Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Incepe Sa Traiesti

    Uploaded by

    chrystym3234
    708 views112 pages
    Literatura

    Original Title

    Incepe sa traiesti

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document
    Literatura

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    708 views112 pages

    Incepe Sa Traiesti

    Uploaded by

    chrystym3234
    Literatura

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 112
    Lucian CRISTESCU Incepe sa trdiesti! GHID DE SUPRAVIETUIRE iN SECOLUL XXI Redactare: Alina Bades Corecurd Livia Ciobanu-Mihal “Tehnoredactare: Irina Tone CCopert tain Ciolea copyright © Eaitura Vig SSnatate’, Bucuresti, 2010 Descrierea CIP a Bibliotecit Nationale a Romaniei CCRISTESCU, LUCIAN Incepe si triegt:ghid de supravietulre in secolul XX / Lucian Cristeseu- Bucureyt Casa de Balturd Vig Sandtate, 2010 ISBN 976-973-101-417-3 Cuprins Inte 0dUCeFe en ene Carrow. — $.0S. Plerdut in neant Care este sensul Viel? Pentru C8 281656? vnewenemenenen? carrrowt2 — ,Dumnezeule, existi?” Exitl sau nu exist Dumnezeu? ce 265 Carrrowt3 Mai mult decat tot aurul din lume ‘Sunt att de singur. Cum poe s- apartin lui DumnezeU? oon AS carrrow.4 — Fructul din mana Evei (Ce sa tmp cu sbinele” beat eartea Albere Camus 51 pastorul, care descopera o dimensiune nebanuith a viel seritorulul, Odata s-a intdmplat s& mearga la 0 biserie8 pariiana ca =8 asculte un mare organist. Dp recial, a venit predica, Camus a fost atat de migeat, neta continuat <8 vind s erie lurmatoare, de dragul pastoral Inte els Murmma s-a legato simp bie reciprocd, Intr-un context privat, Albert Camus ra pus pastoruluio timida inerebare: Al putea si mi botesi, dar in secret?” Cu delicate, Mumma ia spus e botenul mu poate f cut in secret, Intrucit este ‘9 marturie publica. Din nefericire,fnalizareaacestei dorinfe na mai ppututavea le din cauza pecari pastorulu in SUA, urmata de moartea fulgerStoare a lui Camus, intr-un accident auto. Gestl luk Camus trans- site un mesa $1 totus. Dumnezeu" Martorul 5, prostituata: 0 cheama Susan Scott Krabacher. Frumusefea ef angelled a fi uty sd atraga prvinite bas batilo, din peate, mule prea devreme, La tunsprezece ani, un nenorocit a abuat‘o sexual, La teva lunt dupa aceea, a fost trimisi la un orfelinat. La cineisprezece ani s-aIuat Ii ‘mea-n cap, cu droguri si prosttusie. La gaptesprezece ani era deja vvedeta revistei Playboy In acest ristimp, au fort cazuri cin trit (lund intreagd doar cu cocaind 51 vitamine. La douazees si cinci de ani o bantuiau deja gindurile negre.. .Doamne, ajuti-ma s8 scap de aici” Prin providenga lui, Susiea intalnitun avocat serio care a vieut perla de dincolo de stricéciune a luat-o de nevasta, Susie incepea o ‘oud viata, curat Dari lipsea un scop. Intro seara, urmarind un reporta| despre copil strat din Mon- glia, a simgitc& Dumnezeu I vorbeste mi voi vinde toate bunurile 51a vol duce si construlese orfelinate in Mongolia” .Dar de ce nu in Halt? E de zece ori mai siraca.