtura sinaptici dintre Rp si terminajile dendritice ale i nervosi sunt la nivelul maduvei spinarii, sau la niyelul cortical sau ii nervosi sunt muschii sau glandele pelea . 2 erent este legatura sinaptica dintre Rp si dendritele neuronilor senzitivi Ww it 176, Penta rf ecano sau termoreceton . a: ee meh so landed oe bern sunt muse sao glandele i i d.calea aferent’. din axonii neuronilor motort somatici si ve de la centrul nervos la zona receptoar E 177, Sistemul nervos: 4 strit | ap st a eglarea activi museulturit °® | rare rol replrea activitstilplandelor Cr I are rol in reglarea activitali alandelor : oe g ii scheletice este realizata de SN vegetativ : i it som exo si endocrine) este realizata de SN somatic A tien 5b ol * HOt 21GAnOe _ Substanta alba q = au a. cuprinde go, rida yg, SPinags: b. se Biiseste sip = anteri Sor t termice gj Prot donut tetera Ras, Si du “Ordon laters} b. protoneurony] ae Sc in Diele J ¢, dentoneuron Ste in ganoy 4, al l-lea neuron este in 66 gat Spina} , Biisest le anton © axonul celui de.) Use cee buh “™tioare ate ™Maduve| 213, Calea sensibilitai rage iecteaza fy ty aria . a, Feceptorii se Somestezicg | "Ere (Protopat, b. protoneurony} ge so" Muschi nets tet afla in c. dentoneurony} se S al dal eee neuro, mane tal eset me a madi e, axonul celuj de., noo ; ui de-g) Ml-lea Neuron, z Proiect . ab triiaied a 214, Calea Sensibilitatij tactile fine (epicriti nae a. receptorii se gAsesc Ia nivelul piel b. protoneurony} SC Baseste j aa & dentoneuronul se aay #8Pelona png 4. al IMl-1 Nal Posteri “axoml ce nO? 5 afl in tlamad OA ale mauve eromilcelit deal Tea nee roi 215, Calea sensibititatit Kinesterice a. receptorii se gasesc in Muschi netezi b. protoneuronul se gaseste in i ¢-dentoneuromul se gaseste in buih PosHOate ale madi 4. al Ill-lea neuron se afl in talamus al IIl-lea neuron se proiceteaza la nivelul cerebelului 216, Calea sensibilitagii interoceptive: "a. receptorii se gasesc in vase __ b.protoneuronul se aflé in ganglionul spinal | ¢. deutoneuronul se afla in talamus d. al III-lea neuron se afla in maduva €. zona de proiectie este in cerebel falea sistemului piramidal: a. are origine in lobul parietal , b. fasciculul piramidal incrucisat ajunge in cordonul lateral al miduvei ¢. fasciculul piramidal direct ajunge in cordomul lateral al mt _ 4. fasciculul piramidal incrucisat ajunge in cordonul anterior al mi controleaza mobilitatea voluntara 253, Emisferele cerebraje n al b. 1 cI d IV e. laterali contin Ventriculij: Sferelor a. frontal Srebrale prezinta urma oleh torii lobi: ¢. orbital 4. temporo-oceipitay medi e. temporal ee 255, Fafa laterala a emisferey a. occipito-tem b. temporal c. occipito-te d. orbital e. nu prezinta lobj lor cerebr; i Poral mediat ale prezinta urmatorii obi: ™Poral lateral 256. Pe fata mediala a mj. Peceerain "Misferelor Cerebrale se aseste santul: b. orbital ¢. occipito-temporal medial d. occipito-temporal lateral e. corpului calos 257, Pe fata bazalai a emisfere! a, central Rolando b. corpului calos c, orbitale d. olfactive €. nu prezinta santuri Tor cerebrale se gisesc santurile: 258, Partea temporo-occip a. girul postcentral b. girul hipocampic ¢. girul occipito-temporal medial 4. girul precentral e. girul occipito-temporal lateral itala a fefei bazale a emisferelor cerebrale Prezinta: 259. Emisferele cerebrale: a. substanta cenusie se afla la suprafafé dar si in profunzime b. substanta cenusie se afl numai la suprafati ¢. substanfa cenusie se afla numai in profunzime 4. substanfa alba inconjoara ventriculii II si IV €. substanta alba