UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI FACULTATEA DE DREPT SCOALA DOCTORALA Avizat RELATIA INTRE JURISPRUDENTA CURTH EUROPENE A DREPTURILOR OMULUI SI POLITICA EXTERNA A UNIUNIT EUROPENE Rezumat Coordonator stiintific: Profesor universitar emerit dr. Corneliu BIRSAN Membru corespondent al Academici Romane Autor; drd. Lisa-Maria ACHIMESCU Bucuresti 2018Normativitatea contemporana poartd amprenta puternied a drepturilor omului, ca vector al tcansformarii ordinii juridice europene. Prezenta cercetare doctorala igi propune ca, in cadrul unei analize si analizeze relajia intre jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului si Politica Externa a Uniunii Europene. Lucrarea este siructurati: dupa cum urmenzi: © parte introductiva in care sunt prezentate motivayia al |. metodologia 1 doctorate si tre pati ioare celor trei capitole din tez, urmate de coneluzii, Structura tezei este bazatd pe filosol {uri complexe a unui templu antic sprijinit pe cele trei tipuri de coloane: janice, dorice si corintice. in simbolistica arhitecturati, coloana doriea ar reprezenta un rizboinie, ionicul reprezinta eternul feminin iar coloana corintic’ © pura Coloanele poarts in sine un fel de declaratie de aliania, naseuta din ingemanarea de nsdiciplin: i ter core corespun: vesta stiluri si simboluri, tucru care le-a conferit o semnificayie cu valenfe profund politice din momentul in care au fost construite, Simbolismul si aveste bogate valenfe istorice si sociale au inspirat aceasti constructie a tezei, regisind indubitabile asemandiri intre constructia . femplulul drepturitor omului (nn, Curtea Europeand a Drepturilor Omului si Conventia), in m asimilat coloana doricd eu ereuzetul politic, coloana ionied cu analiza institusionali: evolutiv comparativa si cea corinticd reprezentind fundamental care sustine idea de bolt a cercet doctoral, anume existenta unei influente a jurisprudentet Curfii Europene a Drepuwritor Omului ‘asupra Politicii sxterne a Uniunii Europene, a dn cadrul primului capitol, Drepturile Omului din perspectiva Teoriei Relatiitor Internationale, ne propunem abordarea problematicii drepturilor omului dintr-o perspective ineditd, amune a teoriei relupilor internationale. Abordarea nu constituie astfel 0 prezemare de tip monografie a drepturilor onuului, ci 0 analiza a evoluiei acestora in cadrul rev politic international. Pr inta cereetare doctoral, dat find caracterul eminamente politic al Uniuiit Europene, Astfel, inelegerea substratului filosofico-politic, dar si ideologic, care a conturat spatiul normatiy european vine ca 0 introducere necesaré abordérit subiectului influentet jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului asupra Politicti externe a Univnii Europene, dat fiind od, ard instingiile UE, edi si cele apartindnd CoE vor fi analizate, in special sub aspectal inerferentetor dintre acestea, precum yi al transpunerii juridice ale unor interese fundamental politice inainte de a proceda la o analiza a drepturilor omului din perspectiva principalelor teorii ale relajiilor intemajionale, ne-am propus 0 incursiune istoricd, necesard din perspectiva punctirii determinismului cultural al drepturilor omutui atat la nivel international, eat si in spatiul european, care face obieetul prezentei cercetari, punctindu-se evolutia din antichitate pan’ in perioada contemporand. © importanja deosebiti a fost acordata evolutie’ conceptului de drepr natural, expunerii celor mai importante contributii ale génditorilor epocii moderne precum ‘Thomas Hobbes, John Locke sau Jean-lacques Rousseau, rolului organizatiilor internationale in dezvoltarea dreptului international contemporan, dar si asupra punctdrii suceinte, urmind a fi dezvoltat in cadrul celui de-al treilea capitol, a relatiei dintre dreptul internagional al drepturilor ‘omului si alte ramuti precum dreptul intemajional umanitar sau dreptul internaional public, tului mtarea este relevamd in contextul temei abordate de prPrezentarea drepturilor omului din perspectiva principalelor teorii ale relajiilor internationale relevi o abordare de tip apolinie-dionisiac intee abordarea liberald si cea realista. De fa rolul central al drepturilor omului, a dreptului internajional gi a organizatiilor internationale, viriunea liberal’, sau idealist cum mai este numitd, vine in contrast cu viziunea realistd a lumii anarhice, in care drepturile omului sunt un instrument de putere sau o moneda de schimb, si in care limitele suveranitiqii propriului stat reprezintd, de facto, limitele garantarii protectiei drepturilor omut Coreetarea demonste: mod traditional, rekaile intre politica extern’ si drepturite ‘omului sunt in general complicate gi uneori chiar tensionate. Am analizat gi opiniile exprimate de doctrinarii de sorginte liberala care considera ed exisd 0 tensime inexorabild intre drepturile ‘omului si politica externa, dar §i 0 tensitne intre normativitatea internationala si ordinea politied. Tensiunea intre promovarea drepturilor omului a nivel international si principiile fundamentale ale sistemului internajional actual a generat un proces necesar de analiza a drepturilor omului privite prin lupa relagilor internajionale, a dreptului internayional gi a teoriei politice. Cand abordim drepturile omului din perspectiva relayilor internafionale ne referim la ontologia fundamental a fiin{elor umane. Fiingele umane posed si au dreptul si pretind’ din pariea statului respectarea unor drepturi fundamentale, aceasta reprezentnd corolarul doctrine’ “Securitatii umane, care marcheaz’ trecerea de la analizarea drepturilor omului din perspectiva stato: wenirist@, in care statele sunt cele care garanteazi protectia persoanelor aflate sub jurisdictia lor, edtre o doctrind centratd pe individ. Accast® conceptualizare a