Curs universitar Cristian Gheorghe Drept comercial roman Editura C,H. BeckEs js ea eae Cuprins Cuvant-in Abrevieri XVII TITLUL I, Introducer Capitotul {. Notiu Aveptul comercial 1 Capitotul I, Sisteme normative de drept comercial 4 ntroductive privind d Capitol I. Evotutia dreplui comercial din Romania 1 Capital TV. Lvoarele dept comes \ Capitol V.Slina crept comercial roman 21 teste 28 Teme de dezbatere Bibliogratie specifica 30 1 comercial TITLUL IL. Profesionistul siintreprinderea in drep apitalul |, Notiunile noului drept comercial Capitotul 11. Profesionistu Capitotul 11. intseprinderea Capitolul IV. Intreprinderi economice individuale si colective Seetiunea 1. int Seetiunea a 2-a, inreprinderile colective Capitolul V. Dobandirea calitatii de profesionist Capitolul VI. Conditile de ex Capitolul VII. Obligatile profe Sectiunea 1. Publicitate si raportare Sectiunea a 2-a, Caracterul lict al activitatii economice 4 Teme de dezbatere teste 80 Bibliografie specifi rinderi individuale. ‘a aetivitatii economice (comerciale) 4 cw exploatarea unei intreprinderi.....83 TITLUL IIL. Obligatiile nascute in legit Capitolul 1, Obligati civie, Principii penrale in sarcina profesionistior 84 Capitolul I. Nojiunea de patrimonia 88 Sectiunea I. Abordai teoretice 88 iunea a 2, Diviziuni patimoniale 90 Capitolul I. Diviziuni si afectatiune de mase patrimoniate 93 Capitolul IV, Fondul de comert %6 itolul V. Regulile speciale privind executarea obligailorprofesionistlr.....102 Capitolul VI, Probatiunea obligatilor profesionistilor....” 109 Teme de dezbatere si teste 13 Bibliografie specifica Tr) TITLULIV. Institut de drept comercial... —— 115 Capitolul L Contractul de soci 116 Sectiunea I. Societatea simpla 9val ip comerctal rom Sectiune Functionarea societal simple 13 = Sectitinea a 3-a, incetarea societal simple Bo Capitolul 1. Contractul de fiducie 136 Sectiunea I. Nogiune Be Sectiunea a 2-a, Efectele contractului de fiducie 140 incetarea contractului de fidueie. Capitolul IN, Administrarea bunurilor altuia iunea 1. Notiun aa 2a. E sti Sectiunea a 3-a, Incetarea administrari Capitolut LV. Sistemul sanetionator de drept privat Sectiunea a 3 ectele adi 2-a, Caraeteristicile sanctiunii civile 163 3a. Tipari de sanetiuni eivile 167 Subsectionea 1. Specii de sanctiuni, Abuzul de drept. ineficacitatea 5 inexistenta actului juridie 167 Subsectitmea a 2-a, Specii de sanetiuni, Raspunderea juridiea, penalivi ecutare, preseviplia si dk Subseetinnea a 3-a. Speeii de sanctiuni. Nulitatea a dea. Nulitatea in domeniul comercial Subsectiunea I. Introducere Subsectiunea a 2-a, Abordarea holista Subsectiunea a 3-a. Conturul unei nulitti speciale Subseetiunea a 4-a, Princip Subsectunea a S-a. Efecte juridice speciale Sectiunea a S-a. Nulitii de drept societar. Nulitatea societati cu personalitate juries 206 Subsectiunea |. Nulitatle st generis 206 Subsectiunea a 2-a, Problematica nulitatii societaqii cu personalitate juridiea Subsectiunea a 3-a, Nulitatea societati si nulitatea actului constivutiv Subsectiunea a 4-a. Caracteristici gi procedura Subsectiunea a 5-a, Remedierea si nulitatea societitii cu personalitate juridie 2 Subsectivnea a 6a, Limitele institayei nulitati societatii 3 Teme de dezbat Bibliografie specifica TITLUL VoSocietatea eu personalitate juridied, Reguli generale, Constituire Capitolul I. Introd Sectiunea I. Reglem Sek 2. Capitolul 1 Vointa asociatitor, punctul de plecare in constituirea societitilor ctiunea 1. Voinja juridica a asociatilor;prineipii limite Sectiuinea a 2-a, Natura juridied a societatii eu personalitate juriic Capitolul 11, Reguli comune aplicabile societatilor eu personalitatejuridica Se iti cu personalitatejuridica Vointa socials gi vointa asociatilorSeat asocatilor -, Actul constitutiv, tirimul principal -xprimare a vointelor Seetiunea a 3-a, Consttuirea societati eu personalitate juridica Seetiunea aa, Sanctiunile nerespectiriiregimului legal al constituiri societal cu personalitate juridiea Capitolul IV. Societatea — p juriien Seetiunea 1, Societatea cu personalitate juridica. Atribute de Sectiumea a 2-a. Capacitotea si vointajuridie Teme de dezbatere gi teste Bibli ccified TITLUL VI. Societatea eu persona Capitolul 1. Generalitati despre functionaea societatilor. Sectiunea |. Funetia d Sectiunea a 2-3, Funct Secjiunea a 3-a. Funcyia de suprave, Capitolut tI. Societatea in nume eolectiv Capitolul II, Societatea in eomandita simp Capitol 1V. Societatea cu rispundere limita Seetiunea 1, Introdueere eye Administratia Sectiunea a tea. Cenzorii Regul speciale iberativa Seotiunea a Sectiunea a nea a $-a, Partilesactale Subseetiunea 1. Caracteristici si transmisibilitate Subsectiunea a 2 Garantile reale purtand asupra partilor sociale Sectuinen a 6-a, Societatea eu rispundere limitata ex asoeiat unic Capitolul V. Societatea pe actin Sectiunea |. Acfiunile Subsectiunea I. Tipuri de a Susectiunea a 2 si consttuie Subseetiunen a3 a, Transferul dreptului de proprietate asupra actiunilor 8 proprilor aetiuni. Sectiunea a Subsectiunea |. Consttuirea si desfasurar Subsectiumea a 2-2. Adundrile generale ordinare Subsectiunea @ 3-a. Adunarea generala extraordinara Subsectiunea a 4-a, Anularea hotirrilor adunslo ale actionarilor Sectiunea a 3-a. Administrarea societatilor pe actiuni Subseetiunea |. Sistemul de administrare unitar Subsectiunea a 2-a, Sistemul dualist Subsectiunea a 3-a, Reglementiri spe Secfiunea a 4-a. Cenzori $i auditorii societatit Sectiunea a S-a. Limitele arbitrajului in privinia o adunarii generale privind administrarea in ganelor institutionale Sectiumea a 6-a, Protectia si drepturile setionarifor in societatile pe actiuni 369 384 385 309 403 406 43siunea |, Drepturi patrimoniate 4 Subsectiviea a 2-a, Drepturile nepatrinioniate 4 Subsectiunea a 3-a, Drepluci legale insttuite pentru protectia acionarilor z Minoritatea de actionati Sectiunea a 7-2. Societitile tranzactionate pe o piatd reglementatd Subseetiunea 1. Emitenti si admiterea la tranzaetionare Subsectiunca a 2-a, Revuli speciale aplicabile societatilor cotate Subsectiumen a 3-a, Guvernanta comporativa Capitolul VI. Societates in eomandita pe aetiuni. 431 Je dezbatere 5 te: fie specific TITLUL VIL Societatea eu personalitate juridics, Modificarea si Bae SS Copitolul 1. Moditicarea si transformarea societitilor eu personalitate juridi 456 Seu Condit speciale impuse dups tipurile de societati Subsectiunen 1, Societatite de capitaluri Sub eiettile de persone Sectiunea a 3-3. Modificari uzuale ale actului constitutiv Subsectiumea 1. Majorarea de capital social Subs 2-2, Reducerea capitalului social Subsectiunea a 3-2. Modifieiri in persoana asociatiln 1a 4a, Alte modified statutare Sectiunea a d-a. Transformarea societatii Capitolul IL. Fuziunea si divizarea societiilor cu personalitate juried 49. Sectiunea |. Deserierea si specitiew! operayianilor de fuziune si div 494 Sectiunea a 2-1, Procedura, 503 veiune sau divizare. arantii ale persoanetor interesate 2 1, Proiectal Dreptur si Subsectiunea a 2 in procedu Subsectiunea a 3-a, Aprobarea adundtilor c su Sectiunea a 3-a, Proceduri speciale S12 Sectiunen a d-a, Efecte juridice si4 tiunea a S-a, Nulitatea operatiuni de fuziune si divizare 518 Subsectiuinea 1, Procedura gi limitarile 520 Subsectiunea a 2-3. Efectele nulitti fuziuni si diviziri 2 iu 8. Fuziunea transtrontal 526 Copitolut IL. Dizolvarea 5 lichidarea soeietitit 2 Sectiunea I. Dizolvarea Subsectiunea 1, Modalitat de realizare 3 Subsectiumea a 2-a, Motive speciale de dizolvar 540 Subsectiumea a 3-a, Procedura dizolvari sa Subsectiunea a 4-a, Efeete juridice su Seetiunea a 2-a, Lichida 543 Subsectiunea I, Procedura general S45 Subsectiunea a 2-a, Dispozitii speciale 5 Subsectiunea a 3-1, Efeete juridice 558 ee eee ERE LETRA ayFeme de deztatere si teste Bibliogratie specifi juridice de drept pri TITLUL VIL. Alte perso Capitolul IL Grupul de interes economic (GUE). ‘Seetiunea I- Introducere Sectiun Reglementar Scctiunea a 3-a, Grupuile europene de interes economic Capitolul I, Societatea europeans (Societas Europaea) Sectiunea |. Constituirea SE. ‘Subsectiunea 1. Constituirea prin fuziune Subsectiunen a 2-a, Consttuitea unui holding SE Subsectiunea a 3-a, Constituitea prin formarea uni fiiale SE Suicectiainea a 4-a, Transformarea unei societai pe actiun preexisten romani a grupurilor de interes eco Seetiuinea a 2-a, Actul constitutiv Sectiunea a 3-a. Funetionarea SE. Subseetiuinea I. Organele de administr Subsectia Adunarile generale junea a carea actului consttutiv jinnea a 5a, ineetarea societafii europene. Dizolvare, lichidare, insolvenfa $1 incetare de plati Sectiunea a 6a. Societas Europaea de orig Sectiumea a 7-2, Paticiparea salaviatilor Sectiunea a 8a, Locul SE in materia societar ‘apitolul III. Societatea eooperativ Sectiunea I. levoarele cooperatie’ Sectiunea a 2a, Societatea cooperativs Subsectiunea 1. Constituirea societailor cooperative Subseetiunea Suibsectinitea a 3-a, Functionarea soci romind a, Calitatea de men societitit Subsectiunea a 4-a. Modificarea actelor consti Subsectiunea a 5-a, incetarea societatii cooperativa Subsectiunea a 6-a. Forme speciale de organizare a coopera Sectitinea a 3-2, Societatea cooperativa european (SCE) ubsectiunen 1. Caracteristicile SCE Subsectiunea a 2-a, Reguli generale ale SCE. Suibsectinnea a 3-a, Constituirea SCE. Subsectiunea a 4-a, Structura si funetionarea SCE Subsectiunea @ S-a, Modificarea actelor constitutive, Suubseetitinea a 6-a. incetarea SCE. Capitolul 1V. Gnupurile de societit Sectiunea |. Introducere Sectiunea a 2-a, Consttuirea g Sectiunea a 3a, Funefionarea grupului de societat fiuea aha, Grupul de societati in legislatia societaraXI Drepr comercial roman Scetiunea a 5-a, Sovietiti tranzactionate pe o pinté reglementat 644 Teme de dezbatere si teste 647 e specific, 649 TITLUL IX. Titlurile de credit w 651 Capitolut 1. Titurile de credit, Notiuni generale. 652 Capitotul tL. Cambia 637 Sectiunca 1. Conditile legale penteu valabilitatea cambici 651 Sectiuiea 22-2, Girul Sectiunea a 3-a, Garantie de platé ale cambiei Sectiunea a 4-a, Scadenta cambiei, Plata si refuzal plat 670 Capitolut 1, Biletu le ordin 673 Capitotul 1V. Cecul 675 Teme de dezbatere gi teste 680) Bibliografie specifica TITLUL X. Dreptul provedurilor de prevenire a insolventei si de insolvent 683 Capitolul 1, Introducere Capitolul If, Codul insolventei Capitotul {11 Mandatul ad-hoc Capitolul 1V. Concordatul preventiv Capitolul V. Procedura insolventei. Deschiderea procedutii Sectiunea 1. Condipile apliearii provedueii insolventei Sectiunea a 2-a. Participanti la procedura insolventei Sectiunea a 3-a. Cererile introductive Sectiunea a 4-a. Efectele deschiderii procedurii Subseetitnea |. Desfiguraree provedurii insol Subseetiunea a 2-a. Situatia actelor juridice ale debito Capitolul VI. Reorganizarea judiciara Capitolul VIL, Procedura falimentulu: Capitolul VIL. in Sectiunea I. Modalititi de realizare Sectiunea a 2-a, Raspunderea pentru intrarea in insolventa Capitolul IX. Grupul de socie Seetiunea |. Introducey uli speciale privi “ompetenta 51 organele Sectiunea a 3-a, Deschider Capitolul X. Proceduri speciale de insolventa, Falimentul insttutilor de credit... 766 Sek |. Participanti la procedura falimentului 767 Deschideres si desfisurarea procedurii 769 Metode specifice de lichidare 51 distribuire in procedara Sectiunea a 3. falimentul ™m Sectiunea a 4-a, Raspunderea membrilor organelor colegiale, personalalui de cexecutie sau cu aributii de control din institu Inchiderea proveduriiCiaprins xull Capitolul XI. Proceduri speciale de insolventd. Fatimentul sovietailor le asig Sectiuea |. Participant Sectiunea a 2-a, Deschiderea proceduri nelor de conducere ale societati de s tiunea a 3a. Raspunderea ssigurare, incetarea procedurit 779 Capitolul XH lasolventa transfrontalier’ 781 Sectiumea 1, Recunoasterea unei proceduri de insolventa strdine tn Romiinia,....782 Seeliunea a 2-0, Creditor stini si procedora romana de insolvent 785 Secjiunes Dispozitiiprivind coordonarea insolventei grupurilor de soviet 786 Seetiunea a 4-a, Insolventa transfrontalied a institutitor de eredit 787 Sectiunea a S.a, Insolvenfa transfrontalierd a societititor de a 790 Teme de dezhatere gi teste 92 Bibliografie specifica 704 Bibliografie selectiva 798Cuvant-inainte Dreptul comercial este o stn juridied cu traditie in inwatamntul juridi, dar si in alte atii de specializare. precum stiitele economice. stiinfele administrative $i alte 5-0 bucurat acest domeniy jn anul 1887, pana la nu a fost aplicat in reg asta tint lor sociale. Stablitatea relativa de e ua fost niciodata abrogat de ta promuls: intrarea in Vigoare a noului Cod civil, in anul 2011, chiar dace mul trecut ~ a cristalizat in-trecut o tabla de materi clasiea pent act dica: actele si fpfele de comert, comerciantii si fondul de comert. domeniul societs comerciale cu reglementarea constituirii societdjilor, funetionarea, modificarea, tvans- formarea, reorganizarea si incetarea lor, obligaliile comerciale gi titlurile comerciale de valoare, Materia clasica a falimentului a fost recontigurata permanent pentru a se ajunge la forma prezenti a dreptului pre-insolventei si al insolventei, eu faza predomi= nant extrajudiciard a mandatului ad-hoc si concordatului. preventiv si procedura insolvenfei eare a inglobat si procedura clasiea a falimentului. Cocu/ insolvent igi propune continuarea pe aceeasi directie a modernizirii materiei, prin unificarea si eficientizarea tururor procedurilor de pre-insolvents si insolvent, inclusiv materitle speciale si elementele transfrontalere in trecut era acceptati desprinderea, prin specializare, din dreptul comercial a or de credit ale si uunor domenii bine individvalizate precum dreptul bancar (dreptul institut prezent), dreptul asiguratilor, dreptul pietei de capital, dreptul consumului, dreptul concurenfei. dreptul transporturilor ete. Toate aceste domenii comerciale aui un grad de specializare si izvoare normative speciale, pe dou paliere, normativ propriuezis si ‘administrativ-normativ, care fe fae greu de studiat impreuna cu tabla de materi elasic’ expusi, Aceste domenii sunt exfolieri ale corpusului principal care ficeau din dreptul comercial clasie un drept comun, un sol pe care se sprijind din ce in ce mai n lomenii juridice cu aspiratii de existent autonoma care reugeaut si se sustr priviri generale, fir pretentii de exhaustivitate, a domeniului comercial clase, in prezent situatia dreptului comercial este total diferita. Intrare Cod civil si asimilarea unei abordari bazata pe unitatea dreptului privat. ett observarea statului special al profesionistilor, a suscitat pozitii doctrinare diferite, de la arunx in uitare a intregii constructii doctrinare a dreptului comercial clasic pana fa minimizarea noutatii reglementivii, dupa modelul doctrine’ interbelice dominonte te Codului civil italian, Abandonarea sistemului obiectiv de reglementare comer pre de comert $i comerciant, unitatea reala a dreptului privat sunt totusi puncte comune ale doctrinei recente. Desfiintarea dihotomiei drepr ‘omercial - drept efvil care a ocupat © parte important din propedeutica comerciala dar si din disputele cu traditie din doctrina aprofundata. prea a asa un vid in stiinta le scolare. La data redactatii acestui curs este insa format un ial continu si existe, poate in dezacord eu le norma ite afer ciald, cu notiunile de acte gi fa dreptului si in program ccurent dominant in doctrina: dreptul comer vointa unora dintre redactorii noului Cod eivil, dar in deplin acord ew izve tive $i realitatea economico-social’, Conformatia exact a noului drept comercial, aur de drept privat, suscita insd reprezentari diferite. lucru tradus in perceptiaxv rap comercial Jiferita a stiintet dreptului comercial. Aga cum a fost subliniat din primul moment ddreptul comercial va supravietui in mod sigur prin subdiv ice: dreptul societatilor. al intra nile sale bine coagulate inderilor in dificultate care seat sustras codificarit al tithuilor de valoare, institutt