HOWARD DAYTON BANUL CONTEAZA Ghid biblic pentru a invata cum sa cheltuiesti, sa economisesti, sd investesti, si sa scapi de datorii “Gi Noua SperantaDeserierea CIP a Biblioteei Nationale a Remaniei DAYTON, HOWARD. Banul tu conteazi: ghid biblie pentru a Tavita cum heltwiesti, x4 economisesti i investesti, s8 daruisti 4188 scapi de datorii/ Howard Dayton; trad Octavian Verlan; ed: Georgeta Mocuta, — Timisoara: Misiunea ‘Crestina ,Noua Sperana, 2005 ISBN 973-7986-05-9 1. Verlan, Octavian (rad) H. Mocuta Georgeta (ed) 2336 © 2005 Editura NOUA SPERANTA, ‘Originally published in U.S.A. under the tile: Your Money Counts Copyright © 1996 by Crown Financial Ministries, Inc All righ reserved ( parte a acest material a apr anterior in Your Money: Frustration or Freedom? Iucrate publica de Tyndale Howse Publishers, [eopyight) 1979 de Howard 1. Dayton ie “Traducere: Octavian Verlan Eaiare: Georgota Mocuta Tehnoredactae: Gelu Leontiue ISBN 973 —7986 — 05 —9 Editura NOUA SPERANTA OLB. 14, C2. 1129, 300940 Timisoara, Romania telefon: 0256 - 214887, fx: 0256-21487 email: nosp@mail. nim. 10 vweb: _ winwnouasperanta.ro (Carta a fest pari de MULTIMEDIA, Arad, ROMANIA vi. vi. XIV. XVE. Xvi. CUPRINS Problema Raspunsul: Biblia este modelul nostru de vials Partea lui Dumnezeu: temelia Partea noastr: bun si etedincios Datoria: ce faci cu salar tau. Scaparea de datorié: ziua 2° Sfaturile: o funie impletita in tei Onestitatea: la modul absolut Damicia: care este atitudinea ta? Manca: cine este, de fapt, geil tu? Investitile: inaintarea pas cu pas Singura investitie garantati Copii: ABC-ul banilor Bugetul: fiti la curent cu realitatea Standardul de viata: cum si traim? Perspectiva: ce este cu adevarat important Sa facem bilanqul: si recapitulam Intrebari si riispunsuri - Note 15 29 35 43 37 65 n 89) 103 u7 121 133 143 153 161 167 7CAPITOLUL UNU PROBLEMA Hen si Jean Hitchcock au hotarat si puna capat cisnieiei lor de douizeci si patru de ani Pregitindu-se pentru impartirea bunuritor in urma divortului, Allen 1 inceput sa studieze istoria financiard a familie. Cautand printre acte, dat peste un cee ingilbenit care a servit la plata cheltuielilor de la hhotelul unde el si Jean si-au petrecut luna de miere. Un alt cee repre- zenta prima rati la intdia lor masind. A mai gasit un cee care i-a amintit dde mandria parinteasca pe care a simfit-o cand a pltit nota la spitalul unde s-a nascut fica lor. Apoi a gasit documentul acontului la casa lor. Dupii mai multe ore de studiere a cecurilor gia chitanfelor, Allen sia dat seama edt de mult au investit in cdsnicie et gi sotia lui. S-a oprit din fucru, cufundandu-se intr-o profunda meditatie timp de mai multe minute. Apoi a inchis dosarul cu acte sia format numarul de telefon al sotiei sale. Dupi céteva replici stangace si stinjenitoare, i-a spus ade- varatul motiv pentru care a cutat-o. Nu ar fi dispusa ca impreuna si se striduiasca s-si refaci viata de cuplu?8 BANUL TAU CONTEAZA Desi o astfel de eriza cum este cea prin care au trecut Allen si Jean ne este poate striind, mesajul dosarului cu cecuri si chitanfe ne este comun. El spune povestea viet noastre, arati care ne sunt valorile, eft de mult am economisit, pe ee am cheltuit, cui am diuit, De Fapt, actele ne spun mai mult despre priorititile noastre decit orice altceva. Tata de ce Isus a vorbitatat de des despre bani. Saisprezece din cele treizeci si opt de pilde se referd la modul de raportare la bani si pose- siuni, Intradevar, Isus Cristos a vorbit despre bani mai mult decit despre oricare alt subiect, Biblia contine cinci sute de versete despre rugiciune, mai pufin de cinci sute despre credingi, dar peste 2.350 de versete despre bani si posesiuni materiale. Domnul a deschis de nnutte ori acest subiect pentru c& a dorit iI cunoastem conceptia despre acest domeniu vital al viet ‘ocupat de problema banilor pentru ea hanii come a CAPLTOLUL DOI RASPUNSUL: BIBLIA ESTE MODELUL NOSTRU DE VIATA Oe Gra poy 4% mi inghesuiam céteva acte si dosare in servietf atunci cand tetefonul de pe biroul meu a inceput si sune. Era ora cinci si jumitate si mai pregiiteam si plec acasti dupa o zi obositoare petrecut printre hati si intalniri cu diverse persoane. Eram obosit. Ezitant, am ridicat recep. torul — Bun’, Howard. Sunt Allen Hitchcock. ‘Mam simtipufn stanjenit pentru cd uitasem si rispund la mesajul lui din acea dimineati. Pirea deprimat si am invocat o scuzi puri pentru neglijenta mea de a-I ciuta — Jean si cu mine suntem in pragul divortului, ins ne-am hott 2 Incereim si ne refacem césnicia, a spus el, incordarea simfindu-se in vocea lui Problemele lor financiare amenintau se distrugi cisnicia, M-a Jnrebat dacii ne putem intini pentru a discuta despre situatia lor. Ne-am ceunoscut la bisericd in urma cu vreo doi ani, atunci end ei s-au mutat din St. Louis in Orlando. Allen avea un salariu destul de bun, fiind0 BANUL TAU CONTEAZA director adjunct la un mare magazin si mu putea infelege unde iid Familia lor aflta in crestere avea cheltuicli tot mai mari i ctiva ani vor fi in situafia de a le asigura copiilor taxe- Je pentru colegiu. Nici el, nici Jean mu intrevedeaw un vitor prea stilueit in plus, si itchcock aveau datoritdestul de mari Ia magazin, ta la compania de cirti de credit sla banca lor, iar rata la casi era destul de mare Din cauza datorilor $i a cheltuielilor care eresteau cu fiecare 2, soffi Hitchcock au inceput si fie foarte atenti In cumparaturi, uneori comparand preturile la zece magazine inainte de a cumpira ceva, Au inceput s& utilizeze cupoanele de reducere de citiva centi la marile magazine. Allen ficea aproape toate reparatile la masina, iar Jean evita s& cumpere alimente scumpe. Cu toate acestea, familia se confrunta cu 6 situatie critics, Jean si Allen nu aveau repere clare i. privinta admi- nistrrii banitor. Nu aw fost niciodaté capabifi si-sialedtuiasca un buget realist al cheltuelilor, Rarcori igi refuzau © cumparaturd atunci cénd doreau neapirat sa o faed gi nu aveau nici un plan de economisire sau investiti pentru viito. Le-am inteles situatia incurcatd. Cu mai multi ani inainte, eu si un pricten, Jim Seneff, luam zilnic deeizit financiare cu privire la aface rile noastre aflate in pln avént sila tinerele noastre famili,Fird si avem un punet de referinti bibli. Pentru a deveni cei mai buni sot $i cei mai bun oameni de afaceri, ne-am simtit obligati si facem un studiu biblic manuntit ca s& deseoperim ce spune Scriptura despre bani. Am ciit Impreuna intreaga Biblie, gisind fiecare dintre cele 2.350 de versete care se ocupa de subiectul banilor si sistematizand toate informatile pe 1. Am pregitit un ciclu de lecti pe care am prezentatbiserici yeabila. Am fost asaltagi cu intrebar si s-au in care oamenii simfeau frustrari intense, subi noastre. Reactia a fost rer prefigurat mai multe domenil ‘Apoi si alte biserici ne-au invitat s4 tinem acest ciclu de lectii si astfet, de-a Iungul anilor, s-a format organizatia Crown Ministries Small Group Financial Study, care aetiveaza in prezent in biseriei din intrea~ ga far, Mii de oameni precum sotii Hitchcock au fost ajutafi de aceste studii biblice in grupuri mici, Am aflat e& cei mai muiti oameni — si RASPUNSUL " cei mai multi crestini — fie nu cunose, fie nu au aplicat principiile financiare ale lui Dumnezeu in vietile lor. lar aplicarea acestor principii este vital din trei motive: 1. Modul in care ne administr’im banii influenteazi relatia noastri eu Dumnezeu. Citim in Luca, 16:11: ,Deci, dacii n-afi fost credinciogi in bogitiile nedrepte, cine va va incredinta adevaratele bogatii? Isus pune semnul de egalitate in acest verset intre administrarea banilor si calitatea vieti noastre spirituale, Daca ne administrim banii conform principiilor Scripturii, comuniunea noastri eu Cristos se va consolida. Dar daci suntem necredinciosi in modul de administrare a banilor, relatia noas- tri cu El va avea de suferit. Cineva mi-a spus odata Domnul permite unui om sa-i invete pe ceilalti despre un anume subiect pentru ei el insusi are nevoie dispe rati sil cunoasca si sii aplice. Cu sigurant afirmatic s-a dovedit adevarat legiul de a conduce zeci d in cazul meu aceast n domeniul banitor. Am avut privie puri mici care au studiat acest subiect in -adrul organizatici Crown si nu am intalnit nici un om care si alba ati- tudini mai gresite i s8 administreze bani mai contrar principiilor Scripturii decat mine, Céind am invatat aceste principii si le-am aplicat, am expetimentat o imbundtitire spectacutoasi in relatia mea cu Domnul. Respectarea principiilor financiare ale lui Dumnezeu ne duce mai aproape de Cristos. 