CAPITOLUL 2 ALCATUIREA $i CLASIFICAREA PAMINTURILOR Geotehniva defin multe faze (fig. 2.4): ~ faze solidi (particulele solide cave formeazd schelotul mineral) ~ faze lich'da (apa din porii ramagi intre particule): ~ faza gazoasi (acrul gi gazele din pori). Intre fazele paminturilor exista 0 interactiune. Raporturile care se star bilese intre faze nu sint fixe, ei se pot modifies sub actiunea diteritilor factori dle degen C8! inelredvile transmise de constructii sau de stratele dn pamint de deasupra, variatiile de temperatura ete, In cele ce urmeazd se vor examina prineipalele caracteristici ale fazei solide 2 paminturilor: granulozitatea si compezitia, mine logiva ste paminturile ca medii disperse aleatuite din mai - GRANULOZITATEA PAMINTURILOR Dupa cum se ardtal, unul din eriteriile dupa care se poate aprecia felul pamiatului i constituie marimea particulelor caro il aledtuiesc. Insa niu este suticient s& se stis ca intr-un p&amint dat se gasesc particule de anumite ma timi, ci tebuie si se precizeze si in ce proportie intervin particulele de diterit: marimi, Th acest seop este necesara cunoa terea gra nulozitatiipamintului, prin eare se intelege repartiti im Procente, din groutatea totald a materialulal aseat, a diferitelor fractiuni granulare care aleatnios pa mintul Fractiunes eranulara se defineste dropt grupa de Pagniente solide wind dimensiani cupriase in intervale determinate, In scopul choiticarit paminturilor, STAS 1243-74 defineste urmatoarele tractiuni ¢ ranulare, in ordinea deserescatoare a mar ni Hragmenteluy solide — blocuri, peste 200 mm: ~ holovanis, — pietris. 20.20 mm — nisip, 2... 0,05 mm > nisip mare, 0,5... 2mm ~nisip mijlociu, 0.25 ...0,3 mm — nisip fin, 0,95 .... 0,25 mm = prat, 0,05 ...0,005 mm — argila, sub 0,005 mm Operatia de laborator prin care se determina granulozitater unui pamint poartd numele de anali $2. 200mm: sramulomenied si este reglementata prin 24STAS 1913/5-74. In funetie de marimea granulelor, granulozitatea se determina prin: — metoda cernerii pe ciururi, pentru granule mai mari de 2mm; — metoda cernerii pe site, pentru granule intre 2 si 0,05 mm; —metoda sedimentarii (cu areometrul sau cu pipeta) pentru granule mai mici de 0,05 mm. In cazul paminturilor care contin atit granule mai mari de 0,05 mm cit si mai mici de 0,05 mm, analiza granulometrica se determina printr-o metod& combinata (cernere si sedimentare). In anexa I se prezint& detalii referitoare la modul de efectuare a deter- minavilor de granulozitate prin cernere si prin sedimentare. Roprezentarea grefied a granulozitafii, Curba de granuloztate este 0 reprezentare semilogaritmica in care pe axa orizontala sint diametrele gran lelor la scar logaritmied. iar pe ava vertical procentele din acestea (fig. 2.2, a). Un punet VW de pe curba are drept coordonate un diametru d si_unpro- cent a care se interpreteaza astfel: a % din materialul analizat are diametral mai mic decit d. De exemplu, pentru punctul WV de pe curba din figura 2.2, a: 45% din material are diametrul mai mic decit 0.3 mm, Curba se construieste prin puncte, numérul de puncte fiind egal cu numéru) de ciururi sau de site, in cazul analizei prin cernere, si cu numarul de prelevari cu pipeta sau de citiri pe areometru in cazul analizei prin sedimentare. Histograma (tig. 2.2,b) este o diagrama in trepte, fiecare Wreapta cores- punzind Tractiunii granulare definita de cele doud diameire intre eare se ex- tinde treapta. Tniiltimea reptei reprezinta procentul aferent frac % tinnii respective 1004 Treceiea de Ja curba de gras 60; nulozitate fa histograma este esem- plificata prin curba din figura 2.2, « Pentru a atia procentul aterent unei anumite fractiuni, se due verticale din dreptul celor doud diametre care definese fractiunea pira la intersec- tia cu curba de granulozitate. Se citese pe ara ordonaielor procentele corespunsstoare celor dowd diame- go tre. Diferenta celor dou procente fo) reprezinti’ yrocentul cautat, adica inaltimea (repel respective din his- lograma. 