drepturitor omului hu este lotusi compatibila cu. moralitatea doctrine: realiste, care nu poate concepe existenta nici unui drept in afara statului, considerind cd singura sursii de drepturi individuale este statul insusi Deoarece indivizii sunt imparyti intee diferitete emtiti reprezentate de actorii statali, acest mod de gindire respinge ideea unei societ3{i internationale sau ideea de valori universale care se plied tuturor persoanelor, indiferent de cetdjenia lor, Deoareee figeare stat suveran are dreptul de a stabili care sunt drepturile omului pe care se obliga si le respecte in propria sa jurisdictic, indivizii au drepturi si libertafi in masura in care le sunt asigurate de cftre stat. Tratamentul unui stat vis-d-vis de proptii ceta sd intervin jeni devine astfel o problema interna in care alte state nu au dreptul Problema fundamentala identificatd in teoria relafiilor internationale, anume argumentul suprematiei statale in defavoarea suprematiei drepturilor omului este grefatd pe lipsa unei teorii normative internajionale coerente ca rezultat_ al relativ ismului cultural. Teoria relatiilor imternationale nu proclama evea ce ar Irebui sd fie, similar convengiilor internayionale, ci analizeaza, contextual, ceea ce este. Domeniul dreptului este mult mai rigid si este concentrat pe hofiuni precum normativitate, ierarhizare, sanetiune, implementare, spre deosebire de relatiile internationale sau studiile politice care sunt mult mai fluide gi elastice din aceasta perspectiva in acest sens, este relevant si analiziim acest creuzet politic, care este detaliat in cadrul tezci, pentru a infelege modul in care abordarea asupra politicii de putere a diferitilor actori internationali, fie ca vorbim de state sau organizatii internationale, genereazd anumite optiuni de rispuns, menite si salvgardeze sau si objind o anumita pozitie’ de putere. 2in 13Tocmai de aceea, din perspectiva unui discurs centrat in jurul politicilor de putere, limbajul unanim acceptat la nivel declarativ al universaltai’ drepturilor omului a fost perceput uncori cao ameninjare indirecta la adresa suveranitajii statelor HM. Capitolut at doitea, Evotujit Paralele. Aparifia Uniunti: Europene si a Consitiului Europei, analizeaza evolujia paralela din punet de vedere temporal, insitfluctucind inre comvergenia si divergenta, ale UE si Co. in acest sens, 0 importania deosebitd este risdictilor aferente avestor doud organizatit internationale: Curtea de Justitie a Uninnii Europene, ea instrument de interpretare, de cord j voltare si consolidare a ordinii juridice a UE. precum si Curtea Europeand a Drepturitor Omului, ca vector al constitutionalizarii ordinié juridice europene privité in ansambll sav. ca regiune cultural-geografied care include, dar me se limiteaza la statele membre UE. in acest sens. capitolul releva zona de confluenta a spatial normativ al UE eu spatiul normativ paneuropean. Relevanja existented acestor ,niveluri normative” distinete, dar aflate in relajie de imerconectare indisolubild, ilustreazd nu doar desfasurarea unui proces de constitutionalizare, in care drepturitor omuui reprezintés the red thread” (firul rosu) generator de fluidizare normativa, dar yi toate difieultiqile rezultate din i proces de tip dihotomie al fragmentarii ~ unificdrii, Abordarea detaliatd a acestei problematici faciliteazd analizarea jurisprudenjei. CEDO si infelegerea in profiv mecanismetor sale subtle. aflate in zona de pemunbra normativa, care dau substanta aprecierté conform céireia Curtea Europeand a Drepturior Omului constituie 0 veritabild Curte constitugionald european. Acest ca evoluyia de fa Comun pitol se concentreazt asupra cadrului institutional al Uniunii si prezinta nu doar itatea Economica Europeana pana la Uniunea European de astazi, ci si 0 imagine critica de ansamblu a principalelor modificari institufionale cuprinse in Tratatul de la Lisabona si evalueazi impactul lor actual si potential asupra functiondrii principalelor insti ale Uniunii, precum si asupra echilibrutui competentelor interinstitufionale, Au fost ilustrate mai multe directii eu privire la arhitectura inst bona si am reliefat faptul ‘cd nu exist un consens cu privire la reformele instituyionale produse dupa intrarea in vigoare a Tratatului de la Lisabona in ceca ce priveste capacitatea acestora de a imbunatati sau, dimpotriva, perturba fimeyionarea instituyiilor UE, De asemer un dezacord cu privire la democratizarea structurii sale institufionale sau la modificarea echilibrului institutional existent inainte de Lisabona in beneficiul institujilor care reprezintd interesele statelor membre, cum este cavul Consiiului European sau institutiile supranajionale, cum ar fi Parlamentul European, care reprezintd in mod direct cetitenii europeni fa nivelul UE. Am argumentat faptul 4, totusi, Lisabona nu marcheazi o deviere radicala de la prevederile celorlalte tratate fondatoare. Grainne de Biirea a vorbit despre cadrul institutional de baz’ consacrat in tratatele fondatoare despre care considera cf a raimas, in mare misurd acelasi, doar practica guvernantei UE fiind fundamental afectatt de crearea oficial a Uniunii in 1992, precum si de cresterea rolului organismelor ale si informale care detin atributii in claborarea legislatiei si a politicilor UE, aviind drept ka Faptul cd echilibrul interinstitutional stabilit in temeiul Tratatului CE din 1957 a fost profund modificat. in sensu unei evolujii institutional Sain 3Scopul reliefirii tensiunilor in dezvoltarea constructiei Uniunii Europene de astizi a avut ca rol sublinierea dezvoltirii progresive a domeniilor de competen\a a UE, care a incorporat incremental domeniul drepturilor omului, prin intermediul jurisprudentet Curyii de Justitie, spre deosebire de Consiliul Europei al cirui rol primordial