- 2s son ‘Ajunsi in capitala insulei Halt, Port-au-Prince, Susie a descoperit mahala in are un sfert de milion de aratar”trilau efeeuw pe gu- noaie. Dup3 estimdrile ONU, mahalaua aceea era cel mat periculos loe do pe planet. fidand inimaginabilele pericole, Susie s-a propus si petreaci prima noapte in mahala, Era proba foculul: .Dacd vol rezista ‘ noapte, voi st cl apargin acestor oameni. Susie sa ineeput misiunea inflingind mal Int Orfelinatul ,Casa mile Apoi 0 $eoala,o cantina mica.. Az, ,.Mama Blanche"* sustine inci orfelinate cine! scot, cw un total de 1.889 de copil De dragul lor. Susie petrece jumitate din an printe el, infruntand corupfa sistem lui, ameninjarile bandelor de autacator si pe ale veajtorlor voodoo, ‘e254 nu mal vorbim de vama pe care -a impus-o mizeria (de fa rite Ja encefaltd). Cand stdin America, .cergeste" pe la mari producitori american rand, imbraedminte, medicamente. Creditl e} moral este Intact: Susie refed s8 primeascdsalariu, .Lucrer gratis pentru cl care ‘mica dato viafi nou si pentru micuti care au dat sens viejl mele” Cet care ocunosco vid candidat la beaifcare! Pentru Incursjarea altora, Susie s-a publict in 2007 autobiografa.” Martoral 6, seriltorul: Incununat cu gloria unui mare seritor rus (glorie datoraté capo: operelor Rizbot si pace si Anna Karenina), la cinclzec stun de ani, Tolstot seria o cirtcied autobiografied numiti 0 confesune. Cartea descria cutarea sa chinutoare dupa sensul viet si gisirea acestua Crestin prin traditie, dar derutat tn copitrie de un invatator ateu, tanirul si BogatulTolstot ia viata ca pe un carnaval. Desconsiderand facultatea se afunda in satisfacereaortcdre patimis bea din gre, rec: vente1zi Cazinourile si bordeluril, provoaca la ducluri ca s4 omoare, ‘Situl de atta tevaturd a treizect si patru de ani, Tolstol se cisS- {oreste, Pentru o vreme, cei treisprezece copit it oferi un sens. Dar ‘data ce copii au ineeputs8 se desprinda din caminul parintese, lips sensulul fl reapare cumplit de chinuitor. Famille, arta, poeze, sting pe toate le vede ca pe niste mici diversiun, menite sil distraga de 4a constientizarea prapastiei morti spre care se indreaptd inevitabil La ntrebarea:,Care este sensu vit mele dincolo de timp si spatiu?™ ‘atiunea Hl Toveste:.Niciunul! Disperat, i mangle pusea la gndul Sinucideri un glonte gi gata Intro et dup tel ani de tortura wiental, pe cdi ve plik prin Didure, Tlsto este fulgerat de prezenta lui Dumnezeu citeva ore bu SOS: Pierdut nneant_25 ne. Negura ise ridicd din minte si batranul Inelege sensul viet din perspectiva vesniciel. Lumina acelet dupa-amiezi nul mai parses. Tntors acasd,gaseste ci oameni acea simpli, mujci de pe mosie, ‘rau mai injelepf. In eredinfa lor simpla, et ingelesesera diner ince- ‘put scopul vie: salvarea suletulul lor din pcat st moarte. S, cum se ntimpla de regula ~ cine are acest scop devine un daruitor de dra- sgoste pentru semeni -, Tosto i eliberesza pe serbi si Is daruleste ‘verea siracilor ‘Asa IgiInchele Tlstoi purgatoriul st incepe exerciiul crestin de splicare a Fericiilor” lu lSus:Ferlee do col sacl in du..Ferice de cei ‘Riména!insetati dup neprhanie..” Tolstol i treste ulimit ani in luring inspirnd prin exemplul su generati de oameni dup el Rascruce Forya marturiet acestor oameni, atat de diversi $1 neindatorati vreunei tradi erestine, convinge mintea celui dispus s8asculte sis rioneze, Da, viaja aceasta, chiar mizerabilé si marcata de suferintt simoarte, are totus! un sens. Ea duce la finalitate fers. Vieiunea aceasta este optimists. Fad sperangi.Dilema lui Hamlet Ai sau nu {igi primogte razpuns: Trebuie 98 fil Bote afirptal la care au sje {opi cel care au lsat fn uma lor ceva pentru omenire Poate fs alegerea ta. Incearci, Incepe s8triiesti! ccanrroun.2 »Dumnezeule, existi?” Sa srivim pe Infaml! Voltaire ‘rigitul lui Voltaire este printre putinele ecouri pe care isto ria le-a vazutdevenind realitate.Infamul nu est aul decst Daninézeu, Pentru ,progresul si fercirea