Stat este urmirlt REPUBLICA SOCIALISTA| STAN DARD DE STAT ROMANIA ‘EDITIE OFICIAL STAS 6648/1-82, fo 8 Seam wane pemmme [oe] consilaut xazoNsl | CALCULUL APORTURILOR DE CALDURA | 574s «6ss}1-70 i beers DIN EXTERIOR [| STATUTE eee caniares fount STANDARDIZARE site babel ‘eatinting and ir condoning Testor de vetation ‘Yersonen seseiune 30 fui i eatin "iencupensens oom CALCULATION OF OUTSIDE caicty Des APPoRTS PACSET SARAH HEAT SUBPLIES EXTERIEURS DE CHALEUR ‘TENTOTLONEONA ase rier Peston Sondsinestales Seuonnw apeamneanan cuprins 1 GENERALITATE wossetceeceene 3 Gteuruy asoxrumiox be GRLDURK 3a Inkpen climate eran : Ba caual portion de clidork grin laments co ier termi. Cexculsl aportulor de caldor’ prin elemente 4878 inerte termict alesis! aportorlor de efldurh de la Sneipert ‘nveczate Jacdpen inveciate dab Jnsrite octper favecinate poternic fasorite faesperi ventilate mecinic sau natsral F oe Canute aporturor de ctldaea prin elemente cu inerie termich (Calslut aportorlor de elldars rin lemente f8r8 inrfie termi CConwst perticlare etnies netpest cimatisate sind deasupra pod sevens Tocaperi chmatizate avind deasupra pod vestilot : Colcol! sumtirl prodose de alte H, 2 > B). ‘form fig. 12, in m. (Nu fhoah ~heesshl Fig. 12STA 6648/1-52 Jn tebalul 7, sint date valorile coeficienfilor ey pentru Lanile ®PXML ie. octombrie, FRETS L596 ap 210 m9 wIdUOIp UIP mBD ZB! AE 9p [HH ap also ND akaVDE ae eorwojea sos | 1 warwofe srmet o(RUEHS “aLdvasAsAO 8 | vao_ 6fo,ufaljel a laws cee [ose eee) we aan ED ae = Tavenanavo |e i =| deat | acto] avert ast | race Fi = | evare| fee] EAE irae [COAST ZV | S077 ea | aa Rivibl |eavezD | aizanh | save] =e ae ray == T ayefap ef ay a ee filifif ila} apa Vvuo "a SURE NA HOMENAT VIAVNINEEIAA GALNEE "9 HOTEENAIIOD TTOTHA 2.1.22 Fluxul termic causat de éiferenfa de temperatura dintre exterior si interior, @ paleuieazi cu relafia: (20) w Qn = S-b(— 4) in care: cosficient global de transfer termic prin ferestre conform STAS H/1.9 tm Wye *C: temperatura aerului interior, C; & Aizire a geamului ea urmare a absorbfiei unei pirfi din radaty anes “conf pet. 212.13, in °C. temperatura echivalenti de calcul. aerului exterior fns0rit C2 fe seine de efoctul de ince 4pene STAS 6648/11 21.221 Temperatura echivalenth de caleul a aeruui fheorit, 1, pentras diverse calitiji ale sticlei $e caleuleazi cu relapile: c = pentra ferestre simple: “ec (2) — peatiy feresire duble: 4240-4); ie io) in care: fo, Ay Tae au semnificafile anterioare. Pentru ferestre din lemn simple sau duble cu geamuri din stiel obignuita: 1, Pentru ferestre metalice simple si geamuri din sti obipnuiti: : =h+ 10 entry ferestre metalice duble cu geamuri din stick obisauita: BIS i 2.1.3 Calcul aporturilor de cilduri de la incdperi inverinate 2.1.3.1 Inedperi invecinate slab insorite Flu termic, Q, pStruns din inctperile invecisate dab Insotte (cu elemente exterioare cu arie mica 4i Vitrare redasd) se determin considerind transferul termic in one cae lean relatie: 4 o w (23) fm care ‘Spr aria peretelui interior prin care pitrinde clldura din tneperea aliturata, in m; Jaye covficiental global do transfur termic al peretclui considerat, W/m? f, temperatura aerlui fn tncipeea climatizatl, tn *C J, emperatura erful fn tnedperes tavecnat, tr °C Valorie oteitative ale At, = 4, snt indicate tn tabelol 8, fm funetc de erlentarca.pe- retclul ester al Inipati Tnvedtnate! tie de orentares pe 4, Tabet 8 Orientarea peroteial exterior | Ay afincaperitlbtorate cist cima] 20 ‘ate eo NV, N, NE iz su 8 v 2.1.32 Inciperi tavecinate puternic insorite Fluxul termic, Q,, pitruns din tneiperile invecinate puternic insorite (cu clemente exterioare cu arie maze sf eu vitlare importanta), se caleuleazd cu relafiaz O,= Sri Bealle = 8) + 9 8, w ey ta care: fie temperature medie @ aerului din fn afi similar relafict (26), im °C: ‘AQ, fiuxul termic variabil al inciperiifnvecinate care se caledssc4 cu o relaie simile relatiel (1), tn W; geen Su sunnificafile anterioere ‘Aperea invecinati, care se calculeand cu o re mhPLAS 6648/1-82 == 2.2 Inciperi ventilate mecanic sau natural Fiuxu) termic care patrunde prin clementele dalimitatoase exterioare si interisare ale incapet ventilate mocanic 5812 aatural se caleleaz% cu relia ee Out Orr W (25) tn care ‘Qos $1 One a8 semnifsile anton. a] Coteau) sportrtor de Cdr prin elanente cs ine tersok ‘Phos! temic patrons prio elementele de constuctie cu incrfe terme, Qy», opace la ra- diajia solari, se caleuleazt cu selafia (2),'i care temperatura de ealeul a aetulii interior, 4, 8° calculeaz’ cu relatia: sites EQamert [e+ Voce eet DUS bf e Ort [Se Vet BUS bh ee ae anaes 26) Sam = i Z > ae eet pS At MBS + 5 Sota fn cares fq temperatura medio a aertlui exterior, conform STAS 6688/22, tn °C; Crvag sm aorta deplore eit cute pat 0 empertar intra jm tae WS yo umiral de schimburi de aer pe ort: = 3 pentru inckperi ventilate natural n= 6 pentru inciperi ventilate mecanic VY volumul incéperti, tn m°; caldura specifici @ aerului, fn kJ/kg; ce, — densitatea aerului exterior, tn ky/m?; S, aria feresirelor $i luminatoarclor, fn m*; A, coeficientul, global de transfer termic al ferestrelor