Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • A Plesu - Despre Prostie

    Uploaded by

    OanaElla
    66 views13 pages

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    66 views13 pages

    A Plesu - Despre Prostie

    Uploaded by

    OanaElla

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 13
    males si vorbese despre prostie, dar ar fio pura A prostie din partea mea si pretind cA voi \amuti, Facde eft mulgumicor, un asemenca subiect. VA ‘aminresc 0 vorba a lui Einstein: ,Dowa lucruri junt infinite pe lumea asta: universul si prostia. Dar de univers nu sunt sigur’. De la bun inceput, qin si precizez. ci nu micam propus sa vorbesc despre prostie ca un adestept®, adica privind sfera acestui concept din afard, ca si cum ar fi vorba mereu de prostia altora. In realitate, nici persoanele foarte inteligente — eu nici atat! — nu scapa de acest flagel. ‘Alexandru Paleologu avea dreptate si observe a ,oamenii inteligenti ating cote de prostie pe masura inteligengei lor". Vorbesc deci ca un omt azine de aceasta boala, laolalta cu toti semenii sai. Vorbesc despre prostie ca despre conditia curenta, cotidiana ag spune, a umanitagii: topi suntem prosti din cand in cand, spunem prostii, facem prostii, ne purtam prosteste, voram prosteste. Pe de alta parte, nu ma voi referi la »prostia” clinica, adicd la cea ce se % DI »ESPRE INIMA SI ALTE ESEUR cheama , oli woligofrenie*, minte mentali mene bls genetic, han = ‘asemenea lucruri nu se aun i seseistic®; sunt drame ns ee nut Puting, insu Voi rimane cr gi nc poate Dose oc Fenomend de prot “Onl po Feromenal de ros Vi prop smi vane Fesemnare, acest j. —s - ti-mi voie si incep oarecum . probleme de terminolo limba romani din spatial = Man un : on eaten La fel, verbul « | a » din maghiarg oa Avem, e drept, si a cugera, ‘ vine din slava, M eee a sn Corp na: Mentione in treacit sf Hees 'us-0, dar o repet de fiecare pn a cu aceeasi uimire ~ 4, — , vorbj edrala Mantuii tuirii Nea- DESPRE PROSTIE 97 i {Hai sii cine ceva ‘mani in maghiara! cat Noi ident wa cant isa e un ceardas (evi t, cu alte So jin propriu-zise aot pri elua-o, adaugand versus own de altfel, ch nu prea pricep e. Marturisesc anesc. Cum adica ,noi suntem romani“? Ne crede cineva altceva? Ne crede cineva coreeni, ture, american? ‘Neam auzit nici un cancec Not sun tem algerieni SAX Noi suntem suedezi. Suntem ceca ce tofi stim c& suntem- Si ceea ce sti gi ceilalyi. Ce seam sa fi mandru cA esti ploiestean? Revin la cuvancul pros. Sursa ut slava defineste mai curind o stare social, sau individuala, foarte joasa. (Pe o line semanticd asemnaroate, $6 folosea, in romana veche, si cuvantul rics, care nt finsemna ce inseamn’ azi. intr-o rugiciune, de pilda, apare sul meu suflet care are atatea de patimic...". Sensul ¢ cvasi-echivalent cu .prapadie' snenorocit", sbiet*). Uneort subzista si sensul de ” girac® (Ia propriu) sau acela de jordinar®, »plebeu" (vezi denumirea yprostime”). Indlusi esi conoragia de rind’, de calitate proasta (srofa proasta, hartie proasta) sau semnalarea unei inadecvari (gluma vat). Dat »prost poate ajunge si fe proasti, prost-g folosit, contextual, si in accepfiunes de ,nebun*, formularea ticilos 98 DESPRE INIMA $f ALTE ESEURI wrapicit’, cu tor felul de nuange subingelese. Te uigi ca prostul" — adic, nu pricepi, nu participi, te uigi degeaba: o pura inertie a privirli, fird nici o con- secing. Mai e si expresia ,razi ca prostul*, Martu- risesc ci, mie personal, expresia aceasta nu mise pare atat de ,negativa®, Rad, deseori, ,ca prostul", imi face plicere si rid ca prostul, imi place comedia bufi, fird abuz de substi ce nu? Mai exist’ si i. Te uiti si ,te riz“! De sintagma ,a te prosti*, cu 0 nuangi ludicd, de ornamentica tandra. Vechiul meu coleg de facultate Marin Tarangul spunea adesea ci, daca nu stim sé ne gi prostim din cand in cand, sun- tem prosti... Cam la asta se gindea probabil, intre altele, si Brancus : «Cand ai incetat si mai fii copil, murit de mult*. Or, una dintre ,virtusile” copi- liciei e simyul gracuitagi, ,prosteala" Putem vorbi si despre o ,cromatica a prostici. Cand spunem despre cineva c& ¢ ,prost ca noaptea", evocim negrul indistinctiei, bezna devenita aura in care se complace insul cu pricina, Darin romaneste exista — se putea? — gi forme de cumsecidenie lexi- cali, incerciri de atenuare sau chiar de pozitivare a prostiei. Cutare e ,prostuy*. Eventualul dispret face loc milei binevoitoare. ,Saracul, e baiat bun, dar e cam prostuy!