a fost, ined de la infiinjarea acestuia i 1949, de a promova drepturile omuluti, unitater european, sociala si progresul economic. Relevanja CoE, a Conventiei si a Curii Europene a Drepturilor Omului, precum si recunoasterea expresi a acestei importanje este subliniatd si de faptul c& niciun stat nu a aderat vreodatat la Uniunea Europeand fra a apartine in primal rdnd Consiliului Buropei (a se vedea Criterile de la Copenhuga). in cadrul cercetarii doctorale am realizat o analiza detaliatd gi eritied a celor dou’ avize negative de aderare a Conventia Europeand a Drepturilor Omului. Avizul 2/94 a statuat foarte clar incompatibilitatea dintre normele comunitare si aderare, subliniind ©& numai_o modi tratatelor fondatoare ar fi putut deschide calea aderirii. in pofida prevederilor articolului 6, Tratatului privind Uniunea Europeand yi a prevederitor Protocolului 8, prin care este menfionata expressis verbis obligativitatea privind respectarea caructeristicile specifice ale dreptului UE, Avizul 2/13 a fost de asemenea negativ. Avizul 2/13 a fost considerat un obstacol, dar tn loc sa il tratam ca pe un regres, ar fi mai potrivit sA consideram Avizul drept o verificare a realitifii, in 2011, pregedintii Skouris gi Costa au vorbit despre convergenfa treptati dintre standardele de protectie oferite de cele dou regimuri ale CEDO si CIUE, astlel inedt si se objind claritate si conseeventd normativa. Avizul nu a precizat c& o astfel de convergent nu este posibili sau c3 0 asemenea viziune pentru protectia drepturilor omului in UE ar fi idealizata, ci mai degrabi a subliniat complexitatea acestei intreprinderi si necesitatea unei ealibriri ulterioare. Pentru a o parafiaiza pe Avocatul General al CIUE, Julianne Kokott, diavolud este in detalii (the Devil's in the details) si a fost, pind la urm: optiunea ambelor parfi si reflecteze asupra a eeea ce nu a mers bine, ce putea fi imbunatayit gi care era calea cea mai potrivita care ar fi trebuit urmata Articolul 6 alineatul (2) din TFUE prevede aderarea si jeni nu poate ignora beneficiile unui cadru interinstitutional pluralist de protectie a drepturior omului. Analiza doctorald ofert 0 imagine de ansamblu a status quo-uui actual dupa avizul CJEU si ofera edteva recomandari gi solujii potentiate pe baza cerinjelor stabilite de Curtea de Justitie a Uniunii Europene. Este nevoie de negocieti intre toate partile implicate in vederea adoptarii unei abordat diferite - mai pragmaticd - pentru a bifa toate punctele sensibile, pentru a completa toate lacunele si pentru realizarea unui Acord de Aderare functional Jn mice, mult asteptata opinie a Curtii de Justitie a declarat incompatibilitatea Proiectului de Acord de Aderare cu legislatia UE si a furnizat o lista de cerinje si aspecte care trebuiau luate in considerare thainte de aderare. Aga cum se menjioneazd in textul Avizului 2/13, trebuie subliniat, eu sithe introductiv, ed, spre deosebire de stadiul dreptului comunitar in vigoare ta data ta care Curtea a emis avizul 2/94 (EUsC:1996: 140), aderarea UE la CEDO dispune, de ta intrarea tn vigoare vigoare a Tratatulul de la Lixabona, de un temei juridic specific in temeiul articolului 6 din TUE. Cele cinci domenii ta care se refer analiza din textul Avizului sunt de mare amploare si inglobea7é constructiile teoretice, procedurale, probleme si norme eu caracter din 13juridic, Mai precis, aceste domenii se refera la autonomia ordinii juridice a UE, care include, in mod specific, incompatibilitatea dintre articolul 53 din CEDO si articolul 53 din Carta; increderea reciproea intre statele membre; Protocolul 16 si competenta consultativa a CEDC competenta exclusiva stabilita prin articolul 344 din TFUE; mecanismul coparatului, procedura de implicare prealabila a CIUE: competenta limitata a CJUE in domeniul politicii externe gi de securitate comune (PESC). Importat este si subliniem gi faptul c& a prezentarea in detaliu a problematicii aderirii, care face obiectul Capitolului 11, ci au fost utilizate ca ancore, prin care am subliniat stadiul dezvoltari si ineorporarii drepturilor omului in ordinea juridied a Uniunii Europene in diferite momente, De altfel, acest capitol igi propunerea s8 demonsireze existenfa unor evolifii paralele, analizarea avizelor contribuind Ja. sublinierea dialectic intre suprematia dreptului Uniunii Europene gi promovarea drepturitor omulu Acest capitol a abordat si o analiza comprehensiva a rolului de instanja constitutional Curtii Europene a Drepturilor Omului. Scopul principal al CEDO a devenit subiect de dezbatere de esenfiala importang’, atat in cadrul Curtii, cat si in contextul mai amplu al domeniului drepturilor omului, datoritii unei serii de noi provocari de ordin cantitativ si calitativ, Am punetat pe parcurstl c i cd, pentru ca aceste provociiri si poatd fi depiigite de catre Curte, aceasta irebuie si continue sf isi dezvolte in mod constient rolul in contextul unei ordini constituyionale: cuprinzatoare gi si-gi asume responsabilitatile atat pentru dezvoltarea si promovarea drepturilor Conventiei. eat si pentru menjinerea a sistemului Conventiei Pe baza analizei doctorate in acest domeniu am tras coneluzii cu privire Ia rolul Curtii Europene a Drepturilor Omului de instant’ constitujionali transnajionalii a cirei autoritate, jurisprudenga si impact asupra sistemelor juridice si politice poate fi comparati, fied putere de tagada, cu cea a celor mai puternice curti constitutionale nationale, De asemenea, am sustinut c& Jisuri ce un numar din ce in ce mai mare de state i-au conferit un caracter de directd aplicabilitate in legistaiite inaltelor Parti Contractante si rang suprategislativ, pe plan intern. Asa cum gisim in multe sisteme nationale, procesul de constituyionalizare & fost rezultatul unui transformari complexe