Coteotia UNIVERSITARIA, a Pahalogiv socialt:STEFAN BONCU este conferenir dr. ln Fecultates de Pehologe si Sige Sle Educate a Universi ALL Cuz ai, avind dept domeni principale de interes pibologia normale socinle gi» deviants, pibologin nezoier, ‘elie dime gropur in uenasocila ee. A mai publics: Puiholgie yi Ssoctetate (1999), Deviant folerants 2003), Palhlogia inven sociele (2002) ~ Premial ,Constantin Radulscu-Motu” decerat de" Academia Roming in 2004 Stefan Boneu, Procese interpersonal: auto-desvilir,atactic inerpersonala $i gitorare (© 2005 institu! European, asi INSTITUTUL EUROPEAN Iasi, st, Cronica Mustes ne, 17, 700198, CP. 161 ‘euroedit@hotmailcom Deserierea CIP a Biblioteli Najionale a Romniel: BONCU, STEFAN Proceseinterpersonale: auto-derviluir,atractie {interpersonal gi ajutorare/ Stefan Boncu; Is: Institute European, 2005 Bibliogr. ISBN 975-611-3493, 3166 3167 Reproducerea (pariali sau total) a prezentei cli, fir acordul Edituri, constituie infactine si se pedepseste in conformitate cu Logea n. 8/1996. Printed in ROMANIA, Procese interpersonale Auto- dezvaluire, atractie interpersonala INSTITUTUL EUROPEAN 2005 si ajutorare Stefan Bonew‘TABLA DE MATERIL (CUVINT INAINTE/7 ATRACTIA INTERPERSONAL /9 |. De la sociometri la atractia interpersonal 9 2, Cine se aseamang se aduna”"/ 11 5. Prinipiul reipeocitai / 24 4. Roll proximitati/33 5. Dezirabiitatea ateactivitii face /39 6 Cine este atractiv?/ 42 7. Diferenf intre sexe in privina importanfei acordateatractvitais fizice 48° 8. Stereotpol,cine este frumos este bun” / 51 9. Consecinte interpersonal ale fumuseii/ 57 10. Varafiicontextuale in perceptia aratvi Referine bibligrafice | 64 i firice 60 AUTO-DEZVALUIREA (73 1. Auto-dezvaluirea~ un tip specific de comunicare/ 74 2, Dimensiuni ale auto-dezvaluici/ 79 3 ntimitatea 83 4. Contextl relational al auto-dervaloini/ 88 5. Teoria penetra sociale /93 6.Bfectuldindie 96 7, Auto-dezvaluivea strategic’ / 105 8 Protejareatelajei prin amfinarea marturisiii/ 110 9, Auto-dezvaluire gi atracte interpersonal / 114 10, .Femeia exprim gi basbatulreprima / 12411. yDeschizitorit"/ 127 12, Singuritate si suto-dezvaluire/ 131 13, Psihofziologia confesunii/ 135 [4 Hiperacesibiltatea gindurilor secrete 142 15, Alte argument in favoarea dezviliri secretelor/ 145 16, Avantajele discreet 149 Reforingebibliografice /153 COMPORTAMENTUL DE AJUTORARE / 165 1, Comportament prosocial, comportament de ajutorare, ‘comportament aust / 165 2. Intervent in situa de urgenth 172 3. Ateibuiee si comportament de ajutorare 195 ‘4 Explicti ale comportamentuli de ajutorare 202 5. Dispozite psihia si comportament de ajutorare/ 21 6. Corelate de personalitate gi de biografe ale comportamentu de aatorare/ 235, 7. Factor situajionali/ 243 8. React a primirea ajutorlui /250 98, Norma interesului personal saltuismul masest/258 Referingebibliografice /282 Cuvint nainte ‘eam propus, i acest volun, sce o asi relat atin dt at posse intspeonde portant: as Interpersonal i. dezvtiren'hauoraea, Avec aren si de Bp mel se psitologe sociale nce aeumuat ue de stud apes ete ‘rae, Auo-eeiie, ote de ect cont ners pe Nl Sensi ca domeniu de crate de Sesion psiolgin Sociat ! pslolga clint, Ich’ naan ene Spec of cps stn pte cintent procum pe moss Ao asptnd si conta o caret in prihoerapie jaa fk in gens fem plo ale. N pen ct mance ar compro un demersde sce ats dar ponchos ‘rim seco rile, Evin siecle ar meat mano rope de ada sua de four de cerca in comer stag nate eras si comporumenull Se atorre. De sees cre Fe at @ {nfm c ncedere itor ene © ere din car Ste cg Spatine: Et, el mul o care din rvs anh iee: Din anc ae we, 4 conti, am aati baa dees nos eres pone srl revit de pologie scala Soe silo duct pce Comentario etc, sugetilcu pia vomtare cece Tepe conti oats ‘Am nits convingem,t cee cre, de elegant, ata i fens metoie experiment piologs sci, Am cp patloge se bunk fact, sub ama Ir een dese sans toot, Jest na spelt, ci experimental: Ash meth experimental pe, feo pin Ita ne poate estan ne ele punsoae _ Exist 0 magi experiment psiologe: dat pst de ic site de iglare de senza cpt unt euonpe sete bia hak tie ff inne alate sub ips Text osu pro fn de Scent age. De lm, sacin de a one arsine expert nce fs wrath de ingniowiatea manip experinenae fect deers, ‘ot meres de sac su de somportumentl de suoneeFancta principal a