Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Geometrie Descriptiva Si Perspe

    Uploaded by

    Roxana Iordache
    7 views200 pages

    Original Title

    19452074 Geometrie Descriptiva Si Perspe

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    7 views200 pages

    Geometrie Descriptiva Si Perspe

    Uploaded by

    Roxana Iordache

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 200
    CUPRINS Cavine inane 0, tneroduce 0.1, Roprezentir! de arhitecwr’, Sisteme de prelecy fi (02, Trandormir geometrice os ss ss 03, Tipurl de reprezenract de arhitkctura « ‘Tpurt de cepresenitri de arhitecors Porte tnt ‘REPREZENTARI DE ARHITECTURA IN GEOMETIVA DESCRIPTIVA, $1 AXONOMETRIE 1. Elemente de goometsie cescriptvs - . . . 1A, Punetal sl deeapta. - 12. Panel. s 13, Retail inte crepe plane ‘2. Motodelegoometril dezeriptive <= 2. Hee shibrlparlor de pote 22. Metods retatie! 23, Metode rabaterit. . - an 5H 3, Ropreeotiri axonometrice se ee 31, Inreducare, Rezolvri intuitive - 32 Proprietitile wxonceretrisi ertogerale | 3.3. Tipurile de reprezentiri axonometrice certogontle sos. ss ee 4A, Reprezentiri wonometrice oblice A Coren sisfern) sc a ee 4A. Corel. 42. Stera 5. Forme potedrale sa re. Repemrae, stil ers sect 5.2 Poliedrele repiate f date for | 5. Poliedrele samiegulate si dualele for 5A, Echipartih plane. se ss + 55. Ge ti patie 6 7 0 6 54, Cupole geodezice si structri spatiale Pines veces valde aa) ae 57. Supratele erates eee he MT 6. Supraete rights. . tt GA. Defi Claifebrh ee ev ee gy 1S 62. Suprafge conice gi lirica 182 63. Geometria bolilor ee 19 Hiperboteisi vs 1st sigeareinen 15 JAE Aboloint hiperbolic) «=p 168 56, Supratefe ellcoldsle som 67, Conoielg iliedret ts 7. Reccarn prblanlor de geneva deipink 1 axcnomenrte yf 10 7A. Trecerea ételor, din tridimensional tn biimersoral . s « 10 72, Rezcharen probiefeior Th excnometie 163 73, Rerolvarea problemelor in georetria de. sriptht ev ewe 185 74, Construct ecmoti lorgeomeice plane 186 75, Locuri geomerrice tn spa ss 5 2 189 8. Alc aplicail ale geometrel descriptive fn arhi= ‘ecturt 195 84, Revolaren acoperirilor oo oe e198 82 Sstematzre verbal... 2... 204 83, Traswea umbrelor «2... - 208 84. Geomatrie gi compeniio. vv va 225 85. Reprezentiri georetrca ale stil i. ee eres on renee a doua REPREZENTARI DE_ARHITECTURA , Ty Pensrectva 9, Mecanisml perspective sees eee BT 94. ntrocucere see e's an BF 92. Vederea uments Tee eee 28 9.3. Geometrizarea simul vederii . . . 94, Casficirile perspective... « 9.5. Elementele sistemulel perspectiv 9.6, Mecanismul perspectivel 9.1. Proprietayle gecmetrice ale perspectivel 9.0, Metodele de construttie a perspectivel - ‘99, Recomanar\ in practica desenulul perspec th. 10. Perspectiva dependents pe tableu vertical. « 410A. Generalitati se eee 402 Perspect puretulsh - ss = > 103, Constructla volumelon vie ee 11. eerspecva bert pe tablon verve ‘tl, Generali, Detail. s« 1.2. Punctui si comparatia verticaletor ". . « 113, Dreapin ppd tr perspec Wk rete corevrente puncte aces 15. Diol penpectve «ss = = WG finaa de gees Se 112 Pana emi | {He Punta de ditartd . 119, Mirren perspective direct in tablou 41.30, Cert stra In perspec 12, Constructia perspective! de arhicectari TRA, tend eine descr pr pectivel ia 12.2, Alogeres punctui de vedere - « « 23 amp prace ce amperea poe vedere. 124, Perspective la dout puncte do fugd cd fortzonuu) suprainalt 12.5 Perspective a douk puncte de ffs ba nivolul ochilor sees = “216, Perspective fromtald de exterior le nivelul NBO ace wee Coon tit 127, Perspective fontalé cu orizantul supran saat rise 122, Perspective 6 interior =... "> 129, Perspective eu orizontui cobortt 1210, Constructa-perspectivel pornind de la lemente fixate direct In tabloul de per 28 21 253 254 29 79 25 2 m 313 13, Restitatia peespactiva 36 134, Generali. 36 132, Metode de comin rei per SpettNe ee ae ve 3G 1A, Perspective po tablou Tnclinnt 4... It 141. Generalitat =... + .. 38 142, Treceres dela perspectiva pe tablou vertical la perapeetiva pe tablou inelieat 319 143. Configuratia puncielor de fugh si de mi eee ee a 144, Contrctia perspective pe blow ina 39) 15. Redured unor sspecte naturale in perspecting . . V5 ABA: Generalitati ve ee ee as 152, Scara Inrinsech a perspectvel « 453, Oplindrils ty pefspectva 154, Tratarea ummbrelor In perspectivd . . « 455, Perspect seriond « «5 wee HO 16, Prezentarea unei perspective de arhitecturs . . 344 16d, Geveralitagh ee eee 162, Paginares gi limitares tabloului a) 163. Efecte negative In perspectivd oI 164, Alegeres ji plsirea anturajlul as 165. Redares profunaimii 3 166, Alte purl de representr| perspective 361 Porea 0 velo Anos So) ‘Anora 1, Hlomente de geometric in spay «36 ‘Aneva 2. Prebleine da locurl georietrice plane 375 Anexa 3, Constrvctii grafice uauale He ‘Anera 4. Probleme i eplicaii Je. geometric descriptiva i axonometrie« 2 ‘Anexa 5. Flenenie de aniural ir perspective dearer vee ee o6 Bibligratie a eocareccn Me 1 0. ‘INTRODUCERE. hun DEF (04, REPREZENTARI DE ARHITEGTURK, SISTEME DE PROIECTIE fe Reprézentirile de arhitectira'sint dé’ dous tipurt ‘tridimensionsle seu spatiale’ ;i'bidlmeislonule sau rane. " REPREZENTARILE TRIDIMENSIONALE ‘SAU SPATIALE Reprezentiile tridmenslondle sau ipaysle se rumesc meckete si sint percepute de cdtre abser- vator in mod foarte asemBnstor perceperll otl- Cetulul rea. Pentru es perceptia vival ch fie elt rai aproape de realiteta, feb Tndeplinite ana- fe condifil de distanf8 # unghl. Disanta de la bservator la machets trebuie #5 fis cedustfapt Je tiatanie de lo cbservator Ia obiectl rel Inaceets “nur fn care a fost redusd macketa laff de ob etul real (gceastt risurd) este scara_ machete), Chiar