2. Posesiunile materiale se aff in competitie cu Domaul. Posesiunile materiale reprezi ‘mult eu domnia lui Cristos si ne hot factorul care concureaz cel mai viefile noastre. Isus ne spune c& trebuie m si servim un singur stipan din cei doi prezentali Nimeni nu poate sluji la doi stapani, Caci sau va uri pe unul si va iubi pe celalalt; sau va fine la unul, si va nesocoti pe celalalt; Nu puteti sluji Iui Dumnezeu si lui Mamona™ (Matei, 6:24). Este imposibil si shujim banilor — chiar si intr-o mica masura — si Domnului in acelasi timp. in timpul cruciadelor din secolul al XII-lea au fost folositi mercenari pentru a lupta in locul crestinilor. Deoarece cruciadele au fost rizboaie religioase, cruciatii au insistat asupra botezirii in api a mercenarilor2 BANUL TAU CONTEAZA inainte de a pleca la lupti. in timp ce erau botezati, mercenarii {ineau sabia in mana gi ea raménea deasupra apei, simbolizand astfel ngurul lucru din viata lor asupra cdruia Isus Cristos nu avea stipanire. Ej aveau libertatea de a-si folosi sabiile cum doreau. Multi oameni isi administreaza bani intrun mod simitar, degi poate ci acest Iucru nu este la fel de evident. Ei ii tin portofelul sau poseta deasupra apei efind sunt botezati, spundndu-I astfel lui Dumne- zeu: ,Doamne, pot fii stipanul intregii mele viefi, eu exceptia banilor mei, Sunt perfect capabil sa stipainesc acest domeniu. 3. O mare parte a vie(ii noastre are ca epicentru banii. Ce procent din timpul unei sptiméni aloci eastigarit banilor, dec ziilor referitoare la cheltuirea lor, la economisirea si investitea lor sau rugiciunilor privitoare la modul in care sii daruiesti? Din fericire, Dumnezeu doreste sf ne pregiteasca in mod corespunzitor pentru aceste sarcini oferindu-ne in Biblic principiile Sale de administrare a banitor. RASPUNSUL Din ce in ce mai mul treabii de unde pot primi ajutor. Exist dou alternative principale: Biblia $i rispunsurile formulate de ‘oameni. Modul in care administreaz’i oamenii banii se afl intr-un con- ‘rast izbitor cu prineipiile financiare ale lui Dumnezeu. Isaia, 55:8, afit- ‘ma: ,Gandurile Mele nu sunt gindurile voastre gi cdile voastre nu sunt caile Mele.* Pentru a ajuta cititorul si recunoascé diferentele dintre aveste dou moduri de abordare, ele vor fi prezentate la sfarsitul fiecarui capitol sub titlul ,Contraste*. InvaTA SA FO. MULTUMIT Atitudinea de mulfumire cu ceea ce ai este mentionata de mai multe ori in Biblie, iar sase dintre aceste pasaje se referd la bani. Pavel serie in Filipeni, 4:11-13: RASPUNSUL 13 ‘M-am deprins si fiu multumit cu starea in care ma gisese. Stiu 8 tiese smerit, si sti si traiese in belgug. in totul si pre- {utindeni m-am deprins 54 fu stul si flimand, si fiu in belgug sisi fu in lips. Pot totul in Hristos, care ma intrest. Examinati cu atentie aceste versete. Nu suntem niseui cu instine- tul de a fi multumiti cu ceea ce avem, Accasté atitudine trebuie invatati. Scopul acestei crfi este si va ajute si inviitati principiile biblice referitoare la administrarea banilor si a posesiunilor. Descoperind si aplicdnd aceste principii, veti putea sa va apropiafi mai mult de Cristos, 54 va supuneti mai deplin stapanirii Lui, si a fiti maltumiti cw starea voastr finaneiard isi puneti ordine in domeniul financiar al vietii familie’ voastre. CONTRAST. Societatea spune: Dumnezeu nu joaci nici un rol in modul in care imi administrez banii, iar fericirea mea se bazeaza pe capaci- tatea mea de a-mi putea permite atingerea standardului de viaya dorit, Scriptura spune: Descoperind si urménd principiile scripturale ale administrrii banilor, te vei apropia tot mai mult de Cristo $i vei inviga si fii multumit in orice situate.CAPITOLUL TRE! PARTEA LUI DUMNEZEU: TEMELIA 4 nitr-o dimineati ploioas’ Allen si Jean Hitcheock au sosit la biroul L incu. Doreau si-sirezolve problemele finaneiare in incerearea de asi salva casnicia Allen si Jean erau crestini, dar niciodata nu li s-a spus despre con- ceptia Bibliei referitoare la bani si posesiuni materiale. Frau mulfu de casa lor din cirimida cu doud etaje, aflata intr-o zona bund a orasului Orlando, de maginile lor de ultimul tip yi de celelalte lueruri pe care le posedau, Ambii erau de acord ci au muncit din greu pentru fa le obfine, castigindu-si astfel dreptul de a se bucura de o .viaté buna, Cu toate acestea, dupa ce presiumile financiare au inceput si le ameninte standardul de viata, lipsa de multumire cu privire la posesiu- nile lor iesit la suprafata, provocénd o grava eriza conjugalé. Familiei lipsea aproape in totalitate comunicarea in problemele financiare Allen cat si Jean aveau parerile lor in privinta cheltuirii veniturilor familiei si nu reuseau sa incheie nici o discutie despre acest subiect fara sil se certe16 BANUL TAU CONTEAZA Brau pe punetul de a pierde tot ce aveau din cauza datoriilor. Aceasti perspectiva, mpreuna cu posibilitatea unui divort, i sos din starea lor de automultumire. Astfel A Ta este, Doamne, ‘mérirea, puterea si maretia, vesnicia si slava, edci tot ce este in cer si pe peimant este al Ta: a Ta, Doamme, este domnia, céici Tu Te inalti ca un stapan mai presus de orice! De la Tine vine bogatia si slava, Tu stapénesti peste tot, in mana Ta este taria si puterea, $i mana Ta poate sii mareasca si sa intdreaseat toate lucrurile. trei in biroul meu, ei erau dornici si invete ce spune Biblia despre bani. Scriptura ne invata c& exist dou’ as- pecte distinete ale administririi banifor: pa tea hui Dumnezeu si partea noastea, Dupa plrerea mea, confuzia existent’ in privinta administririi banilor provine din neintele- gerea clard a acestor doua aspecte, Partea lui Dumnezeu reprezinta temelia atitudinii de multumire cu ceea ce aver, Dumnezeu se prezinti pe Sine insugi in Scriptura sub mai mult de 250 de nume. ‘Numele care defineste cel mai bine partea tui Dumnezeu in domeniul financiar este eel de Stapdn. Acesta este capitolul cel ‘mai important al cirti deoarece conceptia noastri despre Dumnezeu determina mo- dul nostru de viata. De exemphu, lov a fost ‘capabil si se inchine inaintea lui Dumne- eu chiar si dupa ce si-a pierdut toticopi si toate posesiunile materiale. EI I! cunostea pe Domnul si stia cd El este Stapiinul tuturor lucrurilor pe care le poseda. Moise a procedat similar cénd a renunat la toate comorile Egiptului si a fost dispus si sufere impreuna cu poporul lui Dumnezeu. Atat lov cat $i Moise L-au ccunoscut pe Domnut si I-au acceprat rolul de Stipan. ‘Sa examinim ceea ce spune Biblia despre partea lui Dumnezeu in ii vitale: proprietatea, controlul si implinirea nevoilor. (REGELE DAVID, 1 CRONICI, 29:11-12) PARTEA LUI DUMNEZEU "0 PROPRIETATEA Biblia afirma clar cd Dumnezeu este singurul proprietar al tuturor lucrutitor. Al Domnului este pamantul cu tot ce este pe el, lumea si cei ce o locuiese!* (Psalmul 24:1). Scriptura prezinta in modul cel mai ‘concret posesiunile lui Dumnezeu, Leviticul, 25:23, spune: rile si nu se vind de w Hagai, 2:8, afirma: «Al Meu este argintul, si al Meu este auruby, zice Domnul ostirior: Tar in Psalmut 50:10 Domnul ne spune: Ale Mefe sunt toate dobitoa- cele pidurilor, toate fiarele muntilor cu mile lor* Domnul este Creatorul tuturor lvcrurilor si EI nu sia transferat oamenilor dreptul de propriefate asupra ereatiunii Sale. in Coloseni, 1:17, ni se spune c , toate se tin prin Et". Chiar in acest moment Dom- nul fine in existenta lucrucile prin puterea Recunoasterea proprictti hui D cesul prin care fi: vom permite Domnul posesiunilor noastre fi sa devina stapanul banilor si Propr sate sam stipanire? acai vrem si fim ew adevarat urmvagi ai lui Cristos, trebuie si-L transferdin Lui proprietatea asupra posesiumilor noastre. ,Orieine [...] care nu se leapida de tot ce are, nui poate fi ucenicul Meu (Luca, 14:33). Din experienta mea am invitat c Domnul uncori ne pune la incercare cerindu-ne si renunfm la lucrurile care ne sunt cele mai agi Cel mai elocvent exemplu al Scripturii in acest sens este Avram, cel cdruia Domnul i-a spus: la pe finl tau, pe singurul tu fiu, pe care-I iubesti, pe Isaac [...] si adu-1 ardere de tot" (Geneza, 22:2), Cand ‘Avraam a ascultat, demonsteaindu-si disponibilitaten de a renunta la ceea ce fi era mai drag, Dumnezeu i-a oferit un inlocuitor, un berbec, care sa fie adus jerti in locul lui Isaac, tandiral scdipand astfel nevati- mat. Remarcabilul autor Larry Burkett a afirmat: ,Atunei cand recu- noastem dreptul de proprietate al ui Dumnezeu, toate hotirrile legate de cheltuirea banilor devin hotaréri spirituale. Nu mai punem intrebarea:18 BANUL TAU CONTEAZA «Doamne, ce vrei si fac cu banii mei?» intrebarea este reformulati: «Doamne, ce vrei si fae eu banii Tai?» Cénd ne insusim