si Iuminatoarelor conform STAS. 1907/1-80, in W/m? °C: numarul ferestrelor si luminatuarclor; CA, abaterea tomperaturii acrului exterior fai de temperatura medke vill abateres tempers r peratura medic zilnic’, conform BB oefental de asim temic a suprafojei elementului de consteuetie considerat, ats § aria clemontului de delimnitare exterionri su interioard, fm mt; + numirul elementelor de delimitare extcricari si interioar’; S, aria pardoselii, a m*; AZ, masa mobilen, utile, stipe, podorlor rulante, report Ie ari TJoseli tm kg? pees portati Ia aria S, @ par- cq. edldura spectics a materilelor, utiljlr, mobilen et, tn Kg *C: ficient care fine sean de preuareaealdurt de itr uta, mei, sm Wk avind urmatoarele valori fn functie de M,; de % a semnificafille enterioare, Pentru caleulul preliminar, se adopt ora 14... 15. 2 Caleulul aporturilor do cildurd prin clemente fri inertie teemied Fluval termaie pitruns prin clementele de constructie fait incrfie termict, Opp, se cal cu relafia (15) fa care f, se calculea2% eu relatia (26) f 7 oie ee enenee 1.239H STAS 6648/1-8 23 Cazuri particslare 23.1. Enciperi climatizate (f= constant) avind deasupra pod (rabit) neventilat Pentre inctpai ca in fig, 13, blnjul termic ee stabilesto cu Teale: Saris enn bn paar a eh eae Se INCAPERE CLIMATIZATA iki Fig. 13 +H GH w @7) saa Dh * Ss (tom; ~ fom) == SI (bys = 40) w (28) in care OF... Qf partea constant’ a fluxului termic, ta Ws 4 mumiiral elementelor delimitatoare prin care are loc aportul de e&ldura; fi Se tomy 80 semnificafile anterioare; Temperatura medic a spatiului neventlat, tpg, teault: Sk + SDS) Beton SS *c 9) Skt OSA Variatia temperaturii acrului din spafiul neventilat, Af, se caleuleazd ou relatia: Ae (30) sn care: ! AQ, ys AW % (bs — fom) w (31) B, cobficientel de asimilare a cildurii al clementului n, tn Wiaxt °C; p= % numéirol tuturor elementelor delimitatoare ale podulws, inclusy suprafata, eiperca climatizata, fe ee Flusul termic care pitrunde in tneperea climatizat se calculeas cu reafia SLR om = te) + nm At] w (32) Fluxul termic y+ a;"Af, se transmite tneSperii climatizate cu 0 defazare e, ti de ora patron SSG oat’ coe nel tara ea sven © Gea ache alt dsVIS 6648)1-82 we 232 fncsperi climatizate (% = cohstant) avind deasupra pod ventilat Pentru inciperi ca in fig. 14, din ecuafia de bilanf termic reaulté: Sphyatere fen Mi 2 Fes es Sashes: temaitaite ems tyes el “Sa Q; Qs (33) Cnstered temperatura sr din pod, mati arimetes a tempera init gi nate 4 aerului ee Ventileazi pod reault sc My tn care ‘L— debitul de aer refulat in pod, ia mb; fp densitatea acrului, in kgs"; det, temperatira acrului rofulat in pod, in *C; 4, temperatura aerulal evacuat fm pod, fn °C Fluxul termi edtre inedperea climatizati se calculeazi cu relafia: Q= Sb 4) w (35) 23.3 Calculul umbrivii produse de alte clidiri sau obstacole inalte 23.3.1 Declinalia soarelui, 8, reprezint unghiul pe care il formeazA directia razei solare in punctul cousiderat cu planul ecuatorial al bolfii ceresti. Valorile declinatiei 8 in funcfie de lund si zi sint date in tabelul 9.an STAS 6648/148 Tabet 9 T Tana | Lana iva 3 Tanvarie l Tole ‘Febmuarie | August Martie | Septeminie Aprite st Tle 2.3.3.2 Unghiul de inaljime solar orizontal (fig. 15) Plana! vertical ox trece ‘Bin sare 5 pare tral porviatatas AMAZA MeRIciAN BEDGRARTE i | i 1 i & \ sanutorizente) Pianal meriaion af Tacatul consider at Fig. 15 sin i= sin 8-sin @ + cos B+ cos 9- cos wrt (36) fn care: 3 declinatia solar’; @ — latitudines geografies or* unghiul crar masurat in sons retrograd fat de directia sud, an | 360 oe Roaacroaeen oe (37) * timpal caleulat fafé de amiaza ae Gupe ami negate ari, povitiy pentru orele mira “otele de" dimmineatt, SSTAS 6648/1-82 — ne 2:33 Unghiul de azimut solar, a, (fig. 15) este unghiul format de plan meridian al foulul ¢ Ou-so prin selatia a= 18044 as) in care valoarea unghiulni A se determini eu relafile: ek meee Sin g COs or® — cosy te 6) cas 8: sin oe sinA= = Feit peccccia (ae dube asens cacouseenia) pele Nea a eat ae 23.84 Linea fret at tacks hale a gcopoe ian pee de epee fe, rete Beato aul pe ese 6 curiae ee Sete gia | diagcamma din fig. 16. Pine Bie amare, 2aepiembrie v errata Becionbrie 2270 mae Pronwarie 2idecenbrie decane s Pig. 16 Daci fereastra respectiva poate fi considerat& punctiforma fa raport ex obstacolel, atu aceasta, poate fi reduss la centrul sit 0. fae co eae Dac fereastra are una din dimensiuni mai mare, se aleg 2 sau mai malte puncte (1.. representative is azal tle, daca ambele dimensini ale frestrel shat importants pranctele ep, dentative se aleg pe conturul ferestre a ‘Se aleg puncte reprecentatic la partea superioari a conturului obsteseliai care produce umbrirea (I, 2. j) prod Conditia ca panctele 1, 2.» i sh nu fie umbrte, este ca unghinl de friljime solar si fio Sigkinte pe fare le fac ateptele }—0.t.ji ea auzontala, we SOMA # ji pe plan crizontal (unghiv- mai mare dec Se calculesz unghivl de azimut al proiectiei dreptelor j—0 rile acestora faji de directia nord) Se serangpn pote de valor petra vaghiurile de inalfime solar’ i de azimut tn dia grama din fig. I ‘in anexa 1 la standeed sint date exemple de cate.Be (LUNA IULAT, ASIGURARE 98%), we| | se =| [sv Temperatura sera fntenon, fe) STAS 6648/14 ANEXA A TEMPERATURA AERULUT INSORTZ 1, (C) $1 TEMPERATURA MEDIE A AERULUT INSORIT fyq (°C) Tabet 10 ‘meaie onseRvAqIT 2 Temperaturie a® fost ‘cucalate pentry in cofiient de absorbed = Oy Husptentie, LOC pentes aprile # octombro (valable f pentra tabelut 1} (LUNA TULTE, ASIGURARE 98%). 