Lucrarea 1 Scoaterea din uz a elementelor mecanice 1. Scopul lucrarii Lucrarea prezint& aspecte teoretice aparitiei uzurii gi factorii care influenfeazi i practice privitoare la tipurile de uzur’, cauzele i ‘coaterca din uz a clementelor mecanice. Studentii se vor familiariza cu modul efectiv de tratare in practica a nei astfel de probleme, efectudind © analiza conereti pe un organ de masind uzat/deteriorat, analizand cauza de scoatere din uz si misurile ce se pot lua pentru repunerea in functiune a masini 2. Introducere In timpul functionarii echipamentelor mecanice, ca urmare a frecarilor dintre suprafete, pot apirea schimbiri ale caracteristicilor functionale ale organelor de masini. Frecarea poate avea ca efect desprinderea de micro-particule din materialul organelor de masini, fenomen care pe termen lung conduce la scoaterea din uz a acestora. in consecint’, orice indepartare de material, in conditii normale de exploatare, intr-un anumit interval de timp sau dup’ un anumit drum parcurs, ce are ca urmare modificarea dimensiunilor, a formei geometrice sau a Jocurilor functionale este cunoscut& sub denumirea de uzurd. Uzura depinde de actiunea unui numir mare de factori sau condifii precum: caracteristicile materialului, calitatea suprafefelor, cantitatea si calitatea lubrifiantului, tratamentul termic, regimul de exploatare, modul de solicitare, tipul migcarii, viteza relativa dintre suprafete, presiunea de contact, jocurile de montaj, mediul ambiant, ete. 3. Clasificarea tipurilor de uzura Dupa mecanismul de aparitie al uzurii se disting mai multe tipuri de uzurd prezentate in Figura 1. Uzura pwesaee i I atone 1 [Abraziva] [ De contact | [De oboseala] [Coroziva] [De impact][ Termica | [Amprentare] | Poa Gripare || Pitting] [Exfolier][cavitati] [Chimica] Electrochimica] Patarea] [Arderea] [Brinelarea| Figura 1: Tipuri de uzuré 3.1. Uzura abraziva este un proces mecanic care se manifesta prin uzarea suprafefelor mai moi de edtre rugozitifile unei suprafete mai dure sau de edtre particule cu duritate mat ‘mare aflate libere in lubrifiant, Prin intermediul acestui proces mecanic are loc Se : material, rezultat in urma zgireri fine a suprafefelo, de cftre particule cu duritate idicat # dimensiuni mici ce pot fi antrenate de fluide. In cadrul acestui tip de uzura, particabrazive “aschiaza” practic materialul, fenomen insotit de un proces de ecrui cu consecinta in cresterea duritaii stratului superficial, ___Avand in vedere mecanismele care conduc la uzura abraziva, se pot dispune o serie de misuri de diminuare a actiunii acesteia. Astfel, pentru cazul particulelor abrazive aflate in fluide de racire sau de ungere se pot impune masuri de filtrare ale acestor medii gi asigura etanseititii fata de exterior. Pentru diminuarea efectelor datorate acestui mecani producere a uzurii abrazive se poate interveni prin diminuarea rugozititilor yi/sau aplic tratamente de durificare a suprafetelor. Figura 2 prezinta o piesa din laboratorul de or masini, ce constituie un exemplu tipic de suprafete deteriorate prin wzura de abraziune sm de igura 2: Exemplu de suprafete afectate de uzura de abraziune Fenomenul de uzura prin abraziune este des intalnit la organele de masini utilizate in echipamentele agricole, componentele motoarelor cu ardere interna, cutii de vitezi, ete. Uzura de contact reprezintdé fenomenul care apare datorité contactului dintre varfuurile rugozititilor suprafetelor in cazul unei ungeri deficitare sau cresteri locale de temperatura. Acest tip de uzura presupune un proces continuu de formare a unui numar redus de micro-punti de sudurd intre cele doua suprafete ce formeaza cupla. Dacd apare un numar crescut de micro-punti si forta de forfecare necesari ruperii