volumuli este agen de 2 prezenta invormat [Nedauim, infra de Bond clita, prelate din jrmalele prestigiose i integrate in aa fel ct 8 fer © imaaine detalii oezents a proceslor intrpesonale cre ne-a statin ateai. Una dia preacpivile note fun ten fot acca de asa eu rece susole elle pstecoca. fn fel demersul nosy este unl genetic: am incereat sb ieniieam punctl de ‘rigine a coro gm schiat n ear caz evolu ulteriowd ‘Neat iferonstmidesum st inovim teri. Am ava un fl mul rai modest. Tot ce ne-am props fot sb clarificim, sh conexi, 38 oedo- him gis evautm teri, cu preciere i sop disci. Nea Bucura Inst 5 im ch sntnse nase pt simula cercetaearomineas (fe i aumal a vel hurl delice) in dome a eto bilan ae ‘Nevam bucir, de aemenea, lim ch acest snteze a ates pe citi ma putin ntersai de prhoiogia sociales ata. Incercim, de fap, tone adexdm nui publicly ce ar dori & aba 0 informare sinifek ‘supa lair interamane din evan, ‘Una din problemelepitolgie sociale ext, tn opin noast, rela tin oi mai degrabe ft ev marele publi. In mod trina, psiologt {Clallau returat st se adeseze prota”, aga cum au Peat de pil, ‘aioli, Profesionigtipsiologict sociale s-au ulumitstpublice aricole sofistiate in revit care otf wor exalgate ca esoteric. Sau multumi, i ake cuvite, se areseze utara, nchizind cereal comunictsit tn hotree discipline lor, Attudinea aouaste este cu att mal bizar cu ct dere cA ea semmnitied ceva portiv. De asemenea, intmun experiment raportat in acelagi text din 1968, ea ineereat s&'modilice atituinile interpersonale prin intermedia! expuneri. A folost, penta aceasta, 12 fotografi ale unor tineri birbati ces ncheiasert stuile la Michigan State University. Subiectior le-e spus ci studiul ae drept obiect de cercetare memoria vizuall, Dup& manipularea expunesi, ia invita si evalueze fiecere individ infitisat in fotografi pe o scald in sapte puncte. A observatefectul pe eare- sconta la nout din cele 12 foto- traf ~ To cazul acestor, subictiformulaserdevaluiri semnifictiy ‘nai poritive dupa o expunere indelungata decit dup& un numdr redus de expuner Demersul empiric initia de Sacgert, Swap si Zajone (1973) ‘rebuie socott mai limatitor pentru impactal expuneri epetate asupra tract interpersonale, De data aceasta, nu Sa mai fécut apel la fotografi, ci subiectii au fost expusiefectiv uni la afi vaiindu-se rumiral fnintior, Intrucit autorit au emis o ipotezi cu privire la 6 Proceseinerpersonale rolul contextului negativ oft pozitiv in manifestarea atractii, tn fonetie de conditia experimentals, subieetilor li s-a cerut 28 ingur- sgiteze canta reduse din lchide plicute oi mai putin placute la gus. Efectul expunerit sa dovedit deosebit de viguros: stunei cind au Innit de multe ori 0 persoand (Valorie variabilei expunere erau 10, 5, 2, 1 $1 0) subiosth au apreciato poziti, chiar dach avuseserd contacte cu ea int-an context negativ, in care inghitsers solutit ew gust neplicut (conceatrafil slabe de ‘let, chinina si acid citi). ‘Agadar, chiar daca imprejurrile au o coloratura negatia, impunindi Subject si asoeieze pe cellalt eu senzatiineplacut, frecventa ridicat a expuneritintiresteatractia. Un copil ctruia nui place st rmeargé In scoala igi tous colegi, iar un tind care detesta si+siindeplineased serviciul militar va nur scleasi sentiment pent ceamarazii si Mita, Dermer si Knight (1977) au completa seul demonsia- tilor efector simple’ expuneri cu un studiu original Acesti autor au Fotografiat studente dela 0 universtate american (Totogrfie-bust) 31 2 perntt apo eciria propia Fotografie, precum sma coplind a ci. Intrebate care imagine le place mai mult, majoitatea tinerelor au indicat imaginea in oglind®, cea pe care se obignuiser’ si 0 vadi. Pe de alti parte, preteneleapropate ae fetelr gi iit lor au preferat imaginea fotogeticé normal ~ ed la care erau expusi fee- ‘ent, Meritt precizat ef nici tinerele in vol de subieti, nici prctencle ori iubii lor au si-au putut argumenta preferin. Deossbirie dine imaginile-outindt gi fotografile eal sint elt difei de stabil, ‘Acecasi simp expunere este responsbill,potivit lui Jozef "Nuttin (1985; 1987; vez g text apdrt in romneste in 1998) pentru {apuleindivzi au tendinja dea preferaintala numelu lor ator lene ale alfabetului. Autonul belgian s apropiataceasti tending de un nare- sism incongtent. Ela prezentat date convingitoatealestind