1 Yalone sin valstile ples Incl eo temperature meile seal tu 0 27 2 1 3 PeESUie tant vslort Je cael fy fn. vor microm rerpectv cu" 2°C peatra lunie; SC pentev mat TEMPERATURA AERULUI INSORIT ¢, [°C] $1 TEMPERATURA MEDIE A AERULUL INSORIT fyw °C), Tabet 1 reapertecn aecets| NE| E | sz] 8 | sv | v [xy | w | Serato o- Facer] = [=] | | [seat ORSERVATII: 2 Tomperaturile av fost caloalate pontra sn cooficient de absorbtie 4 = 0,8, 1 Valorie sint valable peatra lecelitssi ou temperatura modie a aerulbl jg = 25 2 1°,— LAS 6648/1-82 ae ANEXA A (urmare) SRMPERATURA APRULUT ENSORIT ("C) St TEMPERATURA MEDI A AERCLUL FXSORIT ipg'C] (LUNA IVIIE, ASIGURARE 98%) ‘Tabetat 12 x] Sepeatars [ewer 7 even al 2 | ® | Se] 8 ian caterer, tC] | LL ee Vasoares moe als ‘OnSERVATIL a 1 Voinrile sinh valatile penfin localit ifs ex temperetnra mete « seri fy == 23 cI, 2 ener re int alo le calel f, fom 86 Yor mitora rempectiv ca 2 peatra ionla: SC pentru, mai Feat else penton ape a nctomri (valabile # ponten etal 13) P 15 Temperatwite ou fos caleuate peutro un enefiient de absorhtie 4 sD, PEMPRMATURA ARRUIAT INSORIT 1, °C] Sf TEMPERATURA MEDIE. @ AERULUT INSORIT fom (*C}, (LUNA IULIE, ASIGURARE 98%), Tapetst 13 | Snpratoe | oseontals ‘remposatora arate) NTE ore Pentorions fF] __| ovtontals ||» [1s fas 4 Vanvarea, adie ‘onspvartt 11 Vatorle sint vataile peatra localltSfi co temperatara medio a aerubil dog = 212%, 2 Terperatie au fost ealelate pentru un cotfiient de absorbtie A = 06.= STAS 6648/1-82 ANEXA B VYALORILE COEFICLENTUTAN PE AMORTIZARE A OSCILATILOR DE TRMPERATURA st A DEFAZARIL FLUXULUL TERMIC PENTRU DIVERSE STRUCTURI a1pyzate 89 ® p Z Panou ex izolafie termici din polistirun Fig. 17 Panow ct izolafie termici din vat mineral Fig. 18TA 481-82 = 26 — “ANEXA B {urmarc) Fig. 19 Panos cu izclafie termici din gazbeton GRN 35. Fig. 20alle STAS 6648/1-8; ANEXA B (urmare) a fel zee eecleisacs Panou cu izolatic termici din polistiren gi gaz clon GBN 25 : Fie. 2 | 2300 - Pit 7 ea TE GES, d6ten em ‘Panou cu izolafic termici din polisiren si gazbeton GBN 33 Fig. 22 (TFIEAS 6648/82 ee ANEXA B (urmare) Panou cu izolafie termic din polistiren si gazbeton GBNT Fy. 23 etre] ee i= Panow cu izolatic termick din polistiren si gazbeton GBN 3: Fig 24STAS 6648/1-6 —we ANEXA B (urmare), wi tara] 2 =I al t 7 | - EZ) LA hese ea ra} LC | 3 GLAS 6648/1-82 == ANEXA B (srmare} ca termoizolatie 28 Fig la Strneturd din gazbeton GBN 35 ACNE | T t t ENS kas jaw | oe faa aoe, (008 lag. (gaeSTAS 6648/1-8 ae ANEXA B (urmare) cr ommeans é ra ouxpe ap yeeq ad umes 2 up empnig B ZiTHAS 6643/1-82 ANEXA B (armare) vaoyens ¢ spans 7g=B- STAS 6548/1-82 TAS ests ANEXA YALOMILE FUNCTIILOR chix qF a abe ff Teall 4 z emi wed Fea ge ee eae eat 100 4.0000: 2007 40007; as 100 0.00 1g 0018: ts too ooo boss 0035 dors too 0.031 003320033; ato too To. bonis 007 31 100 0,01 fares cra, 7 400 fo.07 90852085; io F001 | a F003; 100 001% | .0994.00001 too Sood: 81 100+0,1091 #00 opis: sina} 100 ofoiety 00 Oa oat {60 Oi 0 189; 0 siato ust 40 oeai ost $0,150) oz 100 4024s ass440,1591 033, ito Sonat eet Oe a2 ‘oo onan: O80, a to 003i Sans, oie oo 300344 0.16086, oz Lip 0.09 G1 1e9 $0.93, ozs 1 Seer fipsz04, op 10 Tet tana tee 030 19 3.00451 920.0215, o3t Lin 3 ast oie 0225, ou tao att C2035 oa | aso, n2to-r0338, o3 Eno | 09381 Oise t0z05 035 | doy doen o2a 103s, O38 300 | as 649 0300 os Uo | Cost 255.028 vs a9. 00728 252 02951 3 Hivos | Or 395 0385 oa 03994 aa ars on Goo-ooen | aaa oR 41598 ot 0288-0 06, a3 1300. bbsco3i5, oe 389 | apn boone ons 1399 | 0. Baar oe, om e984 0.10% Osmo, on 3980.10, 033200348 ois Obs | geet 0 38a os Ooi |G 33e To eot ed Gsyonn = | soso eR oa | Gerd on oiseso.st oz 0997-0. 03510.388 033 38740, 03974 030 oe 8.997 10,161 03634 0,401 0.5 Use 0s 309-008 033 | Obae.tocish osteo os 996-0 381-0251 O38 Oi5530, st 036.035, os 09854.0,17 09540-4485 oe 0995-00: ease tO, oat 0993.0, 180 00 0:58 oe 2991+ 0153 O05 6s oe 394,098 vais tora oe oes wham, . 33} Osa; 021m eros ee 09924 0318 072 0,001 ao? agayoze — | o,43740.308 oss 05914.0.351 aids oun a9 Ossi 023K Caas"0 26 a0 0380; 0263 54 0358 or apes +0383; 29203431 in 2989-10235: Gero: a33 88-0 eat oe F031 oe 388 Doase orihed 030; aSEAS 6648/1-52 3 ca rd = 8s 39 Bee! S23ss 5) Seabee SeBeE ENE Beseeees BE 388 See 36 o.g77 0.3681 0's76-40,5781 O1975:40 3871 oir 03951 O73 0,408) oom pois: Ogio bo22. boise £03832 tyes 02815 66 | 0830 ‘365 | 04a 0303 F469, 0963 Fon fino 1 0.289 0.38 | ola 01939 | baat Outs | 0716: O381 1 O38 084 | vous O04. 03. 