MINISTERUL INVATAMINTULUI INSTITUTUL PEDAGOGIC ORADEA (2:8 RL RRS A SS ED SPEER FO SER aE A RS SO EIST ES UNIAN ION PUSCAS si I. POPOVICI DIN ISTORICUL INSTITUTULUI DE CREDIT $I ECONOMII ,,BIHOREANA“, EXTRAS DIN nL UCRARI STINTIFICE* ISTORIE. ~ STIINTE SOCIALE — PEDAGOGIE 1971DIN ISTORICUL INSTITUTULUI DE CREDIT $I ECONOMII »nBIHOREANA* DE IOAN PUSCA$ $1 IOAN POPOVICL DE LHISTOIRE DE L'INSTITUT DE CREDIT ET D’EPARGNE ,,BIHOREANA“ (Résumé) A Ia fin de XIX-8me sidele un groupe d'intéllectuels roumains de Bihor @ pris initiative de créer un institut de 2rédit roumain 4 Oratea, ‘Aprés lapel lancé, et activité particulidrement intense deployée par les initiateurs, parmi Jesquels [osif Vulcan, Nicolae Zigre, Corfolan PoP, Turel Lazdr, le i2 mai 180% a été créé l'Institut de Crédit et d'Epargne /Bihoreanc”. Par activité déplovse, surtout avant Ia premiere guerre mondiale, uBihoreana, s'est inscrit dans la ligne des institutions roumaines gui ont Upporté leur contribution cu relévement du niveau matériel et culture! de Ja paysannerie de Bihor, 4 la lutte pour laccomplissement de Iunité natio- nale du peuple roumain. De la sfirsitul sec. al XIX-lea, proprictatea mosiereasca din Imperiul austro-unger era supusé unui dublu proces. Pe de o parte se desfa- sura un proces de divizare pe cale succesorala, prin vinz&ri partiale si prin parcelari in loturi mici, care sa fie vindute faranilor, iar pe de alté parte un proces de consolidare, ca urmare a transforméarii acestei proprietati in una de tip capitalist, prin dotarea cu utilaj tehnic. modern si folosirea pe o scara tot mei largé a muncii salariate!. In comitatele din restul Transilvaniei, pe primul plan se situa procesul de consolidare, fapt care a determinat o crestere lent& a proprietatilor taranesti, atit ca numér, cit si ca suprafata’. Ca o consecinta fireasc&, situatia {arinimii din aceste comitate era mai grea ca in rest. 1st Pascu, G C Giureseu, lL Kovacs, L. Vajda, Uncle aspecte ale problemei agrare in monarhia austro-ungara la tnceputul sesolului al XX-lea (1900-1918), in Destrdmarea monarhle! Austro-ungare, Ed, Acad, Rep. Pop, Rom, Bucuresti, 1964, p. 23 2 pbidem, p. 23108 IOAN PUSCA$ $I IOAN POPOVICL z Fara a intra in analiza cauzelor acestei stiri de lucruri, se poate afirma c& o contributie la crearea ei au avut si institutele de credit existente. Majoritatea institutiilor bancare percepeau dobinzi foarte ridicate’, cele rom4nesti erau putine (in Bihor pina la sfirsitul sec. XIX n-a existat nici una) sila distanje mari, greu accesibile, mai ales pen- tru {aranii rom4ni bihoreni. Pentru ei cele mai apropiate institute de credit romAnesti erau ,,Victoria” din Arad, ,,Silvania” din Simlea, ,,S& lageana” Jibou si ,Satmareana” — Seini. In situatia existenta, pentru romanii bihoreni se impunea cu ne~ cesitate crearea unui institut de credit, care s& le serveasca interesele. Aceasti necesitate a fost infeleas& de intelectualitatea romana, cere dorea sa fact din viitorul institut nu numai un mijloc de imbunata- fire a situafiei economice a populajiei romanesti, ci si un instrument eficient pentr' sprijinirea luptei nationale, urmind astfel exemplul unor institute similare mai vechi. In primavara anului 1897 un grup de fruntasi ai intelectualitatii romane din Oradea si Bihor au organizat