omulu’ Infamultrebula wis. acd ar cluta o trasSturi defintorie pentru cursulistoriei moderne (Gee, XDCXXD, aceasta ar putea fi suciderea Infamulu tending care se ‘mai numeste -seculariare” si decrestinare De la Revolufa francez4 Incoace, apostollisceptcismilul au trax dit la riicarea unui egafoda) pentru un nou cult: Ateismul sine Spresfryital etulul 0% dupa o lungs theereare de nagtere Iu de tip now”, se astepta ca obietivul lupteideologie sie atins. Obiectvul nu era altul decdt cel anunfat de Lenin: ,Nu vom socot lupta de cast inchelats, pnd cénd nu vom smulge miu lal Dumnezeu din congtiinele oamenilor”* Tn locul Creatorulul, urma s8 fe intronat .omul” cu sting Electrictatesil va inlocui pe Duranezeu’, profetiza Lenin. Pentruasta lar trebui firani st se roage. Sit vor simftefectele mal curdnd decat {acd lear pica ceva din cer” Un articol din Pravda anilor 1950 anima ‘noua religie: ,Dacd IntAmpini greta In munca sau daci te Indoiesti de capacteagile tale, gandeste-t a el -la Stalin sive gst increderea de care ai nevoie. Daci simi ci te doboard oboseala intr-un ceas ne- potrivit,gindeste-te la ella Stalin - i vel munct mal cu avant, Dac ‘rei sali care e cea mat buns decile, gindeste-te la el -la Stalin - $1 ‘el st cum trebule st deci coreet"™ Spre uimirea tuturor, comunismul a esuat. Revolutia ,contra cul turll'americane’, care vola aruncarea peste bord a moralei cresting _.Dumnezeule, exist?” 27 (1968-1976), sa stins 51 ea, Inalta erities,avind tial atntit spre Bille, e cantonata tn zone ridicole. Dar cu credinga in Dumnezeu, oare ce sa fntimplat? Pendulul se intoarce Un sonda) printre tinerti americani araté 8, dacd in 1995 orga- niaatia Cruciada pentru Hristos numara 16,000 students, in 2005 nu rmaruls-2triplat ~ 55,000!" Recensaimantul din 1997 din Rusia anunga ‘cf 60% din cele 141 de milioane de locutori se declarau crestini. In (China, unde Revolutia culturalé a epurat 7 milioane de credinciosi 51 unde lider credeau c& au desfintat erestinismal, sondajul din 2006, ‘levi existenta a 130 de mioane de urmasi lll Hristos, Care estexplicatia? Cum seexplicirenagterescrestinismululint-o sgeneratielipsits de instrulre religioasi? Cu sigoranfa ca ea nu poate Yeni din afara. Recent, o descoperive din domeniul neurologie! a sti nit senzatie: cereetitorii au identificat nlgte structuri neuronale in numite regiunl ale scoarte, care creeaza predispoaitia religias’, Ca ate cuvinte creierul nostra este ,bobinat” entra o relafie material fu cineva nemateral, accesibil doar spiritual Fllosofl ateu C.S, Lewis 2 recunoseut aceasta wdorinfa nesatistacutd, mult mal doritt decit fncare ata saisacfe..”” ,Nu mat Ineape discus” ~ este opinia [ul Mircea Eliade sentiment religios este nndscu. Cu sa fir vola ul, ‘omul este predéstnat si fie homo religiasus"* Pentru ce frimntat de existenta lui Dumnezeu, faptul ci omul este roligios din fire n-aravea niciosernifiagie daci rligioritatea sa ar fh oar 0 experienfa subiectva,luzorie asemenea ,viselor de noapte’ Homo religisus n-ar feu nimic mal relevant decit homo somnium. ‘Cooa cose agteapts afi demonstrat este c& Dumnezeu nut este ilu- 2ie, nu este o fantasma creath de niste procese neuronale (ea visle), 51€3, desi nevazut, Dumnezeu este 0 realitae abiectva, personals Implicata in viata omulul, Tatonari rationale In carta Proboblitateg til Dumnere (2002), Rriiana Stephen Unwin acaeulat sa ree, conform rigortor matematll gradu de probabitate ea Dimnezed si existe, Rezutatl la care a ajuns este de 