MINISTERUL 4RANSP INSIEEUIUL DE eYURILOW SU TELECOMUNICATINOR JECEARE TRANSVOKTUKL AUTO, NAVALH SU AGRIENE: NORMATIV PENTRU AMENAJAREA LA ACELAS NIVEL A INTERSECPULOR DRUMURILOR PUBLICE DIN AFARA LOCALITAYILOR INDICATIV C 173—s6 Director : tog. Gh. Buzutoi Sef seefie drumusi : Ing. SU Constantinescu cn, Ing. C, Hafuteae Coordonatur coleetiv DiKdys, Ve Urdea Responsabil ; Sing. G. Trupeca Colaborator + Ing. M. Carp Direcfia drumurilor eee A Andieat NORAIATIV PENTRU AMENASAL ale ACKLASE NIVEL A INTERSECT ea nee aU net DIN Tnloculente? AAA on cimetss fete eee ee eet ce eer eee 1. GENERALITATI 1.1. Preentul normativ cuprinde prinelpii generale $i condifii tchnice privind amenajarea intersecliilor la. nivel forizate intre drumuri publice, precum gi Intre acestea si drumurile de exploatare. Novmativul se aplicé Ia Iuettirile de amenajavea intersee- {iilor noi 5 istematizaren, dezvoltarea sau modifiarca interseetiilor existente, sittale’ in afara localititile 1.2, Prevederile prezentului normativ se pot aplica si Ja ainenajarca intersectiilor situate in localitiile rurale, {inind Seama de condifiile locale de circulalie si de planutile de gistematizare, in concordan[i eu prevederile STAS. 10144/ 41053, 2, La amenajarea intersectillor s-a avut in vedere ca de teron ocupate st fle mintme. leclarea si executarea Jucrdvilor de amenajave a intersccjiilor la acelasi nivel se face pe baza prevederilor Jeri drumuritow nv. 13/1974 att. 17 si Jegii nr. 43/975. pentru tea normelor privind proiectarea, construirea gi mo- nizarea drumurilor, Capitolul Hl, secfiunea Ilf-a. 1.5, Amenajarca, ‘modificarca sau sistematizarea inter sec{iilor de drum ‘lagi nivel se face tale {ui Brezentul normativ si se avizeani de organele compo. {cute conform insirucliunilor elaborate si aprobate de Mi Uietevul “Transporuutilor si Telecomunieafiilor,, Comitetul. pons (ru problemele Consiliilor Populare si Minisierul de Inlecne, Aprobat de MTT RANSPOR: | cy ord, ne, 2047 ARKIN, ON f ov or. ne 2 127ro 2. PRINCIPIT GENERALE DE AMENAJARE 2.1. Din punet de vedere a configurajici in plan, inler= seliile pot fi sub forma de taiiifivatit, inerucigiti, inleisec multiple; definite in STAS 4032/1 — 62. 2.2. O inlerseclie de dou drumuri se amenajeazi Ia ace~ lagi mivel, finind seama de faptul c& unul din drumuri este principal si amenajarea va trebui ure prioritale pen= tru fluxurile principale de trafic, in conformilale cu pre- vederile art. 29 din Legea nr. 43/1975. Drumurile najionale protocolare ca drumuri europene gt cave conform legit sint drumuri principale sint euprinse in Anexa 1. 2.3. In cazul interseetiel Ja nivel intre dowd sau mat multe drumurl de aceeasi clasi tehnici cu intensilili de Wafic apropiate, drumul principal va fi stabilil de organele care administreazi drumurile impreund cu organele Ministe- rului de Interne, 24, Cind intersectia coordonatelor reprezentind inlensi- talile traficului pe cele 2 drumuri care se intersecteaz este siluala dédesublal Timileirmareate tm dingrama 1, inter seefin se amenajeazi 1 acolagi nivel, fir semaforiza tuindu-se in mod obligatoriu verificarea desfiguciir laliei libere in intersectie. Cind coordonatele determind un punct situat ‘deisiipiat Jiniilelow! din diagrama 1 se va inloemi un calcul Lehnico- economic pentru a stabili oporlunitatea introduceriii solu- fiel cu semaforizare sau a solufiei denivelate. Inlensitatea trafieulul se calculeazi pentru o per vii de 15 ani conform Anexei 1 din Legiea nr, regula Ja cea de a 30-a ori de virf aprecialii a media 2ilnick anualé, jar pentru drumurile cu pronunjat garacter sezonier ta'a 50 — a ori de virl aprecialé 2 fi 201/ din media zilnicl anual. 2.8. In situafiile in care din studiile de perspectiva pri- vind evolufia traficului rezulti ci dupa pevioada de 15 ani ja care se prolecteazi interseefia, cresterile ullerioare de trafic pe drumurile ce se intersecteazi vor impune o ame- complexi, prin project se va stabili solujia de DIAGRAMA 1 font Gwe eric tn oc an roles rol “we w perspectivii, realizarea acesteia facindu-se elapizat, eu Iuarea In eonsiderare a colujiel corespunzitoare intensitajil le trafic a 15 ani, ca primi etapa. j Ta emiterea potrivit Legil drumutilor ne. 19/1974 a. acor- durilor privind amplasarea’ unor construc}ii, instalafil cu caracier definitiv, planta(ii etc. in zona interseetiilor se va avea In vedere en terenul aferent extinderi in timp @ aces- ‘a in golujia de perspecliva si liber, 100 8 egiturd ca Uratfeu tn zona intersectie, teebule 38 se eunoased : : * ae capone iat dot ectiva de pe ramurile drumurilor ce so intersecteazd, precum — situafia topografica a terenulut gi elementele geome- {rice ale ramurilor intersectiel, precum gi suprafefelé disponi- bile in zona intersectiet ; : date privind statistic accidentelor de cireulatie (con- i, gravitate, cauze, distributie in timp, efecte etc). 