preferinga Subictior pent literele foarte frecvente in limba lor, indiferen de ‘arctristcile vimale, acutcs, exotic ri semantice ale sosstor tere, Un program de cercetari pe care putem prvi ee avind apro- ximativ acelagi stop ea g cele expuse suecint mai sus @ fost init de Bibb Latané. Cereetitoral american nu g-a propus s8 probeze efetele 7‘STEFAN BONCU roximittitasupra strate, ci cole ale prt de intersctiune Snupr acelin variable. n nod surricator, lm erat cu subst mani, ei cu goarec. Animalele ea lsat Inteun toe deschis lumina, state pe care somos ma sprees, ci prefrid locurile Intunecosc gi ichise. Atactia ora dat de timpul pe care cele dou animate it petrecea in contac ii. Latané gi ecipa i (Latané of fa, 1972, aud Wemer gi Latané, 1974) au demonstrated aceast Aeivitate sociala nu depinde de eaacterscile small, Compara. ment social na fst afett de vapsien sareilor, pafumares lor, tegarea for la oc sav de tundeea pul de pe intreg cor In schimb, aneserierea unuia din parent fic pe celia st se Indeprtee. Un ate de patter a rzutateoe se allan concordant ci ipoteaa hi Latané potevt cei strata se dezvolt tn functe de interatunilesaisicioare pent ambi partenen. Werner si Lata (1974) au supusaoeast iptead ind 0 dat prodel empiie. Expe- Fimenttorlitfoducea © min in perimetel in care se ala yoarecle fi edu asl interacioneae cu acest. Mina eipundeamiscirilor Snimautu i tenttvelor ui de abordare O data ee devene fani- Hae, minaor a Feld atvativecaorcare alt exemplar in special Auer au conchis ef interactiune reciproe rcompensatoar ele ma important deci similares. Tn fine, Insko Wilson (1977) au vetifca idee lui Latané find ape Ia subiccti aman In cadul experiment fr, se fornau grpuri de tel subicet, aera pe Seaunedispuse in teunghi, ror se pea ein parte ln un exer situ de eoncntere celui. De fap, numa dou din cee ei pe- ‘echi posible interactonau. Rispunstrilesubietlor Ia chestonale complete dupi faza aces studilui an confimat ipoteza ch intractunen socal conduc la rate ~ subictt au manifetat mal imu spat penta cic le servser rept patener de dialog dest penirupariipani care nu e angajsor in nteractane ce ‘Am avertizat la neepta cost captl ass posit ca proximitten st provoace epresivtat, gh mu aac itrpersonall Eerctiori dn domenil spi personal (een ma reeventhvefe> ring 0 constuieIueraea fui Raber Sommer din 1969), de pila, ‘usin ef distanele interpersonal redise provoach activare fiiolo 8 Proceseintepersonae Aicl, stres gi ostltate. Evident, sintem oblgati si finem seama de avesterezultate in analiza rolatici proximitate-atracte. De altminter, exist gi in cimpul teoretic al atratiei date care ne indeamad Ia prac dent, Expunerea repetat la un stimul amplifies attudinile negative ‘dacd subiectulinvestete de Ia inceput obicetul atitudinal cu afecte negative, Huston si Levinger (1974) au remarcat ef nmuliea con tactelor intre doi indvizi care nu se plac na duce la creserea atractic. Ferscheid si Walster (1969), la vindul lor, au admis ef apropirea in spat poste facilta fa fel de bine atracta, cas ostilitates si su opinat eh proximitatea are dara de a intenstica relate existent. In stiri merits amit concluzit subtilt formulaté de Schiffenbouer gi Schiavo (1976) in urma unui deme experimental Ci doi ator eed ce impactl distant de inteaetiume asupra atractieitebuie judecat finindse cont de calitstea intractuni. Ei au descoperit cf in imteracjiunile portive subictit i placeau mai mult pe parteneripla- sali mat aproape desit pe cei plasati lao distant mai mar, in vreme ce pentns interacfinile negative efetul era invers ~ un partener mai ‘apropiat era simpatizat mai putin decitunul pstrind © distant spre- iabill.Distanfafizicd pare sé functioneze, agadar, ea un amplificstr, augmentind afectele de start ale membrilor diadei si contrind mai past seasul reac lor 5, Dezirabilitatea atractivitii fice Ping acum ne-am ocupat de atracta interpersonald in genera ‘Am avut in vedere, cu alte cuvinte,attudinile pocitive dint diad Jn capitolul de fai ne vom concentra atenia asupra atracie fizice, sgenul de atracte interpersonal inemeiat pe earacteristicile fzice ale Persoanei-intt sau ale ambilor membri ai diadei in cazul in care trae fizicd este reciproca Atractvitateafzicd sau feurusejea fai se alt in legiturt, sigur, eu atractiaheteosexuald si eu dragostea romantics. fn grax