atunci clhd se respects constlle de cis “anf sf unghis percepia vial a machetel nu este Jentcd cu cea a obtectulu real catorta senzaiet erite de relief objinute gratle vederi binocu- tare; al par de asemenea Serente de deat, rexturd, ctleare etc Reprezencaile tridimensio= vale nu fac oblectil prezentel ucrir IEPREZENTARILE BIDIMENSIONALE SAU PLANE. ‘esnnul plan care s& produce aceeas imagine ca st sblrctul real se objine into sectiune plan’ prin “nul vituil al objectulul, cx conditia de a fl privit sub directia si de la departares la care s-2 fut ‘wea secjiune. Reprezentarea pland a objectulul din seqlu rezalti din proiectarea punctelor sale pe seul dle! reprezentare — humit plan de prolectie endows, Tiput de tepretahtitl de aihiectur’ REPREZENTARI DE ARHITECTURA od at (ig. 0.4.1), Dect proiectia este 3 sper Pt ‘ric ce schematizéaza, proces wizuale {Grenehn, 1963). SN { rr figura 0.1.1 centrul de ielise fla: la die Tan rile se numagecentld sau conich, Acest tip de profectie fundamenteap’ per- speciva de aritectura, Cac te conser kent fe prolectie la distanis inflnits. el este ‘practic Inlocut ci o direcie de poiectle In eceastt situa Hie, razele projectante sint paralele si Wrolejia se hand pra sacle eae ro lecte std la taza gecmetrial descriptive gl a dese uli tehaie. ©" m5 . read: Ro MEAT PKoNEcTILOR Proiectia ‘deformeiiza obtettelé’ dihr spati induce la figuri-plane, Adevératele lor forine'si imicimht nu sine pastrate det pert sh. au partculae.Propritiilé proretilr' fate tn comiuare, ee —Projectia uhul punct este un’ pinet. Proiectia pe pil T= ruc Ao da bth is Intersectia cu ple {P] @ faze). vizuale care trece priv ig, Of Rt, Mane ae tre fg, 013 ~ Folectg ne! crept este 0 dread cae rece prin ima el. In general, © dreapta Infeapaun plan Intr-un_punct numit: urea dreptel pe ecel plan. Proiecta pe planul [P] a dreptel (D) este, dreapta (@ care trece prin urma w (fig. 01.3). Proiecia Shel drepte se reduce fa un pune, dacl ea trece prin centr de. prolecie (In proiectia central), Siu este pataeld co direc de’ proietle (in pro lecia pardiea),Flanul raztor viewsle ce trec prin ‘rapa se nueste plon protean. Prlectile psec calilariatea punceor_ din ‘e‘spatiu. Punctele A, B si C situate pe o drespta din spajlu (deci aint coliniare) sé proiectesz’ dupi Functele 4 bl esflote tot pe o dreapti. Aceastt Ereaptd se obfine fe intersegia planalulproiec tant dus prin dreapta din spailu ch plenul de pro Tecqle (7 (fe. 014). v= Prolecthle pdstreazd, concurento diepteior din pats. Dick dreptele (0). (Dy) gi (©) din spativ ‘nt concurente In punctul I projectile lor (4) Jd) aL) alae concorente tr panctu | din plan (oe photectie [P] (fig. 0.1.5). Raza viguild Ii este deeaota de Inersectie a planelor vizuale care tec “i prin exle wel drepte. ee fig. O14 | fig ons Sisteme de protease Existé doui sisteme de proiectie: sistemul centr. (onic) de proiectie si sistemul paralel (clindvic de proiectc. ete centro ios cnt ieee evte alttuit din dou lemente (Fig. 01 Mth centre de protec = un plan de protect [Ph Proietti trlunghlul A&C ain cenirul de prot Ope planul de proiectie [P}, se obtine probs! ‘contrald (conici)-abe. Dreptele Qa, Ob gi £2 (ex Salente azeler wavale din figura precedent » Te numese depts proictonte. Proprbtqie proletct cenvole (conice. In poi Cala se pstrena Deoporwl au rapor tal tmonk) a pairy puncte celiiare: I figura 0.1.7 poste vedea NA 18 = const ailal ila! Coometrie dexeipivd Ht ponies Biraportul este un invariant al preiectiel centrale (onice). Dacd, in particular, valoarea unui bir art este —1, al co numegte roport ormonic pentru a =iaipine BL, ORB Punctele I s_N sint conjugate armohic fata de ipunctele A $i B gi invers. In proiecyia'centrals dreptele paraele’ din spatiu ‘te proiectezzi dup drepte concurente (cu exceptis azulul in care dreptele paralele din spatiu sint faralele cu planul ée proiectie [P]). Demonstratis ‘acesiel proprietit! se face tn capliolul 2, care ex- plicd mecanismul perspective ile proiectiel centrale © constituie 0118). “atemol potolel (liacri) de protect. Dacf centrul se prolecie se afi la distant infinite so trane Mmedvcere, Tipurl do reprezantst sho othitecturd fin O19 forma intro direct de proietie, iar razele vi Tule devin parlele ints ee. Stemi patlel de Drolecpie este lest din deus eemente: — ¢ directie de proic (Cee = vn plan de preiectie (Fh Projectind trlunghiul ABG din spatiu; parale! cu ‘irecia (A). pe plana de proiee [P) se: obyine Droiectia. paraleld abc (fig:0.19), Dreptele Aa, Bh 41 Ce se numesc si ele drepie prolectorte, Prarie prcleci) parallel) Sit ur- mitoarel Lae — In proiectia paralela se pistreaz’ roportul simply ctra pence Geamre’ Tt tees Gre a poet velee Raportul simply a trei puncte colnae este un invariant al proietil paralaia (clindrice).1 = in prolecia parle dreptee parlele dln spala Se prolectet cUpl drepte parlele. Se spune profeclia perdleld pistreadl pardelsmul dreptlor in spapie gure Una OZ pind clad se suprapune gi al peste planu! ['7 (ig a), Pe ecceflun a8 cht eal wel pes Tec{il (orizontala, verticala gi lateralé) ale obiect lui reprezentat. In figura 1.1.4. se poate obs: corepundenfa elon tel proti, Pan intra Corea plana lnsral ee peleeie (WL. spelt mai este divizat in patru unghiuri diedre, ci in w Urghin! edre (ig 115) Cele opt triedre s rosea de ht i COORDONATELE DESCRIPTIVE Pozifia unul punct A din spaflu este determinata de trel coordonate descriptive, abstisa, departarea si cota. Abscisa punctului este dstanfa lui fafa ée planul lateral de proiecjieiW) si se mascara pe axa OX. Departarea punctuldi_ este cistanta tui de planul vertical de proiectie [V] fi se misoard pe axa OY. Cota punctului este distenfa lui de planul