de credit, de capital, dreptul concuren imeninfau unitatea dreptului comercial jetuirea, Toate aceste niveluri de reglementare refuzi i nitar comercial, Substanfa conn ioneaza ca 0 forta gravita Tocmai aceste centre de reglementare care lasie ii asi supe zines! Jiantului comun, « nucle din aceste subdiviziuni se opune disolutiei domeniulu lips fionald purternica pentru o constructie noua. Daca ne este permis, dreptul comercial fat in sensul unei supemove care a evoluat dintt-o stea intr-o gaurd ine. cu fort mai mare de atracfie, corpusurile comerciale din vechiul i izvoru! acestel sporite coeziuni onale nu mai este detectabil la pi nu este contestata, situatia stintei sale releva consistenfei acestui domeni. Dreptul afaceritor sistem. di prima vedere, Daca substanta noului dr diferentele de apreciere a conturulu cdveptul intreprinderit sau dreptul profesionistilor sunt tot atitea variante de ordonare a ‘a materiel comerciale recup t) inutii precum intreprinde ea, activitatea evonomied sau ca ii de aprosir realitati amorfe formate din toate domenitle speciale desprinse din dreptul comercial care nui au sucombat odata de codificarea prezenth a dreptului privat Reglementirile viitoare din domenitul aa tun ascendent in legislatia primara gi cea secundara a di secret faptul cd domeniul pietei inter jurul notiunilor de tale economica, find indiferent unei dihotomii de genul eomercial-civil, Chiar notiunea de societate este extinsa in Tratatul privind fimetionarea Uniunii Europene (art. 54, fostul art. 48 din Tratatol privind Comunitatile Europene in forma antevioars Tratatului de la Lisabona) pina la Finite scopului patrimonial, indiferent de tipul de persoand. juridi (public: privatd, de tip cooperativa, civilé sau comerciala), Plasarea activitatilor eeonomice in n punet de vedere unitar, privat, este te dup hig bent orin profesionistilor asig rea ut deja crilor si doctrina care le va ui replului european, Nu e ile europene este construt in de activ observa ine st eraarea dint Contest comand optic europene tindca ol legtaral european si eiitori national europeni,precum si destintari fina at norelor jurdice (profesionistt care exploateazi 0 intreprindere cu seop redlementare spas i ici mu ne inrokim inte defeyiti noi relementaranitare de are iva. Alntr de prezenarea propre a vziuniasupra sine drepul comercial seepul carat ete dea prezenta materia prezent a dreptul comercial, conn inet Pte detalier! penta a foce conceptele comprehersbile sf wor de minuit it-0 ir suscepti deaf asimilta gf de studesi, mu numai de specialist Scopurile uti relevate ale materialulu sunt tradate si de exemplele de teste gilt si subicte utile pentru pregatitea materiel pentru sustinerea examenuilui de sfarsit de semestru al pielei c comercial Aiutorul Bucuresti, 15 octombrie 2013Abrevieri ANAF. ——Agentia Nationala de Administrare Fiseala ASE. Autoritatea de Supraveghere Financiard alin, =alineat{ul) apud ~ citat dupa ar. articoKuly BCR. ~Banca Comerciala Romana BNR. ~ Banca National a Romaniei BERD ~ Banca Europeans pentru Reconsiructie si Dezvoltare BPI ~ Buletinul procedurilor de insolventa CA. ~ Curte(a) de Apel CAR. —Camera Auditorilor Financiari din Romania Cav ~ Codul civil (Legea nr. 287/2009 privind Codul civil) C.com. = Codul comercial din 1887 C.fise. = Codul fiscal CN.V.M. ~Comisia Naionala a Valorilor Imobiliare Coproc.civ. — Codul de procedurd eivils (Legea nr. 134/2010) cSd. Curtea Suprema de Justitie Cas, ~ Curtea de Casatie si Justitie a Romani’ cE — Comunitatea Europeans CEE ~ Comunitatea Economics Europeana ck ~cartea fineiara cs revista Curierul Judiciar CJUE —— —Curtea de Justitie a Uniunii Europene pec = Decizia Curtii Constitution Dreptul — — revista Dreptul Bd. —Editura ~ fondu! de garantare a depozitelor in sistema! bancar ~ Grupul european de interes economic Gruput de interes economic hotarirea Guvernutui inalta Curte de Casatie si Justtie ~ International Corporate Governance Network ~ Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene ~Jumalul Oficial al Uniunii Europene ~ revista Juridica ~ Librairie général de droit et de jurisprudence litera ~ Legea societitilor (Legea nr. 31/1990) Mor. ~Monitorul Oficial al Roméniei, Partea 1 na, = nota autorul na, nota noastrsXv vvept comercial vomin S OEM. = Oficivl de Evidentd a Valorilor Mobiliare = 0G. = ordonanta Guvernal OuK ordonanta de urgenta a Guvemului OECD — Organizatia pentru Cooperare Economic’ si Dezvoltare ap.cit opera citats p = pagina par PRA persoani fizied autorizata PR ~ revista Pandectele Romane RDC Revista de Drept Comercial RRDA = Revista Romana de Dreptul A acerilor sin. sublinierea noast SA — societate pe actiuni SAI societate de administrare a investitilor sc societate comercial SCE societate cooperativa europeans scs. societate in comanditi simple SE societate european: SNC societate in nume cotectiy SPRL societate profesionala cu raspundere limitata SRL societate cu rispundere limitata SSIF societate de servieti de investiti financiare supra deasupra, mai sus TCE Tratatul instituind Comunitatea Europeana TFUE Tratatul privind funetionarea Uniunii Europene Trib, Tribunaltul) Tratatul privind Uniunea Europeana = Uniunea European UNPIR Uniunea Nationals a Practicienilor in Insolvent’ din Rom vol. = volum(ul)TITLUL It Profesionistul si intreprinderea in dreptul comercial Cuprins Capitolul I. Notiunite apitolul II, Profesionistul Capitolul IL intreprinderea Capitolul LV. intreprinderi economice individual gi coleetive Capitolul V. Dobindirea calitayii de profesionist Capitolul VI. Condifile de exercitare a activitatilor economice Capitolul VII. Obligatiile profesionistilor comercianti Teme de dezbatere gi teste Bibliografie specificaala obi not der aceasta, nofiunea de comerct sare nirea vreunei proceduri administrative anume, Cod! comercial ide comerciant in mod diferentiat pent p sonstitvrea unei petsoane juridice spectalizate ip ott (societat Subsecvent dol comerciale pe rmiste, erat supus in intreg instituirea unei jurisdiet raporturile juridice reglement Capitolul 1 Notiunile noului drept comercial ventarea Codului comercial (abrogat. Institute juries folosite in ale faptelor de comert si. derivat di socieiatea comerci- 26, Re ul vechiului drept comete 1. Faptele de comert. comerciantit vaeatuiau un trident institutional pe care era constrult “dreptul comercial. Sistennul any goindn. un sistem obiectiv de regementare, pomea fa definirea faptelor de vert pentr a patea ajunge. in mod obiectiv 1 de inirea comerciantilor. Dobandirea H pemgmerciant samanea independents de o exprimare de Yorn explicit’ sau bilea ealitatea sanele fizice si persoanele juridice. Aveatt a Oe ee pote cata pnts stele (comercial): sunt comercial 06) OO fac fapte de Same erin comertul cao profesine cbs. 6k socetaie commerciale” (rt. 7 omer aml comercial son era constr pomind d fa NM de faptd de nerciant, dupa cum dreptulu comercial dobinditea calittii wrt obiectives acestea puteal a dominanta) ngtea in max! obiectiv un conrerelant ata commerciale ca speci caltii de comerciant activitatea acestet persoane era Prez ale (precumtia de comercialitate), intrand in fiind sub incidenta legit comer <2 inatul notin de acte de comert subiective. ALI de aceste acte de comert sant de crite folosite peau ienificarea for af define ale, sau mixte, una ditt inile cele mai criticate ial. Raporturile juridice ro parte si civil pent ceaflt erat asimilate, 358 zisele raportuti jective si subiective. sind si actele de come Arial Cod comer in vechea doe Faistenta une! demarcatii intre domeniile civil si comercial era consfintité de speciale. comerciale. . a ta un termen 37. Noua terminologie comercial. Cod civil apek reconantajuridicd fs un cuvant .profan” pent @ delimit © sti aparte dintre in“ Noriuea de profesionist ru are un store juridie st Codtului civil yotiumea de faireprit legiuitorul ) datorita atie declarate a ; macar un ascendent in sursete de inspi in delimitarea notiunit de profesionist Codul civil alun 1 eye tea gi it Codul tain) nus are o define direct In mod evide! «it niunca de inireprnzor (folsits in codurile din care $2 inspir itor (gi derivat de aict notiunen d nde intreprindere, Swill italian && a preferabil Si. Capen Ura de spt Cad civil italian fotoseste nogivnen de int indore), Cextul civil Onder fi ial onan Conform Jemientare oh ‘od civil op. eit. p19 ————ristl gh intreprinderea uit in domeniut juridie intern unui cimp semantic al acestei notiuni deja bine Probabil legiuitorul a preferat un cuvant profin pe « si opereze redimensionari semantice pentru o notiune mai cunoseut, Ca observatie generald, Codul civil nu teoretizeaza termenit sti, practic o apropri fara de dest penta doctrins’, Accea de a accepta noi sliintei juridice. Ancorarea in cotidian si in Timbajul comun asi mare la neprofesionistii dreptu a dreptului, de ase {ui in mijlocul multimii, nu in altarele slujte de doctrinari, este un deziderat mai veehi al tuturor legivitorilor. O asemenea abordare ar fi credibilt doar in cazul ereatiilor mative concentrate, O Lege « celor dowisprezece fable putea fi expusa muljumii in forul roman, Pentru un cod de anvergura Codului civil prezent ar fi nevoie insd de citeva sute de table. Desi are si-1 innobileze juridie decat ii nespecialisti ai Codului si y ferment. prota e 8 aceasta ar fi si invitatia © aderenta: mai ri, Tendinga de .secularizar nofiunen de temelie a noi construcii comercale,leguitorul in este con- secvent cu nofiunea de profesionist, Parle speciale ale Codului civil prefers si folo- seasci in, mod altemativ sintagma de inteprindere si wexercitial ativtati unei intre- prinderi™ cand se referd de fapt raporturile juridice la care iau parte profesionistii Nojiunea de intreprindere este si ea une fundamentals pent noul drept comercial Ca si codurile din care se inspird, Codul civil preferd st nu o defineasea in mod explicit, Ficdnd din ea una din acele nofiuni neineorseate ino definitie rigid, avind mereut foe de evolutie in domeniuldreptulu. Notiumile de activitii economice (,profesionale") respectiv comer sa prestiriservci! mw mai au 0 inedreaturd conceptual esentiala in noul drept comercial, Renunarea la sistemul autonomied dreptului comercial si ta obiectiv de reglementare anscmnat abandonarea une institu juridice funda reptului comercial vechi, actele si faptele de comers, Exisienta acestei nojiuni in nuumeroase izvoare normative a Rieu ea legiuitorul so inlocuiasca eu cea de ,aetivita de producti, comen sau prestiri serveil Cu alte ewvinte ne aflam doar in fafa unui substitut fird importansS juridicd. Aceste activitgi .profesionale” nu mai au o tare si nu mai joacd un rol central in delimitarea dreptului comercial fas de dreprul civil rivitapi de productie 28. Comertul si comerciantul. Din punet de vedere terminologie este de sem- halat obstinatia cu care legiuitoru! inlaturd notiunea de comert si derivatele sale din creatia sa normativa. Realizénd o reform in domeniul dreptului privat legiuitoral este preocupat in amanunt de inlaturarea .urmelor” fostei reglementari dualiste. De aceea, exceptind sintagma de .segistrul comertului” (usor de societitilor), morfemul comert nut apare decat in zona contractelar speciale uns Uurme de exprimiri arhaice (.circuld in coment”) (Caci a gindi inseamna a nu injelege... Lumea nue facut ste gindesti fa ea’ (A gaindi inseamna a fi bolnav la ochi), Ci sa o privest si sd intr in armonie eu ea”. F. Pessoa, Opera poetic, Ed, Humanitas Fiction, Bucuresti, 2011, Caviro, Paznioul turmelor,p. 69. Art, 1446 (prezumtia de solidaritate) gar. 1523 (Intrzierea de drept in executas zatilor comerciale) C.civja este mai degraba eronata, Com ontii sunt notiun puterni in constiinta subiectelor de drept, notiuni folosite de altfel in tot sister hhormativ ramas in afara operei unificatoare a dreptului privat intr-un mod premonitoriu pnts evolutia dreptului comercial roman in contextul pledoariei sale pentru un drept a afacerilor profesorul Y. Guyon! vorbea de tendin ‘0 devalorizare a dihotomiei comerciant-necomerciant si inlocuirea ei una noua. a ficut acest pas Ia nivel terminologic profesionist-consumator, Dreptul roman Profesionistul si negarea sa, neprofesionistul au Iwat Locul comerciantilor cel putin in textele normative. 29, Rolul doctrine’ in fixarea noului domeniu comercial. in privinta noilor ‘mai finndamentatd exprinare 1 cea a prof. Stanciut © economia sau comercial (intreprindere ‘eprinderea civila (Intreprindere lipsiti de (economicd) repre~ bord te rminologice D. Carpenaru’ care distinge intreintreprinde Al caret scop este abjinerea profitului) si scopul obtinerii profitului). Mai departe. intreprinderea comer Zinta criteriul pentru deternsinarea ealitatit de profesionist comerciant ( hulu comercial). Odata fixata (nova) notiune de comerciant, actele juridice comerciale actele savirsite in scopul exploatarii unei intveprinderi jate. ny noua delimi- tare conceptual vor fi acte juridice comerciale’ mumai acele acte juridice aferente cexploatarii nei intreprinderi comerciale realizate de o persoand (© astfel de abordare are avantajul revalorifiearii_unor termeni juridici elasici comerciant, acte juridice comerciale si delimitarea clari @ noutui drept comercial Dezavantajul abordarii este tocmai acela c& minimizeaza .revolutia™ normativa intentionati de legiuitor. Construetia conceptuala prezentata foloseste not ual context normativ, remodelate semantic dupa reglen le juridice nentarea clasice redefinite prezenta Vechea leve comercial ~ Codul comercial ~ era criticabila pentru reglementarea eptelor de baza: acte gi fapte de si comerciant a substanta unei reglementiri sibiliniee pe al trebuie si-si foloseased si mai intens foarte concentratd a con Doctrina a fucrat mult timp pentru 2 ada alocuri. Se pare cit adeptii dreptului comer experienta in vitor: in dorinta sublinierii unificdrii dreptului_ privat legiuitorul a cueruniat ritualic dreptul comercial (prin eliminarea oricaror referisi fa nume! al) gi sa straduit sé ascunda et mai bine ental ct mai mult speciale privitoate la exploatarea unei intreprinderi pe care le-au imprint in tot Codul, Doctrina viitoare primeste astfel 0 sarcind de durata care va face din dreptul comercial domeniul cel mai disputat si creativ in viitor dave: as ¥. Guyon, op. cit. p. 1034 StD. Clin ope cit,.p. 32, p- 399, 400, Odatt cu intearea in vigoare a O.U.G. nr. 79/2011 si autoral indi ‘liminata normativ, dar contractele privind ptul comercial in conditile noutui Cod eivi, in CY ne. 10°2010. Tratat de drept comercial romén. Conform noului Cod civil faptul e& notiunea de conivucte comerciate x2 0 institugie & noului drept comercial care adund actele nisi comercianti tind mai este folosts i notiunea de eoniracte profesional. A se Ed, CH, Beck, Bucurest, 2011p. Iimvoducere in dreptul contiactelor protestonaProfesionisial 5 intreprimderea fn dvepral comercial 35 30. Critica noilor concepte. Din punet de vedere semiotic al teoriel semneto fimbajului, un procedeu de redefinire rapida a unui s 5 tilizat sreu de tealizat, Un sem este destinat receptrii rapide gi eliciente de cat Sai; visul oricdrui locutor tind acela al credrii unui adevarat raspuns pavloviar entarea imediat, chiar subconstientS a realitiit reprezentate, Luerurile se intimpla aseminitor cu conceptele, universalile. Chiar daca nu ne intoareem ta coneeptia medieval (Carta universalilor) a realismului (wniversalia sunt reaia) webuie 53 fdmitem cd universalile, conceptele, caut® sB-si asume un continut cat mai bine delimitat, Esenta lor nu poate fi alverata fara compromiterea intregului concept. Din aceasté cauzd alterarea substanjel lor le altereaza si perceptia Daca am aecepta cd realitatea, ca gi limbajul fi uyor sd facem 0 noua conventie in privinta continutului conceptului. Atunei conceptele de comerciant #1 acte comerciale ar fi retnedreate din punct de vedere al substanfei cognitive si utilizate in noile coordonate definite terminologic. Legiuitorul {inde insd, prin reglementarea sa, Ia ostracizarea chiar a notiuinii