mai multe consfatuiri confi- dentiale a caror tema a fost problema infiinarii unui institut romanesc de credit si economii, cu sediul in Oradea, Animatorul actiunii era Iosif Vulcan, alaturi de el aflindu-se Nicolae Zigre, Dr. Florian Dzma, Coriolan Pop, Aurel Lazar, Josif Roman s.a. In urma acestor consfituiri, la 24 fulie 1897 s-a decis tnfiintarea institutului, cu un capital social de 200000 florini, respectiv 400 000 coroane, sub denumirea de ,,Bihoreana” — institut de credit si econo- mie, societate pe acti‘, Adunarea a adoptat un apel adresat publicului romanese, care Sncepea astfel: ,,Pe zi ce merge, se simte tot mai tare lipsa vnui insti- tut de credit si economii, unde si fie cu privire la interesele poporului nostru roman, care geme sub povara camatarilor, care folosindu-se de imprejurarile materiale nefavorabile si mai virtos de aceea, cd poporul nostru in cele mai multe cazuri in zadar se adreseaza catre institutele de bani straine, pentru o datorie bagatela fi vinde mosia, din_aceste considerente ne-am decis si am aflat de bine sa infiinjém in Oradea- Mare un institut de bani si cerem sprijinul fiec&rui bun roman de pretotindeni"®, Apelul a avut succesul asteptat. Fruntasii roméni solicitati a deveni membri fondatori ai ,Bihorenei" au acceptat aceasta sarcina, astfel c& la 23 sept, 1897 s-a putut fine o conferinfé in cadrul céreia s-a adoptat prospectul de emisiune si a fost ales ca presedinte al fondato- rilor Iosif Roman, iar ca notar (secretar) Coriolan Pop®, 8 Dis Istoria Transilvanlei, vol. Il, Ed. Acad. Rep. Pop. Rom, Buc 1961, p. 209 s"Arh, Stat. Oradea, Fondul ,Bihoreana", dos. nr. 7/1898—1900, fila 1 5 Idem, Fond, Banca ,,Victoria", dos. nr. 244 a/1935—1945, fila 3 8 Idem, Fond ,Bihoreana", dos. 7/1896—1900, fila 13 DIN ISTORICUL INSTITUTULUI..._,BIHOREANA" 109 In cele sapte articole ale prospectului erau stabilite condifiile de bazé, de a c&ror realizare depindea infiintarea institutului (capitalul initial, num&rul actiilor, termenul de subscriere, suma ce trebuia depusa inifial etc.). In prospect se formula, pentru prima daté in mod oficial si scopul urmarit: ,,a destepta spiritul de economie in toate clasele societatii, prin depuneri spre fructificare; si prin deschidere de credite solide, a inlezni orice lucrare onesta pe terenul agriculturei, industriei, comerciului si altor afaceri economice'’, Prospectele (228 de bucati®) erau semnate de 21 de membri fondatori, prima semnatura fiind a lui Iosif Vulcan’. Pentru grupul de fondatori din Oradea a inceput 0 munca febrila. Cele 228 de prospecte au fost trimise unor fruntasi ai romanilor din intregul imperiu, cu rugimintea de a se obline subscrieri de acti. Au fost publicate articole in ziarele romanesti pentru a populariza viitorul institut de credit. Se primeau zeci de corespondente de la cei ce soli- citau amanunte suplimentare. Se expediau numeroase r&spunsuri. Erau primite prospectele cu tabelele celor care au subscris cumpararea de actif. Bani incasaji erau depusi la institutele de credit roménesti existente. Av fost intocmite documentele necesare infiintarii_,Bihore- nei” in primul rind proiectul statutelor. In centrul acestei neobosite ac- tivit&ti se g&sea losif Vulcan, care raspundea la scrisori, semna acte, pregatea nasterea mult asteptatei