2.7. Prin amenojarea, sistematizarea sau modificarea in- tersecfiilor se va urmari cresterea capacitafii de cireulajie pe “drumul prinelpal sia condifiilor We siguranja clrculajiei in intersectie, 9 =e. 1002 12920, Se va urmari ea intretdierea fuxucilor de etreulafie si se realizeze cit mai aproape de perpondietlar’, peutra ca! pan, cursul in zona interscefiet sa Tie cit mal scurt 29. In zona intersecticl irebuie sa se reuliz seetoare caracteristice si anume — , Spelotil de pFeselectisiin care eonducatorii auto sint ine formafi, cu ajutorul semnalizarii, asupra aproplerii unor bens) le virare Ia stinga saw la dreapta ; Ty ftelonl de welecti8 (ieterey eonstituit din sectoral de Yecordate in care vehiculele se desprind Ja suinga sau la drenpta pentru a se angaja pe benzile de virare ; BRC oFUl Ob evotetave sath aecelerare dupa Luncyia ben- 7 respective, in care dulovehiculele igi incetinese vitera pint Ja vileza de inseviere in vitaj respectiv ish sporese vitent eat “care ies din curba de rucordare cw drumtl sectinday pied le cea de deplasare pe anda eurenti a drumulut principal — Sécloutele! dél-stocaie" realizate Ja capetele berollcy de Yhave pe care autovehiculcle agteapta momentul prichale vente a ira. Aceasta se intimpla de regula la benzile de views In stings. 2.10. Se recomanda ca la drumurile existente $i se reduck Pumirul de intersecfli in aga fel ineit digtata inlie’asosten oe fie cel pulin de 10 ori viteza de cireulafie in km/ors, expriauea In m, $1 atunei cind este posibil matiniare de 1500 si, 2.11 Amenajarea in zona interseefiltor, a staliilor de oprire’ pmijfoacelor de transport in comun se face de reyuld In glare benzilor de virare. In lipsa.acestora amplasarea se va face de aga manierd init oprivea mijloacelor de transport in comun so nu impiedice vizibilitatea in intersectie re, dupa ca, 3. CONDITH TEHNICE 3.1. Intro interseetie amenajata, benzile de virare vor avea imea egali eu cele din calea curenta Jn mod exceptional, Ja drumuri ett eel.pufin 2 bend pe sens, lifimea benzil de virare Ja dreapta poate fi redusd 1a 3 fe 3.2, in eazil ind oxele a dowd druimunt ee se dalérsetaza formeaad urighluri ascufite <70t, traseul drumulul seeumioe co 130 vei" eH HaHa’ WO", asLfel inet unghlul ce-t formoaza cu margines par{ii carosabile a drumului principal si Jie unghinl drept. : Dacii situajia topogralied sau exigenta unor zone clidite nu permit introducerea unor eurbe cu R > 80m, valoares ra~" vei va putea fi miesorata pind Ja 40 m._ Cind se interseeteazii in acelasi punct mai mult de dow drumuri, teaseele drumuritor trebuie si fie modifieate in aga fel incit si revulle @ singurd interseetie intre drumul principal si un drum secundar, celelalte drumuri secundare formind in- Lersecfit intre ele. In onexa 2 se aratii unela exemple de modificare a trase~ clor de drumuri, Acestea nu sint limitative, orice alta situalie ce §-ar putea intilni se trateaz’ similar, 3.3. SélWaxevitiy amplasarea intersectilloy in _urmitoarele situafii ale drumului prineipal : : — pe sectoarele de drum cu racordati verticale convexe Iipsite de’ vizibilitate ; — pe secloure de drum cu declivitajl mai mart de 4% 5 —.in interiorul curbelor in care nu se pot realiza dis- tanfele de visibilitate prevazute in standard, la care infiigurd- toarea distanjelor de viribilitate este situata Ja mai mult de 1,50 m de marginea parfii carosabile a drumulul ; — pe cit posibil in exteriorul -curbelor cu suprainalare ‘sau pe seeloare care impun racordari convexe ele drumului ssecundar. F ae In aceste situatii se recomanda modificarea ramurilor dru- mulyi secundar spre a realiza schimbarea poziiei intersectiei in afara sectorulul in eau 3.4, In cusul cind moditicarea drumului secundar nu este Posibild sau