orizon tel de prolectie [H] si se mascara pe axa OZ. Punctul O este originea sistemului OX, OY, OZ. Prin rabeterea (suprapunerea) planelor de profec fie (H] si{¥Y] pe planul vertical de proiectie [VJ se obtine 0 reprezentare bidimensionala [fn dou dimensiuni) a punctului A éin spatiu, prio cele trei proiectii pe planele [H} (VI iW. In figurile 1.1.6 $11.17 se vad segmentele de dreapta care masoari, abscisa, depértarea si cota punctulul A, situate respectiv pe axcle OX, OY gi OZ. Intrucit cele tret plane de proiectie’ sint perpendiculare tozte Intre ele (formeaza un triedry tridrepturghic), eb- scisa, depirtarea si cota punctelor din spatiu se pot rmasura fn inal multe felur, cain figurile 1.1.8, 1.1.9 1 1.1.40. Corespondentele respective tn ‘epurd keaici in tripla proiectie ortogonald) 36 vad $1 ee fn cele trel cazuri (pentru abscisi, depértare si cot). Coordonatele unui punct sing scrise in pa- Tanteza, In ordinea prezentata: abscisa, depértarc, cota, de exempli A (11, ~6, 9). Pentru un punct situat in triedrul 1 (cel réprezentat in figurile 1.1.0 14.9 $1 1110), toate coordonatele (ebscisa, depar- tarea $i cota) sint pozitive. Aceste coordonate se misoar’ pe axele OX, OY $i OZ pornind ce la punetul O tn directia indicatd de sdgeti. Coordonatiele sint negutive atunci cind sint situate dincolo de punctul © i se mascara in sens invers pe axele de coordonate, Punciele situate tn cele~ lalte triedre (ll... Mill) au ce! putin una din coordo~ nate negativa. Reprezentarea punctelor din aceste Roproxenléit de orbitectard in geometria descriptivd si oxonemetio fig, 113 fig. 119 fig, 140 rect in proiectia triortogonala este ceva pentru toate sitvatile este reprezentati In figu i rucit corespondentele dintre rile 1411...44.48 Figurile 1.1.19...1.1.24 ius ‘ale punetului sint mal putin evi treaz8 poziille particulare ale punctelor. din spativ, , este recomandebila analiza mel respectiv pe axele de coordorate OX, OY gi OZ, espondentelor In spay, fle pe machetd, atft in porjiunea negativa, ct si th por}iunea poci- ite axonometric&, O asemenea anelizi tiv a acestor axe. 19 de geometric deseriptivl a AL TREES TRIEDRU Ap AL PATRULEA. TREDRU 22, ‘AL SASELEA ‘AL cNOLEA raueos0 ‘TRIEORU (40, 30,351 Jy F-30351 fg. 14.5 fig. 1.1.16 we PS. vi i & AL OPTUNEA TaILORU fig. 14.07 tementa de goometeie descripivis PuNcTU, PE 02 Fozirw £40.02) fig. 1.125 OREAPTA IN SISTEMUL DE PROIECTIE 40 presupune c¥ exlstd dou’ puncte situate fn tri- ~hul 1; A (4, 1. 2) 3181, 3, 4) ale céror proiectit cele trei planuri de proiectie sint: a, a a” $1 I BY (fig. 1.1.25). Unind a cu b, af cu bt st a” "1b", s¢ obfin proiectille segmentului de creapt z hb LA ‘if fig. 1.1.25 mente de goometrie descriptivi —. PUNCTUL PE 02 Nesartv Yo fig, 1.124 AB si anume: ab — proiectie proiectie verticall, ab" — proiectie laterala. figura 14,26 se observé corespondents celor_tret proiecril. Intructt dreapte AB nu este paralela sau perpendicular pe nici unul dintre cele trei, plane de proieie TH), [V}.(, ea senumeste deoped orecore. 'n cazul mai general, proiectile dreptel se notezz’ (4), (4") gi (") (fig. 1.4.27). az be x 0. ¥ fig. 11.26 25 PUNCTUL oF PUNCTUL PE ox Pozi Ox weGATTY Mea dg Puucra pe PUNCTUL pe cia ov weokiin pad ph eas 010,2,0) PUNCTUL PE: 02 Pont Neganiv x Ye eao2) y fig. 1.123 fig. 18.08 DREAPTA IN SISTEMUL DE PROIECTIE AB si anume: ab —proiecti¢ orizontala, a'b’ — proiectie vertical§, 2!"b”” — proiectie eal hh 5 presupune cB exist dous puncte state nei. TEMS LTE ca obser cerepondants sor, te! elvul I: A (4, 1. 2) 41 BG 3, 4) ale eSror proie rpendiculara pe nici unul dintre cele trei plane Fe cele trei planuri de proiectie sint: a, a’, a” $i de proiectie [H], (V} (W], ea senumeste drecpid b. b’, BY (fig. 1.1.25.) Unind a cu b, a cub’ sta” oarecare. In cazul_ mai general, ie dreptei 1 bM, 4a abtin proiectille segmentului de dreapt se noteazS (4). (d’) si (4) (fig. HE) i co , ao z fig, 1.1.25, fig, 14.26 » pa / 1 fig. 1132 Celor dou’ proiectil, orizontals gi vertical (d 4), le corespunde intotdccuna tn’ mod biunlvx © dreapta in spatiu gi reciproc, cu cendiqia ca uhits punct Jat in prolectie orizontala pe (d) s+ core und un punctin proiectia vertical pe (4), In figat 4.1.28 cele dou proiectii nu indeplinese condi enunfata anterior, de aceea proiectiile (d) gi (. ‘nu pot reprezents’ o dreapti in spajiu. Henle dete cleo plane de lee Pune “de intersecfie ale unel drepte cu planele de pic lecfle se numesc armele diepte. Urmele orizontaki vertical 31 jateralé ale dreptei sint de fapt punci-k dreptei care au respectiv cola, depdstores saul ls sciso nule. Urmelo dreptei se noteazi de obi Gh, HD, (6 V9, (Ww) a fn figura 1.1.29, Fig 1.1.30 reprezinté‘constructia direct tn epurd « urmelor dreptel AB. fh sistemul de proiecii Monge (dubly ortogonal), cele doud urme (h, lr, si ( ¥) ale unei drepte (4, d’) pe-cele dova pik de proiectie [H] si [V]se objin ca in figurile 1.1 11.32. Fy pura ng, 18.30 38 observ ch uma orients s@ determina mal inti: prin proiectia ef verticals ', fn timp ce urma verticala se determin’ msi ‘ntti prin proiectia ei orizontalé v, Celelalte pio iecjii se objin prin simpla corespondenta biunivens @ proiectiei punctelor, proprietatea de beza a gy 0 metriei cescriptive . ff oxonamotic fig. 1.1.98 ' ce determine pe drespta D (4, 4’) un punct M (on, m*) de cot& 2, Se observi c punctul ciutat ulti din intersectia dreptel date cu um plan orl- 3). In epura 1.1.34 se seté proiectia m!. Apoi. prin corespondent’ orizontala m/s punctulul Hocomminorea peo deeoped ¢ unul_ pun - hie daid, Sa-se determine pe dreapta D(a, d’) un sirun plan frontal de depirtare 2 faf2 de planul ical de proiecfic, se obtine punctul N clutat. ' epurd (fig. 