0728 1338, out att 568 | 372 orie2 | 109 O30 | LP (0.300 | 20N6; 0038 | 2263 6 | 2401 201555 | Bin Tel sa9 | 27a 51 | 293 sak 3.300 as Yoon soot 3550, 3254 Zeon 12.5091 Toe2! | oat T1136 03851 = 204 Taos Tiss 65681 Lia e498: Tastes a pe08 ists es Si6)33 ose Sapasicaniait 5799-83, 196.063 33.0425, 280009323, 7984 bresssy 13.97% 3914172921 ANEXA C (urmare) Talutel 14 (uemarey .4994-0,2701 oya84 F038 S071 b526-0.071t 0,330 -0,5805 0,53520,590 01535-0,6001 0.54820,709: o.o47 -0.7101 0,581 1 0.738 385 .0.73Ki 67339 | 0781 01368 0,258 O36 | 036A Om | O78 03377 0.7981 oan astn ot aa! O50 0389 | Ne 1888 | SH a0) bovst D532 | 2,138 0:90) 23121 onss. 2am 81331 20s Toys | 29851 0.809 1 3s Hoye | 2330 Sis | 388i 1703/3300 = 2132 | Soa San) sym yaa} 37321 TSaa0 3.601k reo | 3248 Tsoi 2617 Sonn) tera Tin | ote =1g25— 1420 inom sat Tisai 3791 Zigna 6i397 2 18257= 310031 TIS. 1861 = 1i380— 08) 5551 Dassn 83st gas—s328 Iyosntd — 35.0405 asp 423,791, S74 am 130) FANT 208) LHceed STAS 6648; — ooo _STAS 08 1- | ANEXA D EXEMPLE DE CALCUL D. 1 baulul coeficientului de amortizare gi defazirit pentru structs: monostrat & considers un perete exterior din zidirie de cirimidé plint a- qe kgim®, 1-08 Wim'G, 9,51 WimeC, Se cer amortizarea % — defacing, 4 36 6m, @ = 1800 Ibeistenja.tommick a pexeteln 4036 08 sind nomograms din fig. 2, pentru s—9,51 si R= 08 Teautta yo aoe. leilatile extericare de temperaturs, avind, functie de rintare, ample a, 9-28 produc kfefele interioare ale elementelor delimitatoare exterioare ale inci perjior sree Ui dainids —cscati de temperaturd ca amplitudines, ‘petlor — fo eazul de fa Ap 1° A, = 0.082 (9... 28) = 0,38. 18°C, J taa nomogramei din fig, 6, pentru aceleasi valoris i R remmley ¢ = 11 ope Jntru rezolvarea cu ajutoral minicaleuatoereor, se indch tn anexa. ¢ valve fnctilor che gishx vi . D. 2 Meulul coeficientulus de amortizare si defuziril pentru structuri muttistrat fird strat int mediar & aer, rat inter S.considerd o structurd sandvig aleztuiti dintr-un strat, 1, de beton armat interior) w teat, 2, de bea de 73 cm si un strat 3, de baton anmag yg pat de 11 em, (spre ale cirei caractetistici termofizice sint date fn tabelul 15. (spre exterior) 0,45 m?°CjW. Tabelal 15 — area (ars rea z Seatat | cof) | wine | cwemecr | amen) | rs 3 | asm | im | tee | ome Poe 2 oo [om | are [as eon tetas | en | ies tel aes el ea Se fncepe calculul, pornind de la interior spre exterior cu stratul 1, iach Ry i+ MY AR tei, 1 te Mim 2, Fate ai a a 7 a 0,348 — 0,348%, 16244i 1624 V2 B= ch 0,552, 1F + (0,348 — 0,348%) sh 0,552 "= 0,996 + 0.15144 (0,348 — 0.3480) (0,369 + 0,408%) = 1,266 + 0,165¢ 1276: vy = modtl 6, = Viz 165 ee . cr rein py = arte 240% = 1805; = 70" x ASE 1428x0067 gna = 0488 oe fa ch Rs Vi + MBshR as, Vi; ME = EM; Mt Ross any i fin = 369 + 0408 # + (0,348 ~ 0,348 ) (0,996 + 0,519 i 1266 + 0,1654 eat (0.359 + 04084 + (0,348 — 0,348 ) (0,996 + 0,151 1 (1,265 — 0, 1659) (1,266 + 0,165 4) (1,266 — 0,1654) 0628 + 0,013, SE |SS 6618/i-82 = 86 — 5,948 (0,628 + 0.0133) +0077; 3 + 0,7884) Bp = 0.963 + 0,469 + (3,735 + 040774) (0, 043-4 3,456 = SUE T SAB: = 4,6; 6, — arcte 28S = 48,63" = 326 ore 308 tym citys Sit Mpshys, Vi: Mp = 2 ants; s Mgrch Rass sh Bye 4 0,573 + 0,788 + (3,735 + 0.774) 0,965 + 0 3,043 f 3467 poste Mgt 5M = 102 ~ 0,363 5 5 (1,02 — 0,363} = 0,171 —0,0617 1624 fy = W9S8 + 04994 + (0,171 — 0,061 2) (0,583 + 0,819) = vy = 1.261; 6 = 1,934 ore L107 + 06083 Bar 14 MS, Vis Mt, = ante; % ShRsy Vi + MB ch Rys i, bs 8194 + (0,171 — 0,061 8) (0,958 + 0,499 4) 4,107 = 0,604 ura 862+ 0.2945 £4) 140 408175 any = 2 oe eM Yat Yer = 1,276 + 4,60 1261+ 1,864 = 13,79; p= 0AIS + 3,26 4 1,98 2— 7 = satatet D. 4 Calcul coeficientului de amortizare si defazirit pentra structusi multstrat ey st dist de wer de grosime mici. Strat interme- ‘Se considert o structurk similar celei de Ja exemplul D.2 in care stratul 1 este de 11 cm, an Ae ang Ge ae de grsime reduc (Sub 6 cm.) 2 gstratul exterior de gc: Tibet ig i=Tee lk elem] sam | aah plete as Ten | eves | weer | carom 2 ozs | oo | ose | jae ee sea ux | 00s | am | ‘Amortizaren sh defararen strotuloi | int aceeagi din exemplul anton: y 1276 = 0,495 ore. Be = Baer = 1+ Rage Si AMS" VE; Mi, SARS, Vi + Mitch Ryss ¥ Bs Mem 628 1,266 + 0,165 4 00138 6,24(0,628 + 0,013) 0,181 = 1,846 + 0,038 5ts st 1+ 2,939 (0,628 + 00137 (4 tts) y= 1-+:0,181- 16,24 (0,628 + 0,013 4) 7 = 7 1,985 1,303 va = VIDOE F THO = 2,574 ee eee 1s a IE gs | y= ch Rasy li + MB Sh Rety vis ME yore AS i+ Medi Iai = (1856 0,038 #) 1.414 0,038 4) (I) “= 0.61 ~ 0,345 | Mig ate = 98! (061 — 0,344) = 0,068 — 0,0038 ¢ lo,24 Ba = ch 1,023 Vi -- (0,068 — 0,0038 4) sh 1,023 WF 0,958 + 0,4997 + (0,068 — 0,0034 4) (0,583 + 0,8194) = 1025 + 0.5547 oy — VOU OS5H — 1,168 4 em aretg = 28,32" 9 = 1,92 078 1,028 Bae = 1+ Mi Vis MS, te; gn = SR Ait MB oh Rass Vi 2 Bs 8h 1,023 4F-+ (0,068 — 0,0038 4) ch 1,023 V7 1028 0,54 Min 583 + 0,819i + (0,068 — 1,028 0038 i (0,958 + 0,499) 0.5544 834 + 0,376 16,24 Me, = 2 (0,854 + 0,376 i) = Tae ( a ) 778 + 0,335 1 OEE OSS FA = 1,301 + 0,796 6 VE 6 eon on ty 1276 287A 1.168% 18 = 6373 LL og5y et eat eet ey = 0495 + 2:21 4 1,92 + 2,1 6,72 ow, =T oe Dup’ cum se vede, o structuré cu gol de aer produce o amortizar: na; = 2,16 ori decit structura cu beton celular autoclavizat, slab de 0,157/0,0725 Pt(TsAS 6648/182 — ae 44 Caleaul cosfceatulsi de amortizare si defaxiit pentru