banci roménesti. Eforturile nu au intirziat sé-si arate rezultatul. Pe adresa fondato- rilor a inceput s& se reverse un suvoi de subscrieri si scrisori. Veneau din cele mai diferite localitati si de la cei mai diferiti expeditori, fn rindurile celor ce se adresau fondatorilor si subscriau acti se gaseau {&rani, invalatorl, avocati, preoti, medici, militari, functionari .a. Lista localitétilor de unde soseau trimiteri cuprinde zeci si zeci de orase, comune si sate. Nu lipseste nici o asezare mai important& din Tran- silvania, Banat, Maramures si bine inteles Bihor. Intre cei care si prin contributia lor b&neasca au facut posibila in- fiinfarea ,,Bihorenei” figureaz4, pe ling& membrii fondatori, Vasile Lucaciu, Vincentiu Babes, Roman Ciorogaru, inv. Vasile Sala din Vas- céu, mitropolitul Victor Mihali, episcopul Mihail Pavel, episcopul dr. Demetriu Radu, episcopul Ioan Mefianu si multi alfii. Printre depnatorii la ,Bihoreana” erau si numeroase asociatii cul- turale roménesti, institufii de credit, fundatii si publicatii. Astfel sint ASTRA, Reunjunea Femeilor Roméne Salajene, bancile: Albina, Victo- tia, Timisana, Economul (Cluj), Luceaférul, Somesana (Dej), Sélageana (Jibou), Fagefeana, Silvania (Simleu), ziarele ,,Gazeta Transilvaniel", «Tribuna Poporului” (Arad), ,Tribuna” (Sibiu) etc. Actiunea pornita din Oradea a gasit un rasunet la romani din toate provinciile imperiului. Din Budapesta subscriau, printre alfii, pro- 7 Ibidem, dos. 5/1897 © Ibidem, dos. 7/1898—1900, fila 1 ° Ibidem, dos, 5/1897110 IOAN PUSCAS SI IOAN POPOVICI 4 fesorul Petru Ionasiu, Athanasie Cimponicru, jude al Tablei regesti, Pavel Boldea, preot militar din Losoncz, profesorul Victor Russu, din Viena medicul Emil Doctor, din Virset si Carlovit comercianfi, ofiferi, intelect ali romani, iar din Pilsen subscria 5 acfii inginerul Victor Bros- teanu de la fabrica de masini ,,Skoda”. Cu deosebit interes era urmarité aceasta acfiune in Romania. Zeci de subscrieri soseau din Bucuresti, din Roman, Braila, Galati, intre sem- natari figurind Teodor Nica, directorul Bancii Nationale, Teodor Ro- setti, directorul Bancii Agricole, Eugen Carada, fostul participant la miscarea republicana din Ploiesti, Alexandru Miclescu 5.2." Multi din viitorii acfionari ai ,,Bihorenei” nu se multumeau doar sa trimita sumele subscrise, ci le insofeau cu urari de succes apreciind crearea institutului de credit orddean ca o actiune menita s& sprijine lupta nafionalé a rom4nilor transilvaneni, Vasile Lucaciu scria: Va gratulez la succes!!, Preotul C. Lazar din Almas trimitea prospect‘ nr. 159 ,,cu dorinta si urari ca infiinfindu-se [Bihoreana] s& creasc& si s& infloreascd spre binele comun al romdnismului. Sus inimile . . . Feli- citam barbatii initiatori si dorim succes splendid”, Ioan R. Tiuluca din Braila anunta ,Bihoreana” ca ,avendu ondre a ceti in jurnalul Tribuna prospectul acestei societati infiintaté si din al carui Continutu am Infelesu ca aceasta societate pe acti este folositoare mai cu deosebire pentru Romanii nostri” solicita sa fie primit in rindul actionarilor, in care scop a si trimis suma necesari pentru cumpararea de actii", Cuvinte de imbarbatare adreseazi ,Bihorenei” si Vasile Sala spunind: ni poftescu si dorescu” viitor de aur ,,si luptatorilor ca inifiatori vieja lunga