de comerciant. de comercial. Aceste nofiuni sunt ocolite cw obstinate in toatt opera legislativa face loe creatilor favorite ale legiuitorului: profesionist, intreprindere. Alegerea nit este una tocmai fericité, Niciun sistem de drept european nu are in vocabularul de concepte fundamentale termenul de profesionis. Sistemele de drept de referin{a ale dreptului european (francez i german) rman ancorate intr-o abordare autonoma a dreptului comercial in care notiunile de comerciant si fapte de comert teprezinta conceptele de baz. Inventia avtohtond, de profesionist, ne departeazt de limbajul juridic european, aseaza un obstacol artificial in calea armonizarii cur dreptul european, Notiunea de intreprindere este inte-adevar una prezenta in terminotogia juridica europeand. Dar aceastd notiune are acceptiuni diferite in dreptul comercial francez (find o fapti de comert obiectiva) precum si in dreptl italian (unde de altel nu este definita ditect, ci prin nofiunea de inereprincaror). In dreptul roman notiines este una in parte compromisa tocmai de realocirile conceptuale repetate in timp. Sistemul clasie comercial cunostea intreprinderea in spiitul francez (laptd de coment obiectivay; perioada comunisti a confiseat termenul in interesul definitii formelor d corganizare economici bazate pe proprietatea socialista, etatista: perioada poste comunistd a redescoperit termenul odata cu revitalizarea Codului comercial gi a definit ulterior in reglementiri mai recente (O.U.G. nr. 44/2008) fn coneluzie, intre .jnnobilarea” juridica a unor termeni profani, aga eum este notiunea de profesionist siredefinirea unor termeni eu larga acceptare juridie® am fi inlinat spre teza a doua, dar nu putem ignora litera noii reglementar in tree este destinatarit sunt simple convenfii acceptate!, a 1P. Culia, Jocul de smarald, Ed. Policom. lai,Capitola I Profesionistul 31. Profesionistul!, Cel putin la nivel declarativ profesionistul este notiunea fumda- mentala pentru delimitarea unei ramuri speciale in cadrul dreptului civil. Simpla c intte profesionisti si neprofesionisti releva are scopul de a decreta citatea separatie pe care juridice distinete. © att profesionistilor eat si raporturilor juridice legii ap! ntre acestia si orice alte subiecte de drept civil Codului civil profesionistul exploateaza o intreprindere. respectiv exereitd Confer in mod sistematic 0 activitate organizata. indiferent daci are sau nu scop lucrativ Activitatea organizats acoper’ producerea, administrarea ori instrainarea de bunuri sau prestarea de servici Prima versiune a re finald a tost preferata exprimarea de .scop luerativ” pentru a stabifi o demvarcatie inutila atutii sale ii este indiferenta, conform Codului, in mod fit ins in forma lementarit 2 fa scoput obtinerii de pentru conceptul de profesionist: aceasta calificare. Aceasti redundant’ va diuna scopurilor rez involuntar legiuitorul fixeaz o dite ent per specii aparte: profesionistul care exploateazd o intreprindere cu scop Iucrativ. Specie are delimiteaza un domeniu pe care legiuitorul i! dorea sters: noul drept comercial. in st fel. in mod ironic, stréduindu-se 8 stearga cat mai bine delimitarea obiectului ddreptului comercial legiuitorul sfirseste prin a face si mai clare finite de demarcatie, ea e strdduinduese s8 steargat micile pete de pe tema sa ajunge s8 le facd gi un geolar ca mai vizibile efinitia are un ascendent exploatarea_unei 32. Surse normative de inspira canadian (Québecy’. Acest text definest exercitares de una sau mai multe persoane a unei activitati organizate, fie comer fic necomerciala in natutd, constind in productia, administrarea sau instrainarea de fctate sau prestarea de servieit, Notiunea este trata strict in materia solidaritatit fatiilor si se opreste aici. Nu introduce nofiunea de pyrofesionist sat imreprinzdtor jar textul normativ va folosi doar aceasth sintagma, de exploatarea unei intreprinderi, e speciale aferente activitati economice pentru reglementarea unor raportut judi C. Gheorghe, Concepte ale novlui drept comercial: Profesionistul in CI nr. 4/2012, p. 214 Fart alin. (3) Civ art. 1525 alin, (3) Civ. Queébee: , The earring on by one ur more persons of an org nized economic activi, ‘or ot it is commercial in nature, consisting of proxucing. ry. or providing @ sorvice, constnates the carrying om of at risering 0 clematis foterpyive twarianta in linba eneza), Traducerea este chiar norma ronvandsea in dreptul comercial 37 Referinja din Codul civil italian priveste notiunea de inrreprinziuor!, de acela care exervitd in mod profesional o activitale oryanizati cu scopul productiei sau schimbului de bunuri sau prestarii de servicii, Oricum cele dou surse de inspiratie Codul italian si cel canadian, au afinitati comune, toate sistemele no centtate pe feza unificarii dreptului privat privind spre opera legisla relevat ative italiana ca spre un model 33. Caractere si cerinfe legale pentru profesionisti. concizia pe care 0 emana la prima vedere, ridied probleme de interpretare in privinta profesionistilor $i a intreprinderii. Din punctul de vedere al subiectelor de drept trimite la profesionisti (,Dispozitille prezentului Cod se aplica $i dintre acestia $i orice subiecte ast optica, un sul ja legea vorbeste de ler, sintagma folo- reglem raporturilor dintre profesionisti, precum si raporturil de drept privat”). Intreprinderea in sine nu va fi drept, pozitie rezervata pentru profesionisti, Cu rel na sau mai multe persoane” in explicitarea exploatarii intcepr sit la randul ei in definirea profesionistilor. Interpolind informatiile extease din fextul normativ se pot rejine anumite caracteristici pentru profesionist Profesionistu, persoand fizicd sau persoand juridicé, in definitia legala profesio- nigtii sunt tofi cei” care exploateaza o intreprindere. Din economia textului profesionistul poate include subiecte de drept .individuale”, dar si .colective™. Din punet de vedere al persoanelor de drept putem vorbi atit de persoane fizice eat si de persoane juridice ca subiecte de drept aflate in raporturi juridice guvemnate de legea civila, Aceasta dihotomie persoana fizieW/persoand juridica s-ar putea sa se dovedeasca insuficienté pentru caracterizarea completi a profesionistulti. Codul civil reglementeaza societatile (societatea simpla, de exemplu) ea forme contractuale, lipsite de persona- litate juridicd care particip uitul economic. in cazul acestora nu putem vorbi nici de 0 persoand fizied individuals, nici de o persoand juridic’ (in mod expres societatea simpli nu are personalitate juridica). Societatea simpla din punet de vedere comercial este mai mult decat o colectie de indivizi care pot fi tratati ca persoane fizice distincte. Putem vorbi in privinta profesionistului de un fertium genus: societatea estrata CU personalitate juridica, dar care este tralatd separat de persoana i de persoana juridicd in care nu se transforma societatea simpla). Sitwagia e fi asemanatoare in cazul gruputilor de societiti. Inexistenta personalittiijuridice pentru grup nu permite reducerea lui la un subiect clasie de drept civil. Pe de alta parte nici tratarea ca o colectie independent de subiecte de drept nu este conforma cu latea. Societatil, impreund, pot delimita un profesionist distinet” {in aceasta lectyrd nosiunii de profesionist ti poate fi indiferenta distineyia persoan: edfpersoand juidica. Ea cuprinde una sau mai multe persoane care exploate intreprindere in forma prevazuti de lege. Din aceasti perspectiva termenul vechi de intreprinzator avea unor conjinut mai restrins. Referirea comercialé clasica (in 1 de distinc " Codul civil italian, Cartea V, Titll prinzatotul: chi esercita profes rodusione o dello scambio di beri o di serv C. Gavalda G. Parleani, Droit Nexis Litec, 2010, p, 281 Capitolul 1, Seetiunea 1, art 2082 defineste intre- ata a fine dell nalmente un'ativtas economica organ affaires de Union Européenne, 6° éd., Lexisfizica care pe riseul propriu_ foloseste ‘fit din activitati comerciale, Char daca ia hirgt. Profesio- ere juridic intreprinzator priveste persoar 2 in seopul obtinerti de noua reglementare sensu! sat tren ermen cu cuprins semantic nevatoriicat anterior in Panes de ved fenurile de organizare arate. Acceptaren societies 1 Ot nist este necesard pentru asigurares nt de cal vigoare) fa orice product mentul ar fi fost adoptat d \ poate sa includa toa itate juridied) ca o specie de profesio fa toate categoriile de subiecte de -profesionisti). rd person rept, indifer plied legit civile acestor subigete (profesionisti sau ne a civil organi= nentarea de activititi economice organizate, Le: i economi 34. Exercitarea sistematicd exetcitarea sistematica” de activi Prevederea urmareste cumva reglen 4 la inteeprinzator ca fiind cel care exercita impune pentru profesioni ate de felul celor indicate normati italiana ante-redata. Codul italian se refer mod profesional 0 activitate organizata ecnuntand la notiuinea de faireprinzavor pentru cea de Pro cde o inovate per a ocof tautologa, Solu este Fost ru eztet de profesional. Scopul rezlementii este (sd ve trebuic realizata ca 0 profesiune racterul de stabifitale in vial pentra plasarea in fra earac yesionist Codut civil sintagme, ,sistemati’ Exercitarea activitatilor_econom ‘a putea vorbi de un proj jomice este in continuare esen! io. exercitarea intamplitoare, izolata de a atrage calificarea ca acelay obignuit”" pentra desfisurarea activitatilor econ idomeniul comercial. Per a contrari fe stablitate, de activitati economice, nu are capacitates profesionist a persoanei de drept Ca ain vechea reglementare comercial, aceast® def induce un anu indeterminism in practi’, Caracteral items al cea economice este un element de fapt supus probatiunl! i © rea profesionistulul sxercitirii de ditile leg procedurale eivile Decantirile doctrinare vechi in privinta »pro ved rematice” de activitati econon (profesiunea) se ivititilor cao ocupatie, ca permanent pe ca id, Caracterul ocazional sau ips nui element de stabilitate si de sigura traiul obisnuit excludea caracterul de profesie® in privinta profesionigtilor putem diferentia cin punctul de vedere calificdr (,sistemmatic") dupa tipul de subieet de drepr. rear in eazul societailor cu personalitate juriica este de #67 acestora set gomatica de activitai egonomice (cu Scop Tuerativy In cal acestor siunii obisnuite” pot fi reciclate nice, Aceast’ notiune © indeletnicire ea explicitarii .exercitarii sist nified savarsirea act 9 exercita o anumit’ persoa ancorare in getivitayile care el ry rebuiau sivargite 2 ‘od comercial, Actele de come de comerciant penta calitat Aceasta era fosmularea din ve {si in nome proprin) pene 8 a «6 profesiune obit persoana fz. Seb. Carpenaru, Drept comercial roman. op. eit. p73 Clowes nt X1/1190, aga ua fost modifict® prin Lewes Ps ar, 2872009 privind Cadul civil Legea nt. 71/2011) 31 Lees Pee010 privind Codul de procedurs civil (Lezea nr entra prnerea in aplic: penras panered i 776!2012), prevede cf innerciul 30 si dmreprintore fi de subiecte de drept caracterul sistematic este retinut chiar de le a probei, Societiile cu personalitate juridicd sunt Stiluiri lor reais otul doetrina eomerciala utind de sare profesionist ai dreptului com Incidenta activititilor economice gi exercitarea forma une’ profesiuni obignuite) nu au mul acest luert probabil nici in prezent, Aceasta a simtit © contine, dar este conforma eu societatilor cial prin chiar faptul eo lor at, sistematics (sub) aditionald si nu se va intany nevaia unei clarifieari pe sensul reglementiri: riseul intreprinderi nume proprit 35, Profesionistul sivarseyte activitati economice, organizate, i $i aici. ca gi in vechea reglementare ne referim la o condifie doar subingeleasa de soanei care exercita activitati organizate eiuitor. Calitatea de profesionist revine virsirea de activitati in numele altet persoane nu satisface exigenta rnume proprit. textului normiativ, © petsoand nu poate fi calificat’ ca profesionist daca mu savinseste activititile in nume propria, independent si pe riscul siu. Calitatea de prepus. salariat cte., pentru persoana fizied, va exclude calificarea acesteia pentru calitatea de profesionist. In forma prezenti a reglementarii sunt declarati profesionisti toti cei care dete, formulare care subliniaza asumarea riseului, actionarea in 2a explicita a acestei caracteristici rAmane totusi de interes si exploateazi o intrepr rnume propriv. Extrag tila pentnt studiul nofiunii de profesionist 36, Activititile economice exereitate de profesionist constau in producerea, administrarea orl instrainarea de bunuri sau in prestarea de servieii. in lipsa ate savirgite de profesionist acea le a activittilor or oful central pentru dreptul comercial din re nei delimitari cance notiune este detronata di Jementarea anterioar’ Notiunea este in pre: activitafilor economice: product special delimitarea notiunii de .administrarea ori instrainarea de bunuri”. Vedem e& ea este 0 transiatare de fapt a notiunii din Codul canadian care nu ate pretentii de regle. mentare comercial (fiind 0 reglementare fra aplicare nationals, cconcurenta cu o jurisdietie diferita, de common kav, reglementan domeniul comercial, kisat in competenfa nivelului uniform, Federal, de reglementare) Aceasta nofinne acoperd de fapt domeniul economic al .comertului in sens restrins, una pur economied, delimitind cele trei domenii elasice ale ‘omer si serviciile. Nu eredemn ca i respectiv interpunerea in circulatia marfurilor drept, administrarea de bunuri poate ft priv civil referitor fa ,administrarea bunurilor altuia™ al acestor activitati face inutild steidania unei delimitati mai stricte a notiunit ‘Trebuie semnalat si caracterul nediferentiat normativ prevazut pentru bunuri. Este stint caracteristica reglementarii trecute care excludea din domeniul dreptului ! si din prisma titlului nou din Codul insd caracterul voit larg si nelimitativ titi cu Scop lucrativ subiestele de drept se pot asacia si constitu Vvederea desfigurdrii de ati tar. |) olutia era explicit sub imperiul Codulut comercial ¢ tle comercial (de la acea data) se nase comerciant iar persoanele fizice devin comet An, 792-854 Cav, Carteaa a, Tit V 7), Doctrina afiema cianultatile moderne in mportante de 1 bunurile imobile! si dif comercial operatiunile av crea obicctut Fostului drept comercial asupra aeestel catego" activieatile Thee in acest punt reparatia necesara nentarea prezen profesionistior nu eunose limitare in privints dobiectului lor 47. Profesionistul exereits activititi economice et $e0P 1 declararea ei ca inde- iv sau cu Scop neluerativ. Notiunea de profesionis! este una foarte TarBa P sta de scopul urmrit, in acest mod in interiorul prof Je care nus urnxtrese un scop_patrimonial (asociati traditional dincolo de granifele comerc sionistilor se sitweaza penden si formele non-profit”, fundafii ete.) precum $i ua er profesfonisti, acivitati de invatamat ete icy aceasts dihotomie este esentiald pentra trasarea Bratt! noului dreptul comercial. Profesionistul care exeretd activititi economics © finalitate pstrimo~ niall (profit) este cel care acoperaintreg domeniul dreptului comercial prezent. La fel vie pine se_ poate imagina un drept al profesionsatiior cae! intinde la toate raportrile jriive Ia care participa acestepersoane, incli2 xl deci $i formele fara ceop luerativ, asa cum igi doreste Legtuitoru Codul civil a incereat o clarificare terminologic® pr vin favoarea nofiunit, considerata mai juridied. de ~lucrat De Wel leuiuitorul isi propune o unifcare terminologicd general Po substituirea conseevent a ternenului Scop patimonial” eu seop Incraty Shin pet de vedere al drepuluicomparat, Code canadian foloseste pur si simplu notiunea de comercial, pe care 0 fixam si noi granitele dreptului comercial. ¥ renuntarea fa scopt! econo ramponeazi si o evite, Tinand cont ¢ chea notiuine at fi fost mai indicat 438. Profesionistul exploateazi o intreprindere. Lege comerciala vorbeste tee este aponajul juridic ab intrerindesi™ Introducerey sale nareprindere ne face si studiem aetivitatea organiza in interiorul activitate 0 acestei notiu acestei form e juridice noi si fapele de comer obiectve, de ip imnerp Tormelor cu finalitate pentru simplificare chiar gi acesta Tart 3 pet. 1 si 2€.com.