67%, Dest esto colina, eu considered Unwin nu g-averificar bine 28 Incepe sd trdiestt : ‘premisele, nin cont de faptul ck evidengele oferte de nivelul de or- ianizare a universului cer nu mal pusin de 10096. Sa ma refer doar la ehteva aspect. ups legea probabilitsi,proteinele, pur si simplu,n-artrebui s3 ‘existe Ca 83 produc o molecula de proteind,trebuie si asamblez\ ami- roaciitinte-o ordine preciss, De exemplu, ca $4 produc) colagen, al nnevoie 8 aranjez! L098 aminoacialIntr-o succesiune specifics Sansa ‘62 L085 de seevense dint-o molecula de colagen sa se ordoneze din ‘pura Intimplare este practic null. Numarul de incercari depageste de ‘multe ori numarul total de atom din tot univers lar numarul de ant inecesari deruliritincercrilor ar urca la 10° mliarde de ani, adiea 10 urmat de 253 de zerours, acestea reprezentind tot attea miliarde! Dar ee facem cu ceelatetipuri de proteine unice 5 indispensabile (cirea un milion), Reeare cerdnd cite un alt miracol In eazul acest, ‘fle admitem miracolul, fle punem sting la indoiala” ‘Sin ne-am referit decit la un singur aspect din nenumaratele mis: tere. Am descopert aceleasl .probabilta mule” daca me-am refer la ‘macrocosmos.S-a calcula iy dact forta care tine la un loc nuclei ato- ‘miei arf diferta cu doar 0,5%, procesele care prelucreaza atomil din stele ar da grey in a produce carbon, dar oxigen ~elementele-chele Sle vie Say daca gravitafta ar ffoct.cw yinim do putin” diferie, Se ‘mal pternica fe mal slaba,sorl nu s-ar‘mal format ‘Atat de convingatoare sunt aceste reflec, Inet savanti de renume, caJohn Polkinghorne, profesor de fica} matematica la Universitatea (Cambridge sau dr. Alister McGrath, cercetitor in biofizicd molecular sLateu convins, au fostcoplesiti de armonia universuluisi,nu nual 3 s-au convert la crestinism, dar ya schimba cariera: din savant, Au devenit teologi. ‘Aceastalogici a bunului sims la eutremurat pe filosoful ateu Jean: Paul Sartre. HiS Magazine, in numarul din aprilie 1983, dezvalula 0 Informatie ignorats de ciryile de Mlosofie: Spre sfrsitul vie sale, Sartre Fa spus ll Plere Vietor:,Nu md simt cas fi produsul intim- plarl,un fr de prafn univers. Mai degraba ma sim ca cineva care a fost asteptat, pregatit i prefiguratcu mult inainte de nastere. Pe scurt, tna cimt o Rina pe care doar nite emdinl creatoarer au putato pune Ai; cand nic amainl ereatoaren, ma refer la. Dumnezeu” La acestea, Colega si prietenalul deo viaf losoful Simone de Beauvoir, a pro testat: 0 asemenea cugetarenu este decit actu senilal unui trdator!” 7 -Dunnezeule exist” 29 ,E cineva acolo sus? Francis Crick, aureat Nobel pentru descoperiea structurl dubli- hellcoldale a ADN-ull dest ate, recunogta tn carta sa, of sds (G81), cd origina vei pae afl apronpe un miracol.* El considers kin conde trestre, sparia vehi din materieanorgantea este ‘mposibl, Ins, inrucatrespingeaIdeea unui creator, savantul 9-2 {Ask refugil n teria de-burunar numltd spansperlaAcease po. fea magineas co forms de laa fost adusi™ pe Pama gol cu mllade de ani urmd de etre nipeextraterestr mal evoluat decSt to nto nav spa. La ideea aceasta, mull evolufiongt i pe tnfundate, Dar asta ts impledes si ereada cu oats seriortatea intr-un posibil contact ‘cu extraterestril, In 1971, NASA a infiinfat programul SETI* si a lansat proiectul.Cclop de construire a unel platforme cu 1.500 de antene parabolceurage pentru scanarea crull, fn ehtareasemtalelorin- feligente.Deatunc sau ridicatomultime de antene-gigant, de pind la 300 