1.4.36). se duce o paralelé la linia de 1 imint OX la departarea 2 sl se gaseste prolectie +». Apo, prin corespondenta, se determin proiec- ‘a verticalé na punctului N. SSTGZITICECARAGTERISTICE ALE ONEPTEP conclzie, ERASED, ceractaristice’ (W] sint, respectv, tréept “ireptel si reprezentarea for in sistemul de pro- s devprofil iar lie trlortogonal (fig. 11.38, a...g). Pentru com: [H} [V] si [ respect vile, se poate vedea dreapta carecare AD, In g-ds/capdt 1 cea'frina-rizonta Janele [H], 1] #1 ahha, (portals planele verticaray “Aga cum este sin- igura 11.37 sint redate pozi we de geometrie descrip § 2g ew Ba 28, Sonite ‘aeseescaneT eer [Oe et o ey fig. 1138, fig 1380 fig. Wan FRONTO-ORIZONTALE f 4 vo ao" OREPTE . -onoane oe fig. 1138.9 fig, 1.1.39 tetizat in figura 1.1.39, droptele fronto-orizontale + slat In acelagt timp si orizontale si ‘rontale. Drep- tele de capit sint simultan orizontale si de profil, lar dreptele verticale sint tn acelasi timp drepte frontale si drepte de profil. Pentru evitarea confu- llor, dreptele orizentele care. nu sint nici de ‘apt nicl ronto-rizontale pot fl aumite orizontale Srscans hi ered sraler 55 fe: shin rentals: on recare jl dreptele de.-profil oarecare, 28 POZITIA RELATIVA A DOUA DREPTE amr -sfteey r drepte’ st fie’ paralele’ tn spatiu’ este’ ca pro: {ectille for de scelésl nume 83 fle peFalele. Asa cum ‘so vede tn figura 1.1.40, ab este paralela cu edgi wb" este pareiela cu Cd’. Pentru ca enunqul sé fie corect, este necesar ca gin cea de a treia proiectie (pe planul (Wp, cele doud drepte 8 fle paralele (fig. 1-441). Reciproca este adevirats — proieciile elor dout drepte pe [H]}, [V] fiLW] nu pot fl dout Reprerentari de exhitecturd in geometvia descriptive 41 axonomenie fig, W141 "ite doub poralele decit daca cele doud drepte sint harajele fn spatiu, Conditia necesard $1 suficlents irepte si fie concurente in spatiu este ca projectile lor de zcelasl nume s& fie concurente respect to doul, puncte stuate pe acea Ile de ordine perpendiculara pe OX, In figurile 1.4.42 3i 1.1.43, aceste doua puncte, | i, definesc punctul 1 sin spagia, Condipia este ‘necesara pentru toate face elec ‘akecepre pe ple ML In majoritatea cazurilor sint suficiente cele dou ortogonale in sistemul ce proiectie Monge. Prepte neparalele $1 neconcurente sint.dreptele ale ‘avor prolectil nu satisiac nici conditia de parale- liem gt nici conditia de concurenta. Ele sint drepie wrecare ificarea concurentel unor drebte se face ca in Shura 4.1.44, Prin punetul de concurenfa al unor Elsmoite de geometrie descriptiva Li © Yd * SY ec ce eS proiectii (de exemplu cele vertlcale) se duce 0 linie de ordine perpendiculars pe OX. Daca ea intlneste punctul de concurenté al celoralte proiec- tli, dreptele sint concurente, daci nu, ele sint oarecare una fata de cealalt2. ¢ fig. 11.88 29 AL DOLEA. ‘TRIEDRU B(49-30,25) Iv fig. 1.1.12 AL PATRULEA TRIEDRU 2 SAL TRELEA TRIEDRU 1%) $1 (M—(N4) prin latura MN a wiunghiulut MNP’ si [Va] prin letura BC a triunghiulul ABC. Pianul’ [al va intersecta triunghiul ABC. dupa drespta 12, purctele 1 312 flind situate pelaturle AB, respectiv AC ale triunghiului. Se observ cb reapte 12 fatlinegte latura MN, laturd prin care afost dus planul [Yin punctul R, In mad ase itor planul [Vg] va Intersect trunghiul MINP dup Greapta 34, puncte situate pe laturile MP, respec- tiv MN. Se observi, de asemanea, cl aceastd dreap- fig. 1.2.34 , ye wo 29 i NG Ch He a 1 3 z ‘ i ol 4 2}, ™ 8) 1 ony) ig @ @ 3 fig. 1.235, 38 Reprecentéd! de arhitecturd in geometr ta 34 va infni fatura BC (latura prin care sa dus planul [Va] in punctul S. Unind cele dou puncte RgiS, se obtine intersectia dintre plicile triunghiu- lare date (fig. 1. 2.4). Viribilitatea intersectiei se studiaal fn proiectie orizontali, analizind diferenta de cote a purctelor, iar in proiectie verticals com- parind depértarile punctelor, SG se determine proieciile dreptei de intersectie hui plane date fiecare prin cite dou drepte porate. Se duc dout plane auxiliare de nivel (H'} si [Hi] (ig. 1.2.35). Flanul [H')intersecteezi fiecaré din pla- hele date dupa cite o ofizontala, Celedous orizontale se intilnesc in punctut J(, |), care este astiel punct comun celor doua plane date inijial. Planul {Hi} in- tersecteani ji el cele dous plane dup’ dou orizon. tale care se Tattinesc in punctul | (i. Intructt $i punctul I(r’) este punct comun celor dou’ plane Inijiale, rezulta ca dreapta de intersectie a acestora este dreapta Ij (I, I). 1.3, RELATHLE DINTRE DREPTE $1 PLANE INTERSECTH DINTRE OREPTE §1 PLANE Intersectia dinire 0 dreopté verticalé sun plan carecare. Problema se reduce la determinarea unui punct pe suprafaja planului, care 3 aparyins tn acelasi timp gi dreptei. Verticala este locul geome- tric al tuturor punctelor de abscisa si departere constante si de cot8 variabilf. Pe acest loc geome- tric trebuie determinati. cota punctului. care se afl pe suprafaja planului (ig. 1.31). Punctul de Intersecfie clutat se ve gist deci la intersectia dintre vertkcala data ji o dreapta oarecare continuta tn planul dat. In figura 1.3.2. sa ales dreapta care se sprijiné pe virful Mim, m’) 51 pe urma orizontali 2 planulul (P) si care este concurenté cu verticala in + punctul KI, 1}. Cota punctulul I(l, i’) este astfel determinati in proiectia verticala, Purctul de in. tersectie dintre dreepta verticala gl planul osrecare poate fi determinat sl cu ajutorul unel drepte frontale sav orizontale care se sprijind pe verticals data si apartine planulul (P} (Ag. 1.33 511.34) In sfirgit, se mai poate folesi gi o dreapté de cea mai ‘mare pant a planului tn report cu planul orizontel de proiectie (H} (fig. 13.3 31 13.5). Intersectia dintre 0 dreaptd