CAPITOLUL 1 NOTIUNI GENERALE DESPRE ROCI Scoarfa terestra este ale&tuité din roc. Dupa modul de formare, rocile se impart in trei clase principale: — rock magmatice sau eruptive: ~ roci_sedimentare; — roci_metamorfice. Repartilia celor trei clase de roci in aledtuirea scoartei terestre este, aproximativ, urmatoarea: rocile magmatice 5%, rocile sedimentare 5%, rocile metamorfice 90%. 4 vocd poate fi definita ca 0 asociafte de minerale. Prin mineral se inte- lege un corp natural, aproape intotdeauna anorganic, format din unul saw mai njulte elemente chimice, omogen, cu proprietati fizice si chimice con- stante in orice exemplar intilnit in scoarta terestra, din care se formeaza. int cunoscute peste 3000 de minerale, de al cdror studin se ocupa o ra- muri a geologic) denumité mineralogic. Numirul de minerale cu rol pre~ dominant in formarea si comportarea rocilor este mult mai redus: 25... 30, Mineralele se diferentiazA dupa structura interna — cristalind sau amorftt dlups propriatitile fire, eum int duritatca, clivajul, culoarca, luciul, densi- tated (2.5 .. 3 gjem®, le majoritatea mineralelor); dupa proprietilile chimice Comportarea fad de actsi, fasa de apa ete. Dupa modul de formare, mineralele se clasified in mineral primare, nascute odata cu intreaga elas de minerale din care fac parte, si munerale secundare, formate prin degradarea mineralelor primare. DupA ponderea pe care o att in compozitia unei roci, mineralele se impart in mincrale prin- cipal: care se intilnes: in procentele cele mai mari in roca si ti definese pro- prietitile de baz, gi munerale aceesort Din punctul de vedere al compozitiet chimice, mineralele stat (leldspati, amfiboli, piroxeni, mice), stlteatr degradayi (mines si minerale caracteristice rocilor metamorfice — sericit, clori lin), west (cuart), carbonat (caleit, dolomit), clorurt (sare (ghips) ete. Raporturile de forma, de eristalinitate, de marime relativa gi legiturile dinti mineralele componente definese structura unei roci. Dupa gradul de cristalinitate, structurile se impart in holocristaline (masa rocii este complet cristalizata in. minerale perfect individualizate) si henueristaline (0 parte din minerale, bine cristalizate, plutese intr-o mask amorfa). Dup& marimea tale pen- ma), sulfatt velativa a mineralelor, se disting: structura granulard, in eare mineralele componente au dimensiuni aproape uniforme, si structura porfiried, in eare se deasebese cristale mari, bine dezvoltate, intr-o masa de cristale mici, Modul de avanjare in spaliu a mineralelor defineste fertura unei roci Principalele tipuri de texturi sint: masied, atunci cind nu se observa nici © orientare a mineralelor, eacuolard, cind’ roca prezinta numeroase goluri miei, fluidald, cind mineralele s-au deplasat in anumite directii, srstuoasd, eind minevalele sint agezate in strate paralele. 151.1, ROCILE MAGMATICE Rocile magmatice au luat nagtere prin consolidarea magmei, topitu flald in interiorul pamintului, lao temperatura de 1 OG). 1200°C, consti- Witd dintr-un amestec de silicati si oxizi, saturati cu vapori de ap& si cu diferite gaze, Pupa loct! unde s-a produs consolidarea magmet in scoarla pamintului, rocile magmatice se impart in: ess ss magmei pAdredus ta interiorul scoarjei, la mare adincine, earsctoree prin structuri holocristaline si granulare: apr imagmatice cfucive sau de suprafatd, la care consolidarea s-a produs deasupra scoarfei, caracterizate prin steucturt hemicristaline si porfirice, Textura tipied rocilor magmatice este cea masiva. Principal cavacteristicd a compozifiei chimice a rocilor magmatice este akgnutul in SiO, in stare Libera sau in compusi (cuart si diferiti silicati), Dupa continutal de Sis, exprimat in procente din greutate, rocile magma. tice, atit intruzive cit si efuzive. so impart in: roci acide, avind SiO, > 65%, Wel intermediare sau neutre, avind 30 % < SiO, 65%, $i roci bazice, avind SiO, < 50%, ele mai reprezentative tipuri de roci magmatice intrusive int granitul \acida), sienitel (neutr’) si gabroul (aziea), iar dintre