structari mutistra ; iar de aet de grosime mare cu strat interme. Se consideri, alc&tuirea constractivi din fig. 2 ho am © 8 © Se89 He NaS 4 Fig. 29 “Anmoctisares 1, se determing ca in exemplil D.2; pentru structure de ffs au rezult = 00115 tem 9 ore, Amortizarea edeverming cu tjutere] nomogramel din fg.'6. "Pent at TF 8'S6 gi = 00093 recall tog = 0,32, “Amortizatea 1° Getermini in cazul de tafe structurt £5 183691 Srograma cin fig? realifad, pentrs s= 6551 8 = 00, = 0,39, ‘Amortizarca aa ear’ ux 0015 0,32-0,39 — 0,002 Wachee eliioal ce temperatard ca amplitidins A, = SOC 8, Draduce pe fata in tecioart & plafonuiel prefabricat o oscafie cu amiplitudines dy =e” = 00022 dace pe fafa fe: {fee plafonalii ujor, osciajia de temperaturd pe fate ‘htadoanl's terasel ar ff apie 10175. 30 = 0,88°C. Ase SB or nase determin cn ajutorul nomogramed din fig. 9. Pentru s = 15,365, x 093, exulth Yon = 12 oe. Bese oe determina ex nomograma din fig. 8 Pentra s = 63 9 . Si Re 0,10 renutth 5 = 08 ore, Defazarea totali: ep = tet Bee be = I D. 5 Caleulul aportuslor de cikduri pentru o Incipere situati Ia eta} eurent ‘Si se calouleze aporturile de ctdurs din exterior pentra o sali de gedinfe climatizat, dimensianile si orientarea din fig, 30, cunoscindu-se urmatoarele: eee 0,8 = 11 ore. — ap als gle voro 4 EHTe pase t i a @ iW by 3 - ¥ incAPERE cLimavizaTé a ‘ 3g io IT oF ie 7 | J : a =| = 2 2 =tl Abe STAS 6648/1-8, $$$ STAS 6648 /1-8: — incdiperca face parte dntr-un hotel, amplasat in omistl BUCO esti feone de nord a orae sa); — finciperea est: amplasitéintrun ela intermodir, spetile © © minginese ta : jos avind avslensl temperati ox a incipedi conaderater es * “caracteriscie elementeloe de detinita pare enterori — monosiret, din zdinie de cErSxnica pina ex gros die 36 om (p — 1800 kins 4 = 08 Wim °C; s = 9.51 Oujae soo, eresimnes 6619-75 fyy 18 Wht (en consderst = 8 Wee's (ae STA ‘an = 0,082 si typ = 10 ore — fexestee eteionre dube din|lemn cx geamrt cbigmnuite j (coniora STAS.1907/1-80), re 2,32 Wime*c Rezolvare Calculcle se vor intocmi pentru ora interioar’ 16. Pentra inckperea considerati, aporturile de eilduri vor fi: on = O88 + OFF + Ope + OnE! Inciperea face parte dinte-un imobil de categoria U-a penteu care renulth un gurare de 90%, céruia fi corespunde conform STAS 6648/2-82: rezult un grad de asi- hag = 25,7C; A= TC Aporturile de cilduri prin pereti Temperatura extericart de calcul: fog = 257 T= 32,7°C Temperatura interioard de caleul: f= TEM _ 26,5 Se va adopta {= 25°C ‘Temperatura aerului insorit se alege ou ore inaintea orei interioare ge calcul; desi 16—10=6. © de calcul; deci pentru Valoarea 4 = 0,052 conform STAS 6648/1-82 pentru tencuiali. ‘Din STAS 6648/2-82 rezulti: ay is I 0-4 53 = 53 Wimt; It = 148 Wm? PM 04 53 = 53 Whit; Tet = 164 Wimt Temperatura exterioar pentra ora 6, conform STAS 6648/2-82: 1 = 25,7 — 66 = 19,0°C Rezulté pentru 4, valoxile: tpt 1941 + 0052-53 = 21,85°C; A — 19,1 + 0052" 93 = 218596 ‘Temperaturile medi ale aerului insorit: Malm 25,7 + 0,052- 148 = 33,40°C; Wf = 25,7 + 0,052+ 164 — 34,23°C. Suprafefele perefilor: S#f= 45.9 m*; Sut! = 67,5 mt Aporturile de cilduri prin perefi, conform relafiei 2 STAS 6648)442, vor Ore = O88 + Oss! = 45,9[1,582(35,40 — 26) + 0,062-8- (21,8533 49) + 67,51,582(34,23 ~ 26) + 0,0062- 8. (21,85 — 34,23)) Aporturile de cilduri prin ferestre, Datele constante de calcul sint ,9 conform STAS 6648/1-82; 0 conform STAS 6648/I-82 (ferestze neecranate); ‘= 0,64 conform figurll 11 STAS 6648/182 (erste duble Gin lem ex saprafta 2,7 m9) |TAS 48/182 eeore ‘emperstara aerului frsorit: pe it = 33,8 (veai observafia) Intensitatca maxim’ 2 radiatied difwze: Tg = 147 W)mt Cocticiental motiu de asimilare termict al inciperi, tq, conform relat’ 19 este: x18 9,51 (67,5 + 459) 4 951 1SL8S + 8,5 x 18: 12 9 2 ‘ 9 sas wine : 675+ 59 + 13185 + 216 + 26 ia Wine: Sa. considerat — pardoreala acoperiti cu linoleum sya wim? °C 9,47 Whmt °C 175 Wim? °C si Orfentare pentru ora — plafonul tencuit cu mortar mixt® 5) Cocticientwl de acamulare, m, functic 42 Save 16, este: mM = 0,5; mi"! = 0,36 (conform tabelului 5, STAS 6648/1-82) Maximea bencilor umbrite b, (orizontals) i hy (verticala) pentra otientarea sud este conform tabelului 7 STAS 6648/1-82. mace prunes by = 8,14 Sy = 8,14: 0,20 = 1,628 m. fag = 5,80 Sz = 5,80- 0,50 = 2,90 m, Miirimea benzilor umbrite depisind dimensiunile ferestrelor rezult® suprafata insori resirulor orientate sud, Si = 0. iia leet atte ‘Pentru orfentarea vest, ora 16; = 0125, = 12+ 0,20 = 0,024 m. Fig = 0,71 5, = 0,71 0,50 «= 0.355 m. Snprafata insoriti a ferestrelor orientate vest: Sp = (1,8 — 0,355) (1,5 0,024) = 2,133 m* Intensitatea maxim& a radiatiel solare directe conform STAS 6648/2-82 Ipé = 394 Wit; Ty" = 575 Wim, Aporturile de calduci prin feresire (3 1a sud gi 5 Je vest) datorite radiagei solar Aifuee si diferenfei de temperatura vor fi: tiei solare directo, py 09 1-054 0,5 (0, 394 + 2,7- 147) 3 + 09-1 64° 0,56 (2133-979 4 2,7-147)-5 4 4. 