m dlametru**. In 2008, a fost montat in nordul Californiei un now ‘echipament, de 42 de telescoape, capabils cereeteze un aon de stele. Laacest inves uae, succesul este nul: ,Dupa 40 deant de cer eth ara fst exeplonat st ne un sera Chiar lang noi “PIs grep rectami un numar considerabil de vol din public _Savangl Se pierd fn spa siderale, in timp ce a, jos chiar in jurul hostra,bintule «Farfurtsburdtoaren. Ce alteva ar putea fi acele Obiecte Zburdtoare Neidentieate (OZN), decik mesageri nor alte tam pentru Terra? i afacerea O2N are o Latur serioas sun temei real o confirm nenumarstele mirtri publicatein monogralsiemisiuniT. La a. le 2008, History Channel preenta un documentar amp c probe din Aerize cour ale uml, Printre alte se arta cum o echipl de 8 de sla a aluns ang un O2N chiar La atinsFotografi,seevege fl tate oblectenefacite de mina om. ne ableh aed atone probiemet SRR eer ato er et Intre 2005 si 2010, cunoscutol moderator Larry King a prezentat la CHW opt emisiuni pe tema OZN-urilr. Printre invitatt de prestigia s-au numarat cosmonautii Buzz Aldrin (Apollo 11) 51 Edgar Mitchell (Apollo 14) ~ ambit pietoni pe Lund sl martort a intAnirlor cu (OZN-uri. Utimul declara eu serioztate: Am fost implicat intr-un caz concret lafirm ca fenomenul OZN este absolut rea In mat multe rn- dur, Mitchell a cerut Guvernului SUA si desecretizeze dosarul OZN. Idea ca suntem gazde Ignorante ale unor oaspeti cerest st ci Smparsim acelas! spaiu este aceeptata chiar side Vatican, ,Dacs su ‘tem parte din ereatiunea lui Dumnezeu, de ce si nu-i consider ca safratlextaterestris?™ Gestul Marit Britanl de a desecretiza 4.000 de pagini cu diverse ‘atu si relatiri despre extraterestri a Incurajat nu mal putini de 17 euro-parlamentar s& inainteze in iunie 2010, o peie in care soli itd statelor membre ale Uniunii Europene s3 deschida acces I do: sarele OZN:” Belga gi Franta aus procedat in consecinta Cronica OZN* Printre explicaile ele mai uzuale pe care le-am ausit cu privire 1a enigmaticele OZN-uriorte aceea cf sunt arme secrete, 2pasfinind ove Tae it 5041450 prec sae i Sear evened pe aon st ar neces eae sch ni era unt he 0) eta he ai Setanta cl Mare 08 ni cy GAN. Intra ane ‘epasindwse pe cer ng sarin eandescente™ Oba va aan med ‘ee ind pe fon eer ii seo at R216 outrun cat rotund petra 953, esa ars ote eo “cle ee memes i dr ON 1 24 ep ‘Sra het ec ph tt a eh eo th ‘Columt se menomeash paris nes hrs patos cares igen i Jou pe cae TE tape 1S, pce de eaepa Rarer, apr omafne chee, seen cur agra indecent Wan se ‘hop (kin Catton Stern Suh lal rs) Dumnezeule exist?” 31 unela dintre supraputert Usor de inghiit. Se ridicd inst o intrebare: Daca ele sunt apanajul unei puter poitce, de ce aceasta nu uilizea2a cextraordinarele performante ale teribilelor aparate ca si elimine pe locorice rival? Evident, lucrurile nu stau_ asa. Tn timp ce publicul crede <3 (O2N-urile ~posibile vehicule spafiale ale unor alte lumi = au apsrut recent, doar de citeva decenil,croniile consemmeaza apartia lor inc din strivechea antichitate ‘Pe misura ce ne apropiem de vremurile moderne, relatarile despre ‘oZN-uri au devenit tot mai numeroase. trle au apart fa reviste st cotiiene prestigioase”. Baza de date oferta de monografia li Jim 51 Coral Lorenzen, ntiniri cu ocupantil OZN-urlor (1976), ct $ infor- le date de National UFO Reporting Center cuprind o list ura. Martori~ cu mille au deseriscorpur zburatoare sub forma de cSpihs de fan, bal, farfurie, tiunghi, nav aeriana, cilindr,trabuc. Ele