ca se s& poata bucura de fructele ostanelelor lor’, Asteptarile fondatorilor au fost depasite, Pornita ca o actiune mai mult locala, crearea institutului de credit orddean a devenit o pro- blem& roméneasca de interes general. A sprijini actiunile pentru crea- rea acestuia a devenit o chestiune de onoare pentru numerosi romani. Spiritul de solidaritate al romanilor s-a manifestat cu deosebita tarie si acum. Prospectul emis in sept. 1897 prevedea ca subscrierea acfiilor sa se incheie in 15 martie 1808". Rezultatele inregistrate au determinat ins modificarea planurilor initiale, sumele subscrise depasind cu mult suma de 200.000 de florini. In aceste condifii, la 12 martie 1898, s-a putut fine adunarea gene- ral constituanté a membrilor fondatori, in care analizindu-se rezulta- tele obtinute s-a constatat ca se putea ridica la suma de 600.000 coroane capitalul social inifial'*, 19 Ibidem, dos. 5/1897 it Ibidem, dos. 8/1898 2 Ibidem 13 Tbidem 4 Ibidem 4 Tbidem, dos, 5/1897 1 Ibidem, dos. 7/1898—1900, filele 1-25 DIN ISTORICUL INSTITUTULUL..._,BIHOREANA’ it De acum, problema infiinfrii ,Bihorenei” nu mai constituia o di- ficultate, Intocmindu-se toate formele cerute de legislatia in vigoare, putea fi convocaté Adunarea generala de constit ire. La 12 mai 1898 a avut loc o adunare, tinuta in sala hotelului ,,Ar- borele Verde”. Erau de fata 141 de actionari, care reprezentau 1842 de actii. ‘Adunarea a fost deschisa de Iosif Roman, care salutind pe actio- nari prezenfi anunfa, c& fiind indeplinite prevederile legli comerciale, adunarea poate sé aibé loc. Dupa alegerea presedintelui adundrii, a secretarilor, a verificatori- lor protocolului $i a scrutinitorilor pentru act 1 de alegere (comisia de numérare a voturilor), Coriolan Pop a prezentat raportul fondatorilor, concluzionind ca institutul poate lua fiinta. ‘Adunarea generala a hotarit in continuare constituirea ,Institutu- lui de credit si economii Bihoreana societate pe actii”, a acceptat ra~ portul (ratiociniul) fondatorilor, a adoptat in unanimitate proiect 1 statutelor, a acceptat componenta direcfiunii aleasi de membrii fonda- tori sia ales comitetul de revizie. Din prima directiune faceau parte: Iosif Vulcan, Iosif Roman, Nicolae Zigre, Moise Nesiu, Vasile Ignat, Coriolan Pop, Aurel Lazar, Petru Pantea, Andrei Horvat si Iosif, Mol- dovan, iar din comitetul de revizie: Sava Raicu, Toma Pacalé, Samuil Ciceronescu, Ioan Nichita si loan Buna’?. In aceeasi zi s-a finut si prima sedintd a directiunii_institutului. preciind activitatea deosebité a lui Iosif Vulcan, depusa pentru in- nfarea ,Bihorenei, directiunea l-a ales presedinte. Tot acum Nicolae Zigre a fost ales vicepresedinte, iar Coriolan Pop director executiv'®. Ziua de 12 mai lucrarile s-au incheiat printr-un entuziast banchet, ce a avut loc tot la ,,Arborele Verde", unde participantii au toastat pentru o viaf& lunga si rodnicé a institutului ce luase fiinja®, Dar ,Bihoreana” inca nu putea s&-si inceap& activitatea, Dup& mai multe aminari din partea autoritatilor abea la 16 septembrie 1898 insti- tutul a fost inscris la tribunalul regesc din Oradea, iar statutele aprobate®, Deschiderea activitatii a avut loc la 1 octombrie 1898 in mijlocul unei insufletiri generale®!, De la inceputul activitajii sale ,Bihoreana" a pus in