nel psihologiel socal, importanf ei a fox pust in evident pentry prima dati de citre Walster, Aronson, Abrahams si Rottman, inn 2”STEFAN BONCU studi din 1966, Eline Walter g clei cima organizat 0 seat dans pent student din snd la Universitas din Minneson Participant 376 deft 376 de Be au let cuplr pe haze trpert la ton, firings seama coct de regula: pot crea tia cebuie sie mat na deci ata, Pa justin areca ction Rik sil paisipant,ilnd scale ia 8 puncte Ca ajtoru unorchesionre se mista; de asomence, ana tt Sitar de personal, intliget abil seine Curl au pe trevit dou ote jumdateimorena,dansind or sind de orb. ta jumtats cents interval I sf ser sa aia chestionare penn ase cata varia dependent gral in ete fcaresbiet Se sims ats de pareneral su Set consttat ct singra citer & pediiva pent nivel! aati interpersonal fst tatvtaen Fakes et partencrl es mat inex in pans do vedere fii, c ait sbiet ae seu maar dee. Stent cu abl sone decsebite ori cu intigensliptoare wa sti pe depart tt Simptica ava ce fer previa de judcitor ca ramos Experiment aces proba smn pe cae cenit 0 scons sri fe, dar rida o probe, Oare i pfs noun pe x forte ramon tind se inte dat ve jase sale de int intl unease paren? Se cvine esto cei pt aor anger ez expetimenul lon pe. atin, fea previ, i conser tera de tat pe bara teri ellie aspri ali Lewin. Rainer, pin tar, eh inv vor pofra pare cgrd de vine fd apeoxinaty cea al lor ingle. Din sex pant de yer, tice un merry at sexi ops depinde mu de nactvistn cls de congie asta propriate etal poten potivri” st yadeevc nu tebuie fn nisi un xz abondonat Ese adevicat in experimen refit de Elaine Walter si eolaborator ei subi opaserspomind de I deze bist obietvs a celia, ignoring poiblitaen de a atinge scopi Toi, aes enperiment mi reproduce o propriate eset Site rel near inv lee patent, Teama deaf es ins, prevent deca da atc cin facem vans! wn embry 0 Proceseierpersonale atractiv al sexulu opus a fost climinat. Subivctié su certitudines et vor petrece toa seara cu parteneral care lesa fost repartizat. Avind aceasti certtudine, se tem mai pun de respingere gi, ca urmare, se dovedese mai putin preccupai sii potrivease preferiata eu propeul nivel de atractivitate. Intrun sta intitulat The matching hypothesis”, Walster gi Walster (1969) au reintrodus posibilates respingeril Au anuofat gi eio petrecere de fell cele din experimental descris mai sus, dar i-a flew pe subicei 8 ereadh igi vor intl parteneitinintea dansulu Abia apo i-au chestionat asupea graduli de atractivitate al partenerulni dor, De data aceasta, subiecti n-au ‘mai ales eel mai frumos partener posibil, ci au ales in funetie de propria lor frumusete.Ipoteza pote sa confirmat, 1a Kiesler i Roberta Baral (1970) at pus alegeres parte- nerulu in legatur eu stima de sine, fntradevr, ee foarte frumosisint atractiv i derirabil in punct de vedere social, dar cind evorba sk ne alegem parteneral devenim realist gine cimrim atentisansele. Stima se sine reprezinto varabilteseniald in procesul de alegere, Autoa- ‘ele americane au avansto jpoteza simpla: eu cit tia de sine indi Vidului este mai scizuta, cu ait mai sefzat va ft gradu de atretivitate al partenrufui ales. Ele au ficut predict cd bivbati cu oatrectivitate fiziet medie, dar cu o sims de sine inal vor opta pene Femei foarte tractive, n'vreme ce bisbati cu acolagi nivel de atractivitate fizica dar cu stim de sine seizaté vor preferafemei mai putin atractive, Subieefi in experimentulsutoarelor americane au fost 43 de bichat eu virste euprinse intre 19 5137 de ani, Bi participaw mai itt la un test de inteligeni gi, tn funefie de condita experimental, li se ‘comunica rezultate false fie foarte bune, fie foarte sabe. Se realiza astel manipularea stimei de sine. Fiecare subiect era invitat epoi de experimentator Ia restaurantul universtar, unde ise ficea cunostin, a din iifmplare, cu o fata fie foarte ateactiv fz, fe pain atractva ‘Avem de-a fae, agadar, cu'un plan experimental 2 x 2, in eare Varabilele independente sintstima de sine @subiectului si gradul de atracivtate fizic a partenerului. Fata pe eare ointlaeau subiceti i altri de care elmineau aproximatv jumtae de ort era, de fap, un ‘complice insreinat si nrezistreze eventualele avansuri ale subiee- 4‘STEFAN BONCU ful: ch acest hen complinente, dich se ofr sk pliensch Aielecafle dachi crea nul de