cele efuzive — dacitul (acida), andecital (neutra) si basattul (haziea). Rouile magmatice pot fi recu- noscute dupa aspectul cristalin, culorile Pestri{e $i structurile caracteristice. Rocile magmatice se utilizeaut in constructii la elemente de rezistenta Soeluri, pile, ziduri de ehei, stilpreoloane), 1a placare in scopuri decorative sau sub forma de calupuri ori de pavele la’ imlrac mintile deumueilor si de jatré sparti Ie terasamentele de cale ferata ete. Reristenta la compresiune a eacilor magmatice, care se determina in conditii standandizate, pe euburi eu latura de Ib em, instane uscaté sau umeda, este foarte mare, le obicei de peste 1.000 daNjeme Comportarea masivelor de roci magmatice sub actiunea factorilor externi saames Membata de procesul de frasmentare primar « acsslac race Racirew magmei este insctita de 0 oarecare micsorare de volum si de aparitia, in con- Secin{a, in cuprinsut rocilor magmatice n umor flew, fine, numite microtisuri Primare. Acestea nu duc Ja impartirea masivulul In cone distincte, ci canst re ener eye transforma, sub Tectama, Sgentilor fizici (variagii de temperaturs, apa etc.) §1 a migcarilor Lectonice, in fisuri si erapaturi. Diferitelor tipuri de! cock magmatice le sint Seca race ilsite moduri de separave in blocuri, Astiel granitul si sieni- tul se desfac in piaci, bazaltul in coloane, 1.2, ROCILE SEDIMENTARE Rocile sedimentare reprezinta depozite de substante formate fie prin geumularea intr-un anumit media (apa, aer) a produralut evoziunii anor Tcl Preexistente, fie prin precipitatiy de natura chimicd dic sclutii_apoase, fe in urma unor procese de natura biologics. 16IBY /LL0 ROCILE SEDIMENTARE D#TRITICE Aceste roci constituie principala clasé de rodi sedimentare, formate prin croziunea pe cale fizicd (dezagregare) sau chimica (alterare) a allor reci pre- existente (magmatice, metamorfice sau chiar sedimentare), Rocile sedimentare detritice pot fi necimentate sau cimentate. Rocile sedimentare detritice necimentate, denumite paminturi, formeazi obiectul de studiu al Geotehnicii, Principalele categorii de péminturi sint paminturile necoesive $i paminturile coezive. Dintre paminturile coezive fac arte, in ordinea descrescdtoare a marimii elementelor componente: blocs, rule, bolovtnisul, ptetrisul, nisipurile, iar dintre cele ‘oezive ~ paéminturile prafoase si piminturile argiloase. Paminturilor ca roci detritice necimentate le core: pund anumite rock detritice cimentate. Asttel, prin cimentarea pietrigurilor eu. mincale calea- pease Se formenza conglomerate, iar prin cimentarea srohatigurilor se forme wii brecitle. Cimentarea nisipurilor duce la aparitia ercsuilor care, dup& natura Hantului sint numite caRfaroase, silicioase, argiloase, iar dupa natura mine- falului predominant — mivacee, ‘cuartitice, feldspatice. Prin vimentarca argi- lelor cu carbonat de calciu se formeazé marnele. In functie de continutul de carbonat de caleiu, in procente din masa. se deosebesc: argile marnmace 6 sg 20%o). marne argiloase (20... 85%). marne (35... 65%) si marne calcaroase (65 a) O categorie aparte de roci sedimentare detritice sint rocile reziduate la care produsul eroziunii rimine pe loc sau este transportat la distanta foarte mnicd. Factorii care influenteaza viteza de degradare si natura produsului de degradare sint: clima, tipul rocii-mamad (roca in loc), nalura vegelatiei, condi- lille de drenare (curgere « apei), activitatea bacteriitor ete, Uy profil carav- teristic printe-un depozit rezidual cuprinde mai multe orizontusy distinete, cu un grad de dezagregare vidicat la suprafalii gi redus la treceren spre roca- mama, Cele mai raspindite si mai importante roci reziduale sint solurite, vovi aflate nemijlocit la suprafala scoartei gi avind drept caracteristien ein LNA fertiitatea, cave favorizeara dezvoltarea plantelar, De sludiul a estor roei se ocupa Stina solilur sau Pedologia olurile sint formate iin: © parte minerald, continind siavimaturi de roca alterala sau nealteralé: o parte organicd mumita Jumus, reprezentind