legaturilor formate nu mai poate fi asigurata se instaleaza blocarea cuplei, denumita si gripare. Aparitia acestui tip de uzurd poate prezenta dou mecanisme. Unul dintre mecanisme este caracterizat prin viteze mici de deplasare ale suprafetelor in contact, cu deformatii in domeniul plastic a asperitigilor. Acest mecanism prezinta o evolutie rapida a uzuri fiind caracterizat de valori mari ale coeficientului de frecare, Cel de-al doilea mecanism este caracterizat prin viteze mari de deplasare ale suprafetelor in contact, cu valori mici ale coeficientului de frecare si vitezA de uzurd redusd Fenomenul de uzura de contact poate fi diminuat prin aplicarea urmatoarelor masuri: > proiectarea unei geometrii corespunzitoare a suprafejelor corpurilor in vederea asigurdri unei grosimi suficiente a filmului de lubrifiant; > alegerea unui lubrifiant cu vascozitate corespunzitoare; > diminuarea rugozitatii suprafetelor.Un exemplu de deteriorare prin uzura de contact este cel al uzurii cuzinetilor lagirelor hidrodinamice. Figura 3 prezintd un semi-cuzinet radial cu pinten de blocare care prezinta pe suprafata interioara urme evidente de uzurd de contact iar pe o fisie ingusta s-a atins starea limitd si anume griparea 3: Semi-cus | subire cu ird de contact avansatii 3.3. Uzura prin oboseal de contact (numiti si pi de deteriorare a contactelor cu ros 1), este cea mai intdlnitd forma lire, ce consta in aparitia de mici ciupituri pe rostogolire. Pittingul ia nagtere ca urmare a incdrearii enereaza o stare de tensiuni in substrat. Datorat microscopice precum golurilor si/sau incluziunilor din initiale care conduc la aparitia de micro-fisuri. Acestea evolueazit in timp si vor determina ruperea locala a materialului sub forma de ciupituri. fn figura de mai jos este p exterior din structura unui rulment radial-axial cu role je contact. suprafaja pieselor cu ciclice a contactului he care se acestei stiri de tensiuni § care prezinta deteriorare ps Figura 4: Deteriorare prin oboseala de contact la un inel exterior din structura unui rulment radial-axial cu roleUzura prin obos stratul superfic ald de contact se poate manifesta si prin desprinderea unor fasii din 1 in zona de contact. Acest efect se poate datora unor tratamente termic necorespunziitoare si poartd numele de exfoliere. in Figura 5 este prezentat un exemplu tipic de deteriorare datorati oboselii de contact si care se manifesta prin exfoliere Figura 5: Inel interior respectiv exterior de rulment radial cu role cilindrice cu urme de oboseala de contact - exfoliere[1] 3.4. Uzura de cavitatie reprezinta un proces de distrugere a suprafefelor metalice cu inlaturare de material datorata proceselor care apar prin interacfiunea acestora cu un fluid in care se produce cavitatie datoritd prezentei unor zone cu presiuni negative. Aceasta este intalniti. preponderent 1a paletele pompelor, elicele vaselor maritime ori chiar la cilindrii motoarelor termice ce functioneaza la turafii ridicate. Acest tip de deteriorare poate fi incadrat la categoria uzurd prin oboseala. Fenomenul de cavitatie ia nastere ca urmare a aparintei unor ule de gaz in lichid, Acestea se pot forma pe suprafete datorita reducerii presiunii. Atunci cAnd presiunea revine la valorile normale are loc implozia bulelor de gaz iar energia degajata produce socuri si desprinderi de particule de pe suprafetele paletelor. jn vederea diminuarii uzurii prin oboseala de contact ori cavitatie se pot adopta o serie de misuri: utilizarea de materiale cu numar mic de incluziuni, aplicarea de sarcini in limita valorilor admisibile pe suprafetele in contact, cresterea duritafii suprafetelor, diminuarea rugozitatilor sau asigurarea unei lubrificatii corespunzatoare. In Figura 6 este