in care judecétorii gi elitele din domeniul juridie, care funetionau in domenii altminteri autonome, s-au striduit si giseased un compromis. Suntem de pirere ci regimul CEDO face, indiscutabil, parte dintr-o ordine constitugionala europeand. lizarea celor dowd avize nu a avut in vedere testul Conventiei a fost constitutionalizat, pen Cercetarea doctorala a subliniat rolul procesului de eonstitutionalizare al CEDO, care, la tun moment dat, va ereste gradul de legitimitate gi coeren{& a viitoarelor negocieri cu privire la augmentarea rolului constitutional al Curtii, Am demonstrat ca, cel putin Ja nivel teoretic, model are capacitatea sii remedieze deficienfele explicative ale analizelor rationaliste si constructiviste existente ale constitutionalizirii, oferind avantajele unui si conditii in care, in absenfa effcienjel, intereselor comune gi a unui consens constituyional intre statcle membre ale UE, poate duce la parlamentarizarca si institu domeniul drepturilor omului in cadrul U! intro perspectiva teoreticd mai largi, analiza noastra preliminard pare si coroboreze eoria supranationalistd a integravii europene. Constatarile noastre sugereazii c& integrarea, care st mecanism cauz: nalizarea progresului in Sdin 13se reflecta in deciziile statelor membre de a reuni si de a-si delega suveranitatea, declangeazé un proces de preaplin normativ (normative spillover). Odatd cu integrarea, presiunea normativa es ceneratd pentru a contracara pericolele, pe care actorii statali din UE le asoci anume c& o integrare la nivel profiund submineaz competentele parlamentelor. Conceptul de constittitionalizare este unul complex. in conceptia unor doctrinari cauzele cler constittjional sunt cele in care Curtea EDO redefineste standardele in mate drepturilor omului, obligénd statele ta reinterpretarea si chiar schimbarea fundamental a propriilor abordari in materi. Am conchis cA exist cel putin trei infelegeri posibile ale procesului constitujionalizarii. in primul rind, Curtea EDO, care desi a fost conceputi ca o fortificayie intre zidurile cdreia drepturite omului sunt respectate gi promovate, s-a transformat in timp inte-o instang’ mai apropiatd de 0 curte constitutionala najionaki care impune un fel de Bill of Rights. in al doilea rind, democratia si drepturile omului sunt principii constitutionale, prin urmare, Curtea EDO are caracter constitutional sau cel putin cvasi-constityjional. in cele dit urma, constitufionalizarea poate fi vazuté ca un instrument analitic care face distinetia intre deciziile judiciare ordinare si hotirdrile cu caracter constitujional. Se poate afirma in mod convingstor rolul de Curte constitutionali al CEDO si sustinem cd acest statut nu este incompatibil cu faptul ei aceasta constituie, totusi, 0 instangd judecdtoreased care rezolva plingerile reclamantilor individuali. in Capitolul al 11-lea, susfinem Curtea EDO constituie rezultatul dire cu integrarea, si cu car ‘4, desi numarul mare al cazurilor care sufocd in prezent al procedutii plingerilor individuale, totugi, nu poate fi ‘mis’ importanta acestei proceduti, care reprezintd 0 adevaratd bijuteri¢ a coroane! in sistemul CEDO. Modelele propuse de-a lungul timpului pentru restructurarea Curtii EDO pastreaza dreptul ta petitia individuals, facilitind in acelasi timp 0 rezolvare mai rapid a cea ce a fost denumit in doctrind pldngeri eu caracter constitutional. De asemenea, camerele CEDO ar trebui sf se concentreze asupra cauzelor aflate pe rolul Curti gi e& procedura in cazul acestora ar trebui simplificata, in timp ce Marea Camer ar trebui si fie rezervatd numai pentru pronuntarea asupra problemelor cu implicagii constituyionale, Proiectele Protocoale 15 si 16 contineau dispo% subliniau separarea dintre funetia de judecare a cauzelor individuale a Camerelor gi func Mari Camere, astfel deschizind posibilitatea unor noi reforme care ar trebui si se bazeze pe ideea separarii finetionale intre Marea Camera gi alte sectii ale Custi Pe baza diferitelor definitii ale constituyionalismului analizate, cazurile cu caracter in primul rand, cele care se ocupa de probleme de tip novator, care nu au fost prezentate niciodata in fala Curfii Europene a Drepturilor Omului. Cazurile cu caracter novator constituie o lentila prin care putem focaliza domeniut de aplicare al Conventiei. Cet de-al doilea tip de cauze cu caracter constitufional sunt cele care au o importanya deosebitd pentru [nalta Parte Contractanti in cauzd. Acestea includ incdledri endemice, cu caracter repetitiv, care sunt orporate intr-un anumit sistem juridic. in asttel de cazuri, CEDO trebuie si subliniez« importanja si complexitatea problemei gi si indemne inalta Parte Contractanti si rezolve problema. O a treia definijie a unei probleme constituyionale este reprezemtatd de acuzatiile privind incledrile grave ale drepturilor omului, cazuri in care natura inedledrii drepturilor omului are 0 asemenea gravitate ineat submineazd angajamentul unei parti contractante fay de constingionald constituional sunt, 6din 13Conventie gi, in conseeinja. legitimitatea Conventiei in sine. Prin urmare, chiar gi o singura incaleare a Convengiei poate fi de o asemenca gravitate inedt ea instigi poate aver o importanta sulicientd pentru a constitui o problema de natura constitutional (© parte important a identitaqilor constitujionale ale statelor europene se bazeazi pe aderarea si respectarea conventiitor privitoare la drepturile fundamentale. Cu toate acestea, pentru statele europene care sunt parti la Conventia European’ a Drepturilor Omului, rolul crucial in stabilirea standardelor pentru protectia drepturilor omului i are Curtea Europeand a Drepturitor Omului, Prezenta cereetare analizeazi modal in care Curtea EDO se pliazi pe acest paradox. Este analizat, intt-o maniera