2,7 2,32 (33,3—26) 8 = 3104 W. [sporturile totale de efldur& prin elementele delimitatoare exteriare vor fi Q = Qe + Ove + Q = 739 + 3108 + 0 = 3843 W. 1D. 6 Calculul aporturilor de cildurd pentru o incipere situata Ja ultimul nivel G& se calouleze aporturile de cilduri din exterior Je aceeasi incepere, tare este fet sit sub acoperigul de tip terasi. ve este ins situats Rezolvare a aporturile de cildur’ calculate in cadrul exemplelui D.S se vor aig prin acoperigul terasi deci: us tdinga cele piitrunse OPE + CBE + Ons! + Oni +Ocba Ra tna as Sa STAS 6648)1-| Stractura terasei si caracteristicile termofizice ale materialelor & @ 9 alcdtuiesc sint confons tabelului 17, ‘Tabelal 17 Groin eaumirce. strata a e aS = Ee 2 (=) siete site | Own) 7 | seule oor | ime_| 08> 7 iach Beton armat ous | 2a0 | 208-22} 2] [/ 2 | Pek boon emmat nis | 2600} 208 [ina Sept egmwre |e | too | 098 | os “Fermoinate bea o06_|__ eto [028309 | sort gate oe | ie [098 || | Hidrotzolatie: oo | 600 O17 Dale monte 139 | BR = 0.4815 Coeficientul global de transfer termic (cu: a 3o8 Whit °C $8 o 17,5 Wimt-°C) renulti: 1 b= = 065 Wt ttt oss gating t Osis Amortizarea y= 0,0175 gi defararea ¢ = 9 ore a fluxului termic 1g trecerea prin teraéd fost determinate prin calcul ca in exemplul D.4. iis scethinating “Temperatura aerului insorit (caleulaté cu 9 ore tnaintea orei intetica:s) si temperatura medi a aerulai insorit vor fi: re) si temperatura medie f= 257 -52= 05°C ee ee form tabeluiui 7, STAS 0618/2-92 este: © Ja ora 7, tuna fal; P= 2414 80 con 321 Wim?; I, = 306 Wim’, : Yatoce 4 pant pe mate dn abl 2 STAS 68/48 ate gee meen + #4 — 20,5 + 0,0542- 321 = 37,90°C a 5,7 + 00542 306 ‘Aporturile prin terasi.sfnt: Q, = 216 [1,4065 (42,29 — 26) + 0,0175+ 5,8 (37,90 — 42,29) = 4853 W, Aporturil totale de cildurt ale neperiiavind tn vedere si rezultetele dee exemplul anteri vor fi oe, en = One + One + Qi 739+ 3104 + 4853 = B96 wy D. 7 Incépere ventilaté natural ‘Se consideré o halk de montaj utilaj eu toate fajadele libere avitd dimensanile 320m 6 te 6m, o3 a. Jonna ofientatl stot tn oral Ca bis 8 fafa pardoselii este egal ct suprafafa plafonulut F = 92,8 x 32,6 = 320,159 yaa ae 3201,5 x 6 = 19208 m’, 1m, Volumul, V,.al halei: Elementele delimitatoare exterioare 2) Percfiis 15% sticlé obigmuitt (c= 0,94; k= 5,8 Wim*C) 50% profilit (=p ;k=2,8 Wim*c) 20% bea, @ ,08 Wino? °C: 139 Wind °C = ore) 15% azbopan (c= 0,71 Wim#C; B= 1,59 Whee) 11; €= 2 ore) ') Pardoseala: beton astaltie 28 Wimt °C; B= 5,83 iyjgs“ALS 6648/1-82 =a ¢) Acoperigul: 85% acoperis ugor—polistiren pe tabla cutats (2=0,8 W/m! °C ort; y= 1,52) Greutatea utilajula, podurilor rulante ete. raporta Ta pardosell, Bz, 159 ye/nt 9 =0,85; t= 0,5 kJ/kg °C (Ora de calcul: += 14; Namifrul orar de schimburi: n= 3 Gradal de asigurare ecnut: 80% (cidire de categoria a IV-a) Reaohvare : = Temperatura modie 2 aerului exterior: fig = 12°C (conform STAS 6648/1.52) — Temporatura uerului exterior la ora 14 58 = 26,90 aa -+ Cufinutul do umiditate: = 8,95 g/kg Caleulul aporturilor de clldwri_in vederea determiniri temperaturii preliminare a acral; interior, 4 Fa Mout pentru o temperaturt interioard fj fyq-— 21,0C, rezultind © Ossonan = son's “Temperatura praiminark a aerului interio, 4, se determing ca relaffas™” —~ 94535 W. 20 +[Spvents (Sr ‘| A, EV pep B5-hy-+ E(B 5), + Ze Fy My PV e yt BS het DB Sh + Se Fy Morey EUS ily = B Sy Alans +E Sy Armee +E (Sr A mteere= 2 28 + 326) 6 30,53 X 28 + 2(82,8 + 52,6) x 6 X 0,15 X 58 + 92,8 x 326 X 015 X 58—6 2035 wre, 1 Vip Gp s23 x 19208 x 1,18 x 1X 18 888. W/C 36 36 E (+S), = B (B-S)partenus +E (B-S)aca + B(B-S & (B+ S), = 3201,5 x 4,76 + 301 x 1,59 + 25,6 x 1,59 = 18.599 Wee F.S,+My* tq = +0,85-3201,5+ 150+ 0,5 = 56.693 WIC fae 36 36 37 2 + 6,98 = 25,0800, 554535 + (18 888 +6 203.5) 5,8 _ 9) (00.343; 21,1 + ea S + US 18 888 + 6203,5 + 18 559 + 56 693 ‘Temperatura aerului interior pe baza cireia se face calculul aportului de cildurs din exteri ete del 25°C Cam acest tempera se super tempera eral exter Hs gee Siecle numal aportul datorit radiafiei solare, neghjindu-se pierderea de clldurd prin 2,000" 9): Gare. profit, tereste, lumina Observatie «| Folosirea inchiderilor ugoare (de tipul celei din prezentul exemplu de caleul) ~) coe {ru orice destinafie de hall Dac sar folosi aceasta ali fn industria ugoari ugg" Potivit Peralta: MEM, & 50 Reh Bo 5, += 0,95 x 3201.5 x 50 x 28. ap Se More 36 700 065,7 64771,6 =2,121 w/c 2b 21,1 + 10,80 = 319°C Lipsa masclor de acumulare a caldurli fn interiorul halelor are drept umnace centuati @ temperaturii aerului interior. Ccrestere ac- 8 Wymt C);ieee STAS 6648/18: D, 8 Incipere climatizatd avind deasupra pod neventilat ‘Sa se caleuleze aporturile de cildurk din exterior a aceeasiincpere diy exemplul de le pet, DS, care are previzut un tavan fals, construit din plici de ipsos, ce tealizeast la partea. superioard Gin spafi de eer cu inflfimea de i m (veei fig. 31). Indlfimea liberi a Smcaperii se consider’ egal = ar Y og Ff ee | 8 Cy gs x ox? {? a ncépERe —_cuiwarizard oo oh cal © Fig, at Revolvers Elementele constructive ce delimiteazi spatiul de aer sint conform tabelului 18, Beret | idee on | S | Obereati = setsesth fe ineior PPS Paste eter 08 eer Teran fa 039 lla din tome ce $ en, grume Caracteristiile termofiaice ale plicilor din ipsos: = 0,3 Wim'C; s = 65 Wim? °C; Ra 0,1 m °C/W Temperatura medie a spatiuiui neventilat 4, = WC; hat = 34,28°C: test = 33,40 Hg = 42,29°C 216 2.25-26 + 216- 1,429. 