este neeconomicd, si impune mentinerea convexi- aii profilului in lung al acestuia, se poate imbundtaji situayia prin: — plantafii pe drumul principal (tig. 1). rea insulel pledtura pentru a’ deveni vizibili 431In-cazul cind drumul secundar are o declivitate de sens contrar fafd1 despanta transversal a deumulut principal, se admite fringerea acesteia, nefiind obligatorie, racordarea verti- cali, dacd suma declivitatilor nu depiigesle 4% (fig. 3). principal as2 t fg <45%(2%) crim secundor 222 _ see | Fig. 3 Daca declivitafile sint de acelasi ‘sens se admite fringerea deumului secundar daci diferenja declivitajilor “nu depi~ geste 2% (lig. 4) principal ~ agg | 256105) 3.6, Cind intre declivitatea drumului secundar si panta transversala a celui principal rezulta o diferen}i algebricd mai mare de 4% respectiv 2% se introduce 0 racordare verticalé 133mului principal o Tungime de minimunt egala eu accea @ prolilului wansversal, al si fg, 6). ‘min 70000 _ et 0 raza minima de 250 mi asigurind pe seclorul acdiace! 20 m cu o declivitate 47. In cazul modificarilor in plan a tr I. sectorul dezafectat va fi redat cireuitului agricol, Iuindu-se ma- suri specifice de siqueanja’ cireulatiet dacd situajia local © impune (Exemplificare fig. 7). ‘inan_ sector [haha de mocare ona drumui desfintat co ‘e redo tp cheviul agricoli > ce a 3.0. Tit! gone sntersecpiiloi ete Adedsdit a Se asiplike Wine ‘ilitated, ttre aulovehiculele care circuli pe drumurile ce se intersecleazé, de la anumite distante (fig. 8). Pe clrumul principal distanjele D fa funcfie de viteza de Gieulajie sint urmatoarele : Vitesa fi infor 25 Distanja in ws (Dp ceasta condifie nu poate fi indeplinita se va “urmirl asigurarea distanfei de vizibilitate-asupra unui yehicul situat la distanta D pe drumul principal de conducdtorul vehi- cululul de pe drumul secundar (fig. 8) de la distanja de: — minim 20 m de marginea parfii carosabile a drumul Principal in care eax in intersectie se inslaleazd indicatorul, (CEDEAZA 'TRECEREA", — 10—20 m de marginea par{il carosabile a drumului principal in care caz In intersecie se instaleuzi indicutorul »OPRIF i} EL PY EH, ky 3.9. Indicat prevederile STAS 1848/1-86 nu se instalea: rele de presemnelizare in_conformitate cut in situafiile in care indicatorul de reglementare a priorita{ii instalat in inter de conducitorul auto seefte este vai de Ta 0 dista pet. 3.8.) In situafia in eare a este mai m n indicator de presemnalizare in rile 9 a gi 9 b. <1 TT aan ora “07, de pe drumul secun: ya" mai mare sau egal cu D (definita 1a decit ,D* se instaleaza conformitate cu figu- fealor de presennaliare saris J Srerapasinegeainnpstar] Indicator, CEDEAZA TRECEREA' ° Indicator ge presemnetizere 3.10. Amenajarea in plan vertical a interseetiet trebuie sa lurmareased realizarea in mod corespunzator a scurgerit apelor: Sint excluse sigolole sau casiurile pe platforma drumului, care stinjenese cireulatia si prezinta pericol pentru sigurana ilo vehiculelor, urmavindu-se a se realiza’canale acoperile, pocle}e dalate saw Lubuiare, ele 3.11, Amenajarea intersecliet trebuie studiald si din punet de vedere estelie si peisugistic, fra ca aceasta si impleteze ast slicilor telmice ale elementelor «le ameviajare sau sii ingreuneze concliiile ce vizibilitate 4. DEVAL CONSTRUCTIVE DH AMENATARE Delaliile constructive de amenajare ale intersectiilor constau din ‘A. Insitlele destinate separarii si di civeulatic ; B, Benai suplimentare pentru virare la dreapla j C. Racordarea inarginii par{ii carosabile ale ramurilor deumurilor ; D. Piste pentru biciclisti; E. Traversird pentru pietoni, vii curenfilor de Inga sau la A, Insulele dostinate separi cireulatie, ‘si divljirti curentilor de 4.1. Insulele, sint suprafete delimitate de marginile par cearosabile ale benzilor de civeuld|ie. Eile Se realivenat cin siprateye vidieate tata de inivelut pa {il earosabile Incadvate intre bordurl tesite eau borduri dentve Tule eu 4 ch Tafa de patton carosabild, completité eu! eupestelé inlecsisey sau tumai diy suprafele interz mareaje, 4.2. Pe ramucile deumiulai principal jusulele se realizeazi, de-regula, dih supratele interzise realizate. prin mareaje, iar pe ramurile drumului secuaday din supratete incadrale intre bor duri completate cu supratete interzise prin marca} 139Suprafelele