prezentat un exemplu de turbind de la o pompa centrifugala afectata de fenomenul de cavitatie. ‘ura 6: Pompa centrifugala afectata de fenomenul de cavitarie[2] 4. Evaluarea uzurii4.1, Caract sau relativi Indicatorii: absoluji permit determinaren gradului de wun prin evalunren groslnil stratului de uzara, a volumului de material indepartat, sau a masel de material uzat yl exprimarea acesteia in unitifi absolute de lungime, volun sau nani Indicatorii relativi coi mai utitizayi aunt Intensitalen weurll, respectiv vileza medie de uzurd, Tntensitatea uzurii permite evaluarea wxurll prin raportared gros stivatulul de material indepirtat la yolumul piexel, exprimati fn [jun/l], Vileza media de usurh este un indicator objinut ca raport dintre masa motorialului indepirtat gi durata de explomare, exprimati in [mg/h], Studiile privitoare 1a acent fenomen, au evidential trel etape in evolujla uzuril normale pe parcursul duratei de funejionare, Etapele din evolujla usurii de contact, evidentiate fn Figura 7 sunt ; perioada de rodaj, perionda de exploatare normalt yl cen de seomlore din uy, Roda| aren Lente roulizaiA prin evaluarew nel evil de indientor! abwolufh ‘Acoatere din. us TIMPUL Figura 7; Bvolupia uzurll de contact Rodajul influenjeaza fiabilitatea elementelor mecanice, din acest motiy, trebuie efectuat dupa proceduri standard ce presupun functionarea In tura(ii miei, flird sarcini, verificindusse permanent starea de inedilzire, nivelul de zgomot, ungered, etangeitatea, respectiy funcfionaren cinematic’ a ansamblului, {n perioada de rodaj uzura prezinti o eregtere pronunfath Intr-un interval de timp relativ scurt datoritt autocorectirii rugozitiqilor supeafefelor, fn cazul angrenajelor, rodajul se efectueaza Ia turajii mici, in ambele sensuri de rotafie, verificinduene periodic nivelul de contaminare al uleiului, nivelul de zgomot, respectiv regimul termic al transmisiei in perioada de exploatare, se observa o evolutic aproximatiy constatit a uzurii in timp, interval corespunziind duratei de funcfionare normala, Ultima etapa din evolujia uzurii o reprezintd uzura distructiva sau de avarie, in eare parametrii de funcfionare au valori tnafara valorilor admisibile, In aceasti etapa functionarea inrdutifeste rapid, incheindu-se cu scoaterea din uz a cuph 4.2. Controlul uzurii poate fi efeetuat prin diverse metode de miisurare precum ; > Metode micrometrice ce permit determinarea dimensiunilor caructeristice ale organelor de magin dup’ un anumit timp de funcfionare cu ajutorul instrumentelor de misurare > Metode cu amprentare care oferit posibilitaten determinirii evolufict uzurii prin evaluarca dimensiunilor adancimii unei amprente, inifial imprimate, pe suprafejele de control cele mai solicitate » Metode chimice de determinare a conjinutulul de metal din lubrifiant, ce pot fi completate gi de o analiza spectral ulterioatt de aces> Metode cu izotopi radioactivi ce permit urmérirea evolutiei uzurii si in timpul functionarii, ins& necesita aparaturd si instalatii costisitoare si personal specializat. 5. Alte cauze de scoatere din uz Un organ de masina isi poate pierde calitatea de buna functionare dacd siguranta in functionare nu mai este indeplinita, Principalele criterii de siguranta pe care un organ de masina trebuie si le indeplineasca din punct de vedere al rezistentei sunt: > Siguranta la solicitari statice: Acest tip de solicitiri este caracterizat prin faptul ca fortele si/sau momentele ce actioneazi asupra organului de magina cresc pani la atingerea unei valori maxime dupa care man constante pe durata functionarii. Pentru asigurarea acestei conditii de rezistenta la solicitirile statice este necesar efectuarea calculului de pre-dimensionare a organului de masind