sunt uFiage sau minione. Unele aboard soltar,altele tn formate. Apar peste tot: pe cerul Europel,al Americi de Nord i de Sud, deasupra Noll Zeelande sau a Golfuul Persie. Celcarele vad -uneori martori unici,alteoricusutele—suntoameni de rnd sau personality respectable: un comandant al tel militare tis Pacific, astonomi de la Obser vatorul Regal Greenwich, leer ‘membri ai Academiei Regale Britanice, ofiteri de aviajie.Printre else ‘numara chiar si descoperitorul planetei Neptun, Clyde Tombaugh. Obiectele demonstreaza eapacitati excepsionale: zboari cu viteze cxorbitante $1 pot sist schimbe subit directia de zbor Ele pot sta fispendate, sfidand gravitatia, Pe locul unde ele aterizeazi, martorl sisesc urme si obiecte cudate. Fingele din OZN-uri apa diferit: uneor, firave gi scunde, alteori ca ‘rial de tre mtr Uneoriseamani cx faponezi sau cu europenii,alte- ori nu seamnd cu nico liga umand. Cateodata poarta uniforme de funcjionar, alti dati umbla goi-golut. Comportamentul lor nu dove deste un anume interes in studierea viet muritorilor. Mal degraba, et dovedese un spirit ucdus si adesea riuticios.Cind se IntAmpla si {ntre in contact cu eamenil le vorbesc In cea mal curata englezs sau bolborosese melodios. Uneor niet nu emit sunete, cl ,vorbesetlepatic, Tamale 9 reve cx Monty Meteora Magne, Daly Haws, Mate, The ‘zea, Nore American von iran el a Suen 32._Incepe sd erdiegtt Episodul Carl Jung ‘Una dintre figure cele mal lustre ale psihologiel este Carl Gustav Jung (1875-1961), Pe Langa lucrrite sale de refering, Jung a seris gi © carte cu ttl: Farfurile zburdtoare (1958). Bl susjinea ci aceste ‘obecte erau semnale venite din partea unor enti reale aparyinand unor zone nepimantene. Din ce constlayie? Intrebare falsi! Cac Jung avea o cu totul alta opinie despre aceste lentitdt alta dect parerilepubliculu care le plaseaza in diverse con- Sela le erediteani cu motoare ultraperformante. in scrisoarea din 41946 catre Fritz Kunkel, Jung destainula: Fenomenele metaflzice pot A cel mai bine explicate prin ipotezaspritelor, nu prin calitaile incon stientului” Carl Jung 2 cunoscut fenomenul spiritist nea din copiarie. Mama sa, Emilia, practica din famille spiritismul ~ in mare vogd pe atunci. Ea fra adesea vizuta in compania spritlor care o viltau Fira program. Noaptea, mama lui devenea stranie si misterioasa, Intr-o noapte, el a rit o figura nebuloasi, vag luminoas3, venind dinspre camera el. CCapul i era detast de trup i zbura prin ar iar trupul venea dupa el (Cand s-a facut mat mare. lung a fost fascinat de fenomenul ocult- ‘citea mult in domeniu si participa la sedinge de sprtism, Jung 2 luat splrtismul foarte fn serios gi fl considera drept evidenta supranatw ‘alulul. Char si luerarea de doctorata lui Cae ng na fosto cercetare ‘medicala propriv-ziss, clo lnvestigare a verisoarel lui, mediumal Helene Preiswerk {In 1913, la treizec i opt dean}, Jung.aexperimentat .confruntatea oribila Avea viziun! sl auzea In mod distinct voci, Lainceput s-atemut ‘che schizofrenic. Dars-aconvins c3 era o experientavalabila, probata ‘objectiv. Experienfa oculté a ll Jung aatins culmea in 1916, cand casa Inj sa dovedit baneults de sprite. Era tat de haitut de ele, ined dor- mea cu un pistol a cap, gata 53-i zboare creer in caz ca stresul deve- nea insuportabiL® Jung a practicat chiar .srlerea automat’, o indeménare specifich ‘mediumilor care seru in tansd,,condust” de un spirit. Volumal pee Dredici pentru morfi a seris in trans, find .condus” de