42,29 + 18+ 1,582-3423 + 12+ 1,882. 33,40 7 DAG 2,25 -+ 216- 1,429 + 18> 1,582 + 12- 1,582 — 242°C A = pt = 1, 25,7 — 68 = 189 {ret = 25,7 — 7 = 187°C va fi Of = 216-225 (3242 — 26) 40,0022: 5,8. 216 (18,7 — 42,29) + 00128. 5.8.18 (18,9 — — 3423) + 0.0128- 5,8. 12 (18,9 — 33,40) = 2023 W sat Fiona! toric total ceptrende fh inetpere, nnd sama de vale cles ala pet. D6, np = 739 + 3104 + 3023 + 0 = 6866 W |STAS 6648/1-82 —4— Dp, 8 ncipere climatizaté. avind deasupra pod ventilat alculece aporturile de cilduri din exterior la incéperea care are accleagi elemente, de Se aemeeaplel de la pct. DAS, tnsi ce aceasth datl podol se verntilead (veri fig. 32), delimitere «2 (ErERE [ as (poder |e Lt (al srseoe iw I © Fig, 82 Rezolvare Ge consider’ c& debitul de aer necesar climatizin inetperii este de L, — 4860mY/u (ceea ce corespunde Ja = 5 schimburifh). ‘Debitul de acr pentru ventilarea podului se consider L— 0,5 L, = 2430 mh Gablalte date de calcul sfnt identice eu cele din exemplul de le pet. D 8, | Se mai considers pentra aer p= 1,18 kg/m*: ¢y—= 1 kJ/kg. Se calculeazh temperatura aerelat tn pod conform relafiei 3.4 216 -2,25:26-+ 2 +2+2430- 118-1: 26-4 36 4- — 216-225 +L -2.2430- 1,18 + 216 [1,429 42,29 + 0,00175- 5,6 (18,7 — 42,29)] + 216-1429 18 [1,582- 34,23 + 0,0128- 5,8 (18,9 ~ 34,23)] 181,582 + -} 12 [1,582 - 33,4 + 0,0128-5,8 (18,9 — 33,40 + “12 1,582. 8,05 Fluxul termic ce pitrunde prin tavanul fals tn inciperea climatizati va fi: Q = Sk lp — hi) = 216-2,25 (28, 996 W Floeul termi total pltruns fn IncApere din exterior (aporturile tote din exterior}, va fi: Cap = One + Ore + Q = 789 + 3104 + 996 = 4839 , pe o suprafati verticala ss ve analieze umbricea produsi de o eddie mai naltS asupra uns ferestre amplasate pe fotada SV Sint clive mai joash,aflatt le dstanta (pe rizontalt) de 4%, atts mmnpiosats Pe feted oy dopdgeste axal Terestrei cu AH —= 30 mm (fg. 33). D. 10. Caleulul umbriSTAS 6¢ ge) Vaala Rezolvare Considerind feresstra punctiformi in raport cu dimensunile eign se considerd tn centre six, puncta 0 Se aleg Ie parte cra mai de sus a conturuli cli inalte puncte representative 1,2 Pentru ca fereastra, in care este plast abtervatoral(punctay)9 st mu tie oninie, nev a unghie de nfime tla pe dredle OWT" 0-2: O°? af fo met ran et ce care le fac dreptele 0—1; 0-2... cu proiectiile lor in plan orizonta) (v. sectiunea AB din fig. 33) Se caleuleazi unghiurile de indltime solari, é, corespunzitcare panctelor considerate, exemplu AH tg == Jae Sf =0,577 i= 29.98" dimensionle J, J, Se detemini pe taza plana situatie; = a2 caleuleaat unghiurle de azimt, a, ale dreptelor ¢—1; ¢2 etc, fafS de dirccia nord de exemplu i A_B wt na e403 =P a= 0484 Ware, aeci ~N 4 = 803 = 180 — 26 = 15 Valorile unghiurilor de indlfime solari si respectiv de azinut solar pentru punctele cons derate sint recapitulate in tabelul ‘19, te ee Tabeial 19 a [eaghist, gade—~—.|1S 6648/1-82 ~ 46 = 2 lari : : 23iulie opine - au5u st 2amartie : 9 semtembri unbe_prosuss_ge VE Epes 8d Inala dus 4 teenie} ane Boctomorie 2 anuerie Rrovenbeie 7 decona 22 decendrie z sv GE og Fi Se considers observatoral O (fereastra) In centrl diagramei. Be Senkin perehile de valor (4) din tabehil de mai sus renltind puncte 1,2. Pechanattes Sn aceasth diagrams a dreptclor 01; 0—2 ete. dau Ia intersectia x éagramel punctele corespondente 1 2"; ~ 6 ia ox margines Seared copriel fire 1—2 6-6 — 37a. 1'— 1 represintt de fapt contra umbrei anuale Heate'de clsdirea mai Snalth pe suprafafa’considerat oer mnie Zona posatt la drexpia raze 0-6-6" repreznts zona de wmbra propre, cauza . ferestrei in clidirea in care este amplasatl. pee ates teat ‘Examinarea figurii obtinute, permite evidenfieren urmitoarelor aspect: ae ap 20 ang foc considera este complet S26 etree seavind nic un fe. de. a sa. a dives toalti si fel fl 0 saa ete aril um, dar fy oe He gup pring (orele 16) este din now Sasori 7 Se oe eae Fee eee dee ups nr 1 fears #20 are rept 20 sage 10 moet fajada este partial Insoritt fntze orele 9,15. 16 es Best 10 nojembrie, Se an ate art pein poet 4-5-6, emda STIG eal + ein ng aa ae mn eStart oe Stat aa nc Lae + gn eli ate mars 1-23 interval tp cp ae 20 ape + anak ati ae at oI gel ak nema pone Wn AG ae a in gi 16 (fig. 22). 1pUl zilei intre orele ge observii ch dacd nu ar exista aripa clidirii pe zona 1—-2—3, dupt 10 februarie s fife considerati mu ar mai fi wmbritt pini Ja 1 noiembric, eee ee a fo msembvo~ 10 fete fears ete nbs. PoEoeys, fn tote orele zilei. et OBSERVATIE — Pens mivisea precisel se pot ines) att ponctele alse ye conturl cin (x. tn zona caer eet) it a curbele de pe diagrama pola (fig. 22) im seas detail Intewetai ceprins intr dead twailox. Inte 22 martie ~ 20 aprile: 20 aprile ~ 21 mai, et.) “ | putt Caleulul umbrinii pe © suprafata orizontali-4a7- STAS 6648/1 MM. SectuneaA A ay + 5 es 3 ater cas 2 | Meseoodepeadsene ie Big. 33 fn acest cax nu mai cste posibili considurarea unui observator plasat fn centrul sirulul de panourt (ex. pet, B din fig, 38). Dack una din dimensiuni se poate reduee la axul stu longitudinal, Ponira © analiza salisficatoaro a umbriri trebuie considerate cel putin teei puncte (ex. A, B, C) Pentru pordeata de copaci se alog ca reprezentative punctele 1, 2...72 Puninducse accleasi condifii ca in cazul anterior si anume ca Yinghiurile de iniljime solark fe mal mar ce Unghie a, vn in pyntle A/D, C reals 1 puncte 12-7 conse a partes. superioart a perdalci de copaci reaultate pe baza datelor din fig. 4.10.1 gi caleu Fidece Gn parse! si avimaturile faye de direia uord, teaaltt datels Gin tabelid 20.” Teall 20 lal Toe | sa | gee] em | tar : p38 | Le | ae |e Posctal ca 4 B 59,0 49,68 c 210 0s Retranspunerea perechilor de valori (2, @) in diagrama polarity. 