* Se practic’, uneori, si valorificarea autocritica a prostiei. Ati observat, poate, ci destui Drseae PROSTIE 9 concetifeni, eind sunt inteebay ce defeete au, spun ceva de genul sunt prea bun", sunt un pros »sunt prost de bun". ui Cast inchei cu bogitia lingvistica din spagiul ro- manesc, trebuie si amintesc si unele sinonime ale prostc,venit ito din zonasla, fe din alte zone. ‘Natdng eco sav ye inrudit semantic gi lexical eu “ranjali*, einguire": ndeingul e bleg, incapabil si ve mobiliseze, si iat din deprinderca lamentafic. ‘Netrelimpede, inseamn’ vine din spanioli i portughezd, unde ronta¢ pros satu, (Ver i tonto", a dansa rontoroil af pil ca prostul, dezordonat,abitat) Nerodvine din Bulgari: neghiob (origine necunoscuta), nitiri Nanirdu ene-tare, inconsistent, moliu. Si nu uitim variantele tanta, témpit, Cu tit de amuzament, pot si spun matematicienilor ci, i limba romana Teche, se pot gisi texte in care un unghi ,obruz” se fntreg, marginit. Tone sumeste unghi ,cimpit®. aa re ae varia alo limbicuropene pentru yprostie”: in franceza, avem bétise $i cae ‘Bétive implica o referinga la animalitate. Francezul spune despre cineva cite béte (= animal), cam cum n noi despre cel pe cate il socotim prost: »E ou, Sotrisesemnaleaz’ un deficit al judecisi, 0 inte- ligenga precari, casi idiot (preluat si in romaneste) 100 DESPRE INIMA $1 ALTE ESEURI sldiot* vine din greaca veche, unde avea gi sensul de individ izola, auto-centrat, lipsit de simg comuni- tar. In latineste avem imbeciltas. Termenul defineste mai curind un soi de boala, o forma de handicap, de neajutorare, neputingi, debilitare. Pe englezeste, prostul silly, cu o nuanga de ridicol (zevzec, zélud, nitifley), sau stupid, de la latinescul stupor, perple tate, Sie adevara ci proseul are, adesea, un acti id, cu gura cascata... Sa incercim, acum, si deslusim portretu prostului. Care sunt trasiturile lui distinctive? Cum il recunoas- tem? Intai si intai, prostul e cineva care crede ca stit igur de opinia sa, n-are dubii sie gata oricind explice si fie ce ,stie* el, ca si nu moti prost. Daci nu-ntelegi, sau nu esti de acord cu parerea lui, prostul esti au, nu el! Cu acest tip de derapai, de inchipuire, Sa rifuit, metodic, Socrate, pentru a dovedi, in final, cd adevarata intelepciune e ,si stii cA nu sti“ Dinaineea unui interlocutor care, de regula, se de- clara expert”, sau macar detinitor al unor adev: ruri subingelese, Socrate declanseazi o ofensiva logica demolatoare. ,Ce e frumosul?* — il intreaba, de pild, filozoful pe tinarul Hippias, care, intr-o prima faz’, foarte sigur pe el. ,E simplu", suna, prompt, rispun- sul: ,Frumosul e o fata frumoasi!* ,Stai, nu te-am DESPRE PROSTIE. 101 antrebat ce e frumos, te-am intrebat daca tii ce in- seamni frumosul in general” ~ insisti Socrate. Dupa care incepe o discutie subtila, la capatul clreia nu rezulta insi o definitie. Profesorul dovedeste invaré- celului ci problema e grea, ci nici el insugi nu ein situagia si dea un rispuns si ca singura wachizigie® a dialogului e fapeul ci amandoi interlocutor iyi recunose limitele. Una peste alta, tema tuturor dia-” Jogutilor zise ,aporetice” (adica firi rezuleat cert) € ‘vacuitatea senzatiei ci yi", ci tila capt de drum, cand, de fapt, abia faci primi pagi ‘Asta imi aminteste de un episod din tinereyea studengeasca a lui Constantin Noica, povestit chiar de el. Era la Faculratea de Filozofie, in timpul unui examen cu Nae Ionescu. Urma si fie examinat Mir- cea Vulcinescu, despre care toati lumea —inclusiv profesorul — stia ci e perfect pregitit. in dlipain care, cu biletul in mina, stralucitul student se pregitea si rispunda, Nae i-a spus: alti dau 10, dar nu te ascult, ca sa nu-ti inchipui ca gti ceva". Suntem in plina tradigie socratica... Dar si continuam portrecul prostului (din jurul nostru, de pretutindeni si, nu odati, din noi ingine). Tocmai pentru ci ¢ sigur ci stie, prostul ¢ foarte greu de contrazs. Are convinger de beton silesustine teu frie, Se potriveste aici un citar din Montaigne: 102 DESPRE INIMA SI ALTE ESEURI »lncipaginarea si opinia pitimagi sunt dovezile cele ‘mai sigure ale prostiei*. Atorstiutor fiind, prost s iutor fiind, prostul tinde sa fie solemn. E statuar, inflexibil, mien isi ‘exhib de prefering profilul, casi semene, in rag, a efigie... Suferd de o cronici lipsi de umor si de absenja radicala a spiritului autocri Valéry: Prostate incapacitarea de a ride de sine" eereeipmerteeNg. Convins de competenta ps it f2 proprie, prostul e, inevitabil, un ti sftos, Ace solutii, Eu, cind aud pe cineva ca igi ta cepe discursul cu ceva de genul suite cum sta luce rile", ,ifi explic eu despre ce e vorba’, intru in pani es expresiale uneisuficienge intelectuale, ale unei idulii nedialogabile. Recunosc, pe de alt parte, Ci in ell up ROTULRUORME. Nu ec coe idoiala, incertitudinea, criza interioara. Cum sa nu-linvidiewi? Caracteristic ¢ § " schematismul consticutiv al prose tiei. Exercigiul mental al prostului e reductibil la

    You might also like