telefon, cach sais 0 Intnite ec. Ags cum se apepiacrt cole Jou stow, subi co sina so rine ala eau Gvedt mai pi” fot fare frumoss, ar x cu sma e sie sob eat ata teresa ms carn de fami pu fons. water acest ela, ia isle Baal, h sna char inden Ui de reli sa do int al pemsarlor cv sims sn ee in saul ch veal Fra al sme dene oda crn oe person conse alegere relist] Schimbie n ecole nin el afctena pereptile asp anelr de sicens su ge In comet de sletie partner” (esl 9 Baral 1970.16) 6. Cine este atractiv? Ce este, In fond, frumuse(ea? Care sint tristurle care ne determing. si atribuim celuilalt frumusete sau atractvitate fziea? Astizi existh modele de frumusete, impuse de cinematogrfie, de concursurle de frumusete ori de reviste mai mult sau mai putin Picante. Psihologi au ciuat sisi flureased un concept de frumusete penta uzul propria. Ei au examingt fell in care varie in caracto- Fistiile fice se reflect in judecdt pihologice. Primul studiu sistematic asupra relaici dintte trisiturile corporal gi atractvitateafizicd perceputh a fost realizat de Wiggins, Wizgins si Conger (1968). Materialul folosit de ei in experiment consta din desene eu siluete de femei nude care se deosebeat prin mirimea siilor, a feselor gia picioaelor. Subiectilr, eu toi de sex masculin, Ii se prezentau pereci de ast! de figuri i i se cerea 88 indve siluota pe care o preferau, Evident, uncle siueteerau alese de majoritatea subeefilor, in timp ce altele nu stimeau interes aici tnuia,Siluetafeminin care a intrunit cele mai multe aleger a fost cea ‘x picioare de lungime medic, fese medi sau mici gi sti medii spre ‘mari, Agadar, varifile in miimea unor pti corporale ale femeilor desenate au determinat schimbiri sistematice in aprecierile asupra atractvitai lor fies 2 Proceseinerpesonale Cereetirile realizate mai tiiu asupra caractersticiloratracti- ve ale corpulu femeii au pus in evident importanta raportul tale= solduti (Singh, 1993), Acesta se calculeaa implirind circumferinta corpulii misurat la tli la eireumterinja misurtl a nivel gold file Inante de pubertate, valoarea acest rapot este denies Ia fete 51 bili. Perioada adolescentei produce insi schimbir_ pronuntate, Inct femelle tinere difert in mod semnificatv de birbafi din punctul de vedere al aesteieacacterstc. Femelle aflate in cel de-al treilen decenius de viatd au, in general, un rapor tli-goldari cuprins fire 0.67 si 0.80, in vreme ce pentru birbai valoarea acest raport se ciffeazl Ia 0,85-0,95. Potrivit lui Devendra Singh, cerecttonsl ame- rican care a'publcat mai multe aricole dedicate acestei chestiun, femeile ce aw un rapor tale-glduri se&zut (in jur de 0,70) sint eonsi- derateatractve (se euvine precizat cd este vorba de femei cu o grew tate medie; devisile de la greutatea normals, tn sus san jos, reduc airactivitatea pereeputd a corpului femeii, chiar in condifile unui raporttalie-olduri foarte scizut). Singh, care considera cf sceastt fracjie misoar8 distributia grisimii din corp, a artat c& subiei maseuli cu virste cuprinse Tne 25 g 85 de ani prefer siluetafemining caracterizatt de contrastul dintre mirimea talici i cea a soldurilor Subicefi-studenti dintr-unul din experimentele raporate in artiolul stu din 1993 au asoviat raportul redus talie-golduri- au numai ou atractivitatea fiied, dar si cu tinerefea, cu sinitateafizicd si cu un potenjalreproductiy crescut. Apropiat de orientarea evoluionisti di Psihologie, Singh a insistatasupra semnificate} adaptative a carat Fistiei eorpoale pe care a cereetato, ‘naltimea reprecina i ea ocalitate demnd de fut in seamd in analiza tracivitifilfizice. Spre deosebire de report tale-solduri ‘ndkimea corpului capits 0 pondere insemnati fa judeciile asupra arectvititit biebatilor. Bisbativ inalli se bucuri de numeroase avantaje la care cei scunzi mu pot spera, De pil, in Statele Unite, ei primese un salariu de stat mai mare decit al bitbatilor seunzi, Dupd Ralph Stogdll (1974), renumitul specialist in domeniul leadership- Ulu, ei au mai multe anse i fie alesi ca lider, S-x descoperit chiar €& prestigil poltcinitor este legat de intimea lor: eu eft un candidat 6‘STEFAN BONCU politic este mai inalt, cw ait el se bucurt de mai mult populartate gi fare mai multe ganse s8-gidepigeased adversarit in privinfa numdrului de votur (Shepperd si Strathman, 1989), Valorizarca inilimii cororale a fost