36 pentru fiecaté din punctcle 4, B gi conluce la ccle tel lini polgonale 4, —4,—45 gd 04" B,D, Be Be B's. si respectiv Cy —Cy—Cy om. Gy-Cy—C'g, care impreuna cu fila Sebramei, dau zoncle ae umbrize. E Ditebrueries rienuari. 2adecembri SH Nettie ire ea ees flue ores forte ponstal ©joa 8/1-82 =8- Examinarea diogramei evidentiaed urmatoarele aspect — Partea delimitats de’ conturul poligonal 4y—Ay~dy AA's, careexpritas zona de niece pentru partea éinspre punctul A al sirului de panouri este comund $i pentra POsrfiunile din pic. ‘Ba exprim’ faptul cf, practic, tntre orele 10... 16,30 acestea sint insorite inte 15 martie sO septembrie. Pink Is ora 835 in decembrie si cea. 945 a 10 sept. ea este Insritt si tn aceasté arte a anvlai on configuratia indicata in figura 33 panoarile din zona B si respectiv C au 9 ampla- J defavorabilé in sensul & umbrirea tncepe mai devreme atit dimineafa cft si dup: amicza. ‘Dact panourile din B incep s& fie umbrite dup 15 sept. de la oree 7,15... 8,10 jar dup mnjaat de le orcle 15,35... 1,40 ele sint umbrite pentru toate Iunile anuiui,situatia eeler din zona AE ca totul defavorabils tn sensul ck dup ore 13,30... 14 ele sint in permanenf& umbrite ve Alegerca punctclor reprezentative ale obstacoilui au gi meniren de 2 evidenfia posibiliti- fle de imbunktifire a situafici Evident, pentru cazul analizat ar apirea favorabili deplasarea spre dreapta a loculai de ares mai smoplasare a sirului d= panouri Saprimarea porjiunit 1—2 de copaci ar aduce fnsorirea permanent&ia panourilot din capital efect atenuat edtre cele din B si practic anclat cite capitul C, umbrirea tncepind in acest caz i portiunilor de raze care pleacé din Ay, B, si respectiv Cy cltre contr, ‘Efectul mai defavorabil ins este umbrirea de dupa amiaza care Incepe penta Panourile din cy, imediat dupa pein si care se manifest in toath perioada amu, Evident, acest elect este cauzat Se ‘purfanea de copact S—7, suprimarea ei ar deimite parte fia)& a umbel la portitnes de raza cee ncepe din, peatra panourile din zona A gi respctiv care incepe din Cy Pentru cele din Cipatal , ultimele find nsorte chiar s in Junie septembriemartie dupa orele 13301430, A in drep' Calcultl unghiului de indltime solara p. Gk se determine unghiul de Inilfime sola in aiua de 21 funie ora 15 pentru tattuainea an. 9 a. qbelul 9 rezultt: B = 23,5" pi pentru <# — 15 — 12— 3; pe bara relatiel (86) ce obtine: sin f= sin 23,5 sin 45 + cos 23,5 cos 45 00s (3 x 15) = 0,74 Pane = 8° puts Calewlul azimutului solar Gh se determine azimutul solar pentru 23 julie, ora 10, gi latitudine @ = 45N, Din tabelul 9, = 20%; ct = 10-12 = —2 conform relatied (38) se obtine: sin (— 2 x 15) Ame i ___ = — 14085 7 te A= 5 gsr cos (— 2 X 15°) — cos 45° tg 20° Am — 5463 2 — 55" sau conform relatiei (39) rezult: cos 20° sin ( x 154) sind — eit a = 180° — 55° = 125° Valorile orate ale unghiurilor de inilfime si de azimut solar, calculate pentr: fiecare lun’, fe gi latitudines de 45°N, continute in tabelul 21 sint retranspuse fm digrama_polark aide mentions’ enti a umbririi produsi de un obstacol asupra inei suprafete daviig. 16, care permite o analiz® efici vwaticale sau orizontale,iced STAS 6648/1- Valorile unghiurilor (in grade) de tealfime solar (1) $1 2%3mut solar (a) pentru 45° latitudine nordick ‘abel 24 2 apriie | 21 msi Di nari | 21 fetewace | 22 mart 3 alg: | 25 ile | 2 Sante ‘Lana | 23 poiembze| 23 octombrie 23 septa 5 | 25 | 32, Bs) iio | ab | Me | | te | 33°] | Se) ef at an | 23.3) 168 3 wo | 43 | us 2 BLE) i8 | a) | 8 | iw 1B | | 0 | 85°) B | Bs] ah | Bs] oe | 3 fam BiG [a8 | 634/28 ge] Be 14 | ws] 20 | 28 | wy | 3s_| 235 | 58 i | | Bas | at | 2s | bo | 28 daa | ass jan | as ast | 62 | 47 | 65,5 143 | 20 165, 6) 3 | 235 | 2 (|? 248 256 | 35° | 264 | 37,5 poet eet | eee oe oe ae | ee 7 | 283 | “63 | 350ASS 68/1-82 sgl ‘eiaborat de: INSTITUTUL CENTRAL, DE CERCETARE, PROIECTARE $1 DIRECTIVARE IN CONSTRUCTII, MINISTERUL EDUCATIEL $i INVATAMINTOLUT Teseitnial de consul — Boewresti Responeabilal prataiit pot. dr, ing, Gbeorghe Debt edaceot finals Insttetol rowia de standardizare Servicial conatracpi, aerate de constractil sl economic foreter’ ng, Eugenie Botee Colaboretont: = Tusiatsl de cereett 5 const comtzuctillor — Bavaresi OMe" $i econorsia = Tsttatal de proectish toeructi tp — Boe = Insieotsl de proieeset ee entra constructs indus: —Insttatsl de proiectiel Mrect ~ Racers 180 Tipai aE tra