aplicare pla- norile initiatorilor si, Majoritatea imprumuturilor erau acordate {&ra- nilor romani pentru cumpararea.de pamint si construirea de case. Nu- mai in primul an au fost acordate imprumuturi {aranesti in valoare de 800.000 coroane. Ca urmare, in scurt timp a inceput s& creascd numa- rul {&ranilor roméni proprietari de pamint, ceea ce a determinat gazcta 17 Ibidem, filele 3-12 #8 Tbidem, filele 48—50 #® Nagyvarad, nr, 109 din 13 mai 1898, p. 3 ® Arh, Stat. Oradea, Fond, ,Bihoreana", dos. 7/1808 —1900, fila 72 2 Idem, Fond. Banca ,,Victoria", dos. 244 9/1935—1945, fila 412 JOAN PUSCAS $I IOAN POPOVICI 6 »Orszégos Magyar Szévetség" s& aprecieze in 1905 c& bancile roma- nesti, deci si ,Bihoreana: ,nu urmaresc scopuri de cistig si sint spri- jinitoare puternice, luptatoare dezinteresate ale propriul..i lor popor’®?, Nu este insa fn intenfia noastra prezentarea activitatii economico- financiare a ,Bihorenci’', ceca ce presupune o tratare de o mai mare amploare, ci doar reliefarea rolului séu in sprijinirea activitatii cultu- ral-najionale romnesti, In statutul institutului era prevazut la paragraful 61, litera f ca cel putin 2%/, din profitul curat si se acorde pentru scopuri de binefacere’®. Intensa activitate economico-financiara, profiturile mereu crescinde au permis ca sumele stabilite in acest scop sé creasca continu. Intre anii 1899—1919 valoarea ajutoarelor acordate s-a ridicat la apreciabila sum& de 72.848 coroanc®!, © buna parte a acestor ajutoare a fost folosité pentru sprijinirea construirii de coli roménesti, a studenjilor romani de la Academia de Drept din Oradea, ridicarea nivelului cultural al poporului roman. lata doar unele exemple mai elocvente tn acest sens. Din anul 1906 pind in 1919 s-au acordat 18.500 coroane pentru studentii romani din Oradea®. In 1913 scoala din Vintere, iar in 1916 scoala elementara de fete din Beiug s-au bucurat de sprijinul ,,Bihore- nei, Mii de coroane a constituit contributia ,Bihorenei" la ridicarea cladirii liceului romanesc din Brad*®, In 1913, pentru constituirea scolii comerciale rom4nesti din Brasov s-au trimis 1500 coroane*”. Orfelina- telor din Sibiu si Cluj li s-au acordat, in 1915, 5000 de coroane®, In 1909 Bihoreana a instituit premii pentru invafatorii care in cursul iernii_ organizau cursuri cu analfabefii si tot din aceasta perioada au fost distribuite taranilor romani gratuit c&rfi si ziare romanesti®, »Bihoreana” si-a facut simfité uneori existenja si peste granitele imperi-lui. In anul 1908 pentru sinistratii din Messina si Calabria au fost trimise 200 de coroane®. Desi suma era mai mult simbolic’, ges- tul voia s& sublinieze solidaritatea cu cei in nenorocire, mai ales cu cei de ginta latina. Pina in 1919, ,.Bihoreana’ si-a adus din plin aportul Ja sustinerea luptei nationale a roménilor transilvaneni. La temelia multor scoli ro- ménesti statea si contributia ,Bihorenei’, Numerosi tineri roméni si-au putut continua studiile cu sprijinul sav. Numérul stiutorilor de carte romani a crescut si ca urmare a stradaniilor sale. 2 Ibidem, fila 5 Idem, Fond ,Bihoreana", dos 7/1898—1900, fila 66 Idem, Fond. Banca ,,Victoria", dos, 244 a/1935—1945, fila 12 Idem, Fond ,Bihoreana", dos. 34/1905—1906 Idem, Fond Banca ,,Victoria”, dos, 244 a/1935—1945, fila 7 Idem, Fond ,,Bihoreana", dos 