cr BE ant a INUNDATIILE iN NATURA $I IN VIATA OMULUI Dr. Nicolae BOBOC, dr. lurie BEJAN, doctorand Ana JELEAPOV, Institutul de Ecologie si Geografie al ASM Un factor important In dezvolta- vocate de ruperea unor baraje $i zeazA pentru trai si diverse activi- rea societatii pe parcursul milenillor, _diguri, sau de Inaintarea unor ghe- afi si zonele inundabile uneor fara este prezenta resurselor de apa. ari montani, alunecari de teren, in- atin ‘Apa determina atat aparitia gi con- _undatile sunt, din punct de vedere de modul cum va reactiona natura tinuitatea vietii, cat gi calitatea ei. hidrologic, fenomene influentate de la aceste interventi ale sale. Cu cat mai bogate sunt resursele — conditille climatice, iar factor geo- In Republica Moldova inundatii- de apa ale unei regiuni, cu atét mai morfologici, de sol, de vegetatie gi le, in raport cu alte hazarde natura- prospera poate fi viata populatiei cei antropici contribuie la intensif- le, cauzeaza cele mai mari pagube din acest spatiu. Se stie, Ins8, c& carea lor. Inundatile au loc practic materiale. Aceasta se explica este apreciat ca unul dintre cele mai este una benefica. In zonele inunda- devastatoare dezastre naturale. bile apar gi se dezvolta ecosisteme —_inundabile. Tn ultimii ani se invegistreaza o speciice, adaptate la conditile umi- Date despre inundatil In regiu- Astfel, In 2010, la scar globala, mele se pot dezvolta gi evolua suste- rice, . ‘au fost Inregistrate 950 de hazar- nabil, cu influente benefice $i asupra cAlatori straini care au vizitat Tara duri naturale, un numar mult mai geosistemelor din zonele limitrofe. |. Prima mentune a unei mare decat media ultimilor 30 de ——_Inundatile sunt si surse de ali-_inundatii de propor in valea fluviu- ani, care este de 615 hazarduri mentare a apelor subterane. Apa ‘avut foc in 1146, anual. Dintre acestea mentioném —viiturilor se infiltreaz& in sol, prin poate fi gasita in Cronica lui Ipati- inundatiile din niord-estul Australiei, roci, completand panzele apelor ha multe surse se din Brazilia, Fiipine, Pakistan, cu- subterane, care, la randul sdu, inundatile de pe Nistru din tremurele din 12 ianuarie 2010 din alimenteaza izvoarele, réurile, la- anil 1230, 1572, 1649, 1668, 1700, Haiti, din 27 februarie din Chile si curile. Inundatile de asemenea 1730, 1757, 1814, 1823, 1864. Do- din 14 aprilie 2010 din nord-vestul transport $i acumuleaz® cumentele gi alte materi- Chinel, ¢.a. Remarcam cutremurul mari de particule in suspensie. In ale de arhiva contin, de asemenea, din 9 martie din 2011 din nord-estul_ multe cazuri, aceste aluviuni im- informatii despre inundatile de Japoniei, care, fiind urmat de valuri bogatesc solul cu componente va- dul Prut, care au avut loc in. tsunami, a ucis mil de oameni gi a loroase, fenomen bine cunoscut 1812, iunie 1825, martie 1827, u 3 2 i i i crestere {8 a nivelului gia debitului apei unui le apreciabile rau, ), ca fenomen hidro- f logic, fac parte din natura. Acestea In ‘suportate ‘au existat, se manifesta In prezent cnd numarul populate! si necesi- tor constituie 41,75 milioa- tatea ne gi vor continua $& se producé in ) vitor. Cu exceptia inundatillor pro- se afla in cregtere, societatea util- ——‘Inundatille din valle raurilor dinFigura 1. inv valea Nistru Republica Moldova sunt fenomene determinate in primul rand de cor ditile climatice ex Cele mai vente cauze naturale care pr oaca viiturle sunt ploile torentiale. aderea ploilor vaile raurilor Raut, Bac, Ichel si ale altor rauri tributare ale Nistrulu Wu @ pot fi provocate gi din auza patrunderii apelor Nistrului figurile 2- 3). Fenomenul Se remuu se Inregistreaza gi in cur- sul inferior al raului Pru cand aj le din Dunare, avand cote ridicate, patrund in valea Prutului sau ba. apele acestuia, contribuind cursul inferior lung! Inundatille generate de topirea zApezilor sunt caracteristice pentru Perioada de la sfargitul lunii februa- fie, dar inregistra uneori pana la sfargitul lunii mai. Aceste inundati t fi reprezentate prin doud sau nai multe unde de viit gistrat mai frecvent in albiile raurilor mari. Prima viiturd are poate avea loc la sférgitul lu: nil februarie-Inceputul lunii martie este generat de tog aria de cAmpie si podig a baz lor hidrografice gi a doua viltur’, de obicei cu un al, are loc In lunile aprilie-mai, vittura rata zApezilor 3, fenomen indeosebi eterm) timp foarte scurt nte a ce depasesc 100 finn i224 de ore, C parte din cantitatea in aceste conditii nu re noentrandu Se revarsa In albille majore (lunci) provocaind inundat Astfel, de exemplu, in perioa toasa a bazinelor fluviului Nistru § a raului Prut au cdzut pind la ntana, din regiunea carpaticé ne, a nat i bazinelor fluviului Nistru gi a rdului catastrofale din valea raului Prut Prut. Durata apelor mari de prima- vara anului 2010. Deosebirea din. vara poate fi ceva mai mare decat _ tre inundatille din 2008 si 2010 con a inundatilor pluviale si pagub sta In specificul repartii a aduse de acestea sunt de obicei