dual, conceptul de marja de apreciere ca instrument utilizat de Curtea EDO pentru aa latitudine in aplicarea Conventiei in anumite circumstan(e sociale, culturale si juridice versus normele Convenjiei vazuté ca un instrument viu, in continua dezvoltare, folosit pentru dezvoltarea standardelor de protecti¢ in conformitate cu Conventia si in vederea limitarii libertiqii de actiune a statelor membre. Am prezentat modul in care Curtea EDO isi dezvolti jurisprudenta in anumite domenii care au inscris-o de jure si de facto in galeria curtilor constituyionale europene. Am sustinut si analizat modul in care jurisprudenta vizeaz& crearea unei anumite identitati europene comune, care nu contravine identi le statelor nationale, ci le completewza si le influenjeaza. + Legea constitutionala in lumea contemporand este, in esent’, influentaté de procesul globalizari i al integririi regionale. Constituyia nu mai reglementeaz’ doar ordinea juridica de baz a statului dintr-o perspectivé primordial najionaki, ci ia in considerare dimensiunea international a dreptului. Legea constitufionala a devenit receptiva, pe seard larga, dreptului international gi. prin urmare, este 0 expresie a open statehood (conceptul de statatitate deschisa), dupa cum formuteaz’ gi Curtea Constitutional germana; astfel, legea constitutionala a fost, in mare misurd, internayionalizatd, Identitatea ordinii constituyionale a statului a treeut treptat de ta 6 identitate nayionala la una internajionala sau mai bine spus la 0 identitare imernayionalizatd. Pe baza cercetdrii doctorale am conchis ca gi in Europa procesul de supranationalizare $i de inernationalizarea. a dreptului constitutional constituie una dintre caracteristicile fundamentale ale constitujionalismului modern care reflect faptul eit actiunile actorilor statali sunt interconectate la nivel regional si chiar universal si se afi intr-un inalt grad de erdependenta. Internafionalizarea dreptului constitufional este multifajetats: receptarea directa a dreptului internajional in ordinea juridica national’, chiar cu prioritate fayd de legislatia najionala; interpretarea dispozitiilor constitufionale nationale, in special cu privire la drepturile fundamentale, in lumina conventiilor intemationale privind drepturile omului precum si Injelegerea faptului cd noyiunea de stat de drept nu este doar orientati edtre stat (state-centric), ei are o important dimensiune internationala. Rezultatele anali ci aceastd tendingd are un caracter si mai semnificativ in sistemele de integrare regional, cum ar fi, spre pild’, eazul celor 49 de state membre ale Consiliului Europei, in care Conventia EDO, considerati a fi Carta europeand privind drepturile fundamentale, a fost calificata de Curtea de Ia Strasbourg drept instrumentul ordinit publice europene. Conventia constituie, in ciuda faptului eX imbrack forma unui tratat international, 0 adevaratd constitujie europeand, un veritabil vector al constitufionalizarii ordint juridice europene in materia drepturilor omului, jelor o anumit zei au condus catre concluzi Tain 13HL Capivolul al treilea, Reflectarea in Politica Externa si de Securitate Comunit a Uniunii Europene a Jurisprudenei Curtii Europene a Dreptarilor Omului, bazdnduse pe constructia concepual detaliatd in primele doud capitole, realizeazt 0 analiztt amdmentita a problematicti accederii UE la CEDO, mt doar din perspectiva strict juridict, ei yi din perspeetiva poriiilor politice care stau la baza tudvitor de pozitiei ale UE. Acest eapitol se fiundamenteaza pe analizarea jurisprudenei CEDO, aveind relevan(it pentru Politica Externa a Uniunii Europene si demonstreazi ed, in pofida pozifier udoptate de Comisia Europeand in cadrul Avizudué 2/13, nivelul de protectie acordat de UE persoanelor a edror drepturi ale omului ar putea fi inedleare prin aetiunile intreprinse de Uniiunea Europeand in temeint Tittului V din TUE, este insuficient, carema care poate fi suplinité munai prin ineluderea progresiva, indirect a standardulti comentional de protectie a drepturitor omului. in actiunile intreprinse de UE in domeniul Politicii Externe si de Securitate Comund in stadiul incipient, Comunitatea Europeana a fost privitd ca un sistem juridic care nu avea prea multe preocupiri in domeniul drepturilor omului; era suficient ca statele membre si fie semnatare a Conventiei EDO. Aceastit stare de fapt a fost treptat schimbata, iar in anii 1990 CEDO a dezvoltat doctrina conform cireia se presupunea €@ ordinea juridied comunitard trebuia si ofere 0 protectie echivalenté cu cea a CEDO gi considera cererile impotriva UE ca fiind inadmisibile, exempli gratia, cauza Bosphorus Hava Yollari Turizm . irlanda (ceterea nt. 45036/98, CEDO, 30 iunie 2005). in acelasi timp, Curtea EDO a menjinut principiul conform caruia statele membre aman responsabile pentru activitayile unei organiza(ii internationale, indiferent daci are personalitate juridica distineti sau nu, Domeniul de aplicare al principiului protectici echivalemte a fost clarificat in hotirirea din cauza Bosphorus, prin nivel de provectie echivalent Curtea infelegind un nivel de protectie comparabil, nu identic. In scopul evaluarii acestui nivel de protecfie, Curtea EDO lua in considerare atat garantiile de fond oferite, edt si mecanismele care controleaza respectarea acestora. Doctrina Bosphorus creeazi un dublu standard, din moment ce UE este supusi unei revizuiti mai putin ample a masurilor sale decit inaltele Parti Contractante; doctrina in sine are tun caracter abstract si nu exist nici un fest de proportionalitare care ‘Am argumentat ci motivatiile care au stat la baza acestei doctrine dispar dupa incheierea procesului de aderare, hotirdrile instanfelor UE putind fi supuse controlului CEDO. De asemenea, am argumentat c8 doctrina ar trebui