aceasta per- speetiva, deciziile legate de cheltuirea si economisirea banilor sunt la fel de spirituale ca si deciziile legate de daruirea banilor. Primul pas spre atitudinea de maltumire Pentru a invita si fim: multumiti cu ce trebuie si recunoastem faptul ca Dumnezeu este stapinul tuturor posesiunilor oastre. Daca ctezi ca ai stipanire asupra celui mai mie Iueru, atunei situatile legate de acel luctu vor fi reflectate in atitudinea ta. Dac se itimpla ceva pozitiv in lewituri cu acea posesiune, vei fi ericit. Dar 1 intémpla ceva negativ, vei fi nemultumit Dupa ce Jim Seneff a trecut la practicarea transferavii dreptului de proprieiatea asupra posesiunilor sale lui Dumnezeu, si-a cumparat 0 ‘masini noua. La numai doua zile un tanar a intrat cu magina ‘masini lui Jim. Pri a lui Jima fost: Fi bine, Doane, nu de ce ai vrut sé ai o indoitura in aripa masini, dar Te-ai ales cu una destul de mare! La fel a procedat gi John Wesley cand a aflat ci incendiu i-a distrus casa: ,Casa Domnului a ars. Am o rispundere mai putin! Nu este inst usor sine mentinem aceasta perspectiva Este foarte Uusor si ajungem sii credem ci posesiunile pe care le avem gi banii pe care-i cAsligm sunt in totalitate rezultatul capacitiii si realizarilor noastre. Ne este foarte greu si nu credem ci ne-am cistigat dreptul de proprietate asupra lor, Ex stant stipdnul sortii mele, afirma umanistul ‘Numai eu sunt proprietarul asupra posesiumitor mele. Este evident fap- tul cd acest punct de vedere este predominant in societatea noastra, Renuntarea la dreptul de proprietate nu este usoara si nici nu este o tranzactie incheiati o data pentru totdeauna. Trebuie si ne aducem per- ‘manent aminte de adevarul e& Dumnezeu este proprietarul tuturor pose siunilor noastre PARTEA LUI DUMNEZEU 9 CONTROLUL A doua responsabilitate pe care gi-a asumat-o Dumnezeu este con troiul final asupra tuturor evenimentelor care au loe pe pamant. Studiati cateva dintre numele lui Dumnezeu din Biblie: Stapin, Cel Atotputemnic, Creator, Pastor, Domnul domnilor si Regele regitor. Este evident cine conduce: A Ta este, Doamne, marirea, puterea si mirefia, vegnicia si slava, edci tot ce este in cer si pe pimdnt este al Tau; a Ta, Doamne, este domnia, caici Tu Te inalti ca un stapan mai presus de orice! De la Tine vine bowatia gi slava, ‘Tu stapanesti pes este firia si puterea, si mana Ta poate si ise& toate Iucrurile (1 Croniei, 29:11-12), final 135:6 afirma: .Domnul face tot ee vrea in ceruri si pe pimaint, iw mari si in toate adincurile*, iar imparatul Nebycadnetar declar’t in Daniel, 4:34-35: Am binecuvantat pe Cel Prea Inalt, am Faudat si slivit pe Cel ce tr «Ce faci?y* olin afar de Mine nu este Dumnezeu: Eu sunt Domoul, si nu este altul, Ew intocmese lumina, si fac intunericul, Eu dau propiigirea, si aduc restristea, Eu, Domnul, fac toate aceste lucruti* (Isaia, 45:6-7). Este important pentru copitul lui Dumnezeu si recunoasea faptul ca Tat cerese orchestreazi chiar 5 situatile aparent distructive pentru a aduce binele in vietile celor care se tem de El. ,Stim cd toate lucrucile lucteaza impreuna spre binele celor ce iubese pe Dumnezeu, si anume, spre binele celor ce sunt chemati dupa planul Siu (Romani, 8:28). ‘Cea mai traumatici perioada din casnicia mea cu Bev a fost accea cand am adoptat pe cel de al doitea fiu al nostru, Andrew. L-am primit pe Andrew cfind avea doar patra zile. Era un copilas extraordinar de frumos. Pe la tri luni ne-am dat seama ea avea probleme fizice. Am ‘recut prin doud luni chinuitoare in care doctorii nu s-au putut pune de cord asupra unui diagnostic.20 BANUL TAU CONTEAZA fin cele din urma am aflat c& mama lui biologicd folasise droguti puternice inainte si in timput sarcinii, iar Andrew s-a nascut avéind doar ‘parte din creier. In durerea gi chinul nostru adne, ne-am intors in repe- tate randuri la adevarut fundamental c& Tatil nostru cerese i iubeste pe Andrew chiar mai mult decat noi si e3 El ni ba incredintat noua pentru un timp. Ne-am imprietenit eu bunicii lui Andrew si familia noastra a invatat ce inseamna compasiunea pentru cei defavorizati. Am fost mat tori ai modului in care Dumnezeu i-a acordat cea mai mare grij lui Andrew si am experimentat multe binecuvantari in acea perioada fi- mantaté, Domnul permite situatile dificile din trei motive: 1. Pentru a-$i implini seopurile, Acest lucru este ilustrat de viata lui Iosif care, ca adolescent, a fost vandut ca sclav de fiat lui invidig Peste multi ani, Iosif le-a spus ffafilor si: ,Nu va intristat gi nu fit mahniti c& m-ati vandut ea si flu adus ei, cai ca i va seap Vinga mea trimis Dumnezeu inaintea voastr [..] Aga ed mu voi meafiirimis aici ci Dumnezeut* (Genera, 45:5, 8, sublinierea ne apartine). 2. Pentru a ne dezvolta caracterul. valoros pentru Dumnezeu, se dezvoltf de cele mai multe ori in timpul unor perioade grele. in Romani, 5:3-4, se spune: Ba mai mult, ne bbucurdim chiar sith necazurile noastre; caci stim e& necazul aduce raib- dare, rabdarea aduce biruint’ in incercare, iar biruinfa aceasta aduce niidejdea. ins niidejdea aceasta nu inseald, pentru ci dragostea tui Dumnezeu a fost turnata in inimile noastre prin Duhul Sfint, care ne-a fost dat Seriind despre acest subiect, A.W, Tozer a spus: .Dumnezeu ‘nu poate folosi un om la potentiatul ui maxim inainte ca acesta si nu fi fost rinit foarte adic." Cred c4 Tozer are dreptate. Am invatat leeti- ie increderii in Domnul si al apropierii de El in perioade dificile, lueru imposibil de realizat in alte situagi 3. Pentru a-$i diseiplina copiti. Atunci cénd suntem neascultatori, ne putem astepta ca Domnul nostra iubitor si ne administreze masuri dis- Ciplinare pentru a ne incuraja si ne parisim picatele. Pedeapsa Domnului ia de multe ori forma unor situati dificil. PARTEA LUL DUMNEZEW 2 Cici Domnul pedepseste pe cine-!iubeste, si bate cu nuiaua pe orice fiu pe care-t primes. [...] Dumnezeu ne pedepseste pentru binele nostru, ca si ne fad partasi sfinteniei Lui. Este adevirat e3 orice pedeapsi, deocamdata pare o pricina de intrstace, si nu de bucurie: dar mai pe urma aduce celor ce au trecut prin seoala ei, roada ditatoare de pace a neprihinirit pure, 12:6, 10-11), Domnul are controlul absolut asupra oricaror situatii pe care le vom irunta, Putem fi recunos% stim ci Tatal nostru cerese foloseste fiecare situafie pentru un scop bur. IMPLIniREA NEVOILOR Al treilea element al parti li D ‘a ne implini nevoile: ,Cautati mai inti Imparatia lui Dumnezeu si neprihinirea Lui, i toate aveste hncrurifhrana si imbraeamintea] vi se vvor da pe deasupra (Matei, 6:33). In Geneza 22:14 se spune despre Dumnezew ei El este ,Domnut [eare] va purta de gra." El are grija de ‘oamenii Lui si nu are nevoie de 0 economie prospera pentru a le implini nevoile. Ela diruit evreilor mani timp de patruzeci de ani eat au ratacit prin pustie. Isus a hranit cinci mii de oameni cu numai cinei paini si doi esti Dumnezeu este atat previzibil eat si imprevizibil. El este absolut previzibil in ceea ce priveste credinciosia Lui de a se ingriji de nevoile noastre, Ceea nu putem prevedea este cum va implini Domnul nevoile noastre. El foloseste metode diferte si uneori surprinzitoare pentru mplinirea acestor nevoi. Poate ci El ne va mari veniturile, ne va oferi ‘un dar sau va ,intinde™ de resursele noastre limitate, ajutandu-ne s& ne procurim mai ieflin unele lucruri. Nu conteaz cum hotarate Dumng 2eu si ne implineasca nevoile, putem avea o incredere absolut aceasta privinta Versetul din 1 Timotei, 6:8, ne spune e& nevoile noastre sunt hrana si imbricamintea, Cu alte cuvinte, exista o differenfa intre nevoi si do- rinfe. O nevoie este o necesitate fundamentalé pentru supravietuire: hhrand, imbracdminte sau adapost. O dorinti este tot ceea ce reprezint’ nezeu este promisiunea Lui de2 BANUL TAU CONTEAZA ‘mai mult deeat o nevoie. © masé gustoasa la un restaurant, o masind now si ultimele noutati sunt dorinte. Partea lui Dumnezeu in sprijinirea noastra in deprinderea atitudinii de a fi multumiti cu ceea ce avem este obligatia pe care Si-a asumat-o singur de a ne implini nevoile. EI nu ne-a promis ci ne va implini dorin- {ele, El a promis c& se va ocupa de nevoile noastre si ne spune sé fim ‘multumiti atunci cand ele sunt implinite. ,Daca avem, deci, cu ce si ne hirinim si cu ce sa ne imbracam, ne va fide ajuns* (I Timotei, 6:8) Permiteti-mi si ilustrez cu 0 istorie modul in care isi duce Dum- nezeu la indeplinire promisiunite: Spre sfirsitul celui de al Doilea Rézboi Mondial, fortele ali- ate au strins foarte multi orfani flamanzi. Au fost plasati in tabere unde au fost foarte bine hraniti. in ciuda ingejiritFoarte bbune