probath experimental de tre Wilson (1968, spud Berscheid gi Walser, 1974), fn studil acestuia, acolsi hivbat tinea coafernfe idence in fifa mai multor propurt de Studengi. Birbatul era prezeniat in mod diferit fecirei grape, fe ca stndont la Cambridge, fe ca doctorand la Cambridge, fle ea lector Ia Cambridge, fie, in sii, ca profesor Ia aceasi universiate. Dup ple- ‘area conferentin, sublet eau solicit si estimeze natimea, Sa onstaat ci apreieilesubietilor fluctua Tn functe de rangul academic al persoane-ina, Informatie despre un status social inalt au determinat ‘estima exaigerate ae inaltimiicospoate. in privinjaatractivitai fice propiv-2ise, barat nai sine de depart favoiifemeilor. Idee cA arbatul rebut Si fe mai inalt dest. femeia, fundamentals in slegera parenerulul ino relic amoroass fi desealifios pe barb sud, Analzsle de continu asupra anunturilor matrimonial (vez, de pila, Harrison si Saeed 197) au deziut fatal ‘ch bibati eu inttimes de aproximati 1,80 m-L,85m primese cele mai ‘multe rspunsur ica alae, glsese cel mai ugar 0 partenerd. ‘Totus, iiltimea barbajilor se poate transforma intr-un handi- ‘ap serios atuncieind este exageratl. Graziano, Brothen si Berscheid (1978) au gist o relaiecurbilinear inte aceasta caracteriste8 corp: rald gi atractvitate fizied, Patisipantle in ancheta lor aveay sarcina do a aprecia atractivitatea nor birbati. Li se furnizau fotografie acestors, precum si cteva date demografice, inclusiv informait cu privire la inatime. Barba cuinllime medie a fost apreciai ca find ‘mai airactvi si mai dezrabil intr relate de lungs durati. Cet foarte ‘nati (peste 1,95 m) au fost respingi. Ei au ttrunit tot art de purine alegri ea si cei scunzi (Sub 1,68 m). Trebuie mentionat e& preferinta pentru arbi cu inalimes cuprinsh inte 1,25 m gi 1,90 m a apirut la toate femeile, indiferent de inaljimea lor (respondentele din acest studiu aveau Taji inte 1,54 m gi 1,89 m). ‘Shepperd si Stathman (1989) au incercats8verifice demersut ‘uj Graziano § al colegilor si. Ei n-au izhutt inst s& confirme rela “ Procese intrersonale curbilincaré dintre intone $i atractivitate pentru baebati. Aw obtinut ‘mai date in spinal eli et femeitepreferairbafi mai tnalfi dec fle insole, Aceasta pares fi, int-adevar,o lege defer eoaior heterosexusle- Autori au remareate& femile 4} raporteazAntotdes- tuna pe birbat la inatimea medie eaaeteristica grupul sexi eri hin. Femeile din stuiul lor au apreciat un barbat dino fotografictea find mai ateactiv stun cind lea fost descris mai inalelecit alt femee decit tune cind au primi informatia ca este mai seund deci anumitafemeic. Shepperd gi Sashman au exanniat oll ili 3 jn cazul judecaylor asupea atrctvitait fenellor- Barba din std lor au optat pentru femete cw tntime imedie,respingind femelle foarte tale ‘Am indicat dou caacterstis ale trupilofrumease darn. ppomenitnimie despre frumusetea chipurilor. Muta-vreme, escetarile Jn aceast directe au fost blocate de ideea cl frumuseten este reativa, 8 au exist. standarde-obieetive cu ajutorl-eivora si fie jadecatt Srumusejea in iteriorul pet cult. Fate umand este, Hat-adevar, un stimul extrem de complex. Totusi, in ultimele doul devenit' sa observat ed varabilitatea judecilr ma este atit-de-mare cum 5-2 treat. Michael Cunningham (1086), de pila a jan lv coneluzia 28 Tipu ideat de frumusefe femiind presupune feunte mares och mat, nas mie, barbie mica. gi buze Welativ mar. De asemenes, conform acestui autor, femelle eteative: au’ eamoterstic oe le permits comanice in mod efisient emotile-poztve: zimbet larg; gene hung, Pupile mari. In experiméntele tu Cunningham, subiecti barbat-au manifestat preferinit pent’ asfel do: femeiyindicindwle eafind potrvite pentru fatiniramoroase, comportament soxyal gi pont {erejtereacopillor. Ei s-audeclaet ma inelnai 88 se compote altruist in prezenja aestor repezentante ale sesuli slab. fn privinta farm setiifaciale masculine, Keating (1985, apud Berry, 2000} erede ct clementul sential este 0 barbie proeminent, volunta. De fap; 8e- bile mari fieile puternice, comturate ampli atractivteten blrbo- tilor go diminueaz8 pe acooa a Fomeilor. Mai mult chiar decit corpulcbipot tebuie s8\aiba tists ‘medi pent afi frumos. Caltoneste el are a leseoperit acest asSTEFAN BoNcu ternal fumusefi, cu 20 dean ioainte de sit veacul al XIXea. Savantul englez. a