de capat $i'un plan oare- core. Ca sila dreapta vertical, intersectia dintre o dreapti de capit si un plan oarecare, se reduce la problema determinirii unui punct pe suprafato planului. Dreapta de capat este locul geometric af tuturor punctelor de cota gl abscisé constante fi jriptv8 1 oxonemelia fig. 1.82 de cep&rtare varinbilé, Se va determina deci depar= fares punctului de pe dreapta de copit, care se situeada fn planul dat. Punctul de intersee{ie cfu- tat se poate determina situindu-l pe o creapta caracteristics a planului (orizontali, frontal sau de cea mai mare panti {aff de planul vertical de pro- iectie (VD. In figurile 1.3.7, 1.38, intersectia dintre planul [P] i dreapts de capit este rezolvati cu aju- forul orizontalei planului care se sprijiné si pe dreapta de capat. Inersectia dine 0 dreaptd oarecare 31 un pln oore- care. Se considers dreapts aarecare (D) si planul oarecare {P} (fig. 1.39). Prin dreapta (D) se duce un plan auxiliar, de capit [C]. Cele cova plane, (F) il], se intersecteazi dupt o dreapté HV (hv, hv’), Dreapta DG, d) este continuta in planul [C] (fig. 13.10). Dreapta HV (hy, Wy’)este continutd att insplanl (C) ttf plant [F Intruck ambele drepte sint continute in planul auxiliar (Cl, ele se vor intersecta. Punctul lor de intersectie I |") este punctul de intersectie dintre dreapta carecare Elements de gecmotrie descriptva (D) i planul oarecare [P}, In figurile. 1.3.41 91.1.3.412 Se rezolvi acceasi problemi, ducing, de data scessta, prin dreapta (D),, un plan auxiliar ver- Se" intersectezza planul vertical, cu planul oarecare [P]. iar dreapta lor de intersectie va tala dreapta (0) in punctul |, care este chiar punctul de intersectie dinire dreepta (D) 9i plenul [P], Observatie. In caztl’ intersectiei_unul: plen cu o dreapta carecare, planul auxiliar care se-duce prin accesth dreapt8 este un plan de copat.sau un plan vertical, si-nu un plan oarecare,:Planele de ‘capit gi cele verticale, fiind plone proiectante, au Urmele verticale, respectiv .orizontale, identice cu profecille lor. verticale, respectiy orizontale. .Din aceast’ cavz8, punctele lor de intersectie cu-erice dreapti se determin’ imediat, tntruicit'proiectile lor verticale se afld pe urina' verticals a planulul (Gr cazul planului de capit) sau proiectile lor ri- zontele se afld pe urma orizontalt 2 planulul (In caaul plenului vertical): 39 fig. 138 fig. 13:10 S8 se determine proieclle punctulul Mimim’) tn ‘core dreapte D(é, d') Inttineste plonul trunghilu ‘ABC, Prin dreapta (D) se duce planul auxiliar verti- ‘cal (P} (fig. 1.3.13). Acest plan se. intersecteazé cu planul triunghiului dupa dreapta (1 2, 1'2', carese tale cu dreapta (D) in punctul M(m, mr’). Acesta exte punctul de intersects dinte drespta (D)s planul trlunghlulul ABC. Yiziblitatea intersecfiei se studiazi fh proiectie orizontals, analizind dife- rgnta de cote e punctelor, iar in proiectie vertical, comparind departirile diverselor puncte. Prin-punctul A(a2’) dat, sé se ducd o dreoptd G(e.e') care 38 fnllicased dreptele Dleyé’) #1 A(2, 39 oflete in pozitie oarecare una for’ de cealat:d, Oupa cum se vede th schita axonometrics 1.314, se poate defini mal bine planul determinat de dreapta (O) gi punctul A, ducind prin A o paralels (D,) la dreapta (D), Incersectia dintre acest plan 3i dreapte 4G, 3),s0 objine in modul cuncscut, éucind prin dreaptd Un pian auxiliar vertical [Vy] si intersectin- dud cu planul definit de dreptele paralele (D) si (0). Drespta de Intersectie cere reculté (1 2, 1'2") determint punctul de intersectie f, B' pe dreapta 400 Repicrenttt fig. 1.313 cthltactura in gesmetria descriptivé gi exonometie AG. 8”). Dreapta Gg, ¢') btine unind pe A cu B. Transpunerea rezolviril in dubli_proiectie frtogonald este ilustrati in figura 1.3.15. Solufi probiemel este dreapta G(g, g’) care trece pr punctul A si se sprijina pe dreptele Dd iMG, 8). DREFTE §1 PLANE PERPENDICLILARE Dreoptd perpendicular’ pe un pion. Teor ema de perpendicularitate afirmi ci o dreapti perpendicular pe un plan are proiecflle perpendiculare respectiv pe urmele ce acclasi ume ale plenvlui (fig. 1.3.16). Se ia dreapta (D), perpendiculara pe planul [F]. Planul ei proiectant (Chasurat in figura) este perpendicular att pe planul IF], cit si pe planul [H], deci este perpendicular. si pe dreapta lor de intersectie, urma orizontals (P) 4 planului. Urine id perpendiculara pe planul proieciant, este perpendiculara pe oriée dreepta din acest len, ded, impli s1 pe, protec or- ontalé (d) adreptel (D) (fig. 13.17). In mod asema- nitor se demonstrea7i perperdicularitatea in: pro- iectie vertical. te 4 fig. 18.13 descriptiv . 7 Plon perpendicular pe 0 dreoptd. Si se determine ‘urmele (P) si (P’) ale planului caré trece prin punc- tul AG, a’) jl este perpendicular pe 0 éreaptt D(d, d¥) dats. So considers punctul A(e, 2’) situat © dreapti orizontala a plenului chutat (fig. 1.3.8). Crizontala A (3, 8°) a vltorulut plan [P] Sy fn Uf fig, 1318 a er) | fig. 12.19 ‘dush prin punctul A(a, 2°) astfeltncit 3 58 fie per- pendiculara pe‘), are urma vertical v. Perpendic Culara dusé in'y’ pe (a) este urma verticals (P) @ planului cfutat. Rezuité P,, prin care se duce turma orizontala (P) paralela cu (8). Planul (PP'), vind urmele sale. perpendiculere, respectiv po Pproiectlle de acclagi nume ale dreptet (D), va fi perpendicular pe dreapta (D). Dreoptd perpendicular’ pe © dreapté. Si se constru- iascd proieefille unel perpendiculare A (6, 5°) pe , dreapta oarecare DG, 4’) dusd dintr-un_ punct Mim, m? exterior ein figure 1.3.19, se duce prin punctul Mun plarr perpendicular pe dreapta (D), pe care o va intersecta Tn punciul 1. Dreapta lM este perpendiculera ciutaté. In figure 