abandonata, sau macar nuangata, din cauza Lipset de claritate: considerim ca nu reiese clar in ce condifii actele statelor membre ale UE sunt scutite de revizuirea judiciari completa a CEDO. ‘Am analizat in acest capitol argumentele politice si juridice fundamentale in favoarea aderarii, Astfel, aderar legitimeze aplicarea ei, ar consolida protec{ia cetdjenilor europeni cdrora li se refuza pind la ace! moment dreptul de a formula cereri impotriva instituyiilor UE sau chiar impotriva Uniunii s-ar evita situajia in care exist sisteme alternative, concurente sau chiar contradictorii de protecjic a drepturilor omului in cadrul Uniunii Europene. Un alt argument in favoarea procesului de aderare ar fj ed sistemele duale de protectie ar skibi protectia generala oferita in temeiul Conventici si ar submina securitatea juridied in domeniul drepturilor omutui la nivel Sain 13european, Curtea Europeand a Drepturilor Omului si Curtea Europeani de Justitie ar aplica fiecare propriile sisteme de protectie, actiondnd in contextul propriu, riscul unei practi divergente nefiind doar unul de natura teoreticd. O alti rayiune se refer la faptul c& actele organismelor UE rman in afara controlului CEDO si totusi instanja de la Strasbourg poate si tragi la raspundere statele membre. Un stimulent in aceastl directie a fost reprezentat si de credibilitatea Uniunii in ochi statelor ter(e, care ar fi sporita considerabil in eazul in care UE ar pregatita si supund unui organism independent o revizuire eriticd a tuturor cauzelor cu privire la existenja unor potentiale inc&lcdri ale drepturilor omului, Cercetarea doctoral a justificat importanga aderirii in sensul credrii unui avantaj care permite institutiilor Uniunii si joace un rol important in cadrul unei proceduri in faa Curfii, in cazuri care privese aplicarea dreptului uniuni lini de divizare pe continentul European, id aparitia unui acquis comun in domeniul drepturitor omutui al statelor membre ale Coe intrucdt aderarea nu reprezinta un proces aflat in contradictie cu dreptul UE si al statelor fea unor no Aderarea ar impiedica crea gene si EU le membre, ci doar incercarea de a oferi niveluri mai ridicate de protectie a drepturilor omului in anumite domenii Un sistem dual de protectie reprezinta un rise nu numai pentru prineipiul fundamental al tuniversalitajii drepturilor omului dar, de asemenea, poate provoca reaparitia pericolului inerent al unei Europe & deus vitesses in materia standardelor comune privind drepturile omul aceasti divizare nu trebuie si existe. ‘Am subliniat faptul ea, in timp ce aderarea UE la CEDO nu va modifica sistermu! existent de cai de atae in temeiul dreptului UE, va permite persoanelor fizice si juridice si conteste in mod direct masurile UE in fafa CEDO in eazul in care ac consider ci UE a incdleat drepturile omului asa cum sunt ele garantate in temeiul Conventiei. Conditiile de admisibilitate care reglementeazai orice cerere depusd ta CEDO continua si se aplice, in special, con privind epuizarea ¢: lor de atac interne. Cu alte cuvinte, in cazul in care indivizii dorese sit conteste legalitatea masurilor UE, iar institu{iile UE si fie parte in procedura respectiva, cazul va fi inaintat mai intai la Tribunalul UE, care are competenta, in prima instanga, asupra actiunilor formulate de persoane fizice. in urma unei eventuale cai de atac in fata CJUE, orice persoana fizicd, nemuljumita de rezultatul actiunii sale, poate sesiza Curtea de la Strasbourg cu privire Ia 0 posibila incdlcare a drepturilor si garanjiilor prevazute de Conventie. Mai complicatii este problematica referitoare [a mecanismul implicit prealabile a CJUE in cazurile in care UE este copéirat, avand in vedere imperativul salvgardrii supremajiei dreptului Uniunii Europene. in opinia noastrd, proiectul de acord de aderare a reusit si pastreze autonomia dreptului i autorii acestuia au ficut mari eforturi pentru a garanta respectarea cerintelor stabilite in Protocolul 8. In primul rind, acordul de aderare nu creeaza noi competente pentru UE; in al doilea rind, mecanismul copirdtului asigura, in mare masurd, ditectionarea corecti a cauzelor, fie ef erau indreptate impotriva UE, fie a statelor sale membre: in cele din rma, este pistratd atit autonomia ordinii juridice a UE eat si pozitia Cun de la Luxembourg in calitate de apirdtoare a dreptului U UE si este evident Odin 13in ceea ce priveste relatia dintre cele dowd curfi, dou’ repere esenfiale au marcat dialogul judiciar dintre Cuniile de la Strasbourg si Luxemburg: primul este intrarea in vigoare a Tratatului de la Lisabona in decembrie 2009, prin intermediul ciruia Carta Drepturilor Fundamentale a devenit obligatorie din punet de vedere juridic in Uniunea Europeand. Al doilea reper a fost emiterea de citre CJUE a Avizului 2/13, din decembrie 2014, care statua c& aderarea UE la CEDO, pe baza proiectului de acord negociat de Consiliu! Europei si UE, ar fi incompatibila cu Anticolul 6 alineatul (2) si Protocotul 8 al TUE, in lucrare, ne-am concentrat in special asupra evolujiei interdependentei dintre Curtea de la Swasbourg si Curtea luxemburgheza inaintea si dupa intrarea in vigo rea Tratatul de la asa cum am mai menfionat anterior, a Avizului Lisabona, urmata de o analiza detaliata si erties 2/13, pentru ca apoi sii analizim daca increderea reciproca intre cele dowd curti europene a fost restabilita dup emiterea avizului. Controlul judiciar extern va reprezenta intotdeauna 0 valoare adiugatd important pentru UE, asa cum se intimpla si in cazul statelor suverane, De fapt, existenja unui control extern independent va contribui intotdeauna la imbundtitirea proteetici drepturilor fundamentale in cadrul Uniunii, lucru cu atat mai adevarat, daci se fine seama de arhitectura actual a protecfiei drepturilor omului la