precipitatilor in bazinele hick de dou ori mai mici, comparativ. cu ce ale acestor rauri. Daca in ai ele provocate de viturile pluviale 2008 maximul precipitatilor carar din perioada de varé-toamna terizeaza regiunile montane ale ba Numeroase zinelor hidrografice, i factorul natural d marea inund culatia atmosf jet tor pluviale undente din zc ontnibuie zut peste 230 mm Figura 2. inundatie in cursul inferior al rdulul Raut, cauzatd de patrunderea apelor din Nistru. In dreapta satul Magciut, in stinga satul Morovaia, comunaCALENDAR DE MEDII Figura 3. Inundatie in cursul inferior al Béculul, generat de fenomenul de re- ‘muy (07 august 2008) Podis, atat in sectorul romanesc, Cat $i In cel ucrainean al bazinului F. Prut. Aceasta a si determinat, in mare parte, nivelul mai ridicat al apelor in albia Prutului in raport cu celal fluviului Nistru. Practica mondiala a demonstrat A inundatile nu pot fi evitate, dar consecintele lor, prin implementa. rea unui sistem de masuni, pot fi diminuate. Un factor important care facilteazé managementul optim al inundatilor este cuncagterea zone- lor de manifestare a acestora, apre- Glerea pagubelor potentiale gi aver- tizarea prealabild a populatiel. Este necesar de remarcat faptul cd acti- Unile de protectie contra inundatilor necesita a fi realizate atat la nivel local, c&t $i integral la nivel de bazin hidrografic. In planificarea §i reall zarea actiunilor de apairare contra inundatilor trebuie antrenate toate structurile (sociale, economice, de protectie etc.) care pot fi afectate de consecintele acestora. Un element aparte In sistemul de pregittie contra inundatilor este educatia populatiei In spiritul protectiei contra acestui hazard Constientizarea riscului la inunda- tii poate deveni acel factor deter. minant in salvarea nu doar a vieti unei singure persoane, ci $a intre- ii comunitati. Actiunile de educare $/ congtientizare trebuie Intreprinse Incepand cu institute pregcolare gi finalizind cu difuzarea informatiel respective In mass media, In spe cial, in localitatile expuse la riscul inundatior. Astfel, mentionam cd inundatiile reprezinté un fenomen natural obig. ‘uit in evolutia bazinelor hidrogra- fice. Inundatile devin dezastre sau catastrofe in conditile suprapuneri lor peste un spatiu antropizat, cand Sunt cauzate pierderi materiale adeseori $i pierderi de vieti ome- esti. Omul poate s& intensifice producerea inundatilor prin diferite activitati cum sunt despaduririle, urbanizarea, regularizarea albillor raurilor, gestionarea incorecté a acumulinior de apa, a digurilor de protectie etc. Deci, inundatile pot fi generate gi intensificate nu numai de factor! naturali, ci gi de factori antropici. Pe plan mondial se aplicd di- verse politic, proceduri gi practici care au ca obiective identificarea, analiza, monitorizarea si evaluarea riscurilor inundatilor cu scopul re- ducerii impactului acestora asupra Societstii pentru a asigura viata gi activitatea omului cu un mediu du- rabil. Aceste actiuni sunt agteptate de la organele de decizie 1 comu- nitatea stintiic’, care au menirea 84 aprecieze scenariile posibile ale modificarilor climatice, ale implica- tilor antropice asupra peisajului in ansamblu gi influenta acestora asu ra regimului hidrologic gi a risculul de inundati. Gestionarea risculul la \nundatit presupune, astfel, partici area activa in acest proces a or- ganelor centrale, a celor locale gi a Cetatenilor, indeosebi a locuitorior din zonele susceptible la inundati In concluzie propunem unele activitati de management al inun- datior: ‘Activitati preventive concentrate spre prevenirea/diminuarea pagu- belor potentiale, generate de inun- dati Evitarea constructiel de locu- infe, obiective sociale, economice etc. In zonele potential inundabile Practicarea unui mod adecvat de utilizare a terenurilor agricole $1 silvice 1. Identificarea in detalii gi delimi- tarea geografica a zonelor de risc natural la inundatii de pe teritoriul unitai administrativ- teritoriale: 2. Realizarea, intretinerea si ex- ploatarea ‘infrastructurilor de protectie impotriva inundatillor 3. Comunicarea cu populatia $i educarea ei In privinta riscului la inundatii gi a modului ei de @ actiona in situati de urgenta etc 4. Estimarea posibiltati formar Viitunilor gi a inundatilor proba- bile Activitati de management ope- rativ ce se vor Intreprinde In timpul destégurti inundatilor Prognozarea evolutiei gi propa- Ani vilturlor in lungul raunior transfrontaiiere: 2. Avertizarea autoritatilor gi a po- Pulatie! asupra intinderil, seve- ‘ital gi a timpului de aparitie a inundatilor 3. Alte activitati legate de obliga- fiunile autoritatilor publice cen- trale $i locale privind protectia civila in caz de calamitati natu- rae. BIBLIOGRAFIE 1. _Strategia national de ma- agement al riscului la inundatit Prevenirea, protectia $i diminuarea efectelor inundatilor. http://www. mmediu.ro/vechi/departament_ ‘ape/gospodarirea_apelor/inundatil! Strategie_inundati pdf. wR 2062) APRIL. 2012 ER