7.3.20, pro- fig. 13.28 blema se ve rezolva astfel: cu ajutorul frontalei FG}, se duce prin punctul Mm, m’) planol (PP?) perpendicular pe dreapta dati D(4, a’), Acest plan (PP?) este imtersectat de dreapta B(4, 4’) in punctul 1G, 1), care se objine cu ajutorul planulul auxiliar de capat (QQ) dus prin dreapta (D), Perpendicu fara AG, 8) este determinat’ prin proiecjile dreptei MI (mi, m‘’). Ca $i la problema precedenia, Urmele planului (PF*) se’ puteau objine gi cu aju: torul nei orizontale duse prin punctul M(m, or’) emetria dascrpliv i axonometric 2. METODELE GEOMETRIEI DESCRIPTIVE Reprezenterea fn profectic a volumeltr din. spatiu se fice cu ajutorul unor constructii geometrice, ‘onstructil care nu se pot realiza dack use cunosc aceviratele marimi si unghiuri ale unor elemente iilane ale acestor volume. Seetiunile, intersecjille gi fipirile de volume cer numite trarsformdri ale proiectiller, astiel incit Ase obting unele elemerre gi figuri plane fn adevi- fata marime, Pentru a se obtine acest lucru este lecesar 88 se aduté figura plan paralelé cu unul din planele de proiectie. Metodele de transformare 1 proiectitlor sint: metoda sehimbarli planelor de proiectis: z ‘Metodele goomotiel descriptive — metoda rotatiei — metoda rabateri 2.1, METODA SCHIMBKRII PLANELOR’ DE PROIECTIE " Aceastii metodd este ilustrat8 tn schita axonome- tricé din figura 2.4.4; De exemplu, pentru obti- nerea unel alte imagini (proiecfi) a unui object sau volum din spatiu se poate efectua osschimbare de plan vertical de profecte. Asttel, in loc dea pro- lecta obiectul pe planul vertical ‘dé proiectie [¥], se va proiecta pe un plan vertical carecare [Vi] ales ta functie de intentia observatorutut (de exem= plu directia O). In figura 2.1.2 tn cazul schimbarit planului de proiectie, proiectia orizontalé a objectului sau volumului ramine aceeasi, modifi- cinduse puna povca vert Tn fucte de Pozitia noului plan vertical de proiectie [\j] re- zlté 0 nous linie de pimint, carese va nota O,X,. 43 SCHIMBAREA DE PLAN VERTICAL DE PROIECTIE FENTRU UN PUNCT Se consider’ un punct A in spatiu. Péstrind planul orizontal [H], fe ia un alt plan vertical [Vy]. care va intersecta.planul [H] dup nova linie de pimint O,X; (lig. 21:3). Serobservi cf, in schimbares de plan vertical de prolectie, rama invariente cota unctulul $i proiectia tui orizontald gi se schimba depirtarea punctului sl proiectia fui verticela (lig 2.1.4). SCHIMBAREA DE FLAN ORIZONTAL DE PROIECTIE PENTRU UN PUNCT Se consideri un punct B in epafiv, Pastrind planul vertical de profectie [V}, se ia un alt plan orizontal de proleciie [H,] care va intersecta planul [¥] dupe noua linie de pamint OX (fig. 2.1.5). Se observa cE tn schimbarea de plan crizontal de proiectie rimin invariante (fig. 21.6) depdrtareo Punctului gi proiectia lul vertical ise schimba cota functului $1 prolectia lui orzental SCHIMBAREA DE PLAN VERTICAL De PROIECTIE PENTRU © OREAPTA Se da segmentul de dreapts A (2, x1) 51 B (b, b’). Se alege un nou plan vertical de proiectie’ [Vj] (fg. 2.4.7), Noile proiectii verticale ale punctelor Agi B vor fi a; gi by. Se cbjine astfel nova proiectie verticala a segmentului AB. SCHIMBAREA DE PLAN ORIZONTAL DE PROIECTIE FENTAU © DREAPTA. Se procedeszi analog cu cazul precedent si se ob- ine nous proiectie orizontalé a dreptel a,b, (ig, 24.8). : Tronsformarea unei drepte oorecare tn dreopt’ fron- tald se poate obfine prin schimbarea planulul ver- tical de proiectie fig. 2.1.9). Noua linie de pamint O,%, trebuie si fie astfel alezea, fact 54 fie paralela cu proiectia erizontala ab a dreptei “Trensformarea une! drepte oorecore fn dreapté ork zontald se obfine prin schimbarea de plan orizon- tal de protecie (8g, 2.140) Nous tale de print (OX; trebuie st fle ase! aleasa Incit sa fle paraiela cu prolectia verticalé:a'b! a dreptel. Unghiul 8 pe care dreapta orizontati Tl face cu. planul vertical de proiectie apare in adevirats mirime, Tronsformarea tel drepte oarecare in dreept vert cold, Pentrs aceasta. transformare stot necesare lov schimbari de plan ((ig. 21.11); printt-o schim- a fig. 218 ara, fig. 219 Metodele. geametici descriptive bare de plan vertical [V,]. dreapta oatecare devine ‘dreapti frontals. Urmeazi a doua schimbare dé plan orkzontal [Hg] prin care .dreapta, frontal devine dreepra vertical. : Transformarea unel drepte carecore. tn’ dreapid de Fopdi. Le aceasta transformare sint necesare dou schimbiri de plan (fig. 2.1.12): printr-o schimbare de plan orizontal (H], dreapta oarecere devine dreapti orizontall, iar le a doua schlmbare. de plan vertical [Vj], se transforma tn dreapté de, cepss. ty aay ay e Distanta de 1a in panct’ia o dreaptd."Se day punctul M (mi, m’) si dreapta AB (ab, a°b’), Prin schimbare de plan vertical de proiectie (fig. 24.13), se aduee dreapta in pozitie frontald. Se duce perpendiculara mmipt pe nous proiectie vertical i se obfin proiec- fille segmentului (mp, mip’) care-masoara distanga de fa punct la dreapts. Printr-o @ dova schimbare de. plan orizontal de proiectie rezulté mapj=tabs ade~ Virata_mirime a segmentulul care misoard distanfa de la punctul M ia dreapti. Distanta dintre doud drepte porelele. Se dau dreptele paralele D (4, d') st A (8). (fig. 2.1.14). Se fac doua schimbari de plan de proiecte, tn aya fel inet sereduc cele dous drepte paralele in pazitie ‘ali, iar apoi fn pozitie verticals. Adevirata mfrime a distanfei dintre cele dou drepte se mésoari in noua’ prolectie orizontal, aby ¢ SCHIMBAREA DE PLAN VERTICAL DE PROIECTIE PENTRU UN PLAN. Se d8 un plan oarecare (PPAP'), reprezentat Jp urme (fig, 2.1.15). Se alege un nou plan verticel de preiectio [V,]. nous linie de pamint find 0, Urma orizontala a planului (F) va ramine