spirit ll Basildes din Alexandria, gnostic in secolul al I-lea dt ung chiar ~Dumnezeute exist” 33 {gf inducea strlle de transi spiritstd pe care le numise ,Imaginajie activ’ Cu aceste ocazlintrefinea conversafil cu enti ineligente Frimon, lle, Salomeea. Aceste duburi apareau insotite de un yarpe Jung insu -ainifiat pe uni dntrestudenti iin fenomenl spiriis. Jung aconsemnat toate acesteexperienfe personale in jurnalul stu Inti, legat in piele rosie, cunoscut drept Carte rose, care a ost pu tliat abia tn 2009. Ail Jung vorbeste despre ,enttati obiective, inde pendente striine de mine sum, care impart eu mine trupul meu. Unuldintre motivele pentru care Jung s-adetagat de maestrul sau, Sigmund Freud, a fost pocita batranului fai de fenomenul paranor ‘mal In timpul unei vizte Facute la Freud, tinérul jung -a povestit de spre un incident la care fusese martor,cerndui pireres Spunea ci ‘lati, cind verisoara lui spiriist, Helene, a intrat in bucdtavie, a produs in sertar un zgomot puternic. Ce se intimplase? Cutitul cel Imare iri explicati, 5-2 Ficutsubit find... Reacja lui Freud a fost de un aga smaterialism dezinteresat, Inet Jang nu ba mal rispuns rlmic. Deodati,o bubuituri s-a auzit dinspre biblioteca si ambit au srt in plcioare, crezind cd se prabuseste peste ei. ung sa uitat sem niieativ spre Freud sa 2s triumfator: .A fost un fentomen de exte- ovzate cata Nu, nu. Astart © prose Tatruntand, Jang 3 prezis cA va urma un al doilea zgomot i. lmediats-a produs .un 280° ‘mot indescripibil cabinet’. Conversatas-aIntrerupt ruse, la fel ea siprietenia lor. Spirite Printre cel care au adus o contribusie major in elucidarea enig- ‘mel OZN, a fost jurnalistul John Halva Keel. Spirit alert si extrem de lnvestigativ, Keel a cercetatIndeaproape activitifile fachrilor sale ‘acitorilor de minuni din India. Prin 1960, s-a dedicat extensivinvest- fil OZN-urllor sia fenomenelor parapsihologice. Ani de zie a inter. vat mit de oamen. A parcurs peste 2.000 de cir i alte mii de at~ Ucole. Rezultatele Indelungatet sale cercetaei sunt euprinse in cartes 2N - Operatiuneo Calul Tota. Concluaia #9 ert ck fonomenul OZ « inti legat de fenomenul ocult se spiritele, na martini regi ‘sari de secole un anumit scenariy, cu scopul de a propaga crezuti Incepe serait! Ca evidenge, Keel enumerd citeva paralele mai mult decit semnifi ative: + mesajelevenite din partea extraterestrlor” sunt identice cu contt- -nutul mesajelorprimite de mediumi s ocultist; + secol dupa secol, evenimentele O2N par si se produc aproximativ Inaceleap locuri st cam in aceleag zie sore, dovads ci fenomenul se Integreaza intr-un plan mai ampli; + mesajele primite de mediumi, dar si de persoanele de contact ale OZN-urior, vin de la un anume .Agtar care se di érept .conduei- {oral mareluiconciiu intergalactic cu intruniri regulate pe Jupiter, Venus, Saturn." jar mumele Astaroth, Aserot sau Astar,apar in le teratura demonologicd, reprezentdnd un teu sau demon; ‘+ multe alte mirturi dezvaluie corel stranse fntre evenimentele spiritisteifenomenul OZN. Ele para produsul aceloras fore care actioneazd tn ambele domenii. Doar un exempl na dova parte a anului 1967, nenumarati me- Mam chinuit frag. dar ream fost n stare saps tgacu Deagustat de iastate mea, am incoretacelat crs i nogpe urmoae, Zadar nie Atunet am hotiat st ma spinzur Dupa ce am impins sere desu mine, m-am treet la pant desi funi ra a3 aol De cla 8 nicuna dintre metode n-a mers, mam Tmbitat bine, pol eam tranitn pat Am inceput spn Cea