eee ot . Valoratiain creion + Redarea efectului de volum sia tonalitatii obiectelor se poate obtine ‘cu ajutorul creioanelor de desen de diferite duritati (H, HB, B, B2etc.) + In functie de intensitatea valorica se folosesc pentru griurile cele mai deschise creioanele H-HB, iar cu cat griul se inchide si se apropie de negru se trece la creioanele de duritate B. + Modalitatea de a trasa liniile de hasurd, prin suprapuneri succesive, repetate, prin apaisare mai usoar sau mai intens3, mai lin’ sau mai nervoasi creeaza texturi diferite. + Se poate valora din varful subtire al creionului, + Valoratia prin linie se poate combina cu valoratia prin pati. Putetifolosi orice procedeu care va va ajuta sa redati materialitatea obiectelor. + Contrastul dintre acestea da plasticitate si expresivitate compozitiei + Cand hasura este egala si compacta se creeazi efectul de pata. Compozitillein care predomina petele sunt mai picturale, compozitiile {ncare predomind liniile sunt mai grafice c. Valoratia in c&rbune + Carbuncle de desen, obtinut din lemn ars de diferite esente, este un material moale, care las 0 urm neagrs, puternica si mata. + Hasura cu c&rbune, datorité proprietatilor acestui material, se face prin frecarea cu latul cirbunelui, prin dozarea intensitati apasdrii sau prin reveniri succesive, pand la obtinerea valor dorte. + Cirbunele este mat, intens, iar negrul obtinut este mai dens si efectul este mai dramatic. La valoratia in creion se obtin texturi mai subtile, treceri mai fine, gradatii mai multe, deoarece crelonul are straluciri diferite si, astfl, este mai rafinat + Desenu in carbune parcurge aceleasi etape ca sicel in crefon. Este mai complicat de lucrat cu el, din cauza cd este nevoie de exercitiu si de materiale de calitate. Intensitatea valorica poate fi influentata side textura suportului, de tipul de hartie sau de raportul dintre suprafete. De asemenea, atat in cazul creionului, cat sin cazul c&rbunelui, valoratia se poate obtine si din felul {in care ne jucdm cu materialitatile si cu texturile. 1. Peo foaie de hartie de desen desenat} un caroiaj din mai multe pitrate, Hasurat fiecare pitrat mérind numarul de suprapuneri de la un patrat ta altul, obtinand o scard valoricd cat mai larga (primul pétrat va avea un singur strat de lini de hasurd va fi cel mai deschis, ar ultimul va avea cele mai multe stratur, suprapuse pana la negru).Folositi numarul potrivit de creion de la cel mai deschis la cel mal Inchis. 2, Pe o alts foaie de hartie de desen trasati cu latul unui edrbune tuse de diferite intensitit, apBsind mai ugor sau mai tare cdrbunele pe htie. Apasand cu aceeasi intensitatecérbunele, 6ar prin revenir succesive, desenat) pete de dere valor Observatidiferentadintre ele. Care sunt mai transparente sau mai opace? Care sunt rai pictutale scare mai gratice? Fig. 46 Sear valor’ By Fig 47 Scar varia in caroun Fig, 48 Tipu de hoput in carbun Fig 49 Ear Degos, chi