combi- Pali organice care au aparut prin actiunea vieluituarelor din sol (bacterii, fauna solului, ciuperci etc.) asupra materiei organive: apa: aers diferite ease, Grosimea paturit de sol este variabita, depinzind de tipul de sol (de empl cernoziom. brun-roseat de padure, podzol ete.) gi depaseste rareori 1.0m. De abicei, cota de fundare a constructiilor este coboute sub limita inferioard « paturii de sol (numita in unele studi geotehnice pamint vegetal) Pentru unele luerari de constructii, cum sint drumurile, edile ferate, cunvasterea proprietatilor paturii de sol este importanta. deoarece. de reauha, aceste lucriti sint fundate chiar in cuprinsul acestei paturi, ‘lotadate solul insusi serveste uneori ca material pentru realizarea umipluturilor, 1.22, ROCILE SEDIMENTARE DE PRECIPITATIE CHIMICK Heeste voci s-au format prin precipitarea substantelor chimice continute in solutii apoase, ca urmare a cresterii concentratiel solutiel cub influena caldurit solare sau @ inghetului, sau a actiunii unor solulii seu gaze asupra solutiilor apoase, 17Dupa Iccul de formare, se deosebese ~ roei de precipitatie chimic& marina, formate in apele marilor nelor (de exemplu, sarea gema, ghipsul) ; sau la gura izvoarelor (de exemplu, creta lacustra, travertinul, tuful calcaros), Intiinite in cuprinsul terenului de fundare, unele din ‘aceste roci pot ridica probleme dificile, Astfel, in masivele de sare gema sau de ghips se pot forma prin actiunea apei goluri sau caverne care provoaeh tigket mati ale constructiilor aflate deasupra. Sub actiunea apei infiltrate de la suprafaja sau a inghetului, masivele de creta se pot inmuia, miegorindu-si mult re- zislenja. 123, ROCILE SEDIMENTARE BIOGENE SAU ORGANOGENE Aceste roci se formeaza in urma activitatii o male). Rocile biogene se impart ir — oet acaustobiolite (care nu ard): — roi caustobiolite (cave ard) Rocile acaustoiolite pot fi calcaroase sau silicioase, Rocile calcaroase (ealcavul compact. ealcarul detritic, calearul cochiliter ete) Au tenturk. masiva sau stratificata, sint in general de culoare abe, eilbuie gi se utilizeazd in constructii ca piatra de var, piatrd de construct materie primi ta Fabricaren cimenturilor ete. Cind vovile calearoase se inti nese in cuprinsul terenului de fundare, trebuie sa se aihi in vedere proprie anismelor (plante saut an [ated calearului de & ti dizalvat de apele continind acizi, proves a la lormaren de caverne sau de goluri (carsturi) ce trehuie in'med. obly detectate inainte de exeeutarea consiructiilor pe asemenca amplasamente, Dintre rortle silicroase vea mai cunoscuta este dratomitul, utivaat ty spe- cial ca materie prima penteu fabrivarea caramizilor refractare, Peincipalvie tipuri de roci eaustobintite sint: turba, edrbunis si bituminele (lel, gaze uaiurale, astalt ete.). Turba se formeazi in procesul de incarhes pizare (nubowalire in carbon) a plantelor ierhoase iin resiunile mlastinunen, laeuri sau bali, Este un material fibros, de culnare neagna. foarte permeabil Si eaete compresibil. Depazitele de tirba reprezinta terenuri ide fundace srseeptibile dea produce tasiri maui, fie sub_ineaedei suplimentare alice de constructii, tie mumai sub efectul greutitii. str turbed, telor aflate deasupea arbonifere (miniere, 3 migearilor undarea constructillor in regiuni cu exploatari in general) poate ridiea, de asemenea, probleme diticile, datori de Leven (tasiti, pribusiti) pravocate de excavatiile sublerame 124 CARACTERISTICI GENERALE ALE ROCILOR SEDIMENTARE (0 teealurd specitieg rocilor sedimentare este stratificatia, adica depu- meres. in slate succesive, Stratul este un sediment (depozil) care pastreaza [re ( uUnLLA grusime o compozitie aproape constant, corespunzind tlepunedt inlna berioada in cave factorit care au conditional sedimentarea tc sau madifical sau au suferit modificari neinsemnate, O alta earacteristien a rociey sedimentare © constituie faptul eX ele contin fosile, ame ale organismelor animale sau vegelale din treeutul geologic al pamintului, Majavitaten rociley Sedimentare pot Fi