inconjoari ventriculii I si II i jal: 274, Radic anterior scr sa a. prezinta pe traiectu’ cl B* nu b pontine fibre sensitive $i motor 6. este format dn axoni ai neuronilo 4 formeazhcaleeferent ale arcurlor ref teste formatd din axoni ai neuronilor s yr motor reflexe medulare itivi pseudounipolari 275, Radacina posterioara a nervul ale ai int un ganglion spinal p ei viet a Pe tonl te uronilor somatomotori din cornul anterior al maduvei cl c. este visceromotorie a d. confine neuroni somatosenzitivi e. confine neuroni viscerosenzitivi 276, Ganglionul spinal confine: a, neuroni somatosenzitivi b. neuroni somatomotori ' ¢, neuroni viscerosenzitivi d. neuroni visceromotori €. fibre vegetative simpatice postganglionare 277. Neuronii somatosenzitivi din ganglionul spini a, formeazi ridacina anterioara a nervului spinal b. culeg informatii de la proprio si exteroreceptori lor formeaza fasciculele gracilis si cuneatus ale sensibilitatii epicritice 4. axonii lor formeaza fasciculul spinotalamic anterior al sensibilitatii dureroase ¢. reprezinta protoneuronul c&ilor ascendente 278. Neuronii viscerosenzitivi sunt continufi_ in: a. cornul anterior b. cornul posterior ©. ganglionul spinal 4. comnul lateral in jumatatea dorsala €. cornu! lateral in jumatatea ventral 279. Neuronii visceromotori sunt confinufi in: @. cornul anterior b. cornul posterior . ganglionul spinal d. cornul lateral in jumatatea dorsal ©. comul lateral in jumatatea ventrala 280. Trunchiul nervului spinal : a confine fibre somatomotorii $i Somatosenzitive b. Contine fibre visceromotorii si viscerosenzitive 2 g 3 3 a a emite trei tipuri de ramuri €. emite patru tipuri de ramuri 4a 281. cecal, ale nervului f. brachial P soracal {occipital e gacrat ce nivel ramurite y sp oral Stra ale nervului spinal mu form p, Jombar \eazi plex? ¢, sacral 4. brachial , cervical 282. gga, Reflexcle miotatice: ‘g. sunt formate din doi neuroni pp arcul reflex se inchide ta niv ¢, sunt reflexe polisinaptice d, sunt reflexe de aparare ¢, sunt reflexele achilean si rotulian elul maduvei spinarii g4, Reflexele miotatice: a. receptorii sunt fusurile neuromus culare : lea aferenta b. - aceon ee paauete de neuronal somatosenzitiy din ganglionul spi & formatd de neuronal viseerosenzitv din ganglion aa {efectorul este fibra muscular striata , e. contin neuroni intercalari 285, Reflexele nociceptive: ‘a. sunt reflexe de aparare la stimuli durerosi ip. au ca receptori specifici proprioreceptorii sunt reflexe monosinaptice d. contin neuroni intercalari € au ca receptori specifici exteroreceptori 286, Reflexele polisinaptice: a, nu iradiazé la nivelul SNC 3 se supun legilor lui Pfluger = fess diferit, in functie de intensitatea stimulului ‘ d. se mai numese si miotatics o ‘¢-au rol in mentinerea pozitiei corpuli i nervi cranieni au in structura lor fibre vegetative: ‘SheMet vi iedenat va 295. uUrmatorii nervi cranieni suni vagi glosofaringienj oculomotori abducens accesori t humai motori: 296, Urmatorii nervi cranieni sunt micsti: yagi : trohleari faciali trigemeni vestibulocohleari 297, innucleul ambiguu ay Oculomotori hipoglosi 8 glosofaringieni vagi Gaccesori originea reala fibrele motorii ale nervilor: 298, in nucleul solitar se afta dentone cranieni: faciali glosofaringieni @ vagi e accesori hipoglosi ‘uronul fibrelor senzoriale ale urmatorilor nervi 299. Urmatorii nervi cranieni au in structura lor fibre vegetative: oculomotori faciali ‘trigemeni trohleari Ov 300. Nervii oculomotori : sunt motori fibrele motorii au originea reala in nucleul motor din mezencefal