uriat vol pea ta oat vaya! "Er tra. Eram singur Ingres nop mgs de lings pata pe care aiceam mia vorble autortar:«Ric-te gt ell» Mam oprit Sin pins ehtind si vd chip unl demon, cade obce, Dar nu era niciumulVocea venea de lng pat. Am auzt ain now porunc! lest de alts Mamintse ed eram att de Insplmntat Inet am sarin Sts: Hin beat mam tart cm am put I trad: Genonehi ma Tasacst am cla cu fa a plant Naveam ico Indolala~ mm afl prezenja i Durinece, Cel care a vegheatasupra mea gin ea sts ia ving ers nga mine Mam ilet fa spre cer ah pus lisuse, tog pune-mi van ordine» Pe cind steam itine Inpamane ma cuprins ndurarea Lal ace simpati dupa care am n= jetoata viata ‘Apo a vents elberarea, simplu sr tam-tam. Cu toate eX pe- trecasem pate ani fy satan s1 desl demonlt cola In mine, rugicunea une simple fee dn bisric a fost sufcen, De Indatd Ce femca a inceput 5 se oage, tof demon din mine sau manies- tat orl prezenga, Fara teamd, femela lea zis doar. aln name hl sus plecai> lar demonitacela puterie 9 neostor s-au ups calatecopik Mau prdst Am alereatrepede a oglind,ci-mi privese taj. Spe umirea mea, ma vedeam pe mine. Tp de pata a cSnd mma priveam in oglind edeam doar cipal demontor ut chipul met! ram. sfrgit bert wezeule exis?” 43 DDumnezeu ma ajutat, pas cu pas, si ma dezleg de toate vcile 51 8 mi dedic pastorajiel, Asti, Impreund cu soya, ti edue pe ali cu privire la pericolul nebanuit al ocultismulul.” ingerii lui Mihail ‘Aga cum am citi din Apocalipsa extraterestrif nu sunt doar ngeril slefici,Dact demoni, desi nevizut, sunt reall, ew atat mat reat $i nal implicat fo viafa oamenilor sunt ingerti buni. Existainsa o mare teosebire: de regula Inger bunt mug fac vziblé prezenta De ce? Mat {nl casi nu substtuie,credinta" cu ,vederea" (eu simfurile); nel ‘intel inloculasea pe Dumnezew cel nevazut cu niste emisari vib inal trelea rand, ca nu curva, prin miracol, si-] manipuleze pe om in sensul de a coplesi, determindnduslastfel 38 se predea lul Dumnezeu Cine vreaS3- aparfina lu trebuies8aleags neconstrins, Creatorul ain astra ingle inteligente cu iberarbitru, pe care sl inger il respect ‘Totupl rareor, In situa extreme si doarca i onoreze credinfa sin cera, ingeri ig fac vizbila prezenta. Printre noi sunt oatnen care pot povest ntalniri neasteptate. Unul dintre acesti martori a fost Louise Dubay din Anchorage, Alaska, lor dats ind su petrecut evensmentu, Bunicuja Lowise era mpo- virati de ani gi de boli. Suferise mai multe atacuri cerebrale si era aproape anchilozat. Toft al el muriserd, iar Louise tala singurs in ca bbana veche din pidure, destul de departe de ora In tarea in care se afl era cu totul dependent de ajutorul altora pentru hrana si lemme. De citiva anil descoperise pe Dumnezeu care, in singurataten el, de- wens bucura ei, Era februarie. Afar erau minus treizei de grade. Pin atunct, fai din bisericd reusiseris-o viziteze regulat. Dar, de citeva zie, ninsese Iniruna. Drumurile erau blocate side doua alle nu mai venise niment, Lemnele erau pe sfrsite. De unat nu putea, cicinu avea telefon Spera totusi cise va gs! cineva cares ajungl pana Ia ea. Cn ulti ern fost pus pe foc, Louse s-a dat seama ch nu mal era scipare.Curdnd. in cameri s-a lsat gerul. Ragata sh plspurot, bunieuta na iors eu fata la perete gia inalatlinistitarugaciuea: -Doamne, Dumnezeule! Sunt gata. Sunt batrdnd, neputincioasi, Viata mea a ajuns o povara Daca vr! si mor, sunt gata. Dar nu aga..Ce-oFs8 2d vrljmasil ti? De 44 _Incepe sa triestt

    You might also like