(abrogab (actele GGreutatea coabitari in cadvul atv cits si notin tat side legiuitor. De ace tive nota de profesonist strict pentru actiitthe ir combaterea intrzieni io executarea ob aed din contracte ineheiate intre profesionist $1 ‘ct 2 defineteprofesionstl co orice persoun prindere eu Scop Tusrativ T2011 pentru: pumerea in aplicare a Legil nr. 287/2009 a celor nelucrative este sesiza foloseste pentru unele seo Tucrative. Legea nr. 72/2013 privin ior de plata a unor sume de bani re2u fe acestia gi autoritfi contractamte. A fizicd sau juridicd care exploateazd o Art 212 alin, (4) din Legea privind Codul eiviCapitotul 1H intreprinderea 39, Nofiunea de intreprindere. Notiunea de intreprindere este strict le Codul civil de cea de profesionis. Stilul de definire este insa conde Din punct de vedere logic vedem c& profesionistul .exploateazao intreprindere”, i exploatarea nei intreprinderi“semnificd .exerctarea sist zate” lueru care ne indeamnd lao simpliicare imediata ~ de tip algebrie ~ respectiv profesionistul este persoana care exercta sistematie activi (economice, asa cum sunt redate de text), © Coneluzionind, nojiumea de invreprindere nu este de fapt definitd ditect gi in al doilea rind ea putea foarte usor sa fipseasea daca aplicim un algoritm tipie rezolvasii unui exervtiv. matematic elementar (respectiv ,exploatarea intreprinderi", elementul necunoscit, este inlocuit cu valoarea sa, cu explicitarea expresd a termenutui, .Profe onistul” este expresie logica (functie) cu 0 necunoscut, .exploatarea intreprinderii™ Necunoscuta este explicitatd imediat. Expresia logica este ex forma finala, in eate .exercitarea inireprinderii”si-a gasit exprimarea prin explicit conceptulti in economia normativa a materiel introducerea termenului de intreprindere poate fi considerata chiar redundanta, Folositea Iui de citre legiuitor obliga insé la explicitare ta extragetea confinutului nofiunit in contestul celui deja vazut, al nofiunit de profesionist sicriptie natied de activitati ot at In conse 40. Delimitiri anterioare reglementarii Codului civil. Teoria comerciala cunostea notiunea de inrreprindere in contextul conceptului bine delimitat de cer si opr de comer}. Respectiv doctrina identiticase in mod evasi-general trei tipuri de fapte de comert obiective (acele acte juridice enumerate normativ nelimitativ): de tip interpu- here in circulatia marfurilor, de tip intreprindere si de tip conex. Chiat in acest contest. © definitie juridied lipsea find in general complinita de perceptia termenuiu in doctrina economics inireprinderea este definitd (si in pres social; ca 0 organizare autonomit a unei activitat, cu ajutorul factorilor de pro (fortele naturii, capitalul si munca) de edtre intreprinzdtor, pe riseul séu in so efectuari de activitati economice (comerciale) si implicit, a objinerit de profit Continutul economic este relevat de teoria economicd a factorilor de prod fortele naturii, capital si munca. Confinutul juridic trebuia extras din organizarea grupul social, asumarea de catre intreprinzitor a coordonarii intregii activitati si "M. Juglart, B. Ippolito, op. cit. p. 138. inteprinderen este un organism social, indepen din punct de vedere social cares propune producerea de bunuri sau servcit pent pit in scopul obtneri de prattfei activitati gi din scopul care se identifica cu scopul actelor si plicit a riseului ace ner}, obtinerea de profit 441. Codul comereial se sprijinca in mod vizibil, in enumerarea faptetor de aniziri speeifice erau transtatate in intr not factor? particular, Intreprin: pe notiunea de inmreprindere, Astfel de o ptul comercial, fard.a fi necesard verifiearea ur meraite de Codul comercial puts piutite in dow) grupe. dupa obiectul derile lot: intreprinder faceau parte invepri voductie (industriate), din ¢ wile de prestart de fabriei gi mamufactura le de spectacole publice, servic ntreprinde’ Comisioane, agenti st ofieii de afaceri.intreprinderile de editurd, imprimerie, ibravie si biecte de arti, intreprinderile de asigurare, intreprinderile de ¢ construct sii jerile de intrepsin pozit in docur Forma inteprinderi eta in acel moment nucleul ee! mai pronunjat din punct de vedere cantitati al faptelor de com pade mari de aplie 42. Perioada comunista. care s-a intercalat intre cele doud pe comercial (1864-1948 si 1990-2011), a utilizat putemic notiunea de lor economici bazati pe prop care a Codulu rindere (sovialist&) prin ctearea operator ea de stat, singurii prezen impregnat cu principle economiei socialist etatiste, pent a prezent. in mod ironic tendintele prezente de ,suprimare” a dreptu tin corespondent perfect in dreptul .economie” al acelei pevioade. cesei perioade este prea in economite. Dreptul economic al pittea fi valorificat in comercial isi au ale privind intreprinderea, Perioada recent mai eusnoaste 43, Reglementiri spe prindere. Este vorba de o detinitie mportant in explicitarea notiunii de a este activitatea economic’ desfasurata , fork de munca are. a intreprinderii, Ac matic, combinand resurse financia fe, pe riscul intreprinzatorului. in anizat. 4, materii prime. mijloace logistice si informati e de level. Continutul nofiunii urmareste conturul deja Infel si notiunea de manent si sis ceazurile si in conditile prev jor de etre doctrind. Acest izvor normatiy defineste fizied care organizeaza o intre ita de noul cod, respectiv .persoan Raportat la nou! Cod imireprin: prindere econom onistul persoand fiziea intreprinderea devine o notiune d ni in prim plan, cu intdietare fats de cea ¢ atorul este practic profesi: reptului comercial, agezati de nous profesionist’. Din punet de vede e tot recentudm din nou prevalenta profesionistulu cel care rn treprinderea sa de care in mod indubitabil este legat. timpul subiectul de drept, nu i ©.UG. nr 44/2008 privind desfasurarea activita prinderile individuale s) intreprinderite familie, modifies snomica ~ activitatea econ nizat, permanent gi sistematic, com binind resurse financiare, forja de muned atrass, mat matic prinzitoruli, in eazurile gin conde previzate de lege renin Tratat de drept comercial roman. Conform aoulwi Cod civil, ep. wu, Drept comercial, intreprinderea, op. ct izate, in intreprindere ie desftgurata in momercial 4a Profesionisiul st imeprinderea in dre nut foloseste in mod unitar notiunea de intreprinidere si cu 4.0 defineasea in mod unitar. Domeniul concur SEE (Spatiul Economic European)!. protocolul 44, Dreptul europe: atét mai putin se siraduieste (9 exceptie, Asttel, Acordul privin 22, defineste intreprinderea ca comerciala sau economica™, O as din partea Curtii de Justitie a Uniunit pentru a ajunge la o acceptiune viabilé din punet de vedere juridie Jurisprudenta europeand a a Forma din trtat. Decizii suecesive al Curti de Justitie a Uniunii Europene au st stei notiimi ji este indifergnta structura sau personalitatea juridicd (cu refer entitati fara personalitate juridic8), sau perimetrul juridic (ct re societati) sou finaitatea sociaia a activtiti (cu referire la natura publica sau p singurul criteiu valid fiind cel al exercitari activitatii comerciale (ofertei de bun servieii catre piata) in dreptu! european notiunile de intreprindere si socierare sunt ancorate strict in domeniut! lucrativ (patrimonial), notiunile nedepasind granita catre activitatile fara scop Iwerativ. De altfel chiar acest element fine de esenta notiunilor. Domenittl comercial — formulare de care legiuitorul european nu se fereste deloe ~ este zona in care evoluea intreprinderile in accepriunea europeans. ind orice entitate care exerci activitati de natura le ajutor formulare avea bineinjeles nev igat constant la aceast nofiune destul de imprecisa in il e& Tinand cont de vocatia de izvor com ivil (adevairaté ,constitutie civils”), de generala aplicabilitate n definirea unui termen al Codului de o k la exter, Cum aceastd lege (O.U.G. nr. 44/2008) este anterioar’ si special fajt de Codul prezent. vocatia generala a Codului civil obligd la interpretarea termenilor in acord cu substanta sa, fra sprijin extern, De altfel normele de punere in aplicare a il se ocupa de acest aspect, de punerea in acord a noului Cod eu carpust! normativ existent Privind spre notiunea de exploatare a inireprinderti retinem faptul c& in ea este 0 activitate organizatd cu scopul producerii sau comertului (adminisirarea sau ‘nstrdinarea) de bumuri sau prestarii de servicit (indiferem de finalitatea lucrativa sau Fe speci Codului ei eprinde- nelucrativé), Din aceasta perspectiva intreprinderea este o forma de o omice particulare, operata de profesionist. Asa cum am subliniat, din economia ‘extului rezulta cd profesionistul este subiectul de drept, partea din raporturile juti- dice guvernate de legea civild, persoand fizicd sau juridiea itatii eco nizare a Acordal privind Spatiul Economic European (JOCE L 3 ianwarie 1994, p. 3 si Gazeta Oficiala EFTA) reprezintd acordal dine rile UE si cele ale AELS (Asociatia Europeana a Liberului Schimb ~ mai putin Elven), Art, | din Protocolul 22 la Tratatul privind SEE (hyp: secretariutefa int ~ media Documents legal-iexs cea the-eeaagreement Protacols%20o¥s2Mthe%204 greement protocol 2p. CIUE, C4190, Hofer sat: Mucroiron, Hotdratea din 23 aprilie 1991 (inp: eurta wr opa.eu juris show PUfjsf?text=&docid=97 J 09e pagelndex =0eedoclang-ENémode=lsted ir &ocefinsu& part= ldecid=70412), & se veden $i C Guvalela, G. Parleans, op... p. 2822 EES ES SS EET RAE SS PN cx | j | my Dept comercial romin intreprnera. in mod logic. mu este a Insts subiectul de drept ci forma de a ales-o. Acesta exploateazi intreprinderea. consti nizare pe care profesionistul shan in forma paticulard de organizare aleasa. In acest context potem decela intre iutreprinder individuale si colective. inclusiv societitile cu personalitate juridics Societatea cu personalitate juridica (Fost .comerciala) este .profesion Terminologia Codului. care opereaza o intreprindere ce imbracé forma de o ietGuil) (comerciale), Putem vorbi deci de societatea eu personalitate sia ea despre un tip de intreprindere, cao forma de organizare fra st ne referim, 4 insdsi (Subject de drept) pe care trebuie st o echivalam cu la persoana juridi profesionistul (pers ride), este forma 46. Caracterele intreprinderii, Ceca ce tine de escnta intreprinderi anit, modul de folosire a factorilar economic pentru atingerea seapulul propus rile constante la nofitinea de inireprindere trebuie S8 aiba tot timpul in vedere Toptul ef notiunea nu impli subiectul de dept. Cet care particips fa raporturile juridice sunt profesionigtii, mu intreprinderea, Aceasta realtate face ca nothinen oe seprnetere din Codul civil prezent si implice obligatoriu exist Practic dincolo de profesionistul care participa la circuitul econos aie nieio relevana din punct de vedere legal. Nici legiuitorul nu este consecvent cu propria sa notiune atl inedt adeseoriomiteprofesionistulfolosnd exclusiv notunea sata profesionistulu Fntreprinderea nu ccomuna de intreprindere. ‘Oreanicarea activitiqil este de esenfa intreprinderii, Fats de modul cor ‘pur economive care adauga la intreprindere id raporturi juice specifice) si dimensiuni re, forta de mune’ atrasi, materi prime, 6 conformatie par treprindert entrat de reglementare ttebuie s& acceptant vi pe dit tehnico-eco! mijloace lo fora intteprinderit, Referirile Ia fortele de sunt si ele posibile. Inrepr iumea sociala (inclu tice si de informatie sunt si ele elemente care da roductie intregese imaginea .detea este un sistem complex care ji. © pozitionare optim in medi Abordirile sist ‘atingerea unui echilibru cv factorli exter omic care séei permits profesionistalui Seapul intreprinderii este unl determinat, Intveprinderea isi propune realizarea, rea scopurilor sale ior de producere, administrare ori instrdinare ezevvat intreprinderii este manifesta, chiar dact i neexplicitat deosebita), in functie de clasele mari sanizare ~ de productie. de servieii ynigatd, a activi ave de servicii, Limitarea scopil rctivitatile rezervate acesteia par destul de larg Se poate decela (Fira o importanta doctrines ire intreprinderi ~ ea forme de of wre de bunuri) si de pres de activitat de comert (administrare si instr Ant TLS Codul civil italian (art. 2195) civtatle comerciale, acele actvititi care activitati e interp- xpliciteaza ‘nueprinzaori in registrul intreprinderilor avvay obligatia de inregistrare pente sod ca scop productia de bumuri si serviei: 2) activititi de ite ivitti de transporturi pe uscat, apa sau sy actiitai snare sa de asigurari; 5) aetivitati aniliare eeor anterioareProfesionisanl yi fnveprinlereu in deeptal comercial 45 ‘wnelucrativ. Notivnea de inmreprindere este una mai larga deedt 4. Extinderea si in domeniul nelucrativ obligs fa delimi inderile cu finalitate luera 4 si cele Fird sep Kuerativ ‘ntreprinderile cu scop Tucrativ port fi denumite intreprinderi economice! s eomerciale si aleatuiese baza noului dh Tintreprinderi individuale si iuureprinderi © exploataté atat de 0 petsoand fizied eat si de o persoani five. O. intrepr poate fi juridie’. Dupa tipul de profe- nderile individuale si cel sionist rezultat pute decela intre intrep) 47. Profesionistul care eyploateazi o intreprindere economies. Comereiantul, Din notiunile de profesionist $i intveprindere se desprinde specia profesionistului care jprindere economic’ (comerciala)’, Raporturile juridice care s. giturd cu aceasti persoand dau intregul continu af noulti exploateaz’ o i sail care S€ pot naste in | ept comercial rept c Dreptul comercial este ramura de drept civil care cuprinde totatitarea normelor ve in care wnul saw ambii subject sunt juridice care reglementeacii raporturle jun profesionisti ce exploateucéintreprin Penis conciziune putem vorbi de profesionistii care exploateaza o intreprindere sau, mai aproape de scrupulele Codului, de economied ca despre comerci profesionisti-comercianti Legea de punere in aplicare a Codului civil are in vedere existenta raspandita a nofiuni de comerciant in toatd legistatia speciald in vigoare. Pentru solutionarea acestei situarli legivitorul indica preferima sa viitoste pentru notiunea de profesionist care include categoriile de comerciant, intreprinzdtor, persoane autorizate si desfigoare activitt ee sau nate! Nofiunea de conerc trarii in registrul comertului® fes iy este echivaiatd cu. persoanele fizice sau juridice supuse Nici aceasti echivalare nu poate zat astfel ine ant este expli ccorpul unui izvor ormativ particular, acesta isi pastreazd, pentru Zul acelui act, definitia tegala le cate ori termenul com respectiva’ Notiune deja existent in O.U.G. nr. 44/2008, in aceasta forma. SiD. Carpenara, Tratat de d p 31-33 rept comercial roman, Canform noului Cod civil, op. eit, * Aceasta este gi abordarea de drept italian, considerat un exemple pentru sistemul nor- ‘mativ al unitaii dreptului privat, treprinderea comercial este specia proeminent si baza eeptului comercial. A se vedea 1. Costagliola, Compendio di Diriero Commercial, 5 ed, Maggioli Editori, 2013, p. 39 "Art 8 alin, (1) din Legea nr. 71/2011 pentru punerea in aplicare a L privind Codal civil “Ant 6 alin. (1) din Legea nr. 71/2011 pentru punerea in apticare privind Codul civil, cu trimitere la art, | din Legea nr. 26/1990. Solin este atasa de actele normative de implementare a dreptului secundar european, ia principal, Tocmai lipsa de uniformitate terminologica Ia nivel european face ila explicitarea termeniloe pentru scopurile reglemeni3ri. Transtatan directa in dreptul intern a unor asemenea directive conduce la aceasta situafie neuniforma exemply, toate actele ormative din domeniu! protectiei consomatorilor (Legea nr. 193.2000 1287/2009 28772000 european s8 purceafe clavificdri, pentru stiinta dreptului comercial notiunea de exploateazi 0 Dincolo dk profesionist comerciant (profesionistal care nicio confuzie cu termenii vechi mdne utili si mu ind! respectiv profesionist. ent onomied (comerciala) in conformitate cu reglementarile legale : ; astfel de inteprinderi : f jonisti 1 consumatori, Lege ele inch tatoare 51 publicitatea comparativa. Legea nt, privind clauzele abuzive din contra te intre” prof ar, 158/2008 privind publicitatea ing privind combaterea practcilor incorecte ale comercianlor fn relatiacu consumatori si armmo- imentévilor ctv legislatia european privind protectia. consumatorilor. 