astfel incat si fie indeplinita inegalitatea max © 7ain pentru ca organul de masind sa reziste la solicitarea data, unde Om reprezintd tensiunea maxima iar Toi tensiunea admisibila, > Siguranta la obosealt: Fenomenul de oboseala a fost pus in evident prin determinari experimentale ce atest c acelasi organ de masind rezistd o perioad mai lunga de timp la o anumita valoare a unor solicitari statice fat de aceeasi valoare a unei solicitiri dinamice. Asadar spre deosebire de solicitarile statice, solicitarile dinamice presupun variatia continua ca valoare sau ca sens a forfelor ori momentelor Ia care este supus organul de masin3 in timpul functionarii. Pentru asigurarea acestei conditii in exploatare, este necesar determinarea coeficientului de siguranta la oboseala care se va compara cu coeficientul de siguranti admisibil luat din literatura de specialitate. > Siguranta la deformatii Datorita solicitirilor statice sau variabile, care pot actiona separat sau ca o solicitare compusi (mai multe solicitiri simple ce actioneaz concomitent) un organ de masina poate prezenta deformatii ce afecteaz functionarea corect a acestuia. Pentru satisfacerea acestei conditii de rigiditate este necesar ca valorile maxime ale deformatiilor organului de masin& si fie mai mici sau ce mult egale cu valorile admisibile din literatura de specialitate. 6. Desfisurarea lucrarii Organele de masina primite se vor examina in vederea atingerii urmitoarelor puncte: 1) Identificarea piesei cu precizarea: Denumirii, rolului functional, tehnologiei de fabricatie, materialului utilizat gi a tratamentelor termice aplicate; 2) Identificarea tipului de uzurd gi specificarea posibilelor cauze; 3) Stabilirea de masuri de prevenire si ameliorare a uzurii pe viitor; 4) Stabilirea misurilor de reparare/reconditionarea a organului de mayin’s . 5) Identificarea cod/simbolului organului de masina in vederea efectuarii unei comenzi; 6) intocmirea desenului de execufie pentru cazul reconstruirii integrale a plesei-7. Model de referat xemphi "Tema de rezolvat (se va completa pentru piesa data, conform exemplu) (1) Identificarea pieset | Denumire ~ Cap dalti ciocan pereutor (ol functional ~Utilizat la indepirtarea betonului, asfaltuluijete. Technologie de | - Forjare tavicatle Material uilzat —] -GorBe Tratamente aplicate ~ Aspectul secfiunil de rupere ceste specific unui material tratat termic, avand o structura granulara find. 2) Hdentifiearea tipului de uzuri si specificarea posibilelor cauze Tdentificarea tipului de uwzuri/deteriorare = Rupere la obosealt auze posibile Cilire neadecvaté (racire brusca); ~ Concentratori de tensiuni importangi (raza racordare prea mici) 3) Stabilirea de misuri Misuri de prevenire sau ameliorare a wzurii ~ Asigurarea unui tratament de revenire pentru coada sculeis Inlocuire material. ‘de prevenire si ameliorare a wzurii pe viitor | 4) Stabilirea misuritor de reparare/recondifionarea a 0 wrganului de masini Misuri de reparare- | reconditionare ~ Se va inlocui piesa cu una 5) Identificarea cod/simbolului organului de masini in yederea efectuirii unei comenzi Cod/simbol OM Bosch - 1618661000 - Dalta hexagon 28 mm. | @Intocmirea desenului de exec wutie pentru eazul reconstruirii integrale a piesel [ Desen de executie Bibliografie [fn Anexa 1.1, httpsi//vww.ttontine.ro/revista/transmisii-mecanice/fiabilitatea-lagarelor-cu- vostogolire 2, httpsi//ww.engineerlive.com/cont r veduced-corrosion-and-erosion ‘iency-thr = 0 Front view Scale: 1:2 Section view AA &/ Scale: 1:2 our property. DASSAULT SYSTEMES onan av pare TITEE Cap DALTA CIOCAN PERCUTOR ICozmin-USV-PG wos CHECKED BY jante [SIZE [ORAWING WONBER XXX vac_| Ad, loesraneD By DATE a 1X TE focue safrerorreca) 0-7 w our written agreenent.