nivel european. Edificiul european al protec{iei drepturilor fundamental nu este o constructie piramidala, cu o instanya suprema unica plasat sofisticatd a unei protectii pe mai multe niveluri, care implica trei actori principali: instangele nationale, CEDO si CJUE. To{i acesti actori joacd roluri principale si interactioneaza simultan fntr-un spajiu normativ jal. Dupa cum s-a observat pe bund dreptate, structurile judiciare ale UE ar trebui si fie kdndite nu in termenii unei constructii piramidale, ci ca o sculpturd cineticd eare consti dintr-un in varful acestei piramide, Constructia constituie 0 arhitectu supraet ansamblu de par{i echilibrate, care nu se rotese in jurul propriilor lor axe_si sunt implicate intr-un dialog permanent determinat de misearile celorlalte parti. in 1970, in cauza Internationale Handelsgesellschafi, C)UE a declarat c& drepturile fundamentale, ca prineipii generale ale dreptului comunitar, sunt inspirate de sradigiile constitujionale comune statelor membre, subliniind tn acelasi timp e& proteetia lor trebuie si fie sratd intr-un cadru institutional si trebuie si faed parte integranta din obiectivele Comunitayi. a Nold, Curtea a adiugat c2, in afard de traditiile constitujionale najionale, drepturile fundamentale ar putea fi bazate pe acorduri intemationale la care statele membre sunt parti contractante, pentru ca apoi, Curtea de la Luxemburg si facd referire in mod explicit la Convengia European a Drepturilor Omului in cauza Rutili. La rindul situ, CEDO face referinta J jurisprudenfa CJUE, desi intr-o masurdi mai limitats, De fapt, citarea de citre Curtea Europeana a Drepturilor Omului a hotiririlor judecttoresti ale CJUE nu se bazeaza in principal pe necesitatea de a-si legitima propria jurisprudengd fata de statele contractante, i reprezinté mai degrabi o dovadi a existentei unui consens la nivel european, Odata cu cauca Bosphorus EDO gi-a manifestat imtentia de a evita conflictul cu rezultat din cercetarea doctorala, doctrina Bosphorus pare si repre de respect reciproe sau chiar de cooperare intre cele dowd Curti in cauze Curtea stanja luxemburghezi, Dupa cum a Le o usd deschist unei relat odin 13Corolarul cercetirii doctorate si cel de-al treitea pilon arhitectural al tezei este reprezentat de o incursiune analitied si critica ou privire la relatia intre drepturile omului si politica exten Uniunii Europene. cu aplecare spe upra influentei jurisprudentei Curtii Europeane a Drepturilor Omului asupra dezvoltari politicilor europene in acest domeniu. Principiile de politica externa prociamate de statele membre ale C cadrul cooperitii politice europene s munitaqii Europene in au bazat pe ideile care au sprijinit integrarea european 1+ Westphaliene si respectarea drepturilor omului, a democratic sia statului de drept. De la Declaratia de la Copenhaga din 1970 pana la Tratatul privind Uniunea Europeans din 1992, statele membre au dezvoltat anumite mijloace de promovare a acestor valori, cum ar fi prezentarea demersuritor comune si adoptarea de pozitii comune in cadrul organizajiilor internajionale. Dar constedngerile politice ale Razboiului Rece au impiedicat statele membre si puna in aplicare cu fermitate valorile pe care si le-au propus. Sférsitul razboiului rece, trimiterile la drepturile omului si democratie prezente in TUE i stabilirea unei politici exteme gi de securitate comund, cu instrumente imbunataqite de cooperare in domeniul politicii exteme, au generat speranta cd drepturile omului ar putea si joaee un rol important in politic’. Cu toate acestea, concurenja economica si interesele nationale contradictorii continua si restrangd politica extern comund curopeand in domeniul drepturilor omuli, mai degraba ta Geclarayii de interes, decdt la actiuni. ‘Am subliniat in cadrul analizei efectuate ed, desi, persist pe alocuri o tensiune inevitabil& intre drepturile omului si politica extema Ia nivelul statelor membre, aceasta este totusitranspusi la nivelul european de elaborare a politicilor, in special prin natura interguvernamentali a PESC. Evolutile intemationale din ultima parte a acestui secol si procesu! intern de integrare european au permis institutiilor UE si sprijine dezvoltarea unei polit externe coerente si cchitabile in domeniul drepturilor omului, cel putin la nivel declarativ. in acest subcapitol am analizat jurisprudenta Curjii Europene a Drepturilor Omului in materia dreptului internajional umanitar sia dreptului intemational al drepturilor omului, aplicarea extrateritorial’ a jurisdictiei Curtii EDO, precum si jurisprudenta relevanti a acesteia in ‘materia garantarii drepturilor omului in situatii de pericol public. Cercetaren doctorala s-a aplecat cu multi atentie gi a realizat 0 analiza critica $i asupra tunor cauze precum Hassan v. Regatul Unit, Bankovie v. Belgia, Jaloud v. Olanda, Isayeva ¥. Rusia, si altele, Grecia v. ULK., Lawless, Brannigan si MeBride v. U.K., MeVeigh, Inlanda v. UK. O'Neill si Evans v. U.K.. Fox, Campbell, Hartley v. UK., Brannigan, prin care am ucmrit si demonstrim influenja jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului asupra pol Uniunii Europene, tocmai pe baza jurisprudentei extinse a Curtii in acest domeniu. dintre DIU si DIDO, am subliniat evolutia jurisprudentei Curt abandonarea princi in materia relatis pornind de la abordarea clasicd a aplicarii directe a standardului conventional in caz de conflict armat intern saw international, despre care se dovedeste ed oferd mai multa protectie vietimelor si represi inta o variante mai viabild din punct de vedere politic deed cea a dreptului wmanitar, icul Hassan v. Regatul Unit, in care a interpretat modul in care dreptul j¢ omului ar trebui si coexiste cu dreptul umanitar international, pana la nuanjarea acestei abordiri in cauze precum Cc