0.6. ccontractelor la dis+ si definite (traducere europeana) a comerciantului Prin comereiant se infelege orice persoand fizicd sau juridica autorizata care, in tem Sub incidenta prezentei levi, actioneaz’ in cadrul activitai sale comercial. industriale sau de producti, antizanale oti liberal, cit si orice perseand care actioneaza in acelagi seop i 1011, aprobata prin Ls hnumele sau pe seama acesteia”. in temeiul art. M1 din O.U.G. i Termenul comerctant este inlocuit eu termenl de projesiomCapitotul 1V intreprinderi economice indi iduale si colective 48, Specii de intreprinderi'. Codul civil nu se ocup: tic de teoreti zarea inteprinderit sau de decelarea speciilor acestei notiuni. Nereglementarea notivni se inscrie in tendinfa normatiya declarata de deres reiald. De altel ‘au! izvorul normativ in acte exterioare Codulu civil. Re comerciale, privind societatile (cu speciile de intreprinderi mhentirile privind formele de desfasurare aactivit personalitate juridica), precumt si izvoarele derivate de drept european (r tfirective) sunt izvoarele folosite pentru sistematizarea materiet intreprinderilor ‘Cercelarea intreprinderii are mare importants comercialA fiindea aceasta da continu conceplului de profesionist, In functie de intreprinderea exploatata este stabilit practic final condiiile privind accederea la ealita- regimuljucdic plicabil profesonistlu. tea de profesionist si obligayile speciale ale aestuia se raporteaza la tip de fatreprin~ dere exploattt Fimparirea intreprnderilor fn individuale si coletive nu are un suport normativ expres, dar permite observarea nor tipur dfeite de comercianti. Asocierea in ve desfiguriti aetivitatlor evonomice a reprezentat din tideauna o treapta superioara. © solisticare 2 relfilor economice. Alaturarea mijloacelor gi a capitalului in difeit forme juridice a fost droml urmat penteu cresterea competitivitatii economice $i impunerea in fata concurente. Intreprinderite colective prezint in mod! asteptat, wh nivel de reglementare mult superior activitailor desfagurate inv individuale Seectiunea 1. intreprindel -a profesionigtilor individuali a cunoscut un izvor legal exterior Codului civil (si anterior acestuia). O.U.G. nr. 44/2008 a repre- Zentat 0 noutate in dreptul nostru comercial prin asumarea explicitarii unor notiuni sensibile la acea dati: intreprinderea (si intreprinzatorif, patrimoniu de afectatiune ete ‘Aceste nofiuni sunt preluate de Codul civil in prezent gi fixate (intr-o forma apropiati) in corpul stu de reglementari. 49, Izvoare normative. Reglementa 30, Persoana fizicd autorizatd (PFA). in viziunea legit persoana (PFA) este persoana abilitata si desfagoare orice forma de activitat e, folosind in principal forja sa de munca”, Regimul PFA. * C. Gheorghe, Concepte ale null drept comercial inteprnderea, in CS nr. 7/2012, p. 331 [Notiunea va trebui sa se raparteze sila notiunea de fuentori independent. aga cum sunt definti acestia de art. 2 lit a) din Directiva 2010/41/UE: toate persoantele care exercita 0 ac vitate lucativa pe cont propri, in conditile prevazute de dreptulintesn, Acelayi act normativcu alte tipuri de intreprinderi inves forma prezenti PEA poate t individual de mune incheiat in condi iile sale eu patrimoniul de afee tiunea a forme de activitate calizate de an ile leat persoane, cu contr PEA rispunde pentru oblig nstituit, iin completare, eu intr ume, dacd acesta a vtrimoniul sau. Lege proprie de organizare ‘comerciant sau fipsa acest ‘dena procedurit simplificare pre ii de Cod + cali in privinta persoa- ficea distinetie dupa cal azute de L insolvente! ~ rei, fixind in acest fel si inc er 45/2006 privind provedura insolvente (supusil ebros O.U.G. nr. 91/2013) in prezent, disparind aceasta distinctie subieet al proceduri insotventei, In aceasta situate ¢ es vidual se estompena, ramanand protic un singur iP de ore snizare a intre- 1 calitatii de comerciant, PPA apare €8 fiferentele dintre PEA si intreprin~ prindetii PRA i inc i (deces). prin V istrul comertuli) prin disparitia inregistearii® si prin zh activitatea’ si este radiata (din nfaacesteia, in conditiile radier persea faliment. srizatd mai contine @ limitarea impor nw poate fi multiplicat: res niet stat rntarea privind persoana fizic® auto activitati fieat de int i de desfasurare tant, O astfel de forma I ate avea cate un singur cer pectiv © persoant po juridie PPA in acest md itatilor economice este preintéiny atiune afectat desfisurdii activitatit ectate divizarea patrimoniulu persoane! in mai multe seen! 4, Persoana figicd va putea prezenta Un sub forma persoanei fizice patrimoni de afee autorizate smentata de Ie registrul comertulti al st intreprinderes individual, lteprindres individual qu dobindeste personalitate juridica prin iar gional persoana fizicd titular al intreprinde “ari sale in registul comertul, distinetie mash Cire “tugtorul persoand fizicd, in organizarea inteprinde ‘dual de mune’ si poate colabora ct jai unor intreprindert ind alte persoane juridice. istrare in e era deck individu intveprin comerciant de Ia di cobiect in prezent, $i intre ja terte persoane cu contract ind zatori persoane fizice titul nderi familial sale, poi alte PRA, ct alfi intrepr dduale sau reprezentanti uunor intrepr pentru efectuarea de act Saree utara a inteprinderi individuale (profesioninty-co erciant) dae: réspunde pentru obligatiil eer sican completare cu intreg patsimonitl. far in ca de insolv procedurii simplific nr. 85/2006, cr modificarite ulterioare acesta a fost com ie cut patrimoniul de nta va fi supust te prevazute de Leg Tementarea situate’ sotilorisotitor wer tiva protectiei sociale si egalitui de tratament TUG. nr. 44/2008, modifica prin 0.U,G. nr. 46) An 20 din O.U.G. nr. 44/200 Art 21 din O.UG, nr, 44/2008, ‘rt 25 din Legea nt. 26/1990, Art. 14. alin. (1) din O.U.G. ‘european impune 1 2011 incepand eu 19 44/2008Profesionisal yt éurepeindered i rept comercial 9 insolventei (supusi insolventei — O.U.G. nr, 912013) intreprinzitorul persoana fizied titular al unei intreprinder activitates si este radiat din re individuale isi ineeteaza istrul comertului in eaz de deces. prin actiumea in radiere sau prin vointa propri Restrictia existent in privina PEA ~ acceprar acest fel pentru o persoana Fizied ~ este valabila si pentru intreprinderea individual Din cele aritate distinetia prezenta dintre regimul PFA si cel de intreprindere individuala este doar formal, declarativ. Din punct de vedere al speciilor de intreprin= deri individuale disponibile pentru un profesionist in prezent avem reglementat singur tip de intreprindere individual (au disparut diferentele calitative dintre PEA si Intreprinderea individuala reglementata distinct). 52, intreprinderea familial. Desi in sens logic aveast inreprindere este colec- tivA, avdnd in vedere epSturile obigatoridinte cei care participa laea si de izvorl normativ uni, este freascdalturarea acest la inteprinderileindividale ntreprinerea familial este consti din doi sau mai multi membri a uve fami fi i este inerzis si angajeze tene persoane cu contact de mune? Consttuitea intreprnderi se realizzaza print acord de constitu ncheiat de membeit in ford scrisi care va stipula numele si prenumele membrilor. eprezentantlasociei data intoemiri,participarea fecdrui membru la inreprindere, conditile participa cotele procentale in care vor ini veniturile nete ale inteprindei, raporturle dintre membrii intreprinderii familiale si conditiile de retragere’. Reprezentantul intre= prinderi gestioneaza intereseleintreprinderi Familie in temelul une! procu speciale, sub forma uri insers sub sermatura privat semnata de este tot! memibri invepr deri care au capactate de exercitia si reprezantanit legal ai celor cu eapacitate de exer restrinsa, Ca si celetalte forme individual, inreprindrea Familialé nu dobandeste personae tate juridcs prin inregistrarea in rewsal comer, putind avea doar vn patrimony de afectatiune. Totusi membrit itreprindri faite raspund solar 4 indviibi Pentru datorile contratate de reprezentantul asociert in exploatarea inreprinderi Aincoto de patrimoniul de afectatiune, daca a fost constitu, pind la limita patrimo- nul propria (corespunzitor cotelor de paticipare prevacute in acordul de coasttite, Intreprinderea familial ip nceteaza atvitatea gi este radiata in rest comers Yului daca mai mult de jumatate ditre membritacestein au decedat sau cer incetarea acestein sau se retrag din inreprindete,precum sin condifie uneiactiuni jn radiere Modul de lichidare a patrimoniului de afectiune este 5 el reglementat de lege" Una din inovatiile Codului civil, administrarea bunurilor altuia’, isi gaseste apli carea in prvinfa administer patimoniul de afectatune al itreprinderi familiale in completarea dispozitiilor speciale®. Art. 26 din 0.U.G. nr, 44/2008. * At. 28 alin. (4) din O.U.G. nr, 44/2008, > Att 29 din O.UG. ne. 44/2008, {Ant 33 51 34 din O.U.G, nr. 44/2008. Art. 792-857 Cov, 31 5132 din O.U.G. nr. 44/2008,50 rept comercial roman famitiate trebuie si retinent c& ei aut deschisd in privinta membrilor intreprinderi aderi individuale (PEA sau titular al une’ si calea organizarii separate a une intrepr tteprinderi individuale) Scctiunea a 2-a, intreprinderile colective forme de organiza aniza 3, Introducere,inreprindeilecolestive reprezine tai evonomice la care participa o plralitate de membri, O is ime care se afl $i cae jriice) inte membri gi inte intreprindere ae cane a organizare I este specifica ipsa sau prezenta abut perso tai juriice In functie de aceasta dimensiine s sul isepin= aa aries inte existena unui patimonis propri atagatpesoanel juriice sau Jeara anu patinoniu de afecttiune destnat desfgurait activi Darah parsoan juridice in noul Cod civil este diferits fat de relementail areca Tr conseptia veche conferitea personalit8ijurdic era un apna) al autor tm proces esplis prin eae. in urna unui contol de Iegalitae roeirese aannistatv-jrisditional de care era Jegata in mod declarat mastered in mresent Codul idenifcs elementele constitsive ale persoant vare autonoma, parimoniu de afectatiune si sop lit si moral” 5 pro- fea acestora inelude is un act jurisdie= soanei juridice indice (0 hoaste personalitate juridica entitarilor prevazute de infiintate care, desi nu sunt declarate persoane juridie organizatii lee: beaza elementele constitutive ale persoanei juridi Din perspectiva acestei reglementiri legale toate intreprinderile economice ar satisface elementele constitutive ale persoanei juridice. deoarece de esenta lor este AXistenta une! organizri a activitatié si constituirea unui patrimoniv afectat realizarii de activitati economice. Legivitorul foloseste inst un sistem de reglementare negativa Care exclude anumite intreprinderi de la beneficiul personalitati juridice, respectiv toate intreprinderile individuale edt st soctetatea simpla sunt excluse de Ia beneficiul ‘ce, Doar acest impediment, clar, ne face si distingem in conti- ied gi intreprinderi fara personalitati ju huare intre intreprinderi economice cu personalitate juri personalitate juridiea. ul contractual de societate. strains | de societate (art, 1881-1855 C.civ.). Aceasta reglementare este declarata ca fiind dreptul comun tilor”. Legiuitorul nu face east reglementate $i ollunile de profesionist si intreprindere folosite in titlul preliminar at Codulut civil Fate de fapt o lacund a Codului civil, Referires 1a .dreprul comun” implicd existent dreptului special, a dreptului comercial de fapt. Toatt materia speciald a societatilor cu personaitate juried (care nui mai sunt si comerciale) miezul dreptulul comercial ramane de fapt exterioaes Codului civil. si speciala fata de acesta fatea in Codul civil, Codul civil foloseste in comet reglementarea_contractul ‘onexfiinea intre a Art 28 din O.U.G. nr. 4472008. At. 187 Civ. Din aceasta perspectiva sunt importante delimitivite normative ne ic juridic& decit in conditievplicit (a. 188 C.eiv juvidice care nu pot avea personaProfesionisul yi inreprinderea in deepal comercial 3 Pentru unitate terminologica trebuie si acceptin ca societitile reprezinta Forme de intreprinderi, respectiv intreprinderi colective, iar din punct de vedere al subiectelor de dept civil fac pare dintre .profesionistii” reglementatidistinet de cod Formele societare sunt declarate de lege ca fiind societiile: simple, in participa 1 simpld, cu raspundere limitatd, pe actiuni, in ne de siune, in nume colectiv, in comand fog (art 1888 Civ.) O situate atpicd este reprezetata de societates dere limitati cu asociat unic.Inteprinderea exploatata aici este una individual colectiva. Referiea la Socictate este i en una fora findcd actul juridic consittiv teste unul unilateral. O astfel de inteprindere ramane individual, avand ins un regim Special de reglementare, in interiorul socictio,alatri de celelalte societti cu perso- nate juried, Dind intictge atributului: personal jurdice, forme: juridice de onganizare $i aptitwini tanslormecé in altésocietate cu personalitate juried aceasta specie de intreprindere va fi alaturata celrlate societati cu personalitate juridicd, mt intreprinderlor individuale, Reglementind societtile, Codul civil refine in enumeraren ritat doar specia socictti cu rspundere limita, in mod traditional i fortateredem noi, wsocietatea™ cu rdspundere limitatd cu asociat unie (SRL) este consideratd. o subspecie de SRL i pstrata in consecina in aceasta matere. in mod rigurossuntem in prezenfa unet intreprindeti individuale sui generis careia legea ii conferd personalitate juried i asigura vn regim jure special personalitate juridied cu raspun- nu n domeniu sta in 55. Societaten simpli. Noutatca Codului civil j -glementarea moderna si completa a societafi simple, Din punctul de vedere al personalitti juri dice, asa cum am subliniat, aceasta este refuzald acest intreprinder, insi. asociaii pot apela Ja ea ca o alt formé de organizare a inreprinderi. Legivitorul vrea si rezerve tii simple unui domeniu pur contractual, de drept comun, Ia care si se raporteze intreprinderile colective care dobindese personalitate juried, in acest mod lipsa personalitji juridice tine de esenta societaié simple astel inedt dac& aceasti caracteristcd est inlturatd vom vorbi in mod automat de ali intreprindere colectiva. Legea reglementeaz’ formarea socitati simple (incheierea contractului de soci- tate), efectele juridice ale acestuia intre pari si teri (compul normativ se ocup de funetionarea societtii simple” stabilind regimul .capitalului social” constitit din aporturi (art. 1894-1899 C.civ.),regimul pail de interes (art. 900-1901 C.civ., par ciparea la profit si pierderi (art. 1902 Ceciv.), provesul decizional (art. 1910-1912 Ceciv.), administrarea societatii (art. 1913-1919 C.civ.), rispunderea social i réspune derea asociailor fata de tert (art. 1920-1924 C.civ.) st Incetarea societal, respectiv dizolvarea si lichidarea acesteia (art. 1930-1948 C.iv.). Observim c& in privinta acestel intreprinderi legea foloseste denumirea de capital social ca expresie valoricd a patrimoniului (de afectatiune) pe care asociati 1! constituie in scopul realizarit de activitti economic. Contractul de societate care sta la baza formelor societare are o definitie legal acord cu nofiunea generalé de intreprindere. Pe baza acestuia dowd sau mai multe ersoane se obligd reciproc sd coopereze pentru desfasurarea wei actvitati $i sa Contribuie la aceasta prin aporturi (banest, in bunuri, in cemostinge specifice sax Societatea se poate constitu cu sau Fira personalitate juried (art, 1881 C.civ.1 parti