clutat si aleituiasea o figurk compush care reprezntetipul facial al criminal, Peatra acest, a suprapas mat ‘multe imagin} fotografice ale unor indivizidiferii si a remaeat ch figura objinut astfel ere mai atractva decitchipurle individuale ce contrbuisert Ia formarea ei. Judith Langlois si Lori Rogeman (1990) au reluataveastt idee tntr-un demers empiric spectaculos. Cu ajutorul calculator, cele dous cereetitoare au creat chipuri compuse folo- nd fotografi facial fontalecu expres aout ale unor adul int. Figurile generate pe calculator aveau la baza fie dowd, fie patry, fe ‘pt, fie 16, fie 32 de chipuri. Atrectvitate fcc Figur er evaluata de judecdtor. Feole compuse din dou’, patra sau opt fotografi n-au fost socotite mai atractve decitclementele lor coastiuente, dar cele create prin ponderarea a 16 sau 32 de chipuri a intrecut in aac vitate figurle individuale din care faseseré alcituite. Prin urmare, ‘sanoanelefrumusti spect legea Tui Gauss. Cei mai admirai indi- viai din ambele grapuri sexuale mu sint decit persoane eu trsitur faciale medi ‘Am menfionat grij celordout autoare de a face apel Ia foto- ‘afi cu expresii neute. Exist suficiente probe empirice in spinal iii cA exprsia fucialt marcheazi apdsatatractivitaten fies, De ‘exemplu, Mucser si colegi ei (984) considera ci frumusetea are ‘componente state (proprietaji fzice stable in timp, ea forma nasil sau rotunjimea fefei) si componente dinamice, ea expres facials, coafur, pozitia compu ete. Echipa de psiologi la eare ne refer git concentra eforturile pe exploarea uneia din componentele dinamice, Subieefi au primitsarcina de a evalua fotografi ale wnor persoane cu cexpresie fericit, newt stu tris. Atractivitatea persoanelor-(intS a fost mai mare atunci cind subicci eau expusi lo inftigare erica sau neutré dectatunei cind figura persoanei exprima wstle. Reis gi colaboratori si (1990) au rousts8 demonsteze ceea ce agteptam de Ia experimentul precedent — in experimental lor, zimbetul a amplificet atracivtatea aprecaté de subieci. Expresia neutré a conferit mai pufind atractvitate decit expresia veseli, zimbitoare. Subiecii au ribuitpersoanelorsurizitoare competent sncertte gi sovabilitae 46 Proceseinerpertonae dar le-au acordat note mici pe scalele independentei si masculinity FFrumuselen perceputt a ficcdruia din no! este, agar, afectatl de cematile pe care le exprimim, 88 retinem din aoeste dou! studi earacterul_ schimbitor al atracivtiifizie. Oamenii mau un coeficient de atractvitate stabil, abit in mod implacabil. Ei isi pot amelior propria frumusee prin controlul enotilorexteririzate Cu tot ne intebim uneori daci este suficient 88 ai un chip frumos pentrs a cistiga admirajiacelor din jur. Un corp frumos, Ingrijitatent cu diets si cu exereitfizice extenuante nu poate oare ‘compensa nigtetrsitui facile exagerate ori asimettce? Un repuns la acesta itrebare il aflim in articolul publicat de Alicke, Smith si Klotz (1986). Acesti autori sau iteresat de influenta reletiva a ‘corpulu i fete asuprajudecdtilor de atrativitate fizid, Ei au combi- nat tei niveluri ale frumusetit corporate cu tei aiveluri de feumusefe facial, objinind, de pila, fotografi infisind persoane cu un corp extrem de atractiv, dar cu un chip foarte putin frumos. Concluzia lor este cB faja si compul au ponderi egale in atractvitaten global a persoanei. Alicke si coleyit sii ered ef frumasefea corporal «fost glia in tteratura asupraatractivtii Fic. Frumusefea fiz pare si reprezinte 0 calitate de care se bbucurt doar persoaneletnere. In general, inintarea in vist adc cu sine dispariia treptati a atractvititit fizice. Zebrowitz, Olsen $i Hoffinan (1993) au efectust, probabil, cel mai valoros studiu ce confirm accastétendinf. Persoanele tint, 200 de femei si barbai a famizat experimentatorlor seturi de fotografi care le Inti la Alierite vist, dn copilrie pind in pragul bitin. Acest fotografi au fost apreciate din punctul de vedere al stracivtiifacale.S-e pus astfel in evidenté 0 corelatie nepativa intre virsth gi atractivitates fizil. Desi studiul lui Zebrowitz si al colegilr sti nu ofer date in sprijinul acesei ide, exist cercetdtori care sustin of relatin negativt cde mai sus este mai aecentuat in cazulfemeilor deci al barbafilr. Tncheiem aceste consierafiasupra factorilr fc ai stracti- vititi’ mentionind consensuljudeedilorasuprafrumaseii. Consens