recunoscute dupa eforife uanifirm si aspeetul pninios, 181.3. ROCILE METAMORFICE Rocile metamorfice provin din transtormarea rocilor preexistente mag- matice gi in special a color sedimentare, ce urmare a schimbarilor conditiilor de presiune, temperacuré, chimism. Ansamblul noilor conditii, denumit metamorfism, duce la: 0 recristalizare partial sau total a rocilor, schimbarea compozitiei mineralogice si chimice, aparitia de structuri si texturi carac- terictice. Metamorfismul poate fi de contact, atunei cind se produce 1a contactul cu roca in loc al unei topituri magmatice in ascensiune, sau general (dinantc), cind se datoreazi migcarilor scoartei (tectonice). Marea majoritate a rocilo metamorfice se formeaza prin metamorfism general. Dapa intensitatea cu care se manifesta metamorfismul general se deo- sebese, pornind de la suprafata scoartei, trei zone ~cpizona (0...6km), cu temperaturi de 0 morfismul este cel mai slab: — mezozona (6... 12km), cu temperaturi de 200... 400°C: —catazona (12...30 km). cu temperaturi de 400... 700°C, cu meta morfismul cel mai intens. Principalii agenti de metamorfism sint: — presiunea litostatica (data de greutatea stratelor de rock de dea- supra), minima in epizon’, maxima in catazona: —'presitnea orientalii tangential, maxima in epizonii, nula in ealazoni: liferite fluide — apa (in special in epizona), vaporii, gazele, solutiile provenite din magma (in mezozona si catazona). Rocile metamorfice se caracterizeazi, in general, printr-o structur holocristalind, Vextura lipica pentru aceste roci este cea sistrousd, cavacteri zat& prin dispunerea in strate paralele, Sistuozitaten coincide uneori cu stra- ilicatia rocilor sedimentare din care au provenit rocile metamorfice Principalele tipuri de coci metamorfice sint: in epizond furile (sevivitos, cloritos, gralilos ete.) ardezia, formate prin metamorfozarea argi- lelor: in mezozond — cuartitele (din nisipuri), micasisturile, sisturile crista line: i catazond — ortognaisul (provenit din roei magmatice) gi paragnaisul (provenit din roci sedimentare). Marmura, in diferite varietati, se formeaza prin metamorlozarea carbonatului de caleiu in toate cele trei zane. 200°C, in care meta- 1.4, MODUL DE FORMARE A PAMINTURILOR Pamjnturile se formeazé in urma anu proces geologic complex: in caw se disting (rei faze principale: eroviunea, Uranspartul gi sedimentarea 4.41, EROZIUNEA, Eroziunea poate fi pradusa de atmosfera, de hidrostera (invelisul de apa al pamintului) sau de biostera ¢plante si animale). Eroziunea atmosterica poate fi produsa de: variatiile de temperatura, care prin contractia si dila- farea suecesiva a racilor compacte duc la deschiderea microfisuvilor inifiale actiunea mecanica a apei patrunsa in fisuri, care isi mareste volumul prininghet: actiunea vintului: electricitatea atmosfericd et Actiunea acestor agente fizier aimosferici, ca si actiunea mecanied a apelor curgatoare (riuri, torenti), a ghetarilor, a apei marilor, constituie caure principala a desfacerii rocilor masive in blocuri, apoi a farimitarii acestora in parti din ce in ce mai mici, pint ts dimensiunea bobului de nisip. Acest proces. nurit dezagregare fisted, este de natura cantitativa, ay ind drept rezultat doar modificarea di- mensiunilor particulelor. Dezagregarea fizica este urmata sau ee poate produce multan cu un alt proces, dezagregarea pe cale chimicd sau allerarns Schim- barea produsa prin alterare este cantitativd —— particulele sint miesorate in ceatinuare. putind ajunge la dimensiuni coloidale — dar si calttatiod, tind insolita de moditicarea compozitied chimice mineralogice 9 purticulelor, Pe aceasta cale, minoraiele primare, cum sint feldspatit, se Lranstariaa im minerale Secundare sau argiloase, avind’ alta compozitie chimiea si alte proprietati. Agentul cel mai activ in procesul de alterare il constituie apa, prin acti- uni chimiee eum sint: hidratarea (absorbtia de apa in moleculele ¢ ‘onstituente), Idroliza (deslacerea moieculelor eorpurilor chiniee si asocierea lor cu atomi le hidrogen si