benef sconontia Ce ar putea fional cu ibutia beneficiului, daca tavea pierderilor pro iit alfel {art, 1881 alin, (1) 3 (2) C.civ) © pintr-o organizare a activitatii (de realizare sistematica de activ Goud sau mai multe persoare, scopul flind desfagurarea de activititi economice, ia finafitatea wna lucrative Societatea este fn esen ctatea simpla legiuitorul n fiune. De natura acesteia este fipsa unui patrimoniu de afectatiune (asociatii rama proprietarii bunurilor puse la dispozitia asociave’) si lipsa unei organizari de sine Petatoare (asociagii contracteaza si se angajeaza in nume proprity fata de terti chiar Gach o tae in namele asocieri, sitatie care induce totusi solidaritatenasoctatilor) In te asocierea in participatiune mt poste accede In statutul de in domeniiul strict contractual si 0 exceptie de la calitatea de etilor 2 celei strict contractuale, societatea este o forma de i ealizath de pectiva superio int veiaki). Akituri de soci venteazi in materia societAtii i asocierec in particip lipsa acestor elem intreprindere, Ea raman ntreprinderi colectiv 56, Persoanele jurilice. Societifite eu personalitate juridied. Activitaile cu seop lucratiy constituie objectul de activitate si scopul societitilor reglementate de legea 2 cu personalitate juridied va fi astel chiar prin faptul constituirt 1 personalitate jutidicd specials’, Societ indere cu scop lucrativ declarat in concluzie sovietatile fu un loc aparte in dreptal comercial find in optica Codului civil profesionist (de tip eprinderilor economice (comerciale) vastfel nucleul teglementate del dreptului comer lor ram trimite 51 Codul civil. Dent a speciala. Societatile ct personalitatejuridica rm 1 si forma,cea mai evoluata a intreprinderii economice. Re: fexterioar’ Codului civil, constituinduese intr-un drept special la Haat juridied este sintagma nirea de societafi cu person: aleasa in prezent pentru formele de intreprinderi reglementate de Legea nr. 31/1990 (LS) in dauna formulBrii clasice de socierati comerciale. Fara a ignora accasts realitare hormativa considerim c& in scoputri stintfice sau didactice denumirea veche poate fi folosita in continuare fiindea identifica exact soc’ egea nr. 31/1990. etatile cu personalitate juridica Fornele soeietayilor cu personalitate juridiea sunt declarate de dreptul comun’ i ‘mentarea anterioara a societdjilor comerciale”: societatea in ccietatea in comandita simpli: sovietatea cu rispundere Timitats n comand pe actitii Noutatea raméne existenta unui drept comun ul de societate) faté de care trebuie si se rapor concordant cu societatea pe actiumi: societate ocietatii (normele privind con- ze toate societile re; li, Din punct de vedere practic reglementarea acestui contract Ant 19: am, 1953 Civ rt Valin, (1) LS, a nr, 28712009 privind Codul Art 1888 Civ Ant 3alin.( nv a Fost modifica prin Le Ls,Profesiomistl st intreprindereas in de bd dundanti normativa fiinded existenta in dreptul comun a reglemen~ Induce doar o red Gi contractulti de societ {a sociti in name eolecti in primal rind, ementarea speciald ate face inutila o mare parte din 1 alte persoane juridice reglementate de lege, Societatea eooperativa ‘a societatilor cooperative! a inlocuit, in consonanta cu reglementare Disputele vechi din doctrina in snentaea eels imempeand fora veche a orzanizailot cooperate aopean eteul de comerciant al organizatlor cooperatiste inceteaza in prezent privink Pra societal si caracterul de intrerindere economicd colectivl au izvor legal prezent expres. Legeanafionala si Col evil prezent au asimilatsintagma, european’ Flocietate CooperatiVva” care a inlocuit denumirea traditionala de cooperativa “Antiteza cu societatea cu personalitate juridiea releva faptul ca societatea cooper tiva mu are ca scop declarat unul exclusiv Iucrativ, desfigurarea de activigti eu finali= a obfinerit de profit. Specific cooperativei este un scop mai larg care include si Titi: nelucrative: promovarea intereselor membrilor in sensul larg, res fectiv interese economice, dar si sociale si culturale, precum si aderarea la principii tatea cooperativa este supust inregistrri in tate cel mi ps tdemocratiee cle control si functionare. Societ registrul comertulu’ Elementele ideatice si prineipiile proprit de fuunctionare nu scot societatea coopera~ tiva din domeniul lucrativ', Coexistenta unor finalitaji nelucrative cu unele specitice. Iuerative nu este de naturd s& scoata societatea cooperativa din domeniul comercial {al intreprinderilor colective economice) "Legon on 1/2005 privind organiarea si funtionarea cooperate, modifieata prin O.UG. n, 37'2011 (MOE, , 285 din 22 apritie 2011). > Reegulamentul (CE) nr. 1435/2003 (JOUE L207 din 18.08.2003, p, 1-249. $i in acest domeniu pariciparea salritilor a fost soluyionatd pe calea unei directive de completare: Diretiva 2003/72/CE. a Consul din 22 ilie 2003 de completare statu socitai cooperative europene (JOUE L. 207 din 18 august 2003). F Teeea nr. 1/2005 a moditicat expres i Legea privind registrul comertlui in sensul integsirii separate a societjlorcooperatiste int-un existe special are 6 din Legea nt. 12005. Conctuzia este valabild pent socctjite cooperativa de ad | si2. Alte forme reylementate de lege sunt in mod declarat asociatis fara scop tucrativ ‘Uniunes” este defnita ca persons juridiek fra scop patrimonial (dad prin lee special ms Se prevede ately constituits de citre societati cooperative de aceeayiforna si de asociatile acextora, a nivel judetea, al municipiului Bucuresti si ta nivel national, in seopul reprezentrii si promoviri intereselor economice, Sociale si culturale ale_membrilor ooperator! si ale membrilor asociaj"; ,asociatia de socettt cooperative” este definith ea persoana juridicd fr scop patrimonial constiuila de cdtre socetai cooperative de acecai forma sau de forme difeite In scopul reprezentritintereselor membrilor acini asocatia profesionala" este definita ca persoanajuriic8 fQr8 scop patrimonial constitita de citre Soviet cooperative in conformitatecu prevedeile O.G. nr. 26/2000 cu privire la asociati fundati, eu modificirite si completirile ukerioare, avind ca abject de actvitate informarea locumentarea si perfectonarea profesionala a. membrilor cooperatori, preeum i setiuni promotional pentru serviiile gi produsele proprit34 Drops comercial romin itorul roman se refera la aceste societsti de tip cooperativa, cind le defi- neste, ca find .asociatii autonome”! Probabil definitia vrea si accentueze, in tuge ase, diferenta fata de o societate (comerciala), dar nu poate si induca o lor ste aceea a unei intreprinderi economice fe (contract, grupare de persoane inarte tasaturd esengial nepatrimonialé tipied asocia Natura juridica a societatii cooperative in sensul Codului civil’. Cooperativa este 0 so cate aduc in comun valori patrimoniale in scoput desfagurdrit nei activitati impre- luna), cu personatitate juridics, care urmareste realizarea seopurilor patrimoniale gi nepatrimoniale ale membrilor sii si functioneaza pe baza prineipiilor cooperatiste Existenta unor finalitati nepatrimoniale nu imprin in concluzie societatilor coope- caracter non-profit specific asociatilor si fundatitor 58, Alte persoane juridice wentate de lege. Grupurile de interes economic (GIF). in categoria de .alt tip de societate t * trebuie contabilizate upurile europene de interes economic (GEIE). Conform reglementérit lor, calitatea de comerciant sau necomerciant a grupului indiferenta in re tarea prezent’, ramane a fi verficats din prisma obieetuh activitate deciarat prin acti! constitutiv al grupului obligatori in actul constitutiv autentic al gi in privimta .comercialitair Vointa asociatilor va guverna intt-un final asupra naturii .comerciale” a grupul primul rind prin alegerea obiectului de activitate si ulterior prin dectarajia expre: privind .comercialitatea”. Aceste calificdri, stabilite de dreptul european pentru a ‘menaja legislatiile nationale isi pietd orice important’ interna in prezent. Grupurile respective sunt persoane juridice, inteprinderi economice colective in sensul doctrinei comerciale romaine, Reglementarea roman’ a grupurilor de interes economic urmareste indeaproape izvorul de drept european (care la randul su urmareste modelul francez de reglemen- tare in domeniuy’ Paralel cu institujia de drept intern, GIE, reglementarea european de aplicare directe a regulamentului european ca izvor de drept euro- lementeazi Grupul european de interes economic (GEIE)* pentru intreaga 7m european’ jare reprezintd speeii de intreprinderi ‘xploatate sub forma unor persoane juridice distinete, es economic sig gruputile de inte declaratiei expre dotorits vocatie pean, Piata in economice colective este forme so Art.7 ain, (1) din Legea ar. 1/2005, in prezent denumitea de societate ‘Codul civil si Legea ne. 31/1990 cate Din punet de vedere istoric, .comerciaitatea” cooperativelor a preocupat docti ul vechiului Cod comercial pana Ia editarea le de atunci declara expres cooperaivele ca find comercial, Lege cietatile cooperative surt“in mod declarat a specie de special odie ulterioare, L prezemta i foloseste aceasta notiune, iar sub regimul civil prezent notiunen de profesionist ‘comerciant este mai larga ea aceea veche de comerciant. A se vedea si LL. Georg ent ‘comercial roman, vol I (Titll IX}, Ed. All Beck, Bucuresti, 2002, p. 645 Legea nt, 161/2003, cu modificarie ulterioare. Regulamentul (CEE) or. 2157/1985 JOCE L 199 din 31 julie 1985, p. 1-9). in-vigoare i aplicabil de Ia | julie 1989 eu excepfile prevazute suropean, op. it. se vedea © Cheorghe, Drept comer sic59, Societatea european’ (Societas Europaea, SE) O alta creatie societara europe re cea a societiti europene (SE)', Acest tip de societate isi are reglem n regulament european, izvor norniativ european aplicabil direct in reptul inter al statelor membre ale Uniunii Europene. De altfel dreptul intern al soci= fetatilor cu personalitate juridica a asimilat norme (privind sistemele de administra % posibild aplicarea imediatd a acestui tip special de societate pe actiun nsiunea sa transnationali, europeandt ifie societiii europene este constituirea sa conditionata de ante-existenta uno cargeteriz Spe forma societare nationale ce actioneaza in jurisdietii nationale diferite din piata interna. ehicul wansnational (dar inchis din punct jteze desfigurarea de Societatea europeand este proiectatd cu un al constiuir sconomice la nivelut i interne) eate sa fa rat european’ mid si ea © societate special re economicd colectiva, cu personalitate juridic de ve ementatd de le ea european repre flind © inteep european: sensti! nofiunilor de drept comercial intern, it. Le 60, Forme societare speciale cu capital integral sau partial de sta ciale reglementeaza si alte forme societare de genul nationale, societitilor cu capital de stat. Aga cum reliefeaza si jurisprudenta europea tipul de eapital sau de proprietate nu creeaza situali diferite din perspectiva notiunii de intreprindere economica, Aceste persoane juridice nu cunose diferente din perspectiva notitmilor de profesionist $i intreprindere fata de restul formelor societare c litate juridied. Paptul infiintrii prin voinfa unei autoritti publice nu modified carac- terul gi incidenta le reginnului special propriu. Persoanele de drept public sunt excluse din domeniul profesionistilor comerciali prin seopul gi finalitatea diferita de cea a formei unei intreprinderi. Desi Codu! civil reglementeaza in esenfa toate persoanele de drept (publice sau private), iar persoanele de drept public au vocatia participari si ele la raporturite juridice in baza capacitati lor le (inclusiv de drept privat, regle nul propriu al acestor subiecte i dreptului civil. Scopul unei autoritati publice nu zat a unei intreprinderi, situindu-se in afara dreptulul ste forme de organizare, cu obsetvarea (comerciale) si pentru at enka de drept se sustrag re poate fi de exploatare orgs comercial " Regulamental (CE) nr. 2157 societii europene (SE), Legea nr. 31/1990, republicata gi modifica, Titlul VII" (Societrea vedea C. Gheorghe, Dept 3 european, op. cit Gheorghe, Drept comercial comunitar, Insttutii de drept comunitar din perspectiva 01 al Consiliului din 8 octombrie 2001 privind statutul roman, Ed. Logisticon, Bucuresti, 2005, p. 152. Modalittile de constituire ale SE imitativ prevazute de Regulamentul european: fuziunea, formarea unui holding, infintae ea une filial de tip SE si transformarea unei societti in SE. in toate cazutile entitle impli- cate trebuie si evolueze in dows sisteme normative nationale diferite pentru a fi eligibile pentru aceasta aperatiune.| 6. Sit Hor forme asoekativ zare a activitatii neacoperite de intreprindetile individuale sau colective economice Organizatiile non-profit, asociayile sé fica activitati dezinteresate (activitate culturahi, sportiva, profit. Astfel de persoane juridive nu au o finalitate Iucrativa insd reprezinta speeii de in Fixand limitele dreptului comercial chiar cu ajutorul acestei dihotomii lucrativineluctativ, vom plasa aceste .Jntreprinderi” in afara obiectului dreptului e bucurd oricum de 0 re lementarea privind societifile agricole” este conforma cu optica comerciala au ca scop desfisurarea unei itabild ete), nv obfinerea unui ‘comercial. E jementare completa, special. percial, Legea lor de clasicd dupa care activitatile agricole sunt excluse domeniului c ii acestor societiti din fe are o prevedere expres in privinla exclud perimietrul dreptului comercial’, Atituri de forma societatii reglementati care se bucura de personalitate juridica, legea n forme de organizare pe baza de intelegere intve dou sau mai multe cole, societate special lementeaza si .asocieri seop .exploatarea terenurilor a tarea, conditiona gi alte activitati Asocierile se pot constitu prin intel 8 sau serisa, (Ord alta formatitate juridica, cei in cauza stabilindu-si si obiectul activitati si conditile in care ineleg siesi desfisoare activitates, partite avand deschisa si calea contractului de societate in conditile prevazute de Codul civil’, Aceste re at 0 tez01 raportat la reglementarea noului Cod eivil. in noua opticd activitatite a pozitie privilegiats, au scop lucrativ, iar desf scomerciale icole. cresteres animalelor, aprovizionarea, depozi= si vinzarea produselor, prestarea unor servicii, precum re verbs lement wurarea lor nu cunoaste Pigurate (ocietate simpla) fara personalitate juridicd, cat si cu personalitate juridica (societati cole satt comerciale) Practic noul context face inutili reglementarea se icotd ramne un tip special de societate mentirii (aceea a evitarit domeniului lective le plaseaz’ alsturi de de Astfel. activitatile agricole pot in forma intreprinderilor colective wganizarit activitatilor agricole, Societatea a pierdut rat “opurile lucrative ale comercial), tor intreprind restul profesionistilor comerciant te) cunose § 62, Formele de exercitare a profesiilor liberale (profesii autor ele 0 tepozitionare in condifile prezente ale Codului cil, Persoan profesiile liberale sunt profesionisti", in conditiile prezente, care exploateaza 0 cu scop lucrativ, Din aceasta perspectiva organizarea profesiilor liberale ctive de tip luerativ re exerci Intreprindk imbracd forma intreprinderitor individuale sau c itwindu-se in interiorul dreptului come 0G. nr. 26/2000, art iatilor dreptul nr. 36/1991 privindlor liberale din domeniul ca. ford ancorare in textul Noi am fi inelinat spre exeluderea traditional pro reial, dar argumentele nu pot fi decdt unele pro car Codului civil siin normele speciale de organizare a profesitlor' Referirea la intreprindericivile gi intreprinderi comerciale nu mai are suportul din regimual Cocului comercial trecut. Daca limita comercialitatii este scopul lucrativ ramdne in domeniul civil doar intreprinderile fara scop lucrativ. Profesiile Hiberale nut se situteazi in domeniul ne-tuerativ. ehi ile rep ri pentru abilititile si cunostintele personale si nu se subscriu exact scopului obtinerit Je profit, De altfel obfinerea de profit a fost eliminati din caracterizarea