de care au avut parte, copiti dormeau foarte rau si erau nervosi gi tematori, in cele din urma un psiholog a descoperit solutia. Fiecdrui copil i s-a dat o bucata de pane ca si 0 aiba cu cl cind mengea la culeare, Dac’ ii era foame, primea mai mult mancare, dar cand termina de méncat, acea bucata de paine tre- buia paistrata, nu méncati. ‘Acea bucati de paine a produs rezultate minunate, Copii se ducean la culcare avand siguranta ci a dowa zi vor avea ce manca, Garantia aceasta le-a permis copiilor si aibii un somn odinitor si satisPicaitor” Domnul ne-a oferit o garantie asemiinatoare, ,.bucata noastr de paine®. Creznd in promisiunea Sa c& ne va implini nevoile, putem fi linistiti si multumiti, .Dumnezeul_meu si ingrijeasc’ de toate tre- buingele voastre, dupa bogatia Sa, in slava, in Isus Hristos" (Filipeni, 4:19). in concluzie, chiar daca te ali in mijlocul unor probleme finan. ciare foarte grave, poti totusi si fii multumit pentru e& Domnut a promis si te hrdneasca, si te imbrace gi si-ti ofere adapost, Eu sunt convins ei Dumnezeu ne va oferi — exact la momentul potrivit — resursele necesare pentru ane implini seopul si chemarea Lui pentru fiecare dintre noi. Acest adevar este ilustrat in 2 Samuel, 12:7-8, atunei ednd El i-a vorbit lui David prin profetal Natan: Aga PARTEA LUI DUMNEZEU 23 vorbeste Domnul, Dumnezeut lui Israck: «Eu te-am uns imparat peste Israel, si te-am scapat din mana lui Saul; te-am facut stapan pe casa stapanului tau, am pus Ia sdnul tau nevestele stipamului tu, si ti-am dat casa lui Israel si luda. $i daca ar f fost putin atta, ag mai fi adaugat.»“ viata lui David invaitim cdi Dumnezeu nu ia daruit deodata toate resursele necesare pentru a fi rege. Resursele au sosit la momen- {ul potrivi, in clipa cand David a avut nevoie de ele. Uneori Dumnezeu a intarziat in acordarea de resurse organizatiei Crown Ministries. in ast- fel de ocazii nu am stiut ce sa ered. Mai tirziu am descoperit faptul c, dacit am fi primit resursele respective mai devreme, ele nu ar fi fost folosite cu tot atat de multa chibina CUNOASTEREA LUI DUMNEZEU Cauca principal pentru care nu reusim si recunoastem partea lai Dumnezeu este e8 nuL cunoastem pe Dumnezeu asa cum este El. De multe ori ne lipseste veneratia corespunzitoare fai de Domnul care a intins cerurile gia intemeiat pimantul (saia, 51:13). Avem tendinta de aL mieyora pe Dumnezeu ca sa Se potriveasca modehului capacitatilor si limitarilor umane. Dar ne putem lirgi conceptia despre Durmnezeu pentru a intelege cine este EI eu adevarat studiind ce ne spune Biblia despre EI. Urmeaza doar cateva exemple: Domnul universului Puterea lai Dumnezeu este de nepitruns pentru oameni. De exem- plu, astronomii au estimat ca exist in univers peste 0 sutii de miliarde de galaxii, fiecare contindnd miliarde de stele. Distanta de la un capat la celalalt al unei galaxii se masoara de obicei in milioane de ani lumina. Vastitatea universului este coplesitoare pentru mintea umand, Isaia, 40:26, spune: ,Ridicati-va ochii in sus, si priviti! Cine a facut aceste lucruri? Cine a ficut si mearga dupa numa, in gir, ostirea lor? EI le cheamit pe toate pe nume; asa de mare e puterea si tiria Lui, 8 ‘una mu Fipseste-*24 BANUL TAU CONTEAZA Domnul nafiunilor Studiatirolul si pozitia Domnului cu privire la natiun si la oameni Isaia, 40:21-24, ne spune: Nu siti? N-ati auzit? [| El sade deasupra ccereului pamantului, i locuitori lui sunt ea niste lacuste inaintea Luis [..-] Bl preface intro nimica pe voievozi, $i face 0 nimica din judec- tori pimantului. De abia sunt siditi [..] si El sufla peste ei, de se uusuei, gi un vartej ti ia ca pe niste paie.* in Isai, 40:15, citim: ,1ata, neamurile sunt ca o picdturi de apa din vvadi, sunt ca praful pe o cumpin. [..] Toate neamurile sunt ca o nimica inaintea Lui, nu sunt decat nimicnicie si desertaciune Domaul oame Dumnezeu mu este o fort indepartata i dezinteresata de ceea ce se intimpla cu oamenii. Dimpotriva, El este foarte preocupat de fiecare individ, Psalmul 139:3-4, 16 afirma: Tu] cunosti toate caile mele. Caci mu-mi ajunge cuvantul pe limba, si Tu, Doamne, il si eunosti in totul.[...] In cartea Ta erau serise toate zilele cari-ni erau rainduite, mai inainte de a fi fost vreuna din ele: Domnul este atat de prezent in viefile noastre incét ne asigura ed .pand i perii din cap, tofi va sunt nnumarati* Tatil nostra cerese este Cel care ne cunoaste cel mai bine si ne iubeste cel mai mult Dumnezeu a atirnat stelele in spatiu, a modelat muntii inalti si ‘oveanele puternice si a determinat destinul popoarelor. feremia a ficut © afirmatie indreptatita: .nimic nu este de mirat din partea Ta! 32:17). Cu toate acestea Dumneeu stie atunci cand o vrabie cade la pamant. El este atét Dommnul infinitului edt si al infinitezimalului Zn rezumat, si repetim care este partea lui Dumnezeu, El este pro- prictarul, El controleaza fiecare situatie si a promis ci ne va implini nevoile. Cu alte cuvinte, Dumnezeul care a creat lumea si 0 pistreazi in existenta este capabil si-Si indeplineasca responsabilitatile $i s8-Si respecte promisiumile, Dumnezeu reprezinta insi numai jumiitate din couatie. Este jumatatea cea mai importanta, dar nu este decat o juma- tate. in capitolul urmator vom incepe si examinim cealalta jumatate, partea noastra. PARTEA LUI DUMNEZEU 25, CONTRAST ‘Societatea spune: Sunt singurul proprietar asupra tuturor lucru- rilor pe care le detin si eu singur imi controlez destinul. Scriptura spune: Dumnezeu este proprietarul asupra tuturor lucrurilor pe care le detin. El este Dumnezeul suveran 5 viu, care controleaza toate evenimentele La incheierea celor mai multe dintre capitole, pe lingi CON- TRASTUL dintre societate si Scriptura, va mai exista si un ANGATA- MENT, care vi va oferi posibilitatea s& puneti in practica principiul biblic pe care Lam prezentat, Va fndemn si va incurajez sa completati sectiuea ANGAJAMENT pentru ca val va ajuta si practicati princi pile invatate,26 BANUL TAU CONTEAZA ANGAJAMENT La studiile biblice din cadrul organizatiei Crown Ministries facem un exercitiu de transfer al proprietatii posesiunilor noastre asupra lui Dumnezeu. Ne folosim de un act pentru ci aceasta este calea legal prin care se transferd o proprietate. Atunci cind participantii la studiile biblice Crown com- pleteaza si semneaza actl, ei recunosc ca Dumnezeu este proprie- tarul tuturor bunurilor lor. Exercitiul este important pentru c& toti vitam din cind in end c Dumnezeu are toate lucturile in proprie- tatea Sa. Ne purtam de parc noi am fi proprietarii tuturor lucrurilor. Semnand acest act, un om stabileste un moment con- cret cand a recunoscut dreptul de proprietate al Iui Dumnezeu. Astfel, el poate consulta documenta de mai multe ori si igi poate aduce aminte de adevarul ci Dumnezeu are drept de proprietate supra tuturor lucrurilor, ‘Unmitoarele lucruri va vor ajuta si completafi actul: Serieti data de astizi. 1 2, Setiefi-va numele. Tu esti cel care transfera proprietatea. 3. Domnul este beneficiarul bunurilor. 4. Rugati-va in timp ce va ganditi la posesiunile pe care vreti si recunoasteti cd ii apartin lui Dumnezeu. Apoi faceti o list eu ele, 5. Semnati-va. {n colful din stnga jos exist un spatiu pentru semniturite a trei martori. Acesti prieteni vai vor putea ajuta sé respectati adevarul ci Dumnezeu este proprietarul tuturor bunurilor voastre, PARTEA LUI DUMNEZE 2 COLO ACT DE TRANSFER AL PROPRIETATI prin acest act incheiat astazi: .... de catre: in favoarea tui: DUMNEZEU Eu (poi) transferam Domnului dreptul de propri tate asupra urmatoarelor posesi Administ atoral burilor ‘mentionate mai sus Martor care ma vor aja stares: pect hotrirea de at reeunoaste pe Durmnezeu dreptpropretarCAPITOLUL PATRU PARTEA NOASTRA: BUN SI CREDINCIOS upai ce el gi Jean au semnat actul transferului de proprietate, Allen mi L-a inmanat pe deasupra mesei. ,Mai simt foarte usurat, a spus el, dar, de asemenea, simt ci trebuie sé mai fac ceva." Allen avea drep- tate, Nu putem sta pasivi, asteptind ca Dumnezeu si facd ceva. Aven, 3i noi responsabilitatea noastrd. Dar, la fel ea Allen, s-ar putea si nu stim cu exactitate care este partea noastra Dumnezeu, Stapanul, este proprietarul | Bine, rob bun si a tot ce existé, define controlul asupra |} credincios; ai fost tuturor evenimentelor si ne implineste I) credincios in putine nevoile. Rispunderea noastra este si fim fucruri, te voi pune administratori. Cuvéntul administrator (Sau ispravmic in traducerea Comilescu) poate fi tradus prin doua cuvinte: manager si supraveghetor. Pozitia de ispravnic are 0 ‘mare responsabilitate in Scriptura. Isprav= MATEL, 25:21 nicul reprezinta