aceeasi z fg. 2117 Reprezentéil de arhitecturd In geometla descripta gf axenometsic Urmna verticalé insd sé va obtine unind punctul Py, (flat pe nous linie de pSmint) cu punctul 1 (i, 1) de pe vechea urmé verticait a planulul, care se pas- treazi_ spe: noua urma, verticala. In epurs (fig. 2.1.46) acest punct 1.1, care se pistreazé pe turma verticals a planului, treb linie de pimint O,X,. Dupicumse observa, proicctia orizontalk 1/2 punctului I r8mine aceeasi in cele oul sustt, Din | ae va rida o perpendicuarh pe OLX $i se va lua cota (invariants) Iui 1, cbsinind proiectia sa verticali if. Unind proiectia 1c, Py. se obtine noua urms vertieali a plonului (P{). In figura 2.4.17 este arktati o alti varianté de schim- bare de pian vertical de proiectie a unui plan oare- care (PPAP’). Ca si fn figura 2.1.16, se. pistreazi invariante: urma orizontalé «' planulut si cota punc- talus . ‘SCHINBAREA DE PLAN ORIZONTAL DE PROIECTIE PENTRU UN PLAN. Se di planul oarecare (PP, P), reprezentat pi urme (ig. 2.118). Se alege’ un row plan orizontal de proiectie [H,}, noua linie de pamint fiind OX. Ty fig. 23.21 Mutodele geometsiei descripive $e procedeazi analog cu cazu! precedent: fpurele din igurile 21.19 324.20 istreae doul vriants de schimbere de plan orizontal de protecgle.: fn ambele cazuri se pistreazi invarlante! urma-vert- cali a plonului si depdrtarea punctului | (I, 1"). . raportat lanova/ Tronsformarea unui plan carecare tn plan vertical Se efectueaz’ o schimbare de plan crizontal de pro- iectie, alegindu-se nova linie de pimint astie! incit 33 fie perpendicularé pe .urma verticals: plenulul (ig, 2421, enn tn plan oarecore fn plon de capa. Se efectueara o schimbare de plan vertical de pro- inte fel ct nous Tinie do pimint Os fle perpendiculars pe urma crizontald . a plenului (ig. 24.22). Dittanja’ de Ja. un punct fo un plan. Se di punctut A (a, 2) gi planul oarecare. PP,?” (fig. 2.1.23). Se transforma planul in plan de" capkt, luindanova linié de pimint 0,X, perpendicularape ura ori- zontal a planului. Noua proiectie'verticald a pune- tului A este aj. iar perpendiculara a{sf; pe noua rma verticals "Pj a. planulul de capat,’ masoara distanfa de fa punct fa plans» oa “ “Adevarata mérime a net figutl plane, Se dé un tri- Lunghi oarecere ABC (fig. 2.1.24). Printr-o schim- bare de plan vertical de provectie, se poate trans- forma planul acestui triunghi tntr-un plan de capat. Pentru aceasta se duce 0 orizontala a triunghiulul ‘CM (em, e'm’) prin virful C (c, ¢) qi se alege nous linie de’ pémint O.% ferpendicularé pe proiectie corizontali 2 orizontalei CM. In acest fel, prin schim. barea de plan vertical de proiectie, orizontala.ce- yine dreapti de capi, iar planul triunghiului devine plan de capa. Printr-o noua schimbare de plan orizontal de proiectic, se aduce planul triun- fhiuisi fatr-un play onortal. li protecyaorizen- ‘ald ge poste citi triunghiul th adevérati.mirime. Perpendiculasa comuré a dowd drepte oarecare. Cele doua drepte oarecare sint D (d, a’) sf A (8,8) (fig. 21.25). Se alege un punct A arbitrar pe dreapta (D) $i te duce o paralel8(A,) la dreapta (A). Se alege Un punctoarecare B pe (A) §1se duce perpendicular din B pe plenul determinat de dreaptele (D) si (Ay). Trandlatind aceasti perpendiculard dupa directia. drepte! (A) pind atinge dreapta(D), se obtine perper- Reprexentis! de dicutara comund a celor doua drepte (D) 3i (A). tn ‘pura (fig. 2.1.26), planul determinat de dreptele (D) si (G) se transforma intr-un plan de capit Punctul carecare B (bb') de pe dreapta (A) se transforma in B, (b, bi) unde by =b. Perpendiculara bet dusi din bt pe (Pi) este perpéndiculara comuné. Facind sa alunece segmentul be pind cind Intiineste dreapta (D), ce obfin proiectile(ma, m’n’) ale per- pendicularei MN comuna dreptelor (D) si (A) rhilecturd in goometcia descsiptivd yl axdnomotle fg, 21.28 Aplieatle a schimbirti de plan, Se di un cub sectio- nat ca In figura 2.1.27, ajezat pe planul orizontal de prolectie, Se cere si se ageze peste el un cub iWlentic, astfel Incit cele doua triunghiuri de secti- une s8 Se suprapund perfect, Se efectueazd o schim- Inare de pla de projectie, alegindu-se nova linie de ppimint O,X, astfel Yrcit planul triunghiulul de sec liune s& devin’ plan de capit. Se foloseste apoi inansformarea prin simetrie, construindu-te sime- trical cubulut initial fey de planul de secfiune, Intrucit este 0 schimbare de plan de proiectie, se plstreazl Invariante cotele punctelor si projet lin orizontalé: a volumului. In transformarea simetrie sau, dus volumulul dat. Intructt planul de simetrie a devenit plan de capat, problema sa transformat tn proble- mit plana. In” proiectie vertical, simetricul volu- ‘mului se poate obtine direct prin decalcare 2.4.28.) Simetricul astfel objinut se coboara poi tn proiectie orizontals gi se aga73 apoi in pro- iretia initials 2 cubului. 