ineadrate false burdurt pot fi in intiegime ine Jetbate sau partial pavate la trecerile pentru pictoni sau bie eiclisti, ‘Tipurtde insuie: — Separatoare’ Pe Grunwl cu prioritare Tipart de Inewte: — eparatonreg” pe som fara prioritate — Divectionale 3. Insulele separatoare wu rolul de a separa tluxurile de cireulafie de sens con le pot fi Ty ub forma alungita, ampiasate pe drumul cu prioritate utunci cind este necesi stinga, construiese, de reguld, conform fig .10, Fig, 10 © cut ferina de pivdturd incudrata cu borduri amplasate murile deumului fara priocitate. Modul de constuetie al picdturit este diferentiat dupa eum urmeuzd + per A constr Picdlurit in cxzut amenajiii unei intersee Mi eu un drum eu dowd benzi de civeulaffe, eind nu sint meee sare benai pentru virare la stingy eu 8D Me 1308, 140 adoptavea de benzi de virare lu , te : 0 goku Ye Hi Q SLeaE AA ort oer ct ae $ SSa ebrne cto mone errr So thorns ae genre © Se cambuiew: copeiele isuei cy arce de core cu raze f= 050m © 2 penne o£ = 100%tig 21 Ova — — — 1. SS = privet . 8 & Fig, 2 14h BRS He icksi Fig, 13 Setmificatia uotatilor em fig 14 ® o © Ss 7 2 e3 4) pnt <0 1 Fig tt eal drums seconde Se carecad ont cron secur cu raed 50% stu excep ona cu AO car ft 32. afl co ont cunt sf ainescd sub un wht deo! merpana dru! pra ‘Se Mossad 0 Gn prpendcrd pe cal cru prrpel lh dso te 3m pe ea ‘arta R50a 2 tae’ ere kegel ou dumb icin ¥ @ gu arbet ol rudd seu # regectv lo deans © 50 hse 0 dace tanger orl @ caw Honea oul Ctl df BURY sean 18 20n de margeno chal Score ‘Se cartier cyte ral cv axe de core ey cue += O50 Se ramen in ere cee forge! ls eaple @) # cal de cere @) ia) strates okrarats © Aaa ders ssondor i © Se cetmc on Cums cab 8 « 0 Nate sv execs HO em eh, f alfa ova erat 8 btmav 9h nani al rg em ie i @ 50 taeun © seco pero fe aol Gums pic e's Somme Ge 30 ope hia ‘rie Rae E © Se hasow dnd ace knee onal Bune pil i ls od sek una seer 3 regedit desi i GS toseas.o dea mooie uk @ are Herts alert al Guna ede (a 10a ce mayan rund (real @ Se cosiving upehte ade ey ee de Ce mm Pegs ! D 30 roses eo coe tuged Were Gy aed He oe © trey spre teach s javit In cazul unei intersecfil, cind drumul principal are 2 benzi de circulafie, si sint necesare benzi pentru virare la stinga : b. 1) 108 i302, bt) whe oc < 008g 6) ig. 16 : ed drurd see Se feenat ut ep pr cx ook domed sean ta deknle de 5a Se besa chub a tute la cape @ #2 magole inkotare a beer tespece & pe tum princbal Se fraser doa depia tgere to creele @) gi cary ve wneich-an part sha ‘a tr dp 40m foi de mrgbea nf) arene @ erumd pret Se cress abt unter af aul cu in crt oe cae cu #2 O80 Se erste & dstrfo de Sm ce erga drunk grec cul per ok ‘sil w 0 rand PxQom © Se coshigie o knot bral @ gt acul @ © Morea) praek inks 89 © eseba ety =< eng md bal wo c= 130" tg 18) fan Sennveainnotaitrien ig 4684) ocSR se exiperel er KOM anki Bh 3.2. ben opt wagien rumls grind © Se room o deat pended je neryies deunds procul 0 eta de bm gre © Se hrueasl ware tangent a orl cbt of rund secur 3 mayan nbn’ a! Dei respective de pa drum a © Se boss wn ot tert ts Outs @ 9 maya eran a bret esting de yo ‘dunk rept © Deopts forgets aru! © 5 coehict a 25m de meron uml price no de ue ed F< SOn try Greavlo 6 axe cision pa poster en @ Se orsinezte capaho ol ain’ cu un ee de are w ¢=0810— © Se tuvari © deati tegen lo rel D 33 © © se tepent ts deca @ gia ans ete! ot umd searder @) © tr) sora ee 148 sh af> netuy20) aN Fa20 : fot deus seen © Sextet cal srs mtr co ond ROOM ait capil cy :m er pe 3.2 sl oo 8 ews i src gt mogs Som eep © vora 9 tel pends pe mea mabe ecg! 9 Ska de x ‘ire warend crn B00 © S hestea on or legen fs ol art of fund seme $l erga floes bons cence Ge pe umd pitt (9 Se ew n or foot seat) 9h sagen triad «bel etsecie dh pe (DS cole 25m dr meyien huts prepa tn ae de ce 8 £00508 forget a oriet Q axe cout cate pie a et @ se vosoos 0 toyed W tral Gd od (D S2 acing coher Fale Un EO © bre longo deapls D 9 ent eaboh @) Mrs sere ens 4 ste©) constructia piedturli in cazul mei intersectii cind drumbl are 4 benzi de circulalle si banda de virare ia stinga care se adopta in mod obligatorlu + €. 1) 708 < « < 1008; ¢, 2) a = 1008; c. 3) 1000 < 2 ~ 1308; 4) & < 708; c. 5) a> 1308, ae cal mace 1 yap) : ae : gt iD 5 fem rer trgrerate @) fi men iu le ete in dey © hts te ee as) A Oe ere an pts ‘sam Wr sin ff cas ee nel ek @ seenpn ath wter nt! wn ne meer rss hp tre tm lo pr lw 6 a 8 steemmesec dt aa tm seis mie 160 ig 22 Sennitkaia mola Kem fi. 2t 151 |3) thu oe ae a gaa Mig 23 cH) panty Lem gas) 7 Poze D ba rut sonter © Se erbeat aul dunt sear cu 9 ras RSI so Mm ene conem pe 3.2 tell eo ete lend ai wn ef eh mae unas pica © Se trsead o deep peperdakr pe magren umks prepel b © dees de Sm are ‘fend bs R00 (© Se tenant in ae fet ook tbl ot rum sete fs nage bra a tot epee de pe dur pepe 3 roaess nec Argent @ droga ¥ @ ray Herero bet opcte dey ‘hon rca © 5 tusext 0 deo ngs bv cal © @ S wre 75m or meegen Crum pa un odo ce cv FQ tage fo ‘hess @) exe conte ead pear ot ld @ sears exdh otro Hot wo wn a de we cx F200 Q i tre 9 Send ars vt D4 © ® ec fol fe deers 3 b ove ested ol uma seatsL © tet Comite ® 5 teas oak dus 154 os ee oe ee Fe ee Pee 4.4, insula direcfionala, in general de’formé triunghiulard, os se adoptii pentru a separa curentii de circulatie de: acelast-sens, 4 Insula divecionala se construieste aga cum se. arata” in fig. 26-a gi 26 b. 4 : 45, Insula sub forma: de picdtura “gi cele direcjionale se adoplé in mod obligatoriu! in toate cazurile in ‘care drumul principal este cel pujin de clasa tehnicé IV in conformitate cu clasificarea din Legea nt. 43/1975, Se excepteazi adoptarca acestora In siluajille previzute la punctul 4.17,46, Insulele trebuie si fiegvizibile pentru a fi eficiente. Pentru ‘aceasta este necesar s‘se adopte urmatoarele dimen- siuni minime : — 5.mn? pentru suprafaja*unei insule directionale — 3m pentru o latura a unei insule directionale - 1,20 m pentru Litimea-umei ipsule de separare masu- rata in partea cu lifimea maxima, marilé la 1,50 m daca este traversaté de o pista de biciclist. ‘ o=0,40m.pentru V=s60X%m a= 0,60 m.pentru V=60Km/h Fig. 260 B, Benzi suplimentare pentrn virare Ia stinga saw Ta dreapta 4.7. Rania) de vivine Ja Stina ke dab ctf] Girma prinetoal ste de clad Geplea 1 aa ete eletate elise elites tied feeullven neesard ain Magraiele 288 a — domeniul in care se adopt benzi de virare Ia stinga, compuse in general din 3 sectoare : de racordare, de decele- vare sl de stocare conform fig. 28 ; 156 stinga constituite in general di b — domeniul in care sint necesare benzi de virare la 3 sectoare (cont. fig. 28) in zona by gi din, dowd sectoare, de racordare si de stocare in zona bz, Se poate renunta la banda de virare atunei cind vivajul Ja stinga din drumul pri cipal este numat eeazional ; © — domeniul in care necesitatea benzilor de virare* la stinga se determina conform diayramei 3. Vion pe und etcat Visas : tobe poate Oa Ss Diagrama 3.vculelor care’ Sint necesare benzi de virare Ia stinya constituite in g neral din dowd sectoare (de racordare si stocare) atunei eind intensitafile twaficului I, si ly (redaie in fig, 27) determina in una 3 puncte situate deasupra conturulut ABC pentru V = 30 km/h ADE pentru V = 40 kin‘h AFG pentru V = 60 knvh AML pentru Y= 80 kmh AJK pentru V = 90 kmh Dac punctele determinate de intersectiile J, si Ty sint sik tuate dedesubtu! conturului definit mai sus nu sint necesare henzi de virare la stinga decit atunei cind inlersecfia este si- tuata dupa 0 curb& saw dupa o schimbare de panta lipsile dle viribilitate gi nu poate fi vazatta din timp de condueditorit vehi- ula pe drumul principal, precum gi in situatia mentionata la punctul 4.11 4.8, Baldi de vindie JalgttH@¥!be compune, 1 general, din 3 secloare :"de racordare, de decelerare i stocare, conf, fig, 24 — Lungimea sectorulti de racordare ‘va fi de mini 0,4x25Xb pentru benzile de decelerare, de 0,7<25Xb pentru benzile de accelevare jar marginea se trateazi conform fig, 20, — Lungimea sectorului de decelorare Ld se va lua’ din tebela 1 . — Lungimea sectorulut de stocare este de regula, de 20 m, dar poate {V marita pina Ja,40 m in cavul cind in components traficului sint autovehicule cu ungimt ma ‘ele ar pf ind ha, Snel sede et ee 1 = Helo oe peop ueier stole re und crt {froma aks etek tn ce 2 Sent oop tes 158 Tt ata tat bev) tentedsen re4.9. De la capatut sectorului de sla ca rului de stocare urmeazi curba de virare Ja slinga care se realizeaza pe © banda de it reulaye = raza corespunitoare celei adoptate pen’ rtcia insulel {aga corespanzitoare celet adoplate pentru consirucia insuel Virarea la stinga trebuie si fie posibita a se efectua simul 4.10, In caval unei ramificatii_ in care se adopt pe o ra~ murda deumului principal o banda suplimentara pentra virare fa stinga, pe ramura opusd, intre benzlle de circulajie curenté se consiruieste o insula de separare ca in fig. 31.” tan in ambele sensurl. In acest scop, esie necesar ca inire mar~ ginile interioare ale spatiului de virare sa renantelonre ale spattuul ee virare si fie o stan de Capatul insulei se inscrie pe curba interioard a benzit pen- tru virare la stinga de pe drumul secundar, laturile acesteia filnd formate pe o parte de marginea benzii’ pentru circulajia curenti si pe cealalta parte de dreapta A—B le care este tan- penta curba interioara menfionata mai sus, punetul B fiind fituat la distanta de 25Xb masuraté din dreptul axulul drumu- ui secundar. 4.11. In eal cind, fn apropierea intersectiel, pe drumul principal se afla o trecere la nivel cu ealea ferala, atit pe sensul Ge iesire de pe drumul secundar cit si, pe sensul ce cireulatie pe drumul principal spre trecerea la nivel, se vor asigura benzi de asteptare cu lungimea suficientd, astfel Inctt sa nu imptedice eirculatia Vehiculelor care nu traverseazi calea ferata (amena- jarea exemplificata in fig. 32 a, 32 b). In cazul cind pe drumul secundar, in apropierea intersee- Hol, ne afla o trecere de nivel cu calea ferata, iar distanta intre dirumul prineipal si calea ferata nu asigura o lung!me suficlenté pentru stajionarea vehiculelor in asteptare, este necesar ca pe Gcumul principal si se prevada sectoare de stocare de o lun- nvitoare, in funetie de numarul vehiculelor care ‘sint agteplale pe durata intreruperii cir ‘pal, con- gime coresni urmeazi sa vireze culajiei, indiferent de clasa tehniea a drumulut pri form exemplului din fig. 32 « Lungimea acestor henzl se stabileste in functie de intensi- tatea traficulul si durata de inchidere a barlerel. 4.12, Banda de virare Ja dreapla se adopti cind drumul princinal este de clasa a Tl-a gia [l-a pentru V > 60 km/h, precum si in situafiile mentionate la punctul 4.11 ‘Scopul arestei benzi este ca_vehiculele care vireazd la | areapta si nu stinjeneasea circulatia de pe banda eurenta. Fa se compune din dou sectoare, unul de racordarg st unul de decelerare, conform fig. 33. Pentru drumul principal de clasa a Til-a eu V < 60 km/h si clasa a [V-a se va adopta 0 amenajare -pentru virare la dreapta conform fig. 34, —o_. ib 161 a 11 —e. 1001q cow WY) y ie Aces mod de amenajare se poate adopla’s pentew drupi- rile de clasa a Ti-a clasa a Wf-a cu V > 60 Jen/h in situatia in eare virajul Ja dreapta este o¢azional, 4.18. Pontra ea autovehlculle ce vin de pe dru dar sd aib& posibilitatea de a-si mari viteza, integrindu-se in cuenta! de create de pe cramul prinelpal, end acoste ete de clasa Teniea Tl gcldca toniea It ca V 960 km se adoptii banda de accelerare, care se compune din 2 sectoare, tnulce aocelerare gl unul de racordara {i 39), Pentre drunul 1 seen de clasa II] cu V < 60 kin/h gi clasa IV vacordarea se trateazi conform fig, 36, 4.14, Sectorul de racordare se construieste conform fig. 29. 4.15, Lungimile sectoarelor de decelerare ‘si accelerare se vor jua din tabela 1 Te Vp in konfors EV, kort 3 pete Lasts 2 | wl oo, poe. fe ot af so 3 He is} as bs sens eae le au Fost calculate astfel : Se aplicd formula : Le= in care: aa92 (we V, = viteza de circulatie la inceputul scctorttlui dé decelerare. Va e viteza de cireulatie la sfirgitul sectorului de decelerare necesard pentru inserievea in viral} Wa = deceleratia datorita a cirei valoare este functie de viteza, acceleratia gravitatis declivitatea deumul jm 9,81 mls, in procente. 106Valorile din tabelul 1 s-au calculat in ipoteza ci Wd == 2 mésec.* sl i = 0 putind-fi acceptate si pentru i < 2, for. mula devenind vw Hitt La Lungimile rezultate se reduc oui 0,7 deoarece vehiculele ire tree de pe banda de circulatie eurenta pe banda de virare redue partial viteza im vederea schimbarit benz Dimensiunile rezultate se rotunjese in plus la “multiplu de 5m, Ld minim = 50m. L vive fh care 20a Wa “) 100 ‘Vs = viteza de clreulafie la inceputul benzit- de accelerate (caracteristica -virajulut din drumul secundar) in krn'h Vi = viteza de circulatie 1a sfirgitul benati de accelerare (ca- racteristica drumulut prineipul) in kmn/ora fli — au acceasi semificdtie ca la formula Ld Wa = acceleratia a caréi valoare variava inte 0,6 1,5 m'sec, Valorile din tabelul 1 s-au caleulat In Ipoteza ca Wa = w= Linisec $$ 1 = 0 putind fi acceptate si pentru | <2 tore mula devenind : w Ba Lungimile rezultate se redue cu 0,7 din considerente simi- lave celor mentionate 1a Iungimea Lerizit de decelerare Dimensiunile rezultate se rotunjese tn plus la multiple dem. La minim — 70m, 4.16, In cazurile cind, intr-o intersectie se adopta benzi de Virare la stinga si la dreapta, se urmiareste ca sectoarele de racordare ale benzilor sa inceapa din acclasi profil (fig. 37), majorind corespunzator lungimea celei mai mici 168 FER| ©. Racordarea marginitor ct drumurilor, se execnti dupi eum : 4.17, Conform fig. 38 pentru interseetia ; cundar cu trafic foarte sedzut gt un drum principal eu 2 benzi | de circulatie, cind.nu sint necesare ben; : si nu se’ introduce picdturd. Aceasti solutie se adopt numat cind traficul pe drumul secundar este sith 10' vehicule etalon autoturisme'ora virf, sau cind existe t Instalagit de o parte §! de alta a ceuniulitt secundar nu permit realizarea plediturit 4.18. Conform fig condar eu insula in forn la stinga, 170 39 pentru Intersectia unui drum se~ 2 benzl de circulatie, cind nu sint necesare benvi de - vi arti carasabi nenzit ntre un drum se- de virare Ja s nga unor construefit sau + Fa under Fe q cae de pic urd si un drum principal cw ‘ cop, ts tse nen © sve occa ses weeds CD protec aie Yr B ieee wor taomte ewer 5 Fig.38 © re cr ete ete 95 rari ih ela © to efi orate © hum em 171Ra the mmc era anata) Fae © techn oa ce tna tbe : © Brie wee D pe a tg wee eae #8 Ueda sire paces en aes Se sion de $50m ee © Mea Oo get Sub sive CH eae 4.19, Conform fig. 40 pentru intersectia un der, cu un drum principal eu 2 sau bole de sint necesare benzl de virare la stinga rum seeun- iveiluple cind D. Piste pentru biciclisti Intersectiile de drumAri-trebuie sé satisfacd travers conditit corespunzatoare si a bicie! i zp e manda a se amenaja piste destinale lor, in care scop se reco circulatiei acestora, 172 ; 4.20, Necesitatea si caracteristicile tehnice ale pistelor pentru ciclisti se stabilese conform prevederilor STAS 10144/2—79. 4.21. Pista pentru biciclisti poate traversa insulele din in tersectie, in care scop acestea se paveaza pe latimea pistel 51 pot servi ca locuri de stationare si asteptare pentru biciclisti 4.22, Pista pentru biciclisti va aves un aliniament de mt- nimum 3 m fnainte de traversare, situat in afara partii carosa- bile a benzilor de circulajie ale drumurilor versarea efectuindu-se perpendicular pe aceste benzi conform fig. 41, fig. 42, fig. 43. Wig. 41 E, Traversiri pentru pietont Intersectiile de drumuri trebuie si satisfac cazul, traversarea acestora in condi pietoni, cind este de siguranta pentru 1734.23, Trecerlle de pleton! de tn InterseetHt se vor amenaja in funejie de earacteristicile circulatiek pletonale st in concor= danfa cu circulajia vehieulelor astfel : ‘— treceri de pieton! semnalizate conform STAS 1848/1—85 fara marcaje, care reprezinta o zona a intersectiei de drumuti unde sint aulorizate traversdrile pe baza ungi asigurari preala- — traversiri semnalizate conform STAS 1848/]—85 si inareate in conformitate cu STAS 1847785, 14 Jocuri special rezervate in spafiul intersectiei, care sint obligatorii de In intensitatea medie de 1500 vehicule “pe “A 44-100 pietoni pe ord; — traversiri denivelate fafa de partea carosabilé, vor putea fi adoptate pe baza unor calcule tehnico-economice si eficienta gi construite de col care yenereax traficul pietonal suplimentar peste limitele indicate mai sus, eu acordul beneti- _elurulut drumulut i 4.24, Trecerile de pletoni se vor amenaja si amplasa tinind seama cf fluxurile de pietoni au propria lor ord de virf diferitt dea cirdulatiei vehiculelor si se produc in mod nediferentiat pe sensuri, La amplasarea trecerilor se va urmari : 174 — situarea acestora in profitel eu 1é\ime" minima a part jnainte de ra carasabile, respectly Fig, 43 le intersectiet ; ordi ee asigururea vizibilita[it asupra vehiculelor ce se apropie * de interseclie, 175_— traversarea ‘succesiva a cite unui singur sens de circu Jafie pein uilizareu Insulelor pentru refugii. —taversarea si fie eit mai aproape de perpendiculara pe axul crumul 5. PROIECTAREA AMENAJARI INTERSECTULOR Pentru proiectarea amenajaril unel intersecfii este necesar : 1, Sa se sludicze elementele geometrice ale ramurilor drumuilor pentru a se constata daci este cazul a se modifica {rasecle conform prevederilor punctelor 3.2, 3.3, 3.8 intoemin- duce pentru traseele modificate aceleagl piese ca gi pentru tu- crarile de deumuti 5.2. 84 se determine printr-o ancheld, de cireulafie inten- sttaten diferitior etirentt inteemindu-se o schema de distributie 2 Wuficului in interscclie exprimat prin intensitates. orar& de perspectiva fn vehicule fiziee s{ vehicule etalon autoturisme (exemplit fg. 45). 200, principal ee 12 —e. 10018.3. Sd se intocmeased piesele desenate de regula la scara 500 si dupa caz la scara 1:20 pentru detali care si rezulte : — amplasamentul elementelor de amenajare inclusiv de- talii' constructive ; — modu} de’ rezolvare a colectir pluviale ; : — semnalizarea si marcajele, conform’ standardelor in vigoare ; de trasare, si evacua apelor uraren vizibilitail tn intersecti 5.4. In anexa 3 se definese unele nojiuni cuprinse in acest normativ, 5.5. In plansele numerotate de la 1 la 12 se dau exemple cu amenajari de intersecfii mai freevent intiinite 6, DISPOZITIE FINALE §I TRANZITORIT 6.1. Prezentul normativ intra in viyoare la 30 zile de la publicare. 6.2. Lucrarile in curs de execufle nu sint supuse preve- derilor prezeniului nermativ, 178 B ANEXA 1 LISTA DRUMURILOR ; ecu ne epBAUA INTEIENATIONATA PN RT ITOMIUE Te. ROMANIA i — rau, Mores — ors — Oradea — Claj Nopoce, — ‘Turda — Tirey, Murey — 60 — Bors OF eg Buctmesti — Uraicent — Stobozia Hirgova = Constanta — Timlgoara, — Caransebey — Drobeta Turnu Ser 70 More Craiova 2 Bhtayl — Hncuregth — Gara 68 — Nadlac — Arad — Deva — Sibiu — Brajov 5 — Sivet — Suceava — Roman — Bachu — Mérdgesti —~ Buziu — © ~ Sirsiceni — Bucuresti — Giurgit 49. — Oradea — Being — Deva — Petrosani — Tirgu Jiu — Crax Tova — Calafat fi — Halmeu — Satu Mare — Zalau — Clu Napoca — Torda — ies — Sibiu — Pitesti br — ‘tuloca — Constanta — Yume Veche 515 — Cluj Napoen — Dej — Bistri{a — Succava 517 — Baciu — Brayov — Pitesti sel — Marasesti — Tecuel — Albifa ort — Timisoara — Arad — Oradea 4m — Drobeta Turntt Soverin — Poritle de Fler T — Negolin (RSD) 179TRASEELE aitze OAHU on onic ALE raaseetae onan Aeiae IN ZONA INTERSECTIED ate canbe saan 180 ANEXA 3 DEFINIREA UNOR NOTIUNT zona interseclicl. Suprafala din drumutile ce se intersecteazi ita_de Ineeputui si stirsitul unor elemente de emenajare adop le eestor drumur 1 astern tate pe ram 2, Racordare do eolf. Element de amenajare constind din racorda- rea mérginilor pér{it carosablle ale ramitrilor drumurilor. 2 Insuli direefional&. Element da amenajare adoptat In ramura drumittl secundar, cu scopal de a dirija clren{it de elrculajie in ace~ agi sens. : 4, Jnsuli senaratoare, Element de amenajare constituit dintr-o su- prafaja delimitata de ‘marginile parti eurosubile a tnor benzi de cir Eulajio cure sopars euronilt de elreulatie de sons opus. 5. Ranta de virare Ja dreapta sti stinga. Bandd suplimentar’ des- tinata circulajie! autovelseulelor care vor si vireze Ia dreapta sau la stings 6, Sector do racordare, Portiune dintr-o band’ de virare la dreapta sau stinga pe caro so ofeciuenzi trocerea aulovehiculelor de pe banda de circulatie. curenta spre seelorul tle decelerare, sau de stocere ort de pe sectoral de aceelerare spre banda de circulate cuenta. 7. Sectar de deeelerare. Porfiune dintr-o bands pe care autoveht- culele au posibililatea si-gi sporeased viteza de circtlafie. 4, Scelor de accelerare. Portiunea dintr-o banda de vieare pe care autovehiculele au” posibililatea sd-jl sporeased vileza de elreulafie. 2, Sector de stocare, Portiunea dintr-o bandi de virare pe care autovehiculele ‘ajteapli pind ind au posibilitatea de inscriere pe di= reofia de mers, 19, Sector do preselvelie. Portiuna din trasoul unui deum tnainte do Incputul zonel”intersectiel, semnalizata qi marcald corespungitor, in eave! econdueterit ‘at sint'informattwsupra’apropierit nor bend 11, Vilerk do cireulalfe pe drumut principal In zona intersectiel. Viteza ‘care nu este depisita decit de 15% din vehiculele rapide ce tree prin interseetie (autcturisme 3 microbuze). SN