You might also like

• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  From Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (5814)
• The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  

  From Everand

  The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  Brene Brown

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1092)
• Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  

  From Everand

  Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  Chris Voss

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (844)
• • Magazines
  • Podcasts
  • Sheet music
• Principles: Life and Work

  

  From Everand

  Principles: Life and Work

  Ray Dalio

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (609)
• The Glass Castle: A Memoir

  

  From Everand

  The Glass Castle: A Memoir

  Jeannette Walls

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (1717)
• Grit: The Power of Passion and Perseverance

  

  From Everand

  Grit: The Power of Passion and Perseverance

  Angela Duckworth

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (590)
• Sing, Unburied, Sing: A Novel

  

  From Everand

  Sing, Unburied, Sing: A Novel

  Jesmyn Ward

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1104)
• Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  

  From Everand

  Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  Margot Lee Shetterly

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (897)
• Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  

  From Everand

  Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  Phil Knight

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (540)
• The Perks of Being a Wallflower

  

  From Everand

  The Perks of Being a Wallflower

  Stephen Chbosky

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (2104)
• The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  

  From Everand

  The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  Ben Horowitz

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (348)
• Bad Feminist: Essays

  

  From Everand

  Bad Feminist: Essays

  Roxane Gay

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1018)
• Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  

  From Everand

  Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  Ashlee Vance

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (474)
• Her Body and Other Parties: Stories

  

  From Everand

  Her Body and Other Parties: Stories

  Carmen Maria Machado

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (822)
• The Outsider: A Novel

  

  From Everand

  The Outsider: A Novel

  Stephen King

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1850)
• The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  

  From Everand

  The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  Siddhartha Mukherjee

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (271)
• The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  

  From Everand

  The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  Viet Thanh Nguyen

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (122)
• Angela's Ashes: A Memoir

  

  From Everand

  Angela's Ashes: A Memoir

  Frank McCourt

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (441)
• Brooklyn: A Novel

  

  From Everand

  Brooklyn: A Novel

  Colm Tóibín

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (1947)
• The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  

  From Everand

  The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  Meik Wiking

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (401)
• A Man Called Ove: A Novel

  

  From Everand

  A Man Called Ove: A Novel

  Fredrik Backman

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (4770)
• The Art of Racing in the Rain: A Novel

  

  From Everand

  The Art of Racing in the Rain: A Novel

  Garth Stein

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (4203)
• The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  

  From Everand

  The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  Thomas L. Friedman

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (2259)
• Steve Jobs

  

  From Everand

  Steve Jobs

  Walter Isaacson

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (807)
• A Tree Grows in Brooklyn

  

  From Everand

  A Tree Grows in Brooklyn

  Betty Smith

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (1929)
• The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  

  From Everand

  The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  Sarah M. Broom

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (98)
• Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  

  From Everand

  Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  Gilbert King

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (266)
• A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  

  From Everand

  A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  Dave Eggers

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (231)
• Yes Please

  

  From Everand

  Yes Please

  Amy Poehler

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1898)
• Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  

  From Everand

  Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  Doris Kearns Goodwin

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (234)
• The Woman in Cabin 10

  

  From Everand

  The Woman in Cabin 10

  Ruth Ware

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (2522)
• Fear: Trump in the White House

  

  From Everand

  Fear: Trump in the White House

  Bob Woodward

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (738)
• Wolf Hall: A Novel

  

  From Everand

  Wolf Hall: A Novel

  Hilary Mantel

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (3811)
• John Adams

  

  From Everand

  John Adams

  David McCullough

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (2409)
• On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  

  From Everand

  On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  Naomi Klein

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (74)
• The Light Between Oceans: A Novel

  

  From Everand

  The Light Between Oceans: A Novel

  M.L. Stedman

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (789)
• Manhattan Beach: A Novel

  

  From Everand

  Manhattan Beach: A Novel

  Jennifer Egan

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (792)
• The Constant Gardener: A Novel

  

  From Everand

  The Constant Gardener: A Novel

  John le Carré

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (104)
• The Unwinding: An Inner History of the New America

  

  From Everand

  The Unwinding: An Inner History of the New America

  George Packer

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (45)
• Sarbatorile La Evrei

  

  Document16 pages

  Sarbatorile La Evrei

  Marian-George Daianu

  No ratings yet
• Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  

  From Everand

  Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  Jay Sekulow

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (137)
• Little Women

  

  From Everand

  Little Women

  Louisa May Alcott

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (104)
• Elemente de Teoria Dreptului Pentru Economisti - Extras

  

  Document13 pages

  Elemente de Teoria Dreptului Pentru Economisti - Extras

  Marian-George Daianu

  No ratings yet
• Noi Suntem Români

  

  Document2 pages

  Noi Suntem Români

  Marian-George Daianu

  No ratings yet
• Prezentare Articol Raportul Dintre Legea Morală Naturală Și Drepturile Naturale Ale Omului, DAIANU

  

  Document2 pages

  Prezentare Articol Raportul Dintre Legea Morală Naturală Și Drepturile Naturale Ale Omului, DAIANU

  Marian-George Daianu

  No ratings yet
• Manastirea Curtea de Arges

  

  Document5 pages

  Manastirea Curtea de Arges

  Marian-George Daianu

  No ratings yet
• Cultura Preotului

  

  Document1 page

  Cultura Preotului

  Marian-George Daianu

  No ratings yet
• Personalitatea Unei Preotese

  

  Document1 page

  Personalitatea Unei Preotese

  Marian-George Daianu

  No ratings yet
• Omilia+Despre+Predica+a+Sf.+Ioan++Gura+de+Aur MMMMM

  

  Document11 pages

  Omilia+Despre+Predica+a+Sf.+Ioan++Gura+de+Aur MMMMM

  Marian-George Daianu

  No ratings yet
• Christian Ethics and Human Rights

  

  Document16 pages

  Christian Ethics and Human Rights

  Marian-George Daianu

  No ratings yet
• 24 22 PB

  

  Document313 pages

  24 22 PB

  Marian-George Daianu

  100% (1)
• Ipol Stu (2016) 571397 en

  

  Document80 pages

  Ipol Stu (2016) 571397 en

  Marian-George Daianu

  No ratings yet