22, METODA ROTATIE! ‘ pre deosebire de metoda schimbérii planelor de nroiectie, in care unul din planele de proiectie ‘si ‘ofified pozitia, in metoda rotafiei sstemul de pro- " ¢fie rdmine pe loc, far volumul studict ‘gi schimba ovitla, rotindu-se tn jurul unei axe de rotatie. » acest fel, se modifict ambele preiectii ale volu- ‘lui, nu numai una dintre ele (cala metoda schim- irii planului de proiectie). Axele de rotatie folo- te sint fle perpendiculare, fie porslele eu planele * proiecjie ROTATIA DE NIVEL A PUNCTULUI Se numepte rotatie de nivel, rotetia th jurul unei axe verticale (fig. 2.2.1). In rotafia de nivel, cotele punctelor ramin invariante, ler proiecyaorizontaia Is) pastieaz’ forma, modificndusi dozr- pozitia (fig. 2.2.2), De asemenea, se observ ci: — orice punct descrie prin rotatia tn jurul -unei axe un cere - ' = planul cercului este perpendicular pe axd; = centrul cerculul se aflé la intersectia axel cu planul cercului ss = raza cercului este distenta de la purct fa central cerculul (in adevarata. marime). ‘4 Jn cazul de mai sus, axa fiind Verticala, rotatia punctului se face intr-un plan de rivele ROTATIA DE FRONT A PUNCTULU} / Se numeste rotatie de front rotatia, 1A jurul unei axe de captt (ig, 223). In acest coz, rotala punc- ‘tului A in spatlu se efectueaza 4ngr-un plan de front {FF situat la depértarea punctului A feté de planul vertical. Cercul si unghiu de’ rotatie se prolectear {in adevarata lor marie pe planul vertical de pro- iectie. Proiectia orizontal a sevdeplaseax’ pe o ce fig. 223 paralel la linia de pamint OX (fig. 224). In rotatia dde front ramin invariante depdrtdrife punctelor, lar prolectia verticald tsi pastreazd forma, modificin- use doar poziti Rotctia punctului astfol fnclt 58 se situeze pe 0 dreeptd. Se efectueaza o rotatte de nivel @ punctulul A (aa). In figura 225, pentru a determina pozitia ‘axel de rotatie, trebuie si se duct un plan de nivel prin punctul A si s& se giseasca intersectia Ay (a 2) 2 drepted ct planul de nivel, Pentru ca punctul A prin rotatie si sjungi pe dreapta D (4. d), axa de rotaple verticalg trebule aleas’ pe mediatoarea segmentului AA (oriunde pe aceastd mediatoare, inclusiv tn mijlocul ll AA). Retotio punctulul osifel incit sf se shiteze tntr-un plon, Se efectueaz’ 0 rotatie de nivel punctului ‘® (@, x). In figura 2.26, cele doua solutil ale pro- blemei se gisesc la intersectia cerculul deseris de punctul A cu orizontala planului D (4, ¢’) care se af4 Ia cota punctulul A. fig. 224 fig. 225 ROTATIA DE NIVEL A DREFTEL Se duce perpendiculara wa pe proiectia orizontali (@ a deeptei gi cu raza wa se descria arcul de cer: 423, corespunrator unghiulul a (fig, 2.2.7). Tangent ii ay la acest cere este proiectia orizontalé rots (d,)'s dreptei D (4, u). Proiectia 2’ descrie o pars fla OX si Intilnéste in aj linia de ordine ridicais tn ay. Pentru a fixa proiectia verticalé. rotieé (4;) 4a dreptei (4), se mai roteste punctul B (b, b’) les arbitrar pe dreapta (D). Se remarcd feptul i uw observater care priveste din w spre punctul , ede in stinga sa proiecfia b. Analog, privind spre ay, acest observator din w Va trebui $4 vad8 tf Stings sa proiectia rotith by In figura 2.2.8 se pale veden ci, dack axa de rotatie fntiineste dreapta dita teste suficient 38 se roteasch_ un singur punct dreptei, deoareco exists un alt punct care ramine propriul stu rotit (punctul ce intersecjie dint e Greapt’ si ax’), fig. 229 Rotopia drepcel astfel nett sa devin porateld cu unut din plonele de proiectie. Se cere si se roteascé dreapta D (4, d’), astfel incit si devind paralela cu unul din planele de proiectie. © rotatie de nivel 2 dreptei (D) © transform’ intr-o dreapti frontal, dick se va roti proiecfia orizentalé (4) a dreptei (D), pink ‘cind devine paraleli cu linia de pamint OX (lig. 2.29). O rocatie de front a dreptet (D) 0 transiormé intr-o dregpta orizontald, cacd Se va roti proiectia vertical (d}) a dreptei (D) pind cind devine paraleld cu linia de pamint OX (Hg. 2.210). Rototia dreptei astfel incit st devind perpendiculard pe unut din plenele de prolecti. Printr-o rotepie de hivel, se advice dreapta D(dd) in pozitie frontold, iar apoi printr-o retotie ce front, se aduce dreapta Frontal Intr-o pezitie verticalé (fig. 22.11). In mod snalog, printro rotatie de frent (in jurul unei axe de cepat) se poate aduce dreapta (D) tn pocitie orlzontald, pentru ca apol si se efectueze 0 rotatie fig. 2212 Melodele gaomettie! descriptiva fig. 22.10 fig. 22.1 de nivel (In jurul unei axe verticale), care/aduce dreapta orizontalé tn pozitie de copit (fig. 2212): Rotatia dreptel astfel tinct si se situeze fntr-un plon det prin urme. Fie dreapta D (4, d’ si planul (PP,P") (fig: 2.213). Se ‘determing mal inti projectile punctului | (1, 1)'de intersectie dintre dreapta (D) i planul [P], utilizing planul de capat (Q] dus prin (D). Se alege axa verticald de rotatie, astfe! incit 4 treaci prin punctul |, caré devine propriul séu rotit. Pentru gasirea unui al doilea punct comun intre (D) gi [P]. se roteste urma crizontalé (h) a dreptel (D), pins cind se aazi in (hy) pe urma orizontal a planului [P]. Segmental Hyer determina roieia orizontald rota (4) a dreptel (),Pro- R este determinatd ce hit", Pro- admite 0 solutie prin protectia (hy). 51 ROTATIA DE NIVEL A PLANULUL In figura 22.14 se duce perpendiculara wa pe turma orlzontalé (P) a’planulul si cu raza wa se de- scrle afcul, de cerca, corespunzator unghiulul de rotatle dotit. Tangenta in a, este urma orizontala rotité (F) a: plandiul cat Tntruck punctull (1) este propriul sau se poate obfine urmra ver- ticala rotité, agezind punctul | pe o orizontalt @ planului D (4, 4’). Rezolvarea problemei se simpli- fick daca axa de rotatie se alege chiar tn planul vertical de proiectie (fig, 22:15). Rotatia plonulul ostfel tnctt sd ofungd perpendicular pe unul din pldnele de profecie. In figura 2216, se efectusqza o rotafle de nivel a planulul (P] tn jurul axel verticale (w, w'), astfel incit pozifia rotita (P) a urmel orizontale a planului {P] si fie perpen- diculard pe linia de plrvint; rezulta Py. Purctul 1, 1), unde axa,(w, w!) intersecteaza planul det, imine in rotatie propriul su rotit. Orizontala D (4, d) corespunzatoare punctulul I devine dupa ie dreapta de capit D, (dy, di). Punctele Fx gi d= vj determin’ urma verticali rotita (P:) 2 planului dat, care astfe! este transformat in plan de capat. , fn figura 2.2.17, rotetia de front a planului [P] in jurul axel de cepat W (ww’) aduce pienul. [Fin pozitia (PiPi

    You might also like