autoritatea suprema du peste multe lucruri; intra in bucuria staipdnului tauZA 30 BANUL TAU CONT cea a stipanutui si poartd toata raspunde- rea pentru posesiunile stipdnului gi pentru afacerile case. Din stuclul Seripturii desprindem ade- vVarul e& Dumnezeu, fiind Stapanul, ne-a incredinfat noud raspunderea de adminis- tratori: Jai dat fomului] stipanire peste lucrurite mainilor Tale, toate e-ai pus sub picioarcle lui" (Psalmul 8:6). Singura responsabilitate a omului este si fie eredineios sarcini incredinjate. ,,incolo, ce se cere de la ispravnici, este ca fiecare si fie sit eredincios in Iuerul ineredingat lui® (1 Corinteni, 4:2) Inainte de 4 putea fi credinciosi sareinii incredintate, rebuie sa stim care este aceasta. La fel cum studiem eartea tebnici a unei masini pe care © ccumpacim, pentru a sti si o folosim corespunzator, trebuie si exami- nim manual Creatorului, Biblia, pentru a afla cum doreste El si ne ‘ocupim de posesiunile Sale, Trebuie si injelegem edteva aspecte ale credinciosici Mulpumirea este produsul secundar al indeplinirit cu credinciosie a indatoririlor noastre, 1. Credineios cu toate resursele noastre Datoria noastra este sa fim credinciosi in administrarea a suta la suti din tot ce ave, nu doar a zece fa sutd. Din nefericire, multe bise- rici igi invat membrii cum si administreze doar zece la suti din veni- turile lor, cum s8 daruiascd. Cu toate cd acest Iucru este important, din cauza insistentei doar asupra zeciuiclii crestinilor ti s-a permis si-yi administreze celelalte novazeci la suta din venituri din perspectiva tumii, nu din perspectiva lui Dumnezeu. Pentru eX nu stiu cum si-si administreze bani din perspectiva bi- blicd, multi crestini au atitudini gresite in Tegatura eu posesiunite gi iau decizii financiare gresite, care duc la consecinfe dureroase. in Osea, 4:6, citim: ,Poporul Meu piere din lipsa de cunostinta" Ignorarea sau neaplicarea principiilor finaneiare ale Scripturii cauzea7a deseori pro- bleme financiare, PARTEA NOASTRA 3 2. Credincios indiferent de eft de mult avem Aspectul subliniat de Scriptura este administrarea const ceea ce Dumnezeu ne-a incredintat, Administratorul cr responsabil pentru ceea ce are, mult sau pufin. Pilda talanfilor exem- plificd acest adevar. ..Atunci Imparitia cerurilor se va asemiina cu un ‘om, care, cind era sa plece intr-o alté tard, a chemat pe robii sii, si le-a ‘ncredintat avutia sa. Unuia i-a dat cinci talanti, altuia doi, si altaia uunul™ (Matej, 25:14-15). Cénd stapanul s-a intors, el ia considerat responsabili pe slyjitori sai de administrarea constiincioasa a posesi- nilor sale. Stipdnul |-a liudat pe cel care primise cinei talanti: .Bine, rob bun si credincios: ai fost credincios in putine lucruri, te voi pune peste multe luer bucuria stipanului tau" (Matei, 25:21). Este interesant faptul ca slujitorul care a primit doi talanti a primit o recom- pens egali cu cel care primise cinci talanti (vezi Matei, 25:23) Suntem datori sa fim credinciosi, indiferent daca ni s-a dat mult saw putin. Asa cum a spus cineva: Nu este important ce as face dact as primi un milion de dolaris este important ce fac cu cei zece dolari pe care ii am. 3. Credincios in Iuerurite n in Luca, 16:10, citim: ,Cine este credincios in cele mai mici lucruri, este eredincios iin cele mari; si cine este nedrept in cele mai ici lncruri, este nedrept si in cele mari" Cum poti afla daca fiul tau va avea grija de masina pe care © va avea? Observie-l cum are grija de bicicleta pe care o are acum. Cum poti fla daca un agent comercial va fi in stare sit vandat produse unei firme mari? Observa-l cum serveste un client mai mic, Daca suntem eredinciosi in Iucruri mici, Domnul va sti ed ne poate incredinta responsabilitti sporite. Lucrurile mici sunt lucruri mici, a spus misionarul si omul de stat ‘Hudson Taylor, dar fi credincios in lucrurile mici este un lucru mare.” 4. Credineios eu posesiunile altora Credinciosia fata de posesiunile altora determing, intro anumiti ‘masurd, eat de mult ni se va incredinfa, Si dacd n-afi fost eredinciosi32 BANUL Iucrul altuia, cine va va da ce este al vostru? (Luca, 16:12). Acest principiu este adesea trecut cu vederea. Esti neglijent fai de consuma- bilele din birou! angajatorului tau? Risipesti curentul electric cdnd stai ta um hotel? Cand cineva iti permite si folosesti un obiect, esti atent sil retumezi in stare buna? Sunt convins c& unii nu au primit mai mult pentru ca s-au dovedit necredinciosi fa de posesiunile altora 5. Credinciogia formeazit caracterul Dumnezeu se foloseste de bani pentru a ne slefui caracterul, Da MeConaughy a scris in 1918 0 carte, Money, the Acid Test (Bani, incercarea de foc). In aceasta carte, el spune: Banii, lucrul cel mai obisnuit dintre cele trecdtoare, au con- secinte neobignuite si eterne. Banii fi formeazii pe oameni, desi pot fave acest lucru intr-un mod imperceptibil, atunci cénd sunt céstigati, economisiti, cheltuiti, daruiti sau decontati. in functic «de modul in care sunt administrai, banii pot fio binecuvantare sau tn blestem pentru posesorul lor. Fie omul devine stipainut banului, fie banul devine stapanui omului Domnul se foloseste de bani care, desi sunt esentiali pentru viet’, par uneori atat de murdari, pentru a pune oamenii la incercare gi ca un instrument pentru transformarea lor in per- soane asemenea Lui? Concluzia este evidenta: dac& ne administram in mod constiineios posesiunile, caracterul nostru se consolideaza. Daca suntem necredin- ciosi, caracterul nostru se distruge. Richard Halverson precizeaz foarte bine acest lucru: ,.sus Cristos a vorbit despre bani mai mult decat despre oricare alt subiect, pentru ci banul are o importanta eru- cinta atunci cénd este vorba despre adevaratul caracter al unui om, Banul este un indicator fidel al caracterului nostru. in Scripturi gis ‘© legitura strénsd intre dezvoltarea caracterului unui om si modul care igi administreaza bani 6. Credinciosia duce la multumire Dupii ce am invajat care este parte partea noastr, si dupa ce ne-am indeplinit constiincios partea noastra, PARTEA NOASTRA 3B putem fi multumifi, in Epistola eatre Fitipeni citim c& Pavel a invatat Si fie multumit pentru c& era sigur ei Dumnezeu ti va implini toate nevoile (Pilipeni, 4:19), iar el a fost eredincios. ,Ce ati invatat, ce ati primit si auzit de la mine, si ce ati vazut in mine, faceti* (Filipeni 4:9). Daca apficim principiile financiare ale lui Dumnezeu, vor incepe sii sciplim de datorii, si ne cheltuim mai chibzuit banii, si economisim pentru vitor gi si daraim mai mult pentru lucrarea lui Cristos, Biblia ‘ofera solutii reale la problemele finaneiare de astizi. Fiecare dintve capitolele care urmeaza se ocupa de domenii concrete, cu seopul de a ne deprinde sa fim administratori credinciosi La inceputul celor mai multe dintre capitolele urmatoare, vom completa ,roata credineiosiei", folosita pentru a prezenta mai clar responsabilittile unui administrator eredincios. CONTRAST. n cheltuieste-i cum doresti si vei fi fericit. Scriptura spune: Nei fi rvultumit numai daca ai fost un adminis trator credincios al banilor din punctul de vedere al tui Dumnezeu,CAPITOLUL GING! DATORIA: CE FACI CU SALARIUL T: ie cot roblema financiara cea ‘ai acuta Tui Allen gi Jean era reprezen- | {ati de presiunile exercitate de creditor lor. $i aveau multi eredi- tori! Aveau dous imprumuturi de la banca, i teei rate la magazine si datorii mari ta [| Orice guvern, la fel cartile de credit. Pe Kinga aceasta, aveau si ca orice familie, | rata la casi. poate cheltui intr-un Datorile familie’ Hitchock au inceput | an cova mai mult | ise acumuleze la seurt timp dupace sau J 05/0 Ne ir | casitorit, atunci cdnd au contractat primul oe A Dar iu si eu mine lor imprumut. Jean, care a creseut intro familie bogata, a spus: .Prietenii nostri stim ca a continua | aveau masini noi, iar noi ne simfeam pri- | 4¢est obicei duce la | -vati de acest privilegiu. Trebuia sa avem gi saracie. noi © maging noua." Mai tirziu, cind $f. p, ROOSEVELT, | firma lor lea cerut si se mute la Orlando, 1932 ‘au cumparat 0 casd intr-o suburbie select’30 BANUL TAU CONTEAZA si au contractat un nou imprumut, Datoriile au inceput si creased. ..in cele din urmi, a spus Jean, reprezentatul baineii ne-a anunjat c& ne va lua casa gi va «vamui» salariul [ui Allen Cele mai multe dintee datoriile noastre au crescut att de inet do-a lungul anilor, a adaugat Allen, incat mu ne-am dat seama ce se int pla decat atunci cand era deja prea tz.” in ficeare an nilioane de oameni ajung s8 realizeze ci se afld intt-o situatie similari cu cea a familiei Hitchcock. Un expert in domeniuil creditelor a spus cf principala cauzi este ,diminuarea capacititii de plati a celor care au imprumutat.