originea aparenta este in sanful bulbo-pontin fibrele vegetative au originea in nucleul accesor al oculomotorului din bulb © au in structura lor fibre vegetative 301. Nervii oculomotori: au originea reala in mezencefal ! au originea aparenta retroolivar inerveaz& muschiul oblic superior al globului ocular inerveaza fibrele radiare ale muschiului ciliar parent’ se afla intre pedunculii cerebrali i uchiul: 302. Nervii oculomotor! inerveaza m' lic inferior i ridicator al pleoapel superioare drept superior ) drept extern © oblic superior 303. Nervi oculomotori inerveaza: dreptul intern oblicul superior dreptul extern ‘ : mugchiul sfincter al irisului @ fibrele cioulare ale muschiului ciliar 304. Nucleul accesor al oculomotorului se afla in: bulb punte mezencefal maduva prelungita cerebel 305. Nucleul motor al oculomotorului se afla in : bulb Gpunte @ maduva prelungita &cerebel @ mezencefal 306. Nervi trohleari inerveaza: . dreptul inten ? oblicul inferior @ oblicul superior dreptul extern @ ridicatorul ploapei superioare 307. Nervii trohleari : a. au originea reala in bulb @ au origina reala in mezencefal @ au originea aparenta pe fata posterioara a trunchiului cerebral sub Jami evadrigemina @au originea aparenta in santul bulbo-pontin sunt micsti 308. Nervii trigeme Broce sensitive conduc informatii de la tegumentul fetet fibrele motorii inerveaz muschii mimicii fibrele motorii ineryeazé muschii masticatori originea reaia a fibrelor motorii este in punte © originea aparenta este in santul bulbo-pontin AAG 309. Nervi trigemeni; protoneuronul fibrelor sensit ensitive deutoneuronul fit eee ; relor Sbanets ganglionul pains GPE ! nas ot Se afla in nucleii Rienna¥en ‘trunchiul inerveazi muschii masticatori oe - ramura mandibulara este numai Motori ie 310, Nervii trigemeni au originea ; in sanful ponto-pedunculay retroolivar fata anterioara a puntii in sanful bulbo-pontin. 6 in spatiul dintre picioarele pedunculilor cerebral i 311, Ramurile nervilor trigemen : oftalmica este senzitiva maxilara si mandibul: i ‘ara sunt sensiti maxilara este motorie ead | @ mandibulara este mixta @ maxilara este senzitiva 312, Nervul abducens: inerveaza muschiul drept intern originea aparenti este in santul bulbo-ponti originea reali se afla in mate cece jeste mixt inerveazi muschiul drept extern 313. Nervul facial: fibrele vegetative au originea in nucleul salivator superior si uiehcad lacrimal fibrele vegetative inerveaza glandele lacrimale. submandibulare si subli i . T fibrele vegetative au originea in bulb ep ) fibrele vegetative au originea in punte @ are originea aparenta pe fata anterioara a puntii 314. Nervul facial: }deutoneuronul cai sensitive se afla in nucleul ambiguu deutoneuronul caii sensitive se afla in nucleul solitar fibrele senzoriale culeg informatii de la corpul limbii fibrele senzoriale culeg informatii de la baza radacinii limbii @ nucleii lui vegetativi se gisese in punte 315, Nervul facial inerveaza: a. muschii limbii b. muschii mimi . muschii masticatori 4, muschii laringelui ce. muschii faringelui (sui ia glandelor: 316, Nervul facial influenfeaza secrefia g! a, lacrimale b, parotida G Ppmandibulard d, tiroid’ ¢, sublinguale bulare se afla in ganglionul Scarpa . Nervii vestibulocohleari: 1c a ganglionul Corti a, protoneuronul componenter ’ b, protoneuronul componentei co! ¢, este nery mixt 4d. nuclei cohleari se afla in punte e, nuclei vestibulari se afla in punte tei vest i hleare se afla in 318. Nervi vestibulocohleari : a, sunt senzoriali fi b. au originea aparenta retroolivar u ¢. au originea