se refer la gradul in care converg evalurile asupeaatactvitiil unei persoane, formulate de judecstorSTEFAN BONCU, hestiune-subicetivi-Berscheid si! Walster (1974) au’ demonstrat et foumenii-#2. pun: relativ'ugor do acordasupra atractvitaitcuiva. Evident;-consenvul actstaeate limita de eulturl gi do apartonena tas ‘7 Diferente intre sexe in privinta importantci acordate tract faice Desi ceprezentanit ambelor grupurtsexuale preuiese yitates irik a sexuli opus, exist! numerasse probe empirice care tet faptl of hirboiisint maisenibii la aceastscaractersticd decit femeile. in experimentcle Ii Feingold (1990), bunaoars, subieci, ‘student studente primes setri de iaormati despre 0 persoant de Sex: opus inclusv9 fotografie a persoanei respective i furnizau ‘vilziiasapra acestea, De asemenea, subiectilr li se cerea si spun in ce misurtsat dori aibi-o legttuct anoroasi cu persoana din foxografie. Rezullatele.aw indice tendinjamai mare a subieeilor maseuli de a fine seama. de alrctvitwea porsoanclor de sex opus. Pentru bir atactvitatea fied repreziia determinantulesenfal a inenlcde a se implica ito relate romantica. Far indoiala,femeile ‘nt congtiens de insomadtate pe care o acordi birbatifrumuseii. 0 Aloval.in acest sens o repczins peal ci 90% din pacieaticlinicilor de chirurgie esteticd sit Teme (Myers, 1995): Toe Meas e8 bicbatitwalorizearatactivtatenfziek mai mult ecit femcile-cinse ou slaitate gid ceeetrile asupra anunjurilor ‘matrimonitle, Noi euncastem doukastfel de demersuri: cel realizat de Harrison siSaced (1977) 91 celraportat in artiolul ui Koestner gi Wheeler (1988). In ambelautori-aw utilizat analiza de continu, fictificind iato:maniced-admirabils-informagile continute in micle textes 5-6:sinduri. pe eoloane-de:zia.Anunfurile matrimonial cuprind, practic, a: oft (alte de care dispane persoana care publie& orn) 0 ere (alittle pe care eae pretinde la vitor, parton n:gencel in. astfel de anunur bait eat atractivitate Fizit 5 ofek secure financinr&> Dimpotriva,femeite ofr atracti- Proce imerpersonale vitate dorind in schimb bundstare gi status socal, Completind aceasts oncluzie, Gregory White (1980) a descoperit i atunci cind barbati Sint ei Insii inzestrai din punot de vedere fizic manifesto tendings mai accentuati de a se implica in alte relat decitreatia stabilé pe fate 0 aU cu 0 partenerd sexu Bicbajiisint mai preocupati de atractvitatea fied a sexulat opus si fae mai frecvent judecdti cu privire la earacteristcile sexuale ale femeilor. Antonia Abbey (1982) sustine cf subieeti mascul sint ‘mult mai inclnafi si perceapt lumea interment sexual. Ea a efectuat tun experiment pentru a testa ipoteza potrivt edeeia membrit grupului masculin perep eronat comportamentulprietencs al femeilor,Iuindwl ‘opt sem al interesulul sexual. fn cadral experimental, wn barbat gi 6 femele pura 0 scurtt converse, find urmarifi print-un perete foplinda de observatori de ambele sexe. Ati actori mascul, ct $i fobservatoriimascult au aprecat eX femea actor a incerat 8 Seducd, Femeile observatoare, ea si femeia actor n-auavut deloc impresia aceasta, Barba au fst mai atrasi sexual de femeie actor dect au fost femeile de bichatul care parea implicat in discutie. Antonia Abbey deduce ca exist diterenje promunfate intr sexe eu prvi le atebuires ‘omportamentului amical al sexulul opus. Ea comenteaza: Barbas cofunda in anumite circumstanfe prietenia cu seduetia. De fap, Intreaga problemit a disponibiliiilsexuale pare s8 fie mai salient pentru birbafi decit pentru femet” (Abbey, 1982, p. 838). Fard st fseneralizim, trebuie SB reinem <4 bunivoinja gi politejea femeiler trec uneor in ech brbatilor deep tentative de a Mita, Brbati detec- teazd interes sexual acolo unde el exists Psihologia socialt evoluyionist (vezi, de pila, Buss, 199; Berry, 2000) consttue, fd Indoials, domenil psihologei sociale in care sim cea mai adeevatl explicaie pentru valoaea mai mare a Tit de birbat aractivitii face, Ptrivt teri’ socio-evolutioniste, «dea ung timpuluibaebait a fast selecaji tn aga fel init ei preferd femei eare pot naste copii sindtos i eare pot ereste acest copii. De avece,birbafi sit sensibili, atunci cind percep femelle, la semnele de tineree, sinatate, valoare reproductiva, In cele mai’ multe cazuri, atractivitatea fzis a femeilor euneste toate acest ateibute ~ femeile ”