oxigen din apa), dizol- varea, actiunea asupra mineralelor, a sérurilor continute in api ete. Aceste acliuni au loc la supratata de contact abelut 1.1 Numseat ce jn etl i fein’ cuba genieasimatan | dintve partivulele minerala si mediut vem In-myem | s : " inconjurator. Cu cit particulele sint- mai Hine, cu atit suprafala expusi gi inten. fe ‘p hint | sitatea procesulus de aleeee sint mai ios lu Sw?) mari. Pentou esprimarea cantitative se ras foe «ET avested dopendente se utilizeara notionen eee wf wy de suprafati specified prin cave se inte. 10 Ww Guo lege raportul dintee suprafata lalerala 110-7 1 sai ® particulelor minerale si volumul pe “care avestea il ocupa. Datele din tale In EE ilusteasd wodul in care resto suprataia lateral totaly Cee harticule cuisiderete do forma cubitd, euprinse intrcun valum deb co’ pe masura micsordei Jaturii cabului 1.4.2. TRANSPORTUL Fu taza de transport continu provesul de maruntiew inn eput in cursul ee inceput de sortare. Principalii agenti de transport. sin Sg at are provoaca micgorarea particulelor atit prin actiune mecanied, dar nai ales prin alterare: particulele de nisip si pietris tr nsportate de apa au muchii rotunjite, fete lucinase, sletaite: efeclul de suture este mare, par liculvle mari depunindu-se cole dintii: shelarit. a1 eon efeci de miruntine este promuitat, dar actiunea de es Se colturoase si felele zgiviate: Sravitatia, La care intensitater transportislui depinde de panta tere: huluiz micsorarea particulelor se dlaloreard impactului: reaulte particule ca forme calturoase, eu fete striate sau zziriate : sorkurea este neinsemnata; 20— cintul constituie agentul de transport pentru prafuri si nisipuri fine; atit micgorarea particulelor cit si sortarea sint importante; particulele au muchii rotunjite, iar fetele sint zgiriate. 1.4.3, SEDIMENTAREA Sediment adica depunerea in straturi succesive a materialului regultat din erozitme, se poate produce in aer (sedimentare subaeriand) sau in apt (sedimentare subacvatica). Ca rezultat al sedimentarii subaeriene se formeaza: — depozite reziduate (eluyiale), cind sedimentarea se produce chiar pe locul de formare: — depozite deluviale versantilor; senepozite coliene (dunele de nisip. paminturile loessoide) Depozitele caracteristice formate in uema sedimentirii in apa sau cu ajus torul apei sint — depozitele fluciale sau alucronare, formate pe fundul, patului si pe malurile carstrilor de apa: fundarea pe asemenea depozite ridicé probleme datorita proprietatilor mecanice netavorabile ale paturii superficiale recent depuse; un exemplu caracteristic de depuneri aluvionare recente, nec onsoli Gabe, il constituie milurie: eind contin materii organice mai mult de 5% din masa total a fragmentelor solide, paminturile miloase sint numite ndmoluri: — deporitele glaciare sau morene, caracterizate prin prezenta unor buc&ti de 10ck tare, inglobate intr-o masa de argili nisipaast — depozitele lacustre: — depozitele marine. + colwiale acumulate in longul, respectiv Ta baza 4.5. PRINCIPALELE CATEGORI DE PAMINTURI Paminturile sint constituite din particule solide, provenite prin deza- gregaree pe cale Fisiek sau chimied a diferitelor toc inlnite in scoarta te rested, In functic de prezenta uncer forte de legatura intre particulele solide, paminturile se impart in deud eategoriiz necaezive gi enezive 454, PAMINTURILE NECOEZIVE Sint pamintuii }a care intre particule nu exista forte de legaturé (de coeriune). Dupa ciiteriul marimii particulelor predominante, se deosebesc tipurile de paminturi neoezive prezentate in continuare, Blocurile vepverinta buca{i de rock. cu dimensiuni ce depasese 200 mm, desprinse din masivele stineoase gi semistincoase prin acfiunea de eroziune a agentilor externi, transportate si depozitate prin gravitatie la baza ver- santilor sau transportate de apele torentiale: Bolowinisul este format din fragmente de roci cu muchii rotunjite, avind in majoritate dimensiuni cuprinse Intre 20 s1 200 mm, transportate de apele curgatoare. wPieteisul-este-constitnit din-tr; minanta_de 