aparenta in santul bulbo-pontin d. nervii vestibulari se afl in bulb e. sunt motori 319. Fibrele motorii ale nervilor glosofaringieni: a. au originea reala in bulb 5 b. au originea reala in nucleul solitar 9 . au originea real in nucleul ambigua ) . inerveazi muschii faringelui si limbii e. inerveaza muschii faringelui 320. Fibrele senzoriale ale nervului glosofaringian: a. au originea in ganglionul geniculate 3 b. culeg informatii de la corpul limbii ¢. culeg informafii din treimea posterioara a limbii 4. deutoneuronul se afl in nucleul solitar din bulb ©. culeg informatii de la baza radacinii limbii 321. Fibrele parasimpatice ale nervului glosofaringian provin din: a. nucleul salivator superior . bulb ¢. nueleul lacrimal 4. nucleul salivator inferior ¢. nucleul dorsal al vagului 9 oe ; ce 3 pet, rags ative ale nervului glosofaringian influenteaza seeretia glandelor: b. submandibulare ©. parotide d.lacrimale e. sublinguale 323, Originea aparentd a neryulyy ie fafa anterioars a punt ean este brintre picioarele pedune ti ein gantul bulbo-pontin nF cerebral d. lantul preolivar ¢ lanful retroolivar 324, Nucleul solitar: a. este motor 'p, este sensorial c. este situate in bulb d, este situate in punte e. cuprinde deut ii a i Yoneuronii fibrelor senzoriale ale nervilor facial lor faciali, glosofaringieni si 325, Nucleul ambiguu:; a. este senzorial p. este motor c. este situat in punte deste situat in bulb e, formeaza originea coll inea reala a fibrelor motorii a nervilor glosofaringieni, vagi si 326, Nervi pncumogastrici: Ke Sear faringelui si laringelui 0 ; z i rmatii din treimea posterioara a corpului limbii ‘ cates informatii din treimea anterioard a limbii |. fibrele vegetative se distribuie or; i : iv ‘ganelor abdominale si toraci ¢. culeg informafii senzitive de la corpul limbii an 327. Nervii vagi: a, inerveaz muschii trapezi si sternocleidomastoidieni b, culeg informatii de la baza radacii limbii ¢ fibrele vegetative provin din nucleul dorsal al vagului din mezencefal 4, sunt micsti e. au originea aparenta in santul preolivar 328. in santul preolivar isi au originea aparent& nervii: a. trohleari b. vagi c. hipoglosi d. abducens e, accesori 329. in santul retroolivar asi au originea aparenta nervii: a. abducens b. glosofaringieni c. pneumogastrici d. accesori - ¢, yestibulocohleari 337, Muschii laringe),, a. vagi “sung Wii, b, faciali Ati de Nervi. ©, accesori i d. hipoglosi €. pheumogastrig, 338. Muschii fatingety; 2 plosofuringiee at b. faciali c. vagi 4. hipoglosi €. Vestibulocohteas; iMervayi de ct, Te neryis ii: 339, Nervii accesori : a. sunt micst b. sunt motor} . au trei ri is a firvenza he Imica, ™axilany ie V fai i e. culeg informarij degieele si Mandibutary 428 Tdacinii 1p 340. Nervi accesori: limbii a. au doud Tadacinj: bull b. idacina spinatg ar, 7 e ¢. radacina bulbars ay cordonul ir ‘ I antedi ii ice e. culege informatij de le baza Tadacini ale Cini ara Si spin, se all Tiginea in 3 i limbii 341, Nervii hipoglosi inerveaza. a. oblicul intern b. faringele ce. limba d, sternocleidomastoidiany e, trapezul 342. Nueleii motori ai nervutui accesor inerveaza: a, limba b. faringele c. laringele d. sternocleidomastoidianul e, trapezul 343. Nervii accesori: a. fibrele vegetative se distribuie organelor toracice b. fibrele vegetative se distribuie organelor abdominale ¢. ramura bulbar are originea in nucleul ambiguu d. ramura bulbara are originea in nucleul solitar €. ramura spinala are originea in cornul anterior al m&duvei cervicale “Nervi hipoglos! aM a. sunt mics ntmotorl cal origine’ real in bulb i, vetrolvat 4 y origine api venta in gant a \ e. inerveati Jimba gimpatic se afl in: M5. Centtrii gistemulul nerves simpatic ; java sacral sos : eri b mel vegetativi din trun a c. coamele Jaterale ale m juvel Rasire fib 4. coarnele Jaterale ale m juvel Lae e, coamele Jaterale ale maduvel © rioare i: i jmpatic : 346, Caile eferente ale sistemulul nervos simp’ a, folosese calea nervilor cranient ‘a b, sunt formate din doi neuron! vegetal , sunt lanturile ganglionare paravertebrale ilor pelvici d. folosese calea nerv! e. sunt lanturile laterovertebrale sistemului nervos parasimpatic ; nervilor cranieni ‘ b, sunt formate din doi neuroni vegetativi ¢: sunt lanfurile simpatice paravertebrale 4. folosesc calea nervilor pelvici e. sunt lanturile laterovertebrale 347, Caile eferente ale a. folosese calea 348. Ganglionii simpatici laterovertebrali: a. formeazai doua lanturi de ganglioni de o parte sidealtaa coloanei vertebrale b. se giisesc pe radacina posterioara a nervului spinal © comunica cu nervii spinali prin ramurile comunicante cenusie si alba 4 la nivelul lor are loc sinapsa dinte neuronul preganglionar si cel postganglionar e. la nivelul lor are loc sinapsa dintre doi neuroni cu teaca de mielina 349. Calea aferenta a arcului nervos vegetativ este formata din : a. I neuron b. 2 neuroni c. 3 neuroni . nu exist cale aferenta in sistemul nervos vegetativ e. I neuron somatosenzitiv 350. Neuronul visceral-aferent igi are originea in: a. comul anterior al maduyei sping b. jumatatea anterioard a comului lateral al méduvei spinrii c. ganglionii spinali 4. jumatatea dorsala a comului lateral al miduvei spinsrii e. ganglionii extranevraxiali atagafi nervilor cranieni salen ferent 4 reflex 351-€ Fi, neuron somatomete,Yeeetaty 16 for , 2newronl SOMAtOMo{op| ath din; , | yeuron Viseeromotor a2 ncuronl Viseeroney, ¢, }neuronl Viseeromotp) - Calea eferentt A reflexifyy 3 oe nglioni spinal YeRetatiy poate b, ganglion extranevrayiay Bintioni Interovertebra tagati heryit, , ganglioni juxtaviscerai, e, ganglioni intramural, 53, Ganglionil Vegetativi specifig 359th ganglion spinal SM Cerone space guy, b, ganglionil extranevraxiati atagatin i : oc, ganglionii laterovertebray Vilor eranieni a ganglionii Juxtaviscerali @ ganglionii intraluminalj ‘4, Ganglionii vegetativi specific; ogi y a spinal ei el eterenteparasimpatce suns b, extranevraxiali atasay c, Llaterovertebrali d, juxtaviscerali ¢, intramurali Hi nervilor cranienj 355, Calea eferenté a reflexutui vegetatiy es in: a, 1 neuron vegetativ preganglionar a fees Bon b, | neuron vegetativ Preganglionar fara teaca de asin VA ¢, | neuron vegetativ postganglionar cu teaca de inelind d, I neuron vegetativ postganglionar férd teaca de mielina e, 2 neuroni vegetativi postganglionari fard teaca de mielina 356. Fibrele sistemului nervos simpatic sunt: a. cea preganglionara este lunga b, cea postganglionara este lunga ¢, cea preganglionara este scurta d. cea postganglionara este scurti ¢. fibrele post si preganglionare sunt egale ca lungime 357. Fibrele sistemului nervos parasimpatic sunt: a. cea preganglionara este lunga b. cea preganglionara este scurta ¢, cea postganglionara este lunga d. cea postganglionara este scurta ‘¢, sunt egale ca lungime —— jul sistemului nervos simpati tanivelul sist Paley, hy v jonar’ i anglionaré 4358, Sinapsa dintre fibr@ pre si posts : joni intraluminal b. ganglioni c. ganglionii 4. nucleii vee e, ganglionii intranev presi postganglio! i ‘ Jaterovertebrali tativi din trund raxiali hiul cerebral ¥

    You might also like