65/1913 Ibidem, dos. 74/1915 Idem, Fond ,,Victori Idem, Fond. ",Bihorean: dos 244 a/1935—1945, fila 7 ', dos. 45/1908 Seuseaee7 DIN ISTORICUL INSTITUTULUI..._,BIHOREANA" 113 In acelasi timp, conducttorii si angajatil ,Bihorenei s-au gasit in primele rinduri ale luptei nafionale. Prezentarea activitajii acestora, atunci cind ar trebui sa se vorbeasca despre losif Vulcan, Aurel Lazar, Nicolae Zigre, Coriolan Pop §.a., ar depdsi insé cadrul prezentei co- municéri, In anul 1907, ,Bihoreana” a suferit o grea pierdere prin moartea presedintelui siu, Iosif Vulcan, cel care de la infiinjare s-a gasit in fruntea ei. Ca un omagiu adus celui care prin munca sa neobosita a avut rolul hotéritor in infiinjarea si consolidarea institutului, advaarea generala din 20 febr. 1908 a pastrat un minut de reculegere in memo- ria sa, iar n raport.1 prezentat de directorul executiv, Coriolan Pop, au fost inserate meritele deosebite ale celui ce a fost losif Vulcan‘. ~ fn 1918 Bihoreana trebuia s& aniverseze 20 de ani de existenta. Situatia din acel an a impus ins’ aminarea adunarii generale jubiliare, pina in anul urmator. La 19 iunie 1919 ea a avut loc, dar in condifii cu totul deosebite ca pina atunci, condifii relevate in cuvint-l de deschidere, rostit de Dr. Nicolau Popovici. Se spunea printre altele: ,,Azi tine institutul de credit si economii Bihoreana a XX-a adunare generalaé, A douazecea oaré sé aduna roméanii, care au arat {alina in care au pastrat saminja economiei financiare a roménilor bihoreni, cé din sém4nfa rasérité si culeaga fructele, din care s&-si nutreasca atit puterea materiala, cit si energia rezistenjei noastre culturale nationale Cei care au samanat ... nu s-au fnselat... Pe intreg firmamentul cu litere stralucitoare sa re- flecteaza in chipul fericirei realizarea Visului Milenar, unirea tuturor roménilor... S-a infaptuit visul ... Ca noi azi... sintem fericifi a sinea a XX-a adunare general a Bihorenei in mare parte o datorim fruntasilor bihoreni si in faclia pururea luminatoare a iubirei de neam‘**, Perioada ce a urmat dupa 1919 prezinta un interes mai mic in isto- ria Bihorenei. In urma efect-arii reformei agrare, institutul a trebuit schimbe caracterul activitatii, orientindu-se spre industrie, Desi a at uncle realizari importante in sustinerea industriei rom4nesti, reana a trebuit si facd fafé unor dificultafi financiare crescinde. determinate de situafia economic’, concurenfa altor banci si de uncle greseli facute de conducerea sa. Ca urmare, la 10 mai 1931, ea a fuzio- nat cu Bancile ,,Victoria din Arad si ,,Timisoara”, devenind sucursala 2 bancii Victoria". In aceasta calitate a continuat sa functioneze pina in anul 1948, cind odata cu nationalizarea, Bihoreana si-a incetat o existenfé de 50 de ani, din care 33 ca institufie de sine st&tatoare. % Ibidem, dos. 43/1907—1908 = Ibidem, dos 83/1918—1919 § — Laces! stinpice — istorie, shige sociale, pedagogic14 IOAN PUSCAS SI_IOAN POPOVICL 8 Important, mai ales prin prima parte a activitatii sale, Bihoreana se inscrie pe drept cuvint in rindul acelor institufii romanesti, care onoreaza un trecut greu de Iupta, care si-a adus contribufia la ridicarea nivelului material si cultural al {aranimii bihorene, la lupta pentru in- fSptuirea unit&fii nationale a poporului roman.