CAPITOLUL 5 CERCETAREA TERENULUI DE FUNDARE 5.1. SCOPUL $1 CADRUL GENERAL AL CERCETARI! TERENULUI DE FUNDARE Cercetarez terenului de fundare reprezinta ansamblul studiilor intreprin pentru a se obtine date specifice necesare proiectirii si executarii fundatiilor constructiilor civile, industriale, agricole, hidrotehinice, de poduri ete. Princi- palul obiect al acestor studii il constituie identificarea succesiunii, tipului, slirii si caracteristicilor fizico-mecanice ale stratelor care aleAtuiesc terenul de fundare si stabilirea pe aceast& baz& a adincimii $i terenului de fundare pentru constructie ce urmeazdi a fi proiectata. Pentru alegerea unui amplasa- ment optim din punctul de vedere al terenului de fundare, studiile trebuie s& precizeze gi alte date, ca, de exemplt: pozitia si ealitatea apei subterane: inundabilitatea amplasamentului (in timpul executiei si al exploatarii); in- fluenta unor eventuali factori geologici de adineime (fenomene carstice, pa- minturi lichefiahile, vechi exploatari miniere ete.) ; sLabilitatea general a am- plasamentului (terenuri in panta in care se pot amorsa alunecari); gradul de seismicitate al zonei; prezenta unor surse artificiale de vibratii sau socur: experienta realizavii si comportrii fundatiior si constructiilor din’ zona. amplasate in condilii similare de teren s.a. Cercetarea terenului de fundare se efectueazd Ja comanda proiectantului constructie: de catre organizatii sau uniliti de specialilate ineadrate cu ingineri cunstructori si ingineri geologi specializayi in geotehnica si geologic tehnica si se programeazi, de regula, inaintea urmitoarelor etape de proiectare: preliminara (nati de comandi); definitiva (proieet de executie); de detaliore (detaliu de execute). Potrivit standardului 1242/11, pentru efectuarea cercetarilor geolo- e-tehnice gi geotehnice, proiectantul sau benefiviarul trebuie si puna la dispozitie unitagii de cercetare, corespunziitor etapei de proiectare, o tema cave va cuprinde planul amplasamentelor constructiilor proieetate lao sear comvenabila cu indiearea constructiilor, retelelor hidro-edilitave, liniilor ele: Lrice ete., preeum si date gencrale asupