iene emitter REPUBLICA SOCIALISTA ROMANIA CONSILIUL NATIONAL, PENTRU STIINTA SI TEHNOLOGIE INSTITUTUL ROMAN DE STANDARDIZARE im STANDARD DE STAT EDITIE OFICIALA STAS 9330-84 PODURL DE CALE FERATX. $1 SOSEA. IBINART CU SURUBURI DE INALTA REZISTENTA Inlocuiest STAS 9530-18 Ciasiticarea alfanumeried Preseriptii de proiectare si exeeusie 25 cu Railway and road steel bridges JOINTS BY HIGIT RESISTANT PRE-TENSIONAL, BOLTS Exceution and design rakes Ponts métalligues de chenins de fer ‘t de route JOINTS A BOULONS. Resistan Meraaonweckne skexessonopoxeae 1 aiovvelinae Moe CORAMHENNA C IIPRILHATPS- SREHHPIMIL BOITAMH BbICO- KOFO COMPOTIBIBHIS Tipeanmteamut no. upoortuposamin 1A cle PRECONTRAINTENS Prescriptions en vue de Tétablissement ‘des projects et conditions dexéeutlan 1.1 Prezentul standard se rezistenti — pe seurt SIR — ferati yi gosea. ‘Transmiterea s metalice care se imbin: citi se E ‘Suprafetele de contac tatil in caleulul imbinirii. SIR sint indicate in fig. 1 é contact, prin stringerea controlati. a suruburilor. Organele de asamblare ce se utilizeazit la imbindrile eu guruburi Ce inaltd rezistenta Inngimea de stringere J, a guruburilor se stabileste conf orm pet. 4.5. Lr « OBJEC SI LOMFNIU DE APLICARE o refer In proiectarea gi execufia imbinirilor eu guru! wti de inaltd a pieselor metalice ce aleituiese suprastr ueturile jodi lor de eale ilor intre clementele imbindrii (intre elemente!e de constructii face prin forjele de frecare ce se dezvolti intre suprafefele de tale elementelor sint prelucrate pentru a se realiza frecarea adop- 2 MATERIALE, si tabelul 1. 1 — posal tietulat slamctrul surubutel : 4, — diameteul giurit 3 Fig a 3 E 7 E \Aprobat do: Spe iNSTTUTUL ROMAN DE STANDARD! Etaborat snitiat in 1073 Data intrirll in vigoare : ce Bd. Hie Pintilie nr. 5 BUCUR Revicuit in 1978 9 1983 1984-07-01 ° ‘Telex 11012 CNST R9330-84 -3- i 7 eae x= | Geto err 0 2 | mame we [Stas eneam wa | | enum pam HB [mm | clin 2.2 Detaliile de exeufie trebuie sa pr meeaniee a organelor de asamblare. adii standardul de produs gi grupa de caracteristic Exemplu de notane pentra un, suru TP eu filet M20, eu Hungimea de 1 = 80 mm si ew caracteristiel mes canlee conform gfupel 10.9. STAS 9796/4-82 Sura IP ‘<0 STAS 8796/1-00 grupa 19 9 3 PRESCRIPTIT DE CALCUL Ba 3.1.1 La imbinarea a dou piese, solicitate preponderent Ia incovoiere, se admite folosirea, simuliand suruburilor de inalt& rezistenfi si a cusiturilor sudate, cu conditia ea transmiterea eforturilor fiecirui element component si se fact numai prin unul din eele dou mijloace de imbinaro; una din tipi poate si fie sudati iar celelaite clemente ale sectiunii si fie imbi- nate en gurnburi de inalt% rezistenti (tig. 2). onditii_ preliminare Fig 2 La acceagi imbinare nu se admite folosirea simulta si a niturilor sau a guruburilor obignuite, 3.1.2 Intro imbinare eu suruburi de inalti rezistentit grosimea pachetului di ‘maximum einci ori diametrul nominal al guruburilor folosite la realizared ei a guruburilor de inaltt rezistenti e table va fi de 3.1.3 La calculul seefiunilor nete ale elementelor din imbinare se consider’ ¢& diametrul giurilor este mai mare eu 2mm deeit diametrul suruburilor. 3.2 Determinarea eforturilor 3.21 Efortul de pretensionare N, al unui gurub de inalt& rezistenf se ealculenzi en relafia: M =A Rye wo- STAS 9330-84 in care Ryox limita de curgere conventional a surubului, egal cu 900 N/mm? conform STAS 8796/4-82, valoare minim& pentru grupa 10.9; A aria de calcul a guruburilor, conform tabelului 2; abelal 2 we [uw [wn = [= : 4% coeticient de siguranfa a gurubului, care in eaaul podusilor se eonsidend = 07 3.2.2 Bfortul ¥, pe care-] poate transmite prin frecare un gurub de inalt& rezistent’, la imbi- nirile cu o singurd suprafafé de lunecare intre piese, normaki pe axa gurubului, se calculeazd cu relatia < (2) in care F coeficient de frecare intre suprafetele in contact ayind valorile din tabelul Tabelul 3 Modu de prelucrare a suprafetelor tn contact Marca de ofel a pleselor perlre | andere cu | sabiare [ —sablare ‘care se lmbing Hache 9 sf metalizare perlere Coetltent de trecare / ana on oc | oa | oa | om | ow Cad 8 | onsenvarn Pema ae eam =n zal reat spear per, ardere cule pers san sable, aed ese r—C Ge preter anpeteeae = ih Gen ei spelt pon awe dupe sae, dah realmente ae pod a maxi’ ne pest ca es r—=—“=EEC a dL a Tecaahutlide ner nur Ge oeastu't tops al mod de rlcrare a suprteteor tn contact, cece decree saete eapertentalebform ance Hace enc gaa contac, ose ae ee ¢:coeticient de siguranfi la Imecare a pieselor care se imbin’, avind valorile din tabelul 4. ‘Tapetal 4 y i u ur Felul soliitart fandamentatéy | (uplimenta special) slit a ta) | uptmentay (apeciata CCoufcient de siguranta la lunecare stated 1.20 1.10 inamtca 1.25STAS 9330-84 -4- 3.2.3 Efortul Nj pe care-I poate transmite prin frecare un gurub de inalt& rezistenfi care este solicitat in directia axei sale si de forfe exterioare de intindere ‘7, se calculeazd cu relatia : m=Lla-n ® Forfa exterioart de intindere 7 trebuie si nu depageascd valorile din tabelul 5. Tabelal 5 Felt solieuart ‘mnpladelor statict tinamica satin SUM fortelor exterioare de intindere ce actioneazi o imbinare, trebuie si satistack relafia : E L< 06 EN, () 3.2.4 Bfortul XV pe care il poate transmite prin frecare o imbinare, se determin cu relatia : nmN, — respectiv = N = nmN{ ©) in care n numirul de suruburi din imbinare; mm numirul suprafefelor de lunecare; ¥, conform relatie’ (2); N{ conform relafiei (3), La stabilirea numirului de guruburi » se are in vedere gi respectarea relatiei : Noa < my vespectiv Nau < mNi (6) fn care Nass efortul maxim ce revine celui mai solicitat gurub al imbindrii, tinind seama de toate eforturile ce pot acjiona (moment incovoietor, fort ‘tietoare si efort axial) ; pentru caleulul acestui efort sint valabile regulile pentru determinarea eforturilor in nituri, Ia imbintrile cu nituri, jcarea eforturilor 3.3.1 jcarea eforturilor unitare in elementele ce se asambleazi cu suruburi de inalta Tezistenfi se face conform STAS 1844-75 si SPAS 1911-75 avind in Vedere gi prevederile de la pet. 3.3.2 51 3.3.3. 3.3.2 Verificarea eforturilor unitare in elementele comprimate, se face Iuind in eonside- rare aria brut a pieselor 3.3.3. Verificarea eforturilor unitare in elementele intinse se face asticl : fara imbinarii, pe baza efortului intreg V gi a ariei nete din aceasta zoni; — in imbinare, se in in considerare aria net a elementului gi efortul redus N’ deter- minat conform relatiei : wan(1-5 044) @ n » in caro J fortul care solicit: imbinarea 5 numérul de guruburi din imbinare ; y numérul de suruburi situate inaintea seetiunii care se verified, care transmit partea ‘corespunzitioare din efortul V5 @ numirul de guruburi_ in secfiunea ce se verified. tn anexa B se dau exemple de calcu! de determinare a eforturilor in diferite sectiunt la imbinirile cu o singuri suprafagis de Iuneeare sau eu dowd, 3.34 mbindvile ou guraburi de inalti rezistenfi se veriieS Ia obosealt conform STAS 1911-75.—5- STAS 9330-84 4 DISPOZITI CONSTRUCTIVE 41 ,lmbinaile cu guruburi de inalt& rezistenf trobuie a fie eit mai scurte, prin agezarea suruburilor la distanfe minime. 41.1 | Distanfa minima ¢ intre axele a dowd suruburi aliiturate, aflate in acelagi rind sau in zig-zag, trebuie sk satisfac relafia : e=3d @) in care d este diametrul gurubului 41.2 Distanfa minimf de la axa unui gurub la marginea unui element trebuie si fie: — in sens perpendicular pe direcfia efortulai : eq =1sd (9) — in sensul efortului : gqaed (10) 41.3 Distanfa maxima ¢, intre douk guruburi aliturate trebuio si fie : @<5d (ay 42 piametrele guruburilor de inalt& rezistenta se stabilese in funefie de grosimea pieselor ce se imbin& conform tabelului 6. Tavetat 6 4, mm |. 6.8 8.10 10..4t re ae 17,20 0...24 dy mm 16...22 | 16, ..24 20. 24 | 20...27 22, a7 | x a7 27 in care 4 grosimea tablei celei mai subfiri din packet; 4 diametrul recomandat pentru utiliza 43 Modul de prelucrare a suprafefelor in contact din imbiniri se prevede prin project. Se recomanda ca aceste suprafete si fie sablate si motalizate. Metalul de protec precizeazii prin proiect, 44, in vederea asiguririi pisuirii suprafetelor in contact, la proiectare se pot provedea fururi de compensare cu grosimea de minimum 5mm, inim& a guruburilor este prezentat& in tabelul 7, Ii a suruburilor STAS 8796/1-80. 4.5 Lungimea de stringere maximi § &m fanefie de diametrul si lungimea nominal Tabelol 7 Tungimea nominal surubutut mnSTAS 9330-84 = 5 PRESCRIPII DE EXEUUTIE 5.1 Laminatele din componen{s, imbinarilor trebuie s& fie pregitite tare, conform STAS 3461-83 cu urmitoarele conditii suplimentare ‘suprafetele rezultate la taiere trebuie si se Ineadreze in clasa 2 de calitate conform SPAS 10564/1-81 -inclusiv pentru r rotunjimea muchiilor- si sk aib& 0 rugozitate Ra 25 ums — imuchiile taieturilor executate cu flactira san prin tiiere eu stanta, trebuie si fie preluerate prin agchiere pe o adincime de minimum 3mm. 5.2 Giiurirea se exeeutt conform STAS 3461-83, 5.2.1 Gaurile din imbinare trebuie executate astfel ca diametrul final sit fie mi 1...2mm deceit diametral surubului. j prelucrate, dupidebi- mare ew 5.2.2 Giurile pot prezenta ovalizarea limiti: care respectit relagille : =d+2mm 4d, d}imm in care 4, Iyer $y pip Giametrul maxim respectiv minim al giurit a diametrul gurabutui 5.23 Diametrul final al ghurilor se obfine prin prelucrarea g&urilor dupi preasamblarea in pachet a pieselor imbinate din nod. ‘Axul longitudinal al giurii trebuie si fie perpendicular pe suprafecle de contact dintre piesele de imbinat ; se admite o abatere de perpendieularitate de maximum 3%, darnu mai mult Ge 2 mm pe grosimea totali a imbinaii si pentru cel mult 5% din numirul giurilor din imbinare. gi, Eventua Subansamblele podurilor trebuie montate in uzini in elemente spatiale intr cle nepotriviri de grosimi sau spatii libere dintre piese, trebuie compensate. Ta aplicarea eforturilor de pretensionare in suruburi, suprafefele in contact trebuie si se pisuiased pe tot conturul lor. 5.3.1 Spatiile libere care depiigese 2 mm, trebuie compensate eu fururi ale e&ror supratefe se preluereazi in acclasi fel ea suprafefele pieselor din zona imbinarii 5.3.2 _ Spatiile libere de cel mult 2 mum se coreeteazi, in 4 marginilor elementelor en o inelinare de maximwam 1:10, Ge axul primului rind de giuri (fig. 3). Nu se admite inedrearea prin stdurk a suprafetelor in contact. vederea plisnirii, prin polizarea plan’ fe si se apropie la cel mult 30 mm 30min 3 & S LAI ; Fi P\awtodurit 8 vg 54 Piesele previzte in profect pentru asiguraren pisuirit suprafefelor in contact (rebate preluerate similar eu piesele’ din imbinare. 5.5 Suprafefele in contact ale pieselor, in vederea realiailforfelor de frecare trebute pre- Iucrate peste rindul exterior de suruburi pe’o distant de cel putin cinci ort diametrul gurubului_ 5.6 Schimbarea modului de preluerare a suprafefelor in contact in veder de frecare, fatii de prevederile din proiect se poate face numai eu acordul proiet realizitrii forjelor tauntului 7 Calitatea organclor de asamblare se verified In sosirea lor pe santier, pe baza certifi- catelor de calitate care le insotese,eliberate de produeator, intocmite conform standardelor de produs.-it- -STAS 9330-84 Organele de asamblare sosite pe santier Miri certificate de ealitate, sau cérora mu Ii se cunoaste lotul de fabricatie se resping. Verificirile de confruntare a datelor din eertifieatele de ealitate se fae conform anexei C, pe loturi de fabrieatie. 5.8 Organele de asamblare inainte de a fi introduse in oper se veritiek vizusl ; cele care prezinté deformatii, eripituri, fisuri, bavuri ete., se inlatur’. 5.9 Starea supnifetelor in contact inainte de asamblare 5.9.1 Pregatirea suprafetelor prin sablare, ardere cu flueira san metalizare dupi sablare, se execuli conform reglementarilor (ehuice referitoare la asemeness lueriri, Principalele conditii tehnice de realizare si de verificare a suprafefelor prin cedee, sint prezentate in anexa D, reste pro 5.9.2. In momentul asambkirii, suprafetele in contact trebuie si fie useate, Hipsite de impuri- titi, grisimi, ruginas saw alte defvete susceptibile si impiedice pfsyjrea elementelor sim cate 8% nu asigure frecari corespunziitoare, Aceste suprafete trebuie, de asemenea, si fie lipsite de straturi de vopsea sau de orice alte straturi de finisare, altele decit cele preserise prin pivieet. Daci suprafefele in contact, inainte de asamblare, mu indeplinese condifiile de receptie, ele trebuie supuse curitirii dup% procedeele indicate in tabelul 8, Dacd yi dupa aplicarea acestor operatii, suprafejele de contact nu indeplinese condifitle de receptie, se reface pregitirea acestora dupi procedeul aplicat initial. ‘Tabetul 8 Pregitiea iniats | Proceden de corte periere _sablare perlere ew perie metalicd ow fi e_alam retaiere | spllare ou ap alter unoe ele ml annals de operaia de wscre OBSERVATIE ~ Utlzarea de detergent! sau de produse petrolire este intrzia 5.9.4 Pentru toate lucririle care urmeazii sk devin aseunse prin acoperire sau inglobare in alte categorii de lucriri sau elemente, trebuie intocmite-conform reglementirilor tehnice- procese verbale de Iueriiri axeunse, Fazele de lucru pentru realizarea imbindirilor la montajul tablierelor pe sehelt int urmi asamblarea provizorie a pieselor eu dornuri si suruburi obignuite eare se introduc in minimum 50% din giurile fiecdrei imbinari, din care jumétate dornuri si juma- tate suruburi; — Verificarea dimensiunilor de ansamblu si a psuirii pieselor pisuirea este corespun: zitoare dacd lama spionului de 0,2 min nu patrande peo adineime mai mare de 20 mm. intre piese, pe tot contural lor — introducerea in giurile rimase libere a suruburilor de inalt& rezistenti, cu piulite si saibe, degresate in prealabil; filetul piulifei se va unge cu unsoare grafitatit —saibele ‘se monteaz ca muchia interioark preluerati spre capul surubului gi res- pectiv a piulitei; 7 — stringerea provizorie a suruburilor de inalt’ rezistenta ~ scoaterea din géuri a suruburilor obisnnite si a dornurilor gi introducerea guruburilor de inalta rezistenti in aceste giiuri; = pretensionarea uruburilor conform pet. 5.11.3; — Verificarea pisuirit; pisuirea este corespunizatoare dack lama spionului de 0,L mm nu pitrunde pe o adincime mai mare de 10 mm intre piese, pe tot couturul lor La montajul in consol fazele de Iueru se stabilesc prin proiect 5.11 — Pretensionarea suruburilor de inalui rezistenta se face cu chei-dinamometrice care trebuie si permit citirea momentului de stzingere. Cheile dinamometrice trebuie si indepli- neases condifiile previzute in anexa E. 5.111 Momentul de stringere If, necesar, se caleuley M,=aN,k (a2) eu relagia in care , efortul de pretensionare a surubului ; @ ‘diam etrul gurubului ; % coeficient ce se determin’ experimental, cu valoare orientativa de 0,16. ..0,20. Goeficientul & se determin’ experimental conform anexei F.See seessseeesseseesss ‘Momentul de stringere aplicat este (1...1,05) M,. 5.41.2 Este interzist pretensionarea numai prin misurarea unghiului de rotire a piulitei (far misurarea momentului de stringere). 5113 Pretensionarea guruburilor se exeouti in urmiitoarele dowd etape: — pretensionarea initial la 80% din valoarea efortului total ; ~ pretensionarea finali la efortul total, dupii cel putin 3 ore de la pretensionarea ini- 5.41.4 _Ordinea de pretensionare a guruburilor dintr-o imbinare intre grinzi prineipale, antre- toaze, diagonale ete. se precizeazi prin project. Pretensionarea se executd de la mnjlocul imbindit spre capetele acesteia conform celor de mai jos : 5.114.1 fmbinare eu un singur rind de suruburi (fig. 4 a) Fig. 4a 5.1.4.2 Imbinare cu dou’ rinduri de suruburi (fig. 4 6) 5.1148 Imbinare eu trei sau mai multe rinduri de guruburi (fig. 4 0). 5.1144 Imbinare cu dou’ sau mai multe rinduri de guruburi (fig. 4d) +2646 +3 Sar [i245 42 4M fez ie $1 409) tu 4 fe 47 +52 t9 48 \h to br be Fig. 5.41.5 Imbinirile en guruburi de inalth rezistenf’ gi eusituri sudate se realizeaad in urmitoa- rele etape : “* pretensionarea provizorie a tuturor suruburilor la 69 % din valoarea eforturilor totale; — executarea custiturilor sudate ; —desfacerea guruburilor dup’ ricirea cusiturilor sudate; — pretensionarea guruburilor conform pet. 5.11.3. 5.11.6 Suruburile pretensionate se marcheazi cu vopsea pe cap 5i pe piulifé. 5.11.7 Conturul suprafefelor in contact se inchide cu chit de minjum de plumb, imediat dupa terminarea pretensionarii. ‘Pirfile vizute ale orginelor de asamblare se vopsese cu_grund de minium de plumb. Imbinirile astfel pregitite se vopsese o dat& cu restul pieselor din pod. 5.12 — Pentru imbinarea elementelor podurilor metalice eu suruburi de inalt’s rezistenta, sint necesare dow rinduri de chei dinamometrice : un rind pentru pretensionare si al doilea rind pentru verificarea, pretensionarii (conform pet. 6). Este interzis’ verificarea pretensionirii eu acelagi rind do chei folosit la pretensionare,i | i i | i | -—9— STAS 9330-84 6 VERIFICAREA PRETENSION ARIT 6.1 _ Verificarea pretensionarii se face inainte de darea podurilor in exploatare, rezultatele Verificdrii constituind un document pentru receptie. 6.2 Verificarea pretensionarii se face la un numir de 5...10% suruburi din pod. Tocurile in care se face verificarea se aleg de clitre comisia de recepfie, cu consultarea, proiectantului, in functie de mirimea eforturilor gi felul de solicitare a pieselor podului. Ordinea verificdrii va fi aceeasi cu ordinea de pretensionare a suruburilor precizatt la pot. 5.114. 63 Verificarea pretensionirii se face in urmatoarele etape — se traseazéio linie continua pe tija surubului, pe piulijé si pe suprafafa tablei (fig.5 a) ; trasajul se face cu un ac de trasat bine ascutit; ~ fata de aceasta linie, pe piulit& gi pe suprafata tablei, se traseazé o a doua linie prin centrul secfiunii gurubului_ care faco cu prima in sens orar, un unghi de 30°1/12 din. ceren! de rotire a piulifei) (fig. 5 5). Fig 5a — se aplicé cheia dinamometriek de v Mig. 5 6 ificare si se marcheazi cu creionul, pe parten exterioart a capului tubular un reper in dreptul celei de a doua linii trasate pe suprafaja imbinseii ; ~ se desface piulifa eu unghiul de 30° (1/12 din cereul de rotire a piulifei) aducind reperul de pe eapul de desfacere in drepiul primei linii de pe suprafata imbintil; — se restringe piulifa eu momentul preseris ; — se verified daca liniilt trasate pe tija gurubului, pe piulifa si pe suprafata da imbi- nare sint in prelungire; in caz contrar se misoari abaterea (fig. 5c) pe tangenta, cercului exterior al surubului, Fig. Se 63.1, Surubul se consider strins corespunzttor dae semnul marcat pe piulifa are abaterea de cel mult mm pentru suruburi cu diametrul intre 22 si27 mm si 1 mm pentru guru- buri eu diametrul mai mic sau egal en 20 mm,AS 9500-54 — i— Abaterile unghiulare corespunziitoare abaterii de 2 mm respectiv 1 mm in funetie de diametrul surubului sint date in fig. 6. ” 10 Ae we, 9 NS ‘a? a Bn ey .-¢ 4 . - {(ermn) 6 8 2 Dm eB Fig 6 tn car contrat, surubul se inlocuieste. In cazul unci abateri negative in limita admis piulita se restringe a Semnul din dreptul tijei surubului. Pretensionarea noului surub in locul celui indepirtat se face conform pet. 5.11.3, dupa care se trece la verificarea guruburilor al&- urate, 6. Pentru fiecare surub care nu corespunde cerintelor de la pet. 6.3.1 se verifick alte dowd suruburi din aceeasi imbinare. Dae si acestea sint necorespunzitoare, se verifick toate suruburile din imbinare. 64 La podurile aflate in exploatare, verificaren pretensioniirii se face conform pet. 6.3, la initervale de timp stabilite prin preseriptii telmice in vigoare referitoare la intrefinerea i repa- rarea podurilor metalice sudate de sosea yi cale ferati. ‘Ordinea verificirii va fi acceagi cu ordinea de pretensionare a suruburilor precizati la pet. 5.114. Suruburile care nu corespund se inlocuiese pe masura cb au fost depistate,—iu- STAS 9550-86 ANEXA A DETERMINARBA COEFICIENTULUI DE FRECARE, AL Coeficientul de freeare se determina folosind corpurile de proba indicate in fig. 7, 8 si 8. Ta solicitarea proiectantului se pot executa corpuri de probit en alte dimensiuni, eu table mai groase gi/sau quruburi de diametru mai mare ou respectarea urmatoarelor eonditit (fig. 7) : — corpurile de probit trebuie si aibi dou eclis dimensiunile eorpurilor de prob trebuie si fie minime ginind seama de : — grosimea tablelor g in funetie de diametrul surubului d conform tabelului9 Tabla 9 — lijimea T= 5a —distanfele din asa surubului la marginea piesei si fie: e = 2,5 din sensul perpendicular po direetia efortului si ¢ = 2d in sensul efortului; ~distanfa intre dou& suruburi vecine 3d at 20 gaurd @ 18 Fig. 7 Fig. 8BTAS 9330-84 - 1a sarah M20 gaura @ 22 Fig. 9 _ Suruburile se pretensioneazi printr-un procedeu admis astfel ineit: si se obfind efortul preseris. ‘Corpurile de proba se supun incercirilor dupi 24 ore de Ia pretensionarea suruburilor. Tnainte de incercare se traseazi reperele a, b sic conform fig. 7, 8, 9. La incereare se stabileste deplasarea relativis care se produce intre reperele a si ¢ si cel insemnat eu b, Tneerearea se face pind la lunecarca celor dou extremitafi, astfel ca s% se obtin’ dout, valori pentru rezistenfa la lunecarea corpurilor de probii. Valorile se inregistreazt pentru cele douii extremititi ale corpurilor de probi Se consider cx hinecarea are loc cind deplasarea relativa a reperelor a si ¢ fafa de re~ perul } este de 150 um. Coeficientul de frecare se calculeazit prin impirtireaefortului Ia efortul total aplicat_ pe suprafetele in contaet, prin pretensionarea suruburilo "Pentru determinarea coeficientului de frecare sint necesare gase corpuri de probit iden- tice. La primele cinci corpuri de probi incerearea se efectueazi aplicind © ine&reare en vitez de 50 kNJmin, “Al gasclea corp de proba se supune unei inceredti de Iungi durati, care se efectueazit sub o inedreare de 90 % din rezistenfa medie de lunecare stabilita prin incerearea celorlalte cinei corpuri de probit. Incercarea dureazA 3 ore. Dac in aceasta perioada nu se produce o deplasare mai mare ca 2 um coeficientul de frecare este cel stabilit pe primele cine probe. ‘Se calculeazi apoi valoarea medie gi abaterea medie pitratic& pentru cele zece rezultate de la primele cinei probe. In cazul in care abaterea medie pitraticd deptgeste 8% din valoarea medie este necesar s& se efcetueze inceredri suplimentare. ‘Numirul de corpuri de proba-necesare » (la care fiecare comport dou imbindri) se stabileste cu Telafia : nee ais {in care ¢ este abaterea medie pAtratica a primelor zece valori exprimatié in procente fafa de valoarea, medie. ‘tn cazui cind la al saselea corp de probii apare o Iunecare mai marede2 sm, trebuie efec- tuate inceredri suplimentare pe un numr de minimum trei corpuri de proba. ‘Aceste incerciiri asiguré ci incaredrile corespunzitoare coeficientului defrecare rezultat din calcule, nu vor da o lunecare total mai mare de 150 jm intt-o perioad de 100 ani, Acest—~ io peter rezultat se controlearé extrapolind liniar curba de Iunecare cu logaritmul timpului, pe baza rezultatelor objinute sub o inedreare aplieat& timp de 100 ore, A2 Coeficientul de frecare ce se adopt in ealeule Coeficientul de frecare ce se adopt in calcul este cel corespunziitor la 95 %, din incer- clrile efectuate. Acesta se ealeuleazt pornind de la valoarea medie si de la abaterew medic pi tratic& stabilite pentru un numir limitat de rezultate ale inceredrilor, prin sciderea din valoarea medie a produsului ts, Valorile lui t se dau in tabetul10, in functie de numirul de rezultate. ‘Tabet 10 Namirat de | 10 | 12 revulente ' lass. fuSTAS 9330-84 ue ANEXA B DETERMINAREA EFORTURILOR IN DIFERITE SECTIUNI B 1 Determinarea eforturilor in piesa de sus, in cazul unei imbindri cu o singurii suprafats de lunecare (fig. 10) pe 4:8 c dD Fig 10 Eforturile in diferite seofinni in piesa de sus se determing astfel : in secfiunea A — 4: Aya = Ay in secfiunea B — B Aggy = Ay — 2b — in seofiunea D — D Aga = Ay 2 yt Nim x(t OBSERVATIE — Pentru piesa de jos cforturile In sectiunea D— Dstt egale cu cele din piesa de sus in seetiunea BB. B2 — Determinarea eforturilor in piesa central’, in cazul unei imbinari en dowk supratete de luneeare (fig. 11) Fig tt Efortnrile in diferite sectiuni in piesa centrala se determin’ astfel : — in sectiunea 4 =A, — in sectiunea B~ B x(i-4- ~in secfiunea 0 — C: A,—2d,t y Aw = Ay—3d,t in care d, este diametrul giurli (fig. 1)ANEXA € VERIFICART DE CONFRUNTARE A CALITATIT ORGANELOR DE ASAMBLARE e fae pe loturi de fabri- 82. C1 Verificdrile de contruntare a calitatii organelor de asamblare catie conform regulilor de verificare a ealitiii precizate in STAS 8796/ C2 Verificarile necesare se fae in Iaboratoare specializate pentru determinarea calitipit materialelor pase in operi. * ©3 Totreaga proceduri de acceptare a cantitifilor de organe de asamblare pe santier trebuie {ncheiati Inainte de termenul de incepere a exccutiei imbindrilor si nu mai tirziu de 50 zile calendaristice de la primirea organelor de asamblare pe sautieSTAS 9330-84 = 16 — ANEXA D CONDITIL TEHNICE DE REALIZARE $I VERIFICARE A SUPRAFETELOR DIN REGIUNEA DE ASAMBLARE D1 Suprafefele ce urmeazi a ti pregitite prin ardere cu flacira, sablare sau metalizare dupa sablare trebuie sf fi ~ degresate de cventualele pete de ulei; — find deniveliti sau puncte de sudi = cu muchiile rotunjite conform pet. 5.1 — cut stratul de rugin’ aderent& sau de calaming indepartat, D2 Pregitirea suprafefelor prin antere eu flaciira D 21 Arderen ou flacira oxiacetilenied xe execut’ ou o vitezd de inaintare de 1...2 m/min, co inclinare a suflaiului de aproximativ 30°, suflaiul inaintind in urma flicdrii ; temperatura Suprafefei in timpul arderii cu flaeira trebuie si nu depiigeaset 150°C, evitindu-se suprainesl- zirile locale D 22 Dupi arderea cu flaeira, suprafata de contact trebuie si aib& un grad pronunfat de rugozitate, sf fie curata, de enloare cenusie desehisi, wniforma, D3 Pregiitiren suprafefelor prin sablare D 3. Pregitivea suprafetelor prin sablare se face cu nisip dublu spilat, cu dimensiunea de 2 mm (STAS 8511-76), lipsit deumiditate, sau eu electrocorindon cu dimensiunea de 1,6 mm (STAS 6863-70), Condifii de tera ‘Temperatura mediului de Inera : min. -+ 3°C Umiditatea relativi. a mediului: max. 80 % Distanta de sablare (diuzii — suprafata de sablat) 80, .100 mm. Unghiul de sablare (in raport eu suprafaga) 80... .90° Diametral dinzei de sablare : = inifial 8 mm — final max, 12 mm Presiunea aerului : 6...7 bar Lungimea furtunului prin care cireuli abrazivul: max. 15 m Diametral furtunului prin care cireul’ abrazivul + 24...28 mm, D 3.8 Dupi sablare, suprafaja de contact trebuie si fie de culoare cenusie deschiss, uniform, ca miei cratere Vizibile conform STAS 10166/1-77 grad I de curifire, sii conform STAS 3730-66. D 34 Controlul supratetelor sablate se face prin misurarea rugo Intervalul de rugozitate admis este de Ra 6,3... .12,5 um. ire dupa salbare D4 Pregiitirea suprafefelor prin metali D41 Materialenecesare: Sirmi de aluminiu, folositi ca material de aport, avind diametral 3,1 mm, marca Al STAS 7607-72, care trebuie si fie insofitd de certificatul de calitate emis de producdtor, 99.5 D42 Condifii de lueru Temperatura mediului de Iueru: min. Uiniditatea relativas a medintui : max. 80 % Suprafefele sablate ee urmeazi a fi metalizate trebuie curffate eu aer comprimat eurat lipsit de umiditate sau de ulei, pentru a se indeparta depunerile de prat. ‘Operafia de metalizare se efectueazK la un interyal de maximum trei ore dupa sablare, iar in cagul unei atmosfere saline, dupi maximum dous ore. ‘Viteza de avans a sirmei trebuie sf fie de 1,7. ..2 mjmin pentru asigurarea unei depuneri fine, Depuneren se face din dows treceri in eruce, grosimea primului strat fiind de ordinul 50...60 yin, Grosimea stratului de acoperire trebuie si fie de minimum 100 ym gi max. 150 am, Distanja de pulverizare trebuie s% fie de: 30..-100 nim pentra primul strat (de aderent’) ; 120...150 mm. pentru stratul urmitor. Unghiul de impact al particulelor trebuie si fie cuprins intre 75... 90°, Distan{a dintre doud rinduri suecesive de metal pulverizat se recomands s& fie de apro- ximativ 15 mm, astfel ineit. suprapunerea rindurilor si fie maximum 2/8 din légimea unui rind. Se metalizeazi toat suprafaja sablati. Se metalizean’ cu aceeasi grosime a stratului i muchiile de contur ale suprafefelor sablate. hri STAS 9330-8 D43 Controlul si verific aren calitatii depunerii se face conform STAS 7548. Verificarea aderentei se face prin metoda grilei conform STAS 7293-73 avind dista intre liniile trasate de 3 mm pe o suprafaja de 15 x 15 mm, pe pileuje de probit dit materialen piesa de baza gi prelucrate odati cu aceasta, precum sia suprafefelor pieselor mets Veriticarea aderentei se face, de reguld, cel putin o dat Is 50 m? de suprafagii meta: ligata, precum si la ineeperea lucrérilor si ori de cite ori se schimbi condifiile de lueru (mate- rialul de sablare sau metalizare, formatia de lucru, instalafia cu care se metalizeags). D44 Operatii pentruremedierea metalizarii In cazul in care, la verifiearea grosimii, se constati abateri peste limitele prescrise, aceasta se remediazi astfel : — pentru grosimi sub grosimea minima de 100 ym suprafefele respective se comple- teazit printr-o nou pulverizare de metal pe zonele respective ; — pentru grosimi peste grosimea maximi de 150 um, suprafefele respective se glefuiese manual sau se sableazi si se remetalizeazi, D 4.5 Tn cazul in care'se constata ci pe suprafata metalizatit stratul depus se iuchide la eu- loave, se curifa suprafaja cu o perie eu fire de alami. Dup periere, suprafafa metalizata trebuie si-si reeapete aspectul inipial s in eaz contrar se reface metalizared. D 4.6 Suprafetele metalizate se protejeazi in timpul transportului si depozitirii eu pliei din PRL fixate corespunzitor.STAS 9330-84 = ANEXA E PRESORIPYII REFERITOARE LA CHEI DINAMOMET RICE E 1 La pretensionarea suruburilor se folosese chei dinamometrice eu 0 precizie de cel pugin 59%, eu braj flesibil, cu indiearea momentului de stringere pe un eadran sau cu elichet_ penta predeterminarea momentului de stringere. E2 — Cheile dinamometrice utilizate trebuie si fie in stare bund de funcfionare. Verificarea lor se face pe stand specializat, astfel ups cel mult 200 stringeri de suruburi ; — periodie, la intervale de timp fixate de organele de metrologie ; — dup& orice reparatie ; ori de elte ori se consid avut de suferit. necesar, presupunind ci exactitatea functionarii cheii a E 3 Dacé la verificarea cheilor dinamometrice se constata diferente mai mari de 10% fa de etalon, se verified prin sondaj suruburile strinse la ultima verificare de etalonare (30% din numdrul suruburilor imbindril, distribuite uniform pe suprafata acesteia), ‘Daci este cazul se ian misuri de corectare stringerit suruburilor sau de inlocuire (la stringeri exeesive). E4 — Veriticarea cheilor dinamometrice se face conform reglementirilor tehnice specitice.~. Se aemeee STAS 9330-84, ANEXA F DETERMINAREA COEFICIENTULUL & Valoarea coeticientului & se determin experimentul Ja receptia organelor de asam- blare pe santier. ____ Volumul de eyantioane pe care se determin’: coeficientul este eel corespunzitor unui nivel de control Ne 1, dup plan dublu de control normal conform STAS 3160-70. Suruburile care se incearei trebuie _pregittite in aceleasi condifii ea pentru montare (dogresare, ungere piulifa eu vaselina grafitati si ingurubarea manual a piulifet pe filet). Valoarea lui k se determini en relagia : ke ay, fn care momentul de stringere al piulifei, maisurat eu cheie dinamometricy, prin care se realizeazi efortal de pretensionare N, 3 Y, efortul de pretensionare al surubului, determinat conform pet. misurat tensometric ; 4 diametral surubului. Valoarea i ce se adoptii in ealeule este cea corespunzitoare la 95 % din Inceredtile efectuate. Aceasta valoare se ealculeazs similar cu valoarea coeficientului de frecaref (anexa A) 21 9h '