* Oamenii fac imprumuturi pleeand de la presupunerea c& vor avea un venit constant; atunci imprevizibilul. Apare o boala. Se naste un copil. O fiemi portile Acumularea datoriitor bancnote de un dolar si s-ar fa id nenotele cap la cap, lungimea lui ar fi de peste un spatin, pun liberi de domi- | pyiard gi jumtate de Kilomet natia viciului; fiind | colo de soare! Economia fun harnici si frugali, condifiile unui munte de datorii. Jira datori,care-t |) Cu dator att de mar, este inevitabilt oFrrSrr—™e—C—CsCs——S pericoluti de a | €9man, profesor la Harvard, Est ta fel ca Gdeveni robul i cazl aecidenelor de masini, AMandu-se credivorilor cai, i circulate atit de multe masini, ace Jecame | SSM sini ne din ani a recuti peste le oameni si-au coPRANKUIN, I) decarat flimentl, adic mai mui deca SECOLULALXVIILLEA Ft iy, timpul Mari Crize din 1933. Consuma- toriicheltuiese unul din cinei dotari pe pent achitarea dato, fr a ne seama de atsle lacasi Mai alarmante sunt datele unui sondaj Gallup care spe ci 56 Ia suté din divortri au dreptcauz tensile fnacine dn Familie adica din- DATORIA 7 Pentru multi, cea mai potrivita formula rostita la cununie ar trebui si fie: pina end datoriile ne vor desparti™. Aceste tensiuni financiare exist in mare masura deoarece consumatorii cred in ,evanghelia dupa Madison Avenue, care afirma: ,Cumpari acum si plateste mai térziu prin rate funare usor de achitat™ Toti stiu c& nu este deloc uyor si achiti aceste rate lunare, CE ESTE DATORL Creditorit si cei care le fae reclama folosese definitii atrigatoare ale datoriei, definiti care ascund realitatea dura, Roget College Thesaurus di urmatoarele sinonime pentru datorie sau verbul a fi dator: fi expus Ia, afi pasi- bil de, a fi rispunzitor de, minus, a avea ia, a amaneta, a fi impovirat de dato- a tii, insolvabil, falimentar, ,a te afla in cel ce ia cu impru- ‘VA simi cupringi de neliniste [| mut, este robul celui ide sinonime? Nu |p ce-i dat ew fmprumua. Jam care pre in culori roz beneficile sloganului ,cum- para acum, phiteste mai tarziu, ate nind clientii prin cuvintele care definese realitatea datoriei, Nu averi impresia ec ,evanghelia dup Madison Avenue nu prezinti intreaga realitate a vietii satisficdtoare a mem- brilor ,elubului datomicilor*? Bogatul stdipaneste peste cei saraci, si am vizut ine’ nici o r REGELE SOLOMON SECOLUL X LHR, Dictionarul (DEX, Bucuresti, 1996 — n.tr.) defineste astfel datoria: datorié: pentru carte d Imprumutayi de la rude, rata la cas si altele cele la electricitate, nu sunt considerate datori, daca sunt achitate la timp. de bani sau orice alt bun datorat cuiva, lati céteva tipuri de credit, pentru imprumuturi de la banc’, bani ‘aturile lunare, cum ar fi ‘A DATORIILE iN REALITATE? Trebuie si intelegem adevaratul cost al datorilor. Dowd tipuri de datorii foarte raspandite sunt cele de pe cdi de credit si ratele la casa38. BANUL TAU CONTEAZA Datoria de pe eartile de credit (Eexemplele luate sunt, desigur, din contextul american — mtr) Si presupunem c@ aveti o datorie de 5.560 de dolari cu o dobanda de 18%. Aceasta inseamna plata a o mie de dolari dobinda in fiecare an. Vezi diagrama de mai jos. Putetiastfelafla ceea ce creditorit au stiut dintotdeauna: impactul foarte mare al dobanzii cumulative, Aceasta poate fi in avantajul sau in dezavantajul tau. Pir plata impozitelor, daca ti platesti ereditorului tau 1.000 de dolari anual ca dobanda timp de 40 de ani, el va cistiga 4.163.213 dolari la 0 dobanda de 18 %. Ne mai mira graba companiilor de carfi de credit de a ne atrage in rindul elientilor lor? ‘Acum si comparam cei 40.000 de dolari plaiti ca dobiinda cu cei 767.091 de dolati pe care i-am fi putut acumula daca am fi investit in fiecare an 1.000 de dolari la numai 12.% dobanda. Este evident faptul a datorite costa mai mult decét isi dau seama cei mai multi oameni. Data viitoare cand vei fi tentat si iei imprumut pe cartea de credit, intreabi-te daca avantajul pe termen lung de a nu avea datorii nu este ‘mai mare decat al cumpiriturii pe care doresti si o faci, 1. Dobands pe care o plitest AnutS Amul 10 Amul 20 Anul 30 Anul 40 5.000$ 10.000$ 20.0008 30.0008 40,000 2. CA ai elytiga daci ai investi 1.000 $ cu o dobanda de 12 %: ‘AnulS—— Anul 10 Anul20 nul 30° Anul 40 6353$ 17.549 —72.052§ 241.333 767.091$ 3. CA eAstigi ereditorul tiu din platile tale ew 0 dobi AnulS Awl 10 Anul20— Anul 30 Awol 40 7454S 23521$ 146.628$ 790.9485 4 1 U8 de 18 % DATORIA x9 Rata la casa 0 rat Ia casa pe 30 de ani, la 0 dobindi de 10 %, te va costa achi- tarea unei sume de trei ori mai mare decat cea imprumutata, Suma imprumutata 100.000 $ Rata lunar fa 10 % doban 877.578 Luni de plata x 360 Suma total plait 315.925 $ Datorile fin fecteazl si starea fizicd. De multe ori duce la cresterea stresului, ceea ce are drept efect oboseala mintal, ized si cemofionali, Acestlucru duce, de asemenea, la sufocarea creativitti Ja afectarea relatiilor. Multi oameni igi ried nivelul de trai prin con- ‘wactarea unor datori, dar apoi deseopers adevarul c& povara datoriilor ajunge si le domine modul de viafi. Pe un autocolant am citit cuvin- tele: ,Am datorii, am datori, de aceea ma grabese si. ajung fa servietu. Din nefericire acest Iueru este adevarat pentru multi oameni CE SPUNE SCRIPTURA DESPRE DATORI? Perspectiva Seripturii despre datorii este clara. Citifi eu atentie prima parte a versetului din Romani, 13:8: ,Sa nu datorati nimanui nimic:* Alte traduceri spun: .Platiti-va toate datoriile* (LB) sau Raméneti fard datorii si si nu datorati nimanui nimic™ (AMP), Din Proverbele, 22:7, aflim de ce Domnul vorbeste atat de direct, despre subiectul datoriilor: .Bogatul stipaneste peste cei siraci, si cel ce ia cu imprumut, este robul celui ce-i di cu imprumul." Atunci céind avem datorii ne aflam intr-o pozitie de servitute fata de cel de la care am imprumutat. Cu cét avem datorii mai mari, eu atat devenim mai mult sclavi, Nu mai avem libertatea totala de a ne cheltui veniturile pentru c& ne-am asumat singuri obligatia legal si ne pltim datoriile40 BANUL TAU CONTEAZA Pavel a scris in 1 Corinteni, 7:23: ,Voi afi fost cumparati cu un pret. Nu va faceti, deci, robi oamenilor." Tatil nostrua ficut sacrificiul suprem diruindu-ne pe insusi Fiul Sau, pe Donut Isus Cristos, ca sa moar pentrt noi. Dorinta Lui este ca acum copiii Sai sail slujeasca pe Bl aga cum doreste, Datoria considerati un blestem Una dintre recompensele ascultirii in Vechiul Testament a fost absenfa datoriilor. ,Daca vei asculta de glasu! Domnutui, Dumnezeului tiu, pizind si implinind toate poruneile Lui pe care ti le dau astizi Domnul, Dumnezcul tau, iti va da intaietate asupra tuturor neamurilor de pe pamant. lata toate binecuvantarile care vor veni peste tine si de re vei avea parte, daca vei asculta de glasu! Domnului, Dumnezeului tu. [..] vei da cu imprumut multor neamuri, dar far mar vei fuer cw Imprumut* (Deuteronomul, 28:1-2, 12, sublinierea ne apartine) Dimpotriva, datoriile ficeau parte dintre blestemele neascultirii Dar daca nu vei asculta de glasul Domnului, Dumnezeutui tiu, act hu vei pizi $i nu vei implini toate poruncile Lui si toate legile Lui pe care file dau astazi, iata toate blestemele care vor veni peste tine si de care vei avea parte. [...] Strainul care va fi in mijlocul tau se va ridica tot mai sus peste tine, iar tu te vei pogori tot mai jos: ef iti va da ew imprumut, si tw nu-i vei da cu imprumut; el va fi fruntea si tu vei fi coada (Deuteronomul, 28:15, 43-44, sublinierea ne apartine).. Datoria se erede stipand pe ziua de maine Atunci cfnd facem datorii presupunem c& vom eastiga destul sau ‘vom avea suficiente resurse pentru a le pliti, Credem c4 ne vom pastra serviciul, sau c& afacerea si investitile noastre vor fi profitabile Scriptura ne avertizeazi in legatura cu aceasta presupunere: ,Ascultati, acum, voi care zicefi: «Asti sau maine ne vom duce in cutare cetate, ‘vom sta acolo un an, vom face negustorie, si vom castiga» $i mu stiti ce va aduce ziua de mane! Caei ce este viata voastri’? Nu sunteti decdt tun abur, care se arata putintel, si apoi piere, Voi, dimpotriva, ar trebui sii ziceti: «Daca va vrea Domnul, vom tri si vom face cutare sau cutare ucrun" (lacov, 5:13-15), DATORIA 41 Datoria it poate impiediea pe Dumnezeu si lucreze Autorul de cart in domeniul financiar, Ron Blue, povesteste despre lun tindir care a vrut si urmeze cursurite unui seminar pentru a deveni misionar, Tandrul nu avea bani si a crezut cd singura cale de a putea uurma cursurile seminarului era s& contracteze un imprumut pentru stu- deni