20) Diagrama ternari’ _utilizeara proprietatile triunghiului echilate- b iS Cele ivei laturi sint gradate de Gurba de granulo: Ja Ola 100 (procente) gi sint atri lograma ©) buite fiecare unei anumite fractiuni granulare. in diagrama din figura 2.3, a, laturile fractiuni granulare principale: nisip, praf, argila. Granulozitatea unui pamint se exprima in diagrama ternara printr-un punet. Fie un_pamint cu urmitoarea granulozitate (fig. 2.2, a): nisip 50%. praf 30%, argilé 20%. Din dreptul procentului 59 de pe scara ,nisip* se duce © paralelé ex scara precedenta (argil&), iar din dreptul procentului 30 de pe mi L tog [mm} te ate (a) si hiss it atribuite celor trei 25seara ,prai“ 0 paralelé cu scara ,nisip“. Cele doud paralele se intilnese in punctul B, care defineste granulozitatea pamintului respectiv. Diagrama ternar& este ulilizatd si in problemele de amestecuri intre paminturi. Dine Au-se dowd paminturi ale edror granulozitati sint reprezentate prin punctele B si C in di rama ternari (lig, 2.3, 6), un pimint obtinut prin amestecul in orice proportie @ piminturilor Prat a > - Biagrama te tig 2. ar (@) i folusinea ei a amestecuri intre paminturi (H). #8 SiC este reprezentat printe-un punct D atlal pe dreapla care uneste Hc C. Kies de exene Mu. un psimint #1, arin urmétoarea compozitic D = (n'y B (n%) 6 Pentru allareapamin= lului D se procedeazai asttel se imparte dreapla BG in 1001 diviziuni. Se misoaré m Saigid grasa diviziunl, ineepind din By ed oiinindu-se punctul eiutat iu exemphit din figura 20%, 6 m= AO, == TY. biind atl punctual 2, ducind paralele ka eels tr Jaluri, se alli comporifia gra nulometiied (in procente din Hrac{iuntle printipaley apie 2 520 mintuhii D rezultat din ames ott lecul in propartin data a msppeata® paninturilor si \ 20 /\J Granulozitatea con stituie un criteriude bazd pentru clasificarea pamin- ternara standard turilor, In ST AS 1243-74 sint cuprinse tabele care ‘ata ce procente din diferite fractiuni granulare. trebuie si canting un asumit pimint spre a fi clasificat, de exemplu, drept nisip, praf nisipos sau argila prafoasi ete. In standard este data si diagrama ternara din figuea 2.4 cu ajutorul ciueia se poate clasifica dinte-odata pamintul dupi ce ise sta- bileste pozitia in diagrama 25 205mm “Aree prcteoce me 26Cunoscindu-se cursa de granulozitate, se poate aprecia cit de uniform sau neuniform este pamintul respectiv, cu ajutorul coeficientului de neuni- formitate U,, care se defineste astfel: unde dgy si dyo reprezinti diametrele particulelor de pamint corespunziitoare procentelor 60 gi respectiv 10 de pe curba de granulozitate. % 100, Fig. Curbe de granulozitate pentru pamintwi A—toarte uniform; B—unllorm; €—neund fot eq loge frm] In functie de valoarea coeficientului de neuniformitate se apre: — daca U, <5, pamintul are o granulozitate foarte uniforma: — daca U, 15, pamintul are o granulozitate uniforma — daca U; > 15, pamintul are o granulozitate neuniforma Cu cit un pamint este mai uniform, cu atit eurba de granulozitate este mai apropiata de verticala (fig. 2.5) Pe linga utilizarea la clasificarea paminturilor, cunoagterea granulez tatii este importanté oci de cite ori pamintul serveste ca material d constructie, La realizarea amestecurilor de paminturi, la confectionarea fil- trelor inverse ete. 22. COMPOZITIA MINERALOGICA A PAMINTURILOR Compocitia mineraloxicd a paminturilor depinde de modul lor de formace. Cind paminturile sau format printe-un proces de dezagregare pe cule fizica a rocilor existente, earacterizat prin modificarea dimensiunilor fragmenteloy de roca si mentinerea compozitiei chimice, in produsul dezagregarii se regasess aceleasi minerale ca § in roca de baz. Acestea sint muncralele primare, ca de exemplu: cuartul. leldspatii, caleitul, mica etc, Paminturile la care pre- domina fractiunile granulometrice nisi si praf sint aleatuite din minerale primace. Dupa com s-a arétat, o alta cale de formare @ paminturilor 6 constituie procesul de allerare a vocilor, care are ea rezullat nu numai farimilarea fra: mentelor de roca pina la dimensiuni coloidale, ci si moditicarea compozitiv lor chimice. In cursul acestui proces o clas de minerale primare, feldspatii se transforma in munerale secundare sau muncrale argiloase, Mineralele argiloase constituie din punct de vedere chimic alumino- silicaje fedratatt. Ele formeazd o familie din care principalii reprezentanti sint caolinetal, montmorillonitul si illitul. Proprietatile acestor minerale sint influentate de modul de agezare relativa in reteaua cristalin’ a atomilor care le compun,