2. u Otunjite, spatille umplute CW hisip ‘sau nisip prifos si Sporile aluviale. Un tip de pamity eu seereas! dimensiuni caracteristice, daa van aiectule avind muchii colturonse depus pe versanfi sau la poalaie Hee eN este grohotigul : amesteeal re pietris cw nip in albiile riurilor poarta ¢ numele de prundig Depozitele de piets S constituie, in stare de indesare mijlocie sau in stare jidesati, un teren bun do fundare, ny “taal compresibil: ca urmancs PEPER RPHIALT mati a pietrisurilon, 1, undavea in useat, sub nivel apei Subterane, sint necescre instalat fle Pompare puternice, fisibuctle constituie grupa cea imeh Fspindita de paminturi necoesives diag formate din tragmente mich ae wre {ilimensiuni predominante tate 0:05 si 2. mm) vizibile eu achiat Iiber Hai ahs. Duy compozitia mineral gica se deosebese diferite tiptri the n: Big AOS. Micaceu, feldspatic. Dupa fi Mee Particulelor predominante. mes “AND mare, aisip mijlocin, nigyp fin C2 51 pietrisurile, nisipurile indesate iat He Indesare mijlocie constituie ati cu [out He fundare: nisipurile atime Sint susceptibile de tasaei inark atit sub incareari statice cit mai ales sub efectul Vibratiilor, HaAturile exe. culate sub nivelul apei subter aie in pimiaturi nisipoase, in special in ni banitina, pot duce la diticultati mart tel (a 1a ES: CA emare a tendintel acentss Paminturi de a trece in Anumite condilii in stare de plutire, 152. PAMINTURILE COEZIVE [ntre particulele aeestor paminturt PSE Lore de tegatura sau coeziune ieinoa tate, diversitate de namintigs wales Cate se deosebese dupa Priginea eeologica. comporitin Bi TR es ee ite din mo- mentul formanii gi mecle Mion de earsiame, a alte caracte- ristied a paminturilor eoezive 0 vonstituie Plasticttatea, prop jelatea de a se comporta, intre anumite limite de ee Dupa criteviile marinii partieulolor, ale coeziunii si plasticitatit, Daminlurile coczive Se impart in doua eatogorii PANINTE prafouse si PUNIRIUTE arsiloaxe. Paminturite prafoase (peat argilos. peal aruitos DSIPOS, Hal. pat nisipos) Sint pamintuni de coezinne (PEEL tale miijlocie sau rodiny Ja care predoming nar tculele cu dimensiuni intre 0.5 "05 mm. Vizibite ereu ext lupa. Aceste Paninturi formeaza de obicei depazite aluvionare, glacinre say voliene. Intre iMminturile prifaase de arigine bolt rae te Patninturite luessoide, lave tsspindite in’ tara noasted, a cary Principal lasiturd ca teren de fundare "COnSULuie sensibilitatea la snecork, Paminturite pratoase pun dese: probleme diliciie de funda datorita CARESIDIGGALE mari a tendintet de as "Ear antrenate de ana in migeare “sensibilitilit la actiunea inelet lay Piimintarite argitoase (availa grast. arsila. argila peatoasi argila nisi. poasd) sint paminturi do coeviune si plastivitate Mmijlovie, mare sau foarte cares eu un continut important de ities TT ir atk Hyingattatea sub solicitani a primintubiloe {urailoase depinde de starea ny izicds aeeaste la rindul ei este inthe Matt de continutul de apa. Un pamint ie es Foetiune ridicata si compresibilitens redusi si reprezintad un teren. bun ole fundare. Pam argiloase putin consistente, moi, cum sint de vele mat tulle ori denozitele aluvionare ime inesau lacustre recent formate, sint foarte compresibile si constituie terenuri de fundare necorespunz&toare pentru majoritatea constructiilor. Particulari tatile compozitied mineralogice si structurii interne a paminturilor argiloase determina 0 proprietate lipied a acestor paminturi, foarte pronuntata la unele dintre ele, aceea de a suferi variatii de volum (umflare-contractie) la variatii de umiditate. Executarea sapaturilor, sprijinite sau nesprijinite, in paminturi argiloase pune de multe ori probleme dificile. In general, caracterul mult mai complex — in comparatie cu pamin- turile nisipoase — al legaturilor dintre particulele de argilé, dintre acestea si apa, sensibilitatea acestor legaturi la diferitele variatii ale mediului, impun tin studiw atent al proprietatilor paminturilor argiloase ori de cite ori intilnite in lwerdrile de constructii.