Ca toate acestea, imprumutal [ar fi dus la datorii de mii de dolari la sfarsitul scolii. Situatia era imposibila. Din salariul de misionar nu si-ar fi putut plati datoria. Dupa mutta rugaciune, el s-a decis sA se inscrie la seminar fra si facd imprumutul si si aiba credinta cit Dumnezeu fi va implini toate nevoile sale. A absolvit scoala fia si imprumute nici un ban gi cu 0 credingi marita in capacitatea suveranului si viului Dumnezeu de a- implini nevoile. De fapt, aceasta a fost lectia cea mai important care @ invatat-o la seminar. Ea Ia pregatit pentru cdmpul de misiune unde a depins de Dumnezeu pentru implinirea tuturor nevoilor sale. ‘imprumutarea unei sume de bani L-ar fi impiedicat pe Dumnezeu s8-$i demonstreze caracterul. CAND PUTEM AVEA DATORII? Scriptura nu spune nimie despre posibilitatea de a datora bani ‘Dupa pairerea mea, este posibil si facem un imprumut pentru a ne plat casa sau pentru afacerea sau vocatia noastra. Acest,imprumut posibil*, este permis numai dupa indeplinirea urmatoarelor trei conditi 1. Lucrul cumparat este un bun care are potentialul si igi creased valoarea sau si produc& venit 2. Valoarea lucrului achizifionat este egala sau depageste suma dator 3. Datoria nu este atét de mare tnedt achitarea ei si impovireze prea mult bugetul Permiteti-mi si dau exemplut unui imprumut pentru o locuinta care indeplineste criteriile enuntate, Casele au reprezentat dintotdeauna un bun care creste in valoare, deci prima conditie este indeplinita. in al doilea rind, daca prima rati la casi a fost suficient de mare, te poti2 BANUL TAU CONTEAZA astepta ca vinderea ei si acopere datoria, deci si a doua conditie este indeplinita. in al treilea rand, rata lunard nu trebuie s& impovareze prea tare bugetul familie’. Dac’ toate conditiile sunt indeplinite si afi Ricut un ,imprumut posibil*, sper e& imediat v-afi stabilit drept obiectiv eliminarea impru- ‘mutului. Nu stim cum va fi piata imobiliard, daca pretul locuinfelor va creste sau va rimfne acelasi. Mai mult, pierderea serviciului poate intrerupe sursa venitului. Din aceste motive, vi indemn ev toati convingerea si luali in considerare cu toati seriozitatea datoriilor. CAPITOLUL $ASE SCAPAREA DE DATORII: ZIUA ,,Z“ fit) Eo Dyes este scien american sun tt de wari inet situafiaa fost asemanata cu un om obignuit care circuli peo sosea construita prin impra intr-o masina cumpirata cu bani impru- mutafi de la 0 banca, alimentati cu benzind cumparati pe creditul de pe a -adnd sd-si cumpere pe datorie mobili pentru casa Pur si simplu nu am stiut, a adugat Jean, Nu avem experienta.* Despre ce vorbese ei? Despre reptile veninoase? Despre materiale radioactive? Despre droguri puternice? ‘Nu. Bi vorbese despre eartea de credit, Familia Hitchcock avea da- torii de mii de dolari pe carjile de credit si plateau o dobanda mare pen tru acest ,privilegiu. Este o situatie des intalniti. Usurinta achizitionsirit4 BANUL TAU CONTEAZA cartilor de credit a dus la cresterea exponential a numérului de clrti de credit. Exista sute de milioane de carti de credit, ficeare om avand in medie cinci c&rti de credit in portofel La sfirgitul primei intalnici cu familia Hitchcock, Allen mi-a cerut © foarfecd. A vrut si facd o ,operatie plastica. Ca simbol al angaj mentului lor de a scapa de datorii, el a tiiat cfrfile de credit ale fami Tiei. Daca ii vor duce angajamentul la bun sfarsit, inseamna ct se vor afla into minoritate. Mai putin de 50 % dintre cei care fac acest prim pas isi mentin hotirdrea si ajung si scape de datori Cum SA Scart DE Darortt Datorita situafiilor particulare, calea fiecdrui om spre libertatea inciar este unica. Urmatorii zece pasi va pot sluji drept eal drum. Pasii sunt simpli, dar aplicarea lor cere eforturi st este sii ajungem in Ziua ,Z, marea zi a seliparii de datori nu mai avem nici 6 datorie, 1. Roagi-te, in 2 imparati, 4:1-7, 0 vaduva era ameninfaté cu luarea eopiilor ei de eatre creditori si ea a apelat la ajutorul lui Elise, Blisei i-a spus viduvei si imprumute vase goale de la veeini. Domnul i-a inmultit in ‘mod supranatural singurul lueru pe care-I ayea: o cantitate mica de uli jar rezultatul a fost umplerea tuturor vaselor. Ea a vandut uleiul gi a platit datoriile pentru a-si elibera copii, Acelasi Dumnezcu care a intervenit miraculos in favoarea viduvei este interesat ca gi tu si fi Tiber de datori Primul pas este cel mai important. Reagi-te. Cere ajutorul si caluzirea Dommnului in drumul tau spre Ziua Z, a eliberitii de datort El ar putea actiona imediat, ca gi in cazall viduvei, sau mai incet, in timp. In ambele cazuri, rugaciunea este esentiali. Am observat o anume tendin(a. in timp ce oamenii incep sa-si reduc datorile gi s8 accelereze plata lor, Domnul le bineeuvanteaza credinciosia, Chiar dacd nu iti poti permite decat achitarea unci rate lunare mici pentru a scapa de datori, te rog si faci acest lucru, Domnul efortuile. SCAPAREA DE DATORIL 45 2. Aledtuieste-ti un buget seri Experienta m-a invatat c& putini oameni cu datorii mari au folosit un buget seris. Poate ci aveau un buget scris frumos dar uitat intr-un sertar, care a rimas astfel nefolosit. Un buget scris te va ajuta si-ti plani- fici si sa-ti analizezi cheltuielile pentru a vedea la ce poti renunta, Este un frau eficient in lupta pentru invingerea impulsurilor de a cheltui 3. Fi list cu bunurile tale — tot c¢ ai. Alcatuieste 0 listit cu toate posesiunile tale: locuinti, mayina, mobili etc. Fvaluea7a lista complet pentsu a determina daca va trebui ‘si vinzi unele din aceste bunuri, Cénd am examinat lucrurile pe care le putea vinde familia Hitchcock, a doua mayini now sa impus de la sine Nu ma pot descurca fir magina mea, a protestat Jean, Allen a afigat © privire vinovata si riniti. Nu dorea si-si lipseasca sotia de eeea ce dorea, dar ambii erau de acord c& era necesart 0 a le a vinde magina si colect a permis Hitchcock sisi reducd nivelul d inceapa si foloseased rata lunar de la masini pentru reducerea altor datorii Actiunea lor ne e valoroasd. Bi au fost obligati si-si schimbe perspectiva asupra posesiumilor lor. Asa cum a spus George Fooshee: ,,Atitudinea ta fat de lucruri va determina succesul tit in efortul scdparii de datorii. Nu te wandi la ceea ce vei pierde sau edt ai plitit pentru Ierul pe eare-1 vinzi. Gandeste-te la cat vei céstiga dact siuma respectiva va contribui imediat la reducerea datoriilor:* Wald © leet 4. Aleatuieste 0 list cu debitele— tot ce datorezi Multi oameni, mai ales cei care au datorii mari, nu stiu exact edt de mari le sunt datorile, Din acest motiy trebuie si-(ialedituiesti o list cu toate datoriile pentru a avea o imagine reali despre starea ta financiara Curent. Mai ai nevoie gi de o list cu dobanzile pe care le percep cre- ditorii pentru fiecare datore.46 BANUL TAU CONTEAZA LISTA DATORIILOR — BANII DATORATI Suma Rata datorati—tunara_POPAns Rata la locuint Companiile de carfi de credit _ Banca Credite de consum Asiguriti iimprumuturi de ta rude ‘Alte imprumututipersonale imprumuturite fis Jimprumuturi pentru cheltuieli medieale Altele TOTAL DATORI Analizind ratele dobiinzilor din lista ta de datorii, vei descop. felul cum variazit costul creditelor. O listi a datoriilor te va ajuta sé stabilesti ordinea lichidiirii datoriilor. SCAPAREA DE DATORII 7 5 abileste un calendar de achitare a datoriilor pe fiecare creditor. Am afirmat c& sciparea de datorii este un proces dificil, ins este absolut necesarl urmarca acestor pasi. Nimeni nu seapa de datorii din {ntimplare. Toti avem nevoie de un calendar pentru a ajunge in Ziua Z, iva fird datori Un calendar de achitare a datoritor poate arita a i urmatora: Creditor: Banca Nafionalt Rata lunar’ Luni rlimase Rest de plat de plata Januarie 100 12 1.160 Februarie 100 1" 1.061 Martie 100 10 970 Dupa achitarca ratei Iunare, serie suma plititi si calculeaza restul de plati, Acest lucru iti va da un sentiment al implinitii, vei vedea cum, iti Vor seidea dator verezi in aplicarea planului i datorii foarte mari sau daca termenul lor de achitare depasit, ar fi bine daci le-ai trimite gi creditorilor o copie a planului tau de achitare a datoriilor, Rar se gaseste un creditor care s& nu fie multu- mit de o persoanii care face eforturi atat de serioase pentru a-si achita datoriile. Un creditor va aprecia faptul intocmit un calendar gi cc esti suficient de preocupat de aceasti problema pentru a-i trimite si lui o copie. Hotarigte care datorii le vei achita mai intdi, Hotirarea ta va trebui si se bazeze pe doi factori: marimea datoriei si rata dobanzilor: le si astfel vei avea tot mai multe motive si perse- fost Achitarea datoriilor mici. Concentsea7icti