intreprinderii pentru a fi inlocuitd cu finalitatea Iucrativ’, Stabilirea unui alt criteriu pentru dihotomia intreprindere civila/comerciaki nu mai are suport in corpusul normrativ 3 dihotomie este fortata, intreprinderile sunt fle comerciale fie cu scop nelucrativ: toate fiind intreprinderi civile Situatia va fi aceeasi pentru artizani si mnicti meseriagi, In cazul activitatilor de -gea speciald impune o forma aparte de or daci remunel prezent. Insdsi nizare care exclude ideea de Invaimsnt Legea nr. S1/1995 ps (MOF nr. 98 din 7 februa notariale ete. rw organizatea si exercitarea profesiei de avocat, republicat’ e 2011), Les or publiei gia activitai SED. Carpenarn, Tratat de drept comercial roman, Conform noului Cod civil. opCapitolut V Dobandirea calititii de profesionist 63. Accederen ta calitatea de profesionist comerciant. Dol profesionist nu este reglementata in Codul civil, La prima evalu egim deosebit dupa cunt i eneficiar’ saw nu a p ndirea calittii de are aceasta va cunoaste a exploatatd este individuald sau colectiv sonalititii juridice. Toate aceste situatii in eare se poate afla ite calitati sale, Existenta pe ment care clarified mult lucrurile. Confetirea personalitaii juidice este legatd de indeplinirea unet proceduri administrativ-jutisdictionale, Socie tifile cu personalitate juridica', sovietatile cooperativa’, grupul de interes economic ete cunose momentul inregistrarii in registrul comertului in scopal constituirit le Profesionistul reprezentat de cconstituirea le profesionistul atrag ceringe diferite pentru dobin litatii juridice este un el le, specii de intreprinderi ia nastere od: rin inregistratea in registrul comertului a intrepring in privinga profestonistilor juridica, individuate sau colect exploateaza int inderi lipsite de personalitate accederea la aceasta calitate cunoaste particularity care tin de definirea notiunii de profesionist. in aceste situatitsatisfacerea cerintelor esentiale ale conceptului juridic este de natura sa valideze legal noua calitate (exerci ‘area de activitati economice in forma arganizats, in ume propriu, in mod sistematic cu scop luerativ ~ pentru profesion 64 profesionistului cor a in registrul comertului, Un wnt este inmatriculan nizare a registrului isi propune in esenta svopuri de publicitate (legea preve lement important in privinta istrul comertului’. Legea de 01 arhiveze toate dat te directe in privin iii perso- nalitati juridice), de informate si protectie a tertilor. in sensul traditional al legislaiei comerciale (antetioare Codului civil) cor fami efe iamtit erau persoanele fizice si as (ulterior persoanele fizice autorizate, intreprinde it acte de comer, s hale si societatile nationale. reg comercial, grupuri nizatitle cooperatiste iatile individuale gi familiale) . companiile natio- are efeetuau in mod obist ietatile comere le autonome, prupurile de i 1e de interes mentarea soanele fizice si juridice supuse inrevistriii in intreprinderile indi economic cu caracter nomic cu caracter comercial si orga prezenta enumert’ intr-o forma neutri pet= fizice autoriz iduale si intreprinderile familiale, societatile comerciale, Art. 41 alin. (1) LS: ,Societatea este persoana juridicd reyistul comertlu Aut, [4 ain, (9) din Legea nr. 1/2005: ,Societatea cooperativa este persoans juridica de ta data inmateicuari in registrul comertului Legea nr. 26/1990 privind regisirul comertului, republicat si modifi alin. (2) din L ni 26/1990, anterior intra in vigoare a Codului civil de la acecompaniile nationale si societatile nationale, regile autonome. grupurile de interes eco homie. societitile cooperative, organiza tile coo ccooperatiste, socictitile europene. societ- ative europene si grupurile uropene de interes economic cu sediul principal x Romania, precum si alte persoane fizice si juidice prevazute de lege!. Observa ed Jegald incearea int-um mod nes 2 tofi profesionis ie Sa epi e comerciala. incercinel o debarasare de ferment! co a de punere in aplicare a Codulvi civil impune o modificare normativa aplicabild in tot sist corizon | normativ activ: referirile Ia comereianti se considers a fi fieute Ia persoanele fizice sau, dupa caz, la persoanele juridice supuse jsirul comertulu, potrivit prevederitor ante-redate (art. 1 din Legea zistfl comertului, republicatay ry. 26/1990 privind r 1 forma societatit simpl comertului, Desi intreprinderite yentarile privind intreprinderea economica de tip colectiv in clud existenta personal individvale st familiale sunt cuprinse in std formalitate comercial a im imdne in afara publi- citatit comerciale. Probabil cA viitorul va proba c& aceast& specie de intreprindere, chiar de legivitor pentru desfigurarea activitatilor et scop publicitate obl in dreptul registrul str socie forma comand proiect lucrativ nu se poate sustrage formelor d atoritinstituite intern, in consonant cu 1nd’, pentru protectiatertilor. 65. Efectele inregistririi in registrul comertului a persoanelor de drept. Reglementarea prezent induce destule neclaritati prin refwzul clarificdrit institutiei profesionistilor, Defintia lapidara a acestui concept face ca toate efectele incadratii in aceasta categorie s8 fie unele extrapolate din normele Codului civil de apl speciale modificate in mod newnitar de legea de punere in aplicare privind registrul comertului nu asimileaz8, ci ignord conceptul de profesionist. Obligatiile de inregistrare impuse de lege privese persoanele fizice si juridice inainte de inceperea activititit economice. Legen ni disti interesata de dobandirea calitait de profesionist. Scopul este unul strict pragmatic: persoand care intentioneazd s& desPigoare activitii economice are obligatia istrarii comerciale (Gi fiscale). Apreciem c& acest demers nu are nicio infl asuipra calitait de profesionist’, Lipsa de reglementare ne f siale restului de le invocata. L si mu este ice sa respingem un sistem "amt Latin. (1. Ant. 6 alin, (1) din Legea nr. 71/2011 privind Codul civil (M.OF. ar. 409 din 10 junie 2011), modificat si completat prin Legea 3. 60/2012 privind aprobarea O.U.G. ne. 79/2081 pen inurari in vigoare a Legii nr, 287/2009 privind Codul eivil (MOF. nr. 255 din 17 apritie 2012). * Prima Directiva (de drept societar) din 9.03.1969 (JOCE L 65 din 14 martie 1968) mnlarea unor masuri necesare odificaté (gi abrogata) prin Directiva 2009/101/CE din 16.09.2009, Textul comunitar env a tipurile de societai nationale comerciale (din aceasta direotiva denumirea comerciala aw 8 putut fi inlaturaa) la care se aplica (pentru Rominia: societate pe actiuni, societate cu under a file directe de armonizare, dar scopurile urmarite de re lujrea datelor re Pentru ea Incrurile $8 limita, societate in comandita pe aetiuni. Societatea simpla nu intr astfel in obli teul comertulutintesc inte despre participantii la mediul comercial spre dezvi- 14/2008 contine norme privind dobandirea calitaii de comerciant de cAtre titular! unei intreprinderiiindividuale gi si mai grew de evaluat, O.U.Gcomercial de tip subiectiv, respeetiv persoanele s@ acceada la eaita ‘srarea in registrul comertulti in lipsa unei prevederi exprese or inte sirarii fh registrul comertului a le dispune: publicitatea actelor si 0 acestea sunt ce ratiunilor econon le terti a acestora, iar in privinta persoanelor juridice efectul constitutiv si confer expresit a personali 66, Societate: societitilor cu personalitate juridicd, dacé nu a fost realizata in comentulu wietatt in curs de constituire, Pana la data dobindirii personalitati juri dintre asociagi sunt guvernate de regulile aplicabile societati simple fart. | Civ}. Practie profesionistul poate exista odata cu forma societati simple reprez: de actele constitutive. Dobindirea personalitiit juridice modi profesionistului, nu ii di nastere neaparat in acel moment. Accederea la ealit profesionist se dovedeste a fi diferita de constituiren inte acesia, respectiv acesta poate fi in situaia exploatarii un constituirea intreprinderit coleetive organizate in forma soci a le recunoaste existenta gi consacra efecte jj juridica. Sovieiatea oculta si asociatit apare Jeformata pentru perce iv calitatea de Existenta societtfii poate fi as espe ciat al intreprinderit poate fi ascun: eroare in privinfa calitati reale a unor pretinsi asociati, Regl lve situa in spiitul re fel, orice persoand care pretinde c& este asociat (Codul Dal une’ fetale in cauzi nu va rispund asumare a calitgit, aparente, si fie .convingatoa tertit de bund credinta ca gi un asociat re tenilor ingelati de aparenia creata decat d dat motive suficiente” terilor pentru ca 0 persoani si fie con: wind cunostinta rezonabile” pentru a impiedica inducerea terfului tn eroare)! In situatia societatii oculte sau doar a asociatitor ocul in privinta rispunderii lor fat de teri de bund. societatii (art. 922 C.civ.) sia sunt asimilati de k redinta cu asociatii declara in ambele cazuri stabilirea calittii de aso de probat in conditiile normelor privind probat tatea de profesionist este conditionata de ident cunostintei publice (societatea oculta). iunea, invdcest caz ac tofi membri in eprinderit indivi hotitnea de comerciant est le de la data ineegistavi in privind pune 2011] cw persoanele de drept care asimilata de L [art. 6 alin. (1) din Lege nt ior © 0 tautologie fird relevant juridicd. Termenul d ‘ant nu poate fi inlocuit cu cel dep An, 1921 Cw a de profesionist pe care ice, opozabilitatea fat’ nizate in forma ridice pentru aceste raporturile 9 alin, (4) tata raul juridical tea de ceonizata de ceprinderi inainte d ttii cu personatitate ia comund a mediului economic in care aceasta evolueaza, fi indusi in la cauta sa ti raporturlor juridice gi al protectiet tertilor co- ivil cere ca actele de societti rispunde fat& de in fara 1 €a insdsi o asemenea aparenti (a derataasociat sau, tuatia neconforma realitatii nua respins, nu a luat masuri ati oculli sau societate ocultd eimane ea la cali- icarea inireprinderit colective ascunse irul comertului, Numai ed in aplicare a Codvlsi civil supuse obligatiet de67. Societatea simpld. in privinta societati simple, constitutes acesteia este supuss find cerutd de 1 somalitate juridiea contractul prin ismului, forma scrisa a contractului de soci mn Di infiinteaza 0 societate cu personalitate juridied trebuie incheiat in forma sevisa sub cconsensts In azul societafilor cu p probation sanctitinea nulitatif absolute (art, 1884 C.eiv.) eutiile in privinta stabiirii momentului dobandivit calitatii de profesionist comerciant in aceasta comercial. Constituirea intreprinderié este un element importa legea impune de apt .exploatare fel incat simpla constimu ii (contract de societate. eventual inregistrare pentru dobaindire de persona- Lied sau doar inregistrare in vederea consttuiriiintreprinderit Prd personali- ) nut apare ca'Suficient’, Nu suntem indreptayiti a ere ‘dati cu nastetea unei anumite forme de organizare, a unei anumite Toate aceste elemente releva osiaza comund pentru dreptul . dar pentru profesionist alta sistema’ intreps Titate ju tate juridi exploatare um am stabilit, profesionistal exploateaza o intreprindere. mod sislematic © activitate organizata, indiferent daca ate Activitatea organizata acopers producerea, administrarea or prestarea de servicit Codul comercial stabilea regimuri diferite pentru comerciantié persoane socictati (comerciale la acea data). Persoanele fizice dobindeau calitatea de comerciant daca savargeaw acte sau fapte de comert cu caracter profesional, in nume propri (in ultima perioada se adaugasera si formele asociative speciale, care nus eonfereat persi nalitate juridied: asociat ile, tespectiv intreprinderi individuale si intreprinderile famitiale)', Pe © aveall un tratament comercial aparte. Societatile (comerciale) erau eonsides jnascute” in domeniu comercial, simplul fapt al exis tenfei legale fiind suficient pentru calitatea mod apodictic existenta, Nu aves nu scop uerativ narea de bunuri sau comerciant, Scopul lor fe determina in esitii din dreptul comercial, Dobandin calitatii de comerciant de cite societatea comercialé era realizaté prin simple! fapt al constituiii, cu respectarea conditiilor prevazute de lege in acest sens. Prin contiapt= rere, persoana fizica dobindea calitatea de comerciant in urma s i nor conditi legale stricte, prin exercitarea comertului ct caracter profesional, pe cénd societatea (comerciala) dobindea aceasta calitate ab initio, prin chiar nagterea subiectului de rept, independent de proba sivargirii vreunei fapte de comert In prezent situatia profesionistilor pare a se sedimenta intram mod asema societitile si celelalte ent iale) cu personalitate juridied se nase in scopul exercitirii de activitati cu scop lucrati fiind profesionisti de la data constitu Profesionistii care exploateaza intreprinder individuale sau colective, fara personalitate Juridica sunt circumserigi in conditile legale de existent (activitati economice, in rhume propriu, in mod sistematic), Situarea in afara acestui perimetru implacabil ne esena conceptului de profestonist si chiar existenta sa, 1 optiunea| itor (come 68. Dovada calititii de profesionist. Calitatea de profesionist este obiect al pro- batiunii, sarcina probei revenind parti care formuleazd anumite pretentii (onus pro: "0.U.G. ne. 44/2008. Si D. Cayponari, D man, op. cit. p. 68,Dificultaile relevate in privinta dobindirit calitatti de profesionist comerciant se fleet direct in privinta probitii acestei calititi. Daca sub regimul comercial vechi Jivicultati probatorit ridiea eazul comerciantului persoans fiz par atat in cazul profesionistului e in cazel inte 4 personalitate jurd care capaté dimensiunea personalitaii juridice parte pentru profesionist. Constituirea in prezent acestea exploateazd o intreprindere individual’ cat si rinderilor colective f% Formele de intreprindeti bucuri deo realitate probatorie ui le conferd odat’ cu personalitatea juridica calitatea de profesiom anizare au finatitatea earii tnor persoane dedicate activitafit economice. Esenta lor este una comerciala j¢ probati in particular. Controlul autorititii realizat pe ealea st al a acestor ent Legile de or reprinderi de a raspunde scopulué economic urmrit. intreprinderilor individuale si colective Rir8. personalitate juridiea ramine de probat caracterul .sistematic” al exploatirii unei intreprinderi pentru probarea calitatii de profesionist 69, incetarea calitafii de profesionist comer ita t. in cazul persoanei fizice. 4 si mai Indeplineasea co nod simettic eu dobai. tite direa acestei calitati, Daca protesionistul incet Je. mu ma Probatiunea va fis tarea satisfacerit cerintelor le ‘exploateaza in mod sistematic o intreprindere, califatea sa este pierduta le de fapt presupuse de asemenea situati. ince le trebuie SA fie ina reald, nu o intrerupere temporara rentia de a renunta la exploatarea sistematicd a intre- fica pentru st in cazul intreprinderilor care imbs juridic’, deoarece dobandirea calitatti de profesionist come: 8 0 forma societard investita eu personalitate jant este legata de insagi ceasta calitate se dizolvarii $i lichidarii constituirea societitii comerciale ca persoana juridicd, inseamnad cd a pierde in momentul cand societatea este radiat’, ca umCapitolul VI Conditiile de exercitare a activitatii eeonomice (comere e) 70, Mediul economic si limitele libertitii contractuale in acest domeniu, Dobandirea ealiitii de profesionist comercéant conter rionul dreptului civil si in samura sa de drept comercia trebuie si respecte princip ati instituite in vederea px participant Ia circuitul economic si asigurari punct de vedere al oportunitatilo hationalé este parte a pietei interne europene care teritoriu al sanselor egate pent inainte de a se inspira din prin care a marfurilor, a petsoanelor, a capitalurilor si a servieiilor ~ conditile de exere tare a activitailor economice urmrese principit liberate adéne incetaten: practicile economiei de piata. Recursul la constructifle normative europene rimane unul subsidiar fat de legiferaril xectiei celorlalti unui medi ial si neutra i pani. Pia ial € preocupatd de realizarea unui competitorii din statele membre. ile si libertatile europene' — libertatea de mis- jionale concordante, are a activitatilor economice in raporturile juridive fe unitare nu poate si nege r sprinderi. Popularea Codului eivil ew de inte mul special al actelor si faptelor care privese exploatarea unei in astfel de reglementari trideaza tocmai identitatea unui domeniu special comercial Evolujile istorice si experienta extrasa din desfisurarea activitatilor economice nu pot fi ignorate in numele tratarii unitare a dreptulut privat. Libertal protejarea pietei interne prin promovarea concurenjei loiale gi mai now protejarea constimatorilor in fata practicilor abuczive ale profesionistilor animati de o to: tai mare de profit reprezints principii si limitari de neinlaturat dim orice sistem normativ. Sistemul normativ nu poate A ignore mediul total simita evolutiile rapide din pis intérirea mecanismelor de control si protectie ale statului in bene economice sal co acceptarea specificului domeniului economic inseamna refuzul acceptarit realitatis imediate i esecul statului prin ignorarea uneia din parghi indemna sa: reglementarea mediului economic in scopul responsabil 7 infrénarii curse! individuale a profesionistilor pentru profit in dauna consumatorilor sia mediului concurential tea comertulul ne tot 71. Principiul libertitii activitatilor economice (al comertului). Activitatile cu finalitate Iucrativa (comerciale) nu pot si-si atingd scopul a unei libertati contractuale aplicaté domeniului economic. Exercitarea ridice cu finalitatea realizirii unor activititi de productie, comert sau recunoas! de acteprestiri de servieti se situenzti intr-o zona a libertaqii aproape subinteleasa astazi Principiul libertatii comertulu Revolutia Francez\. Dobindirea calitatii i activititii industri fast prockamat odati cu, comerciant mu putea face obiectul Functionarea piefelor din domeniut economic ar fi compromisa in lip thi de sanse in privinya alegerii si exercitarii acti tailor rea dreptului comercial in interiorul dreprulu civil face ea tbe sa se inserie in libertatea contractual’ proprie dreptului privat Constitutia Romaniei declar’ economia national esentd acest [uct implied garantarea proprietatii private gi ocrotizea un niirfuri guvernata de legile cererii gi oferte, Statul iy asumd rolul de garant al libertati vomertului, al protectiei concurentei loiale, si crearit cadrului favorabil valorificarit utturor factorilor de produetie (art. 135). Consfintind dreptil la munea si a je, Consttutia (art. 41), garan implicit accederea la calitatea de ciant. (Am putea vorbi, in termeni Codului civil, de profesiunea de .profesionist”). Prin aderare la Uniunea Europeanti pe nomice (com: atea comercial a flind 0 economie de pita. {n piele de ere profes garantia opereazi pentru orice cetitean al Uniunii Eu in privinga activitatilor esfisurate pe teritoriul uniunt rice libertate individual’ reeunoseutd rebuie protectia drepturilor tertilor si asigurarea unui acces: protectie a libertaitactivitaile economice privese capacitatea pers Ia oportunivitile pie sfasura 0 activitate economicd, incapacitate, incompatibilitaile si sum si autorizatiile necesare pentnt a putea desfasura 0 activitate economicd, Toate aceste limitiri sunt inerente asigurarii unei liberti}i comerciale care sitfinteascd in mod nediferentiat subiectele de drept 72. Capacitatea ceruti persoanei fizice pentru a fi profesionist comerciant. Capacitatea juridicd este perceputd cao capacitate d ranitelor unui ramuri de drept trebuie jn care evoluim, Valoarea de r ramurd, respectiv edati cu juridica noua, inf va fi reprezemtata de capacita depa capacitatea de drept comun, de drept civil (conditile exercitarii de drepn a de acte juridice in dreptul comun), Observarea domeniulti 2 lor indic’ lipsa limitdrilor privind capacitatea persoanei de a face acte juridice specifice activitatilor economice : Dispozitile relevante din Codul comercial si din Decretul ne. 31/1954 privind persoanele fizice gi juridice au fost inlocuite de prevederile modeme ale Codului eivil activitati organiz esitatii .enereitarii sistematice a juridice rvarea ni ele capacitatit Vechiul Cod comercial (art. 7) exprima clar aceast idee: ,Sunt comerciantiaceia care fae de comert, avind comertl cao profesiune obignuita (...1” In acelagi mod se exprima gi in 1 Codul comercial francez (art. L. 121-1), se vedea Y. Gavan. op. ct. p Art. 1169 C.civ.: .Parile sunt libere si incheie orice contracte sisi determine continutul 200 Timitele impuise de lege, de ordinea publicd side bunele moravuti Codal civil, Cartea | Despre persone, Tithal (Persoana fied), Titlul 1V (Personaa profesionistului daca are capacitate deplina de de Co alte euvinte eapaci- pt comunl. Avind o asemenea rsoana poate sa-i exercite drepturile si sa-si asume obliga savarsind tatea de ramuri se pliaza complet pe capacitatea de di capac aecte juridice Per a contrario, mt au capacitatea de a f profesionist eomereiant: minorul si persoana pusi sub interdict, Fiind lovite de incapacitate (art. 43 C.civ.), ele nu pot dlobandi cal profesionist comerciant. Nici capaeitatea de exercitiu restranst in este compatibila cu cerintele exploatari une intreprinderi Minorul nu ate, in mod traditional, eapacitatea de a fi comerciant, nici profx sionist in prezent, Cometfiaiile traditionale priveau si capacitatea femeii minore csivorte. in prezent condita minorului a fost unifermizatd, dispar di ire femeie si barbar®, Intr-adevar, potrvitlegli, minorii se poate eAsatori pent motive temeinice la implinirea varstei de 16 ani, inditerent de Sex, in conditile dduble autoriziri Gncuviinjarea pirintlor si aworizarea autorit aceasti situatie de exceptie sojii dobindese prin cas exercitiu, in condifile legit civile'. O asemenca norma era cons in reptului comun, fd refletii comerciale, fa de caracterul autonom si special al dreptului comercial (minorilor le era tefuzaté capacitatea fi comereiant. pind ta implinirea varstei de 18 ani, in temeiut Codului comercial). in prezent,unitatea dreptului privat face ca ac e de exe pa depline de exerci s8 nu cunoascd nicio restr alitatea de profesianist, in consitile in care formele speciale de intreprinderi nu cunose limita, este accesibila persoanei fizice ndata cu dobindirea deplinetcalitai de exerci atea niele de tutela), storie capacitate deplina de 4 ca actionind 73. Situatia special’ a minorului in intreprinderile familiale, Normele aplica- bile intreprinderilor individuale’, instituie o reguld speciala de capacitate juridica pentru minori. in conditile au indeplinit varsta de 16 ani) a * Ant 3851209 Ceiv. Acest luctu se realizase deja sub regimul Codului familiei [modifieat prin 0.U.G. nr, 25/1997, Legea nr. 23/1999, DCC nr. 349/2001, Legea nr. 272/204, Legea nr. 288/207 (M.OF nr, 749 din 5 noiembrie 2007) (art. 4) gi Decretul ne, 31/1954 (art, 8), ambele referin= du-se la minorul easatort). Varsta minima pentru casitorie era de 18 ani, ev posibilitatea se derii, in conditile Codului families, cita, la 16 ani, indiferent de sex. Aceasta solutie est strata sub regimut noului Cod civil, art. 272 alin. (1) $i (2). Art, 39 Civ, Reglementarea se regisea in trecut in art. 8 alin. (3) din Decretul rr. 31/1954, “De exemplu, art. § din O-U.G. nr, 4442008 impune pentru persoanele fizice autorizate, titularitintreprinderitindividuale si reprezentantul inreprinderii familiale varsta minim’ de 18 ani, fra nivio diferemtire “Art 8 din O.U.G. nr. 44/2008 fixeazd conditile de varst@ pentru a fi comerciant persoand fizick: virsia de 18 ani, in ddesfgurarea de activititi economice in calitate de PEA tunel inteeprind szul persoanelorfizice care solic pectiv ea intreprinzatori titular ai i individuale gi reprezentantul intreprinderii familial, respectiv virsta de eri fumiliale, Capacita Jnwr-un caz special: minorul de 16 ani este membru int-o asociagie familial car obi 16 ani, in cazul membrilor intceprin -a-deplind este conferitA aici in mod66 repr comercial de a se angaja in activitati Capacitatea este inst una de exceplie: priveste strict membrii inteprinderii familiale care mu au calitatea de reprinderi (in cazul acestuia cerinia capacitatii de exereitiu eprezentant al acestei i este cea de drept comu) Tuturor membrilor intreprinderii familiale, deci sim implinit varsta de 16 ani uunoscuta calitatea de comercianti persoane fizice de la data inregistearii acesteia in registrul comertului'. in terminologia actual’ indusd prin modificarea ,orizontala” operatd prin Legea de pun Codului civil” membrii intreprinderii familiale sunt persoane de drept supuse strare in registrul comerftlui, respectiv termenul de conerciant nu cu cel de profesionist, Relatia este una inversa. Termenul de profe- sionist este cele care include tofi termenii anterior cu rezonanta comerciala: comer- ciant, intreprinzator, operator nbrilor minori (c in aplicare a conomic, precum i orice alle persoane autorzate 8 desfgoare activtaieeonomce sa profesionale’, Mai mult, étrepinderea famlials este un subiect de drept cotectiv, fra personalitatejuridi ie pe sean und pattimonia de afetatiune propriu. Re iv de drept, nu fiecare membru al rit hut individual. In conclurie reinem pentru fnteprindetea colectiva {family o exceptie in privinta capsctttjuridice a membritor intrepeindri, rs pect persoanele care mat capacitatea depliné de exereifix, dar au 6 an impli Pot parca la asifel de tnieprindere, in mod traditional incapacitatea minora 1 ria o piedecd in continuarea acestuia, end min care participa la circuitul fea la acest tip de fesionist ar trebui sd priveasca subiectul cole privea incepere rul era suecesor minorutui nui comerciant. Legea permitea continuar Normele prezente privind profesionistii nu detatiaza capacitatea speciala necesara exploatarii unei intreprinderi. in lipsa unor prevederi exprese ramane s& ne raportam, la normele civile unitare privind capacitatea deplina de ercitil 74, Restrictile privind exercitarea activititilor economice, privind exploa- tarea intreprinderilor. Limitdri speciale aplicabie inte in mijlocul unei capacitati juridice depline, nestcbite, limitari edictate in umnor scopuri speciale: pastarea impartialiati gi evitarea conflctului de uimaitea unot Finalitati punitive Este cazul incompatibilititilor. a interdicfiilor si décdderilor care igi au izvorul, fiecare, in premise normative bine conturate 75. Incompatibilititile. Activitatile economice organizate exercitate in mod sistematic sunt refuzate persoanelor investite intro functie publica sau care au exercitiul autoritatii, Prin Constitutie functia de judeedtor este incompatibila eu orice alta funetie publica sau privaté, cu exceptin finetiilor didactice din invatimantul An. 31 din O.U.G, nr, 44/2008 Ar. 6 alin. (1) din Legea nr. 71/2011, Refer persoanele fizice sau la persoanele juriice supuse inreyistari in registra comertuli, potrivit prevedetilor art. din Legea nr. 2 Art 8 din Legea ne. 71/2011© sea in dreptul comercial 67 125 din Constitutia Romanies), Acelasi regim legal il intalainy gi in 132) gia judecatorilor Curtii Constiturionale (art. 144), Din stituionale rezulta e@ persoanele care au funetiile de x al Cuntii Constitufionale nu pot exploata 0 superior ( ; privinia procurorilor (ar. ceneralitatea dispozitilor cu judecdtor, procuror sau ju ntreprindere Incompatibilitati exprese sunt fixat (Legea nr, 188/199) si Legea care ea privind fimetionarii public ul ineompatibilitatilor in J similar intdlnim gi 2 profesilor Iibetale”, Motivarile date unor asemenea incomspatiiltai in itiile recunoscute conditiei umane. Funetia publica reclama ublig, superior pe eand actvittile economice stint guvernate de © adevdratd obses igului, de eanalizatea tuturor resursetor in directia infeine terii concurentei si asumarea unei poziii economice gi financiare eat mai proemi- hente, Coexistenta in aceeagi persoand a unor motivatti pentru ambele comporta- mente este considerata improbabila’. Dupa cum si rezistenta in faja tentatiel de ca avantaj concurenfial poate fi slab la majoritatea oamenilor raportate la materia comerciald privese activitsti eeonomice oana fizica din vechea 1 in eadrul unor intreprinderi coleetive. Toate etal legi flindea mu pot fi si prin L menteaza exercitarea demnitatilor publice gi functiilor publice'. O situat in privin pana In urma de lin stujirea unui interes Jementare) sau exercitarea de mandate de administra este incompatibilitati riman sd fle aplicate in cadntl fextinse In calitatea de profesionist in general. Nici micar In cea de profesionist comerciant (eate exploateazd o intreprindere cu scop lverativ). Comerciantul textele in vigoar vil. respectiv persoana fizies supusd inregistrarit in persoani fizied la care face rete de punere in aplicare a Codului registrul comertului’ ial trebuie st exeluda participantii_ ear Conditiile de exercitare a activita de drept. Persoanele care s-aur dovedit eliminate pentru protejarea. publicului psele sau sanctiunile complementare. jale au voc’ 76, Deciderile, Domeniuil com: an Incaleat regulite jocului comercial”. privese in acest caz 01 subiectelo rneoneste in actele lor economice trebui (consumatori si alti profesionisti)’. Pe decurgind din angajarea raspunderii penale sau contraventionale sf de a iny fea comerciala a persoanelor care au savarsit fapte sanctionate ¢a infractiuni sau contraventii. Spectrul acestor sanctiumi ured grad pAnd la interzicerea desfigurdrii de activitati economice individualizate sau la ferzicerea practicatii unei profesii. Legea societstilor identifica persoanele ¢: sau interzice a Cartea |, Titul LV din Legea nr, (61/2003, cu modifcarile ulterioare » Art. 12 din Legea nr, 51/1995 pent organizarea si exercitarea profesiei de avocat ant, 35 din Legea nr. 36/1995 Legea nr. 306/3004 privind exercitarea profesiet de medic, precum si organizarea si fanetio narea Colegiului Medicilor din Roménia *y. Guyon, op. cit. p. 46 * et, 82a, (1) din Legea ne. 161/2008. * Ae. 6 din Legea ne. 71/2011 ¥ Guyon, op. cit, p44 LLegea notailor publici si a activittii notariale, at. 14 dinexistenta nei aulorizatii administrative, $i regimul autorizarii este unul de exceptie impus de necesitatea p ntectiei sporite asigurate persoanele in anumite domenii de aetivitate. Desi dreptul comercial este ramurd a dreptului privat si imy acesta caractere generale precum egalitatea plrtilor in privinta raporturilor juridice nate de norma civild tending q economicd acolo unde raporturile juridice sau mediul concure fal este puternic distorsionat, Teoria liberala a statului minimal propovaduia retragerea statului din economie pentru ca forfete piefei si stabileasc’ un echilibru nat al intre judi Jor sau abuzarea pozitii_privil reconsiderarea pozii demonstrat ca forte ate ig, materie contractuala sau pur economicd au dus la ei statului si a institutiilor sale in mediul economic, Experienta a pete libe astfel inedt statul trebuie 58 f echilibrele si a putea s& menteze. Publicizarea dr i $i tehnici frauduloase fi infrdnte de infeleg 4 pasul inapoi in ringul economic pentru a testabili realizeze politicile economice pe care vrea si la imple tului comercial este o consecin(a a interventionismului statal in economie pentru protejarea intereselor alismului capitalism Modalitatea le in aja asaltului individu i primitiv cea mai eicienté de control economic nu este suprale ferarea $i instituirea de sisteme s tionatorii cit mai draconice eat institu administrative autonome, posest fea de auitoritat ware a unei experiente si specializari extre domeniu, autoritati inarmate cu competente normative, sanetionare in acele domenii. Activitagile de credit, societati de asigurare, soci supraveghere, control si -¢ puternic specializate (institutii ati de servicii de investitii financiare) vor putea fi sivarsite de profesionisti subsecvent obtinerii nei autorizari (acte administrative Unilaterale individuale) din partea unei autoritayi administrative (Banea National’ a Romiéniei, Autoritatea de Supraveghere Financiara)