eforturilor asupra celor mai mici datori. Eliminarea lor teva incuraja si vei avea la dispozijie mai multi bani pentru a acoperi celelalte datorii. Dupa ce ai achitat prima datorie, concentreazi-te asupra urmatoarei48. BANUL TAU CONTEAZA datorii pe care vrei si o stingi. Dupa achitarea celei de a doua datorii, sumele economisite astfe! foloseste-fe pentru achitarea urmatoarei datorii si continua acest proces. Achitarea datoriilor cu dobanzile cele mai mari. Observa care este rata dobanzii pentru fiecare datorie gi incearea si le platesti pe acelea care au rata cea mai mare a dobanzii inainte de cele cu 0 rat mai mica. 6. Gandeste-te Ia venituri suplimentare. Multi oameni au servieii care nu fe aduc un venit suficient pentru acoperirea tuturor nevoilor lor, chiar daca isi cheltuiese banii in mod chibzuit, in privinta cstigarii unui venit suplimentar, trebuie Iwate in considerare dowd aspecte. In primul rind, hotirdste-te sa plitestidatori- le cu venitul suplimentar. Avem tendinga de a cheltui mai mult decat cdstigdm, indiferent cat cdstigm, mult sau putin. Se pare ca intotdeauna cheltuielile o iau inaintea veniturilor. in al doilea rind, asiguri-te ci timpul necesar cdstigarii venitului suplimentar nu ii va afecta relatia cu Dumnezeu sau cu familia ta, Daca esti cisaitorit, trebuie st gisesti modalitati inovatoare pentru ca intreaga familie si participe la cdstigarea venitului suplimentar, gisind un serviciu care familia unita, in loc si o distruga, Jean Hitchcock s-a dovedit a fi 0 persoand foarte hamica si inova- toare. A inceputo ,.mini-ardinita in casa lor, inarijind copii vecinilor in timpul edt parintii lor erau la serviciu. Cei doi copii mai mari ai fami- liei Hitchcock au fost si ei incurajafi si aibsi grija de alti copii in timpul serilor, iar jumatate din castigul lor a fost folosit la stingerea datoriilor Exist sute de modalititi inovatoare de a e@stiga un venit supli- mentar, lueru care te va ajuta si seapi mai repede de datorii. Cu toate acestea, oricdt de mult ai cdstiga, cheia suecesului este hotdrdrea de a {olosi acest venit la reducerea datorilor si nu la marirea cheltuielitor. 7. Nu mai contraeta alte dator Singura metoda pe care © cunose pentru a num wta noi datorii este dea platicu bani gheat’, Acest lueru rica problema citi de credit, Nu ered ed acestea sunt inerent gresite, dar cred eit sunt poricu SCAPAREA DE DATORII ” loase. Statisticile arati cA prin folosirea cartilor de credit se cheltuieste jn medie cu o treime mai mult decat la plata cu bani gheat’. Motival este perceptia ci nu se cheltuiese bani, ci doar 0 cartela de plastic, Aga ‘cum i-a spus un cumparator altuia: {mi plac cattle de eredit mai mult decat bani pentru e& pot cheltui mai mult." Cand Bev si cu mine am inceput acest studi, aveam noua c&rti de ‘credit. Astizi mai avem doar una, Cand analizez starea financiara a coamenilor cu datori, folosese 0 regula simpla pentru a determina da intradevar cartile de credit sunt periculoase pentru ei sau nu, Dack datoria de pe cartea de credit nu este achitata in intregime fa sfarsitul incurajez s fac8‘ operatie de chirurgie plastica, Orive foarfece cat de eat este bun! 8. Fii maltumit eu ceea ce ai. Trim intr-o societate eare a pus la punet metode eficiente si sofisti- cate de a convinge consumatorul si cumpere. De cele mai multe ori mesajul publicitar are scopul sa creeze nemultumirea cu privite la ceca ‘0 companie americana si-a deschis o fabrica in America Central datorita mainii de lucru ieftine 5i abundente. Laccrurile au mers bine Ia cepu, pana cand muneitorii si-au primit primele salar A doua zi 4 unul dintre ei nu s-a mai prezentat la lucru, Conducerea a astep- tat... una, dowd, treizile, dar nimeni nu a venit fa lucra, Managerul s-a ‘dus la jefual satului pentru a-t intreba care era problema. .De ce sit mai fucrim?, a rispunsul seful comunitafi locale. Suntem multumiti, Am ctigat deja suficienti bani pentru a putea trii mai depart.” Fabrica nua mai funetionat in urmitoarele dowd luni, pani efind cineva a avut ideea striluciti de a trimite un catalog tuturor localni- cilor, pentru a-si comanda produse. Muncitorii s-au intors repede la Iucri i problema absentirii de la lucru nu s-a mai pus de atunci incolo, ‘Si meditim la urmitoarele aspecte: Cu cat te uiti mai mult la televizor, cu atat cheltuiesti mai mult, @ Cu cat studiezi mai mult cataloage si reviste de prezentare, cut atdt cheltuiesti mai mult + Cu cat umbli mai mult prin magazine, cw att cheltuiesti mai mult.50. BANUL TAU CONTEAZA Familia noastri demonstreazat aceste realititi, Cand fiiea mea vrea ‘heapairat un preparat special dintr-un anume restaurant, stim c& a vizut © reclama la televizor. Un lucru este evident: seurtarea timpului petre- Cut in fafa televizorului duce la reducerea numarului dorintelor noastre. 9. Iain considerare o schimbare radical a modului tau de viata. Un numar ereseind de oameni si-au redus in mod semnificativ cheltuielile pentru a scaipa edt mai curand de datorii, Uni sau vandut cascle si s-au mutat in case mai mici, in apartamente cu chirie, Multi si-au viindut masinile noi, la care aveau rate lunare mari i au cumpirat ‘masini vechi cu bani gheata. $i-au redus temporar nivelul de via pen- ‘tv a seapa de datori 10. Nu renunta! Recunoaste inci de la inceput aclevarul cd vor existasute de motive Pentru care ai putea renunta sau amana eforturie de a scipa de datori ‘Nu cdidea in ispita de a nui respecta angajamentul. Nu te opr inainte de atingerea scopului extraordinar de a tai fra datorii. Nu uita, sci Parea de datorii inseamna pur si simplu efor, dr libertatea finaneiara merit toate stridaniile. CUM EvitAM Capcana DATORHLOR PENTRU MASINA? Datoriile pentru cumpararea masinilor este cauwza major’ a indae torarii consumatorilor. Aproape 70 la suta din maginile care circu fara noastré sunt cumparate in rate. In medie posesorii pistreaz ‘masina trei sav patru ani, iar masinile circula in medie zece ani ___ }atd cum putem evita capeana datoriilor pentru magina. in primul rind, hotaraste-te dinainte sa-ti pastrezi masina cel putin gase ani. in al doilea rand, plteste toate ratele la masind. in al ueilea rand, continua s@ achiti o sum’ egala cu rata de la magind, dar intr-un cont de economii personale. Apoi, cand va fi nevoie siti inlocuiesti magina, banii econo- misiti sar putea si-ti ajungd pentru a cumpira o masina folositi, dar eu putini Kilometri la bord si in stare bund. SCAPAREA DE DATORIL st CE PUTEM FACE CU RATELE LA CASA? Sfatul meu este si edutali ealtuzirea ui Dumnezeu tn privinga ratelor la casa daci ati contractat un astlel de imprumut. Poate ei dorin- {a lui Dumnezeu este si scdpati de toate datorile, inctusiv de ratele la casi, De obicei acesta este tn obiectiv pe fermen lung datorita sumei relativ ridicata a ratelor. Cand Bev gi cu mine am inceput si examin cu toatt atentia ceea ce dorea Dumnezeu de la noi, am avut sentimentul cd trebuia si ne stri- dduim s& ne achitim toate datoril, inclusiv ratele la eas8. Dar acest obiec- tiv cra nerealist pentru acca perioada din viata noastra. Totusi am inceput si ne g”indim cum am putea sit realizam. S@ analizam rambursarea imprumutului pentru cumpiirarea unei locuinge. Va rog si nu permiteti ca suma ratei sau dobiinda sa vi dice sa vai ginditi realist la aceasta problen ‘noi am presupus cd avem un imprumut de 75.000 de dolari 12 la suta, El trebuie achitat jn treizeei de ani. Primul an din planul de rambursare a imprumutului (cunoscut de asemenea si sub numele de plan de amorfizare) va arta ca in tabelul care urmeaza ‘Aga cum puteti veda, in primi ani aproape toti banii sunt folositt, pentru plata dobanzii, Din totalul de 9.257,64 de dolar plait in prinvul an, numai 272,26 au fost folositi pentru reducerea imprumutului, De ‘apt, vor trece 23 de ani si jumatate pana cdnd rata de rambursare @ ‘imprumutului si cea a dobanzii vor fi egale, Nu stiu ce parere aveti voi, dar pe mine nu mi inednta perspectiva de a plati timp de 30 de ani pen- ‘ru casi, Dac as putea reduce intervalul la 15 ani, atunci scopul mew este mai usor de atins. Exist mai multe modafitati de a plati impru- :mutul pentru locuinté in jumatate din perioada stabilita (© metoda ar fi si erestem rata lunara de rambursare a impramut- lui. in exemplul nostru, un imprumut de 75.000 de dotari cu o rata de 12 Ia suth care trebuie achitat inseamni o rat lunara de 771,47 de dolari, Daci rata ar creste cu 128,70 dolari pana la 900,17 dolari prummutul ar fi pltit integral fn 15 ani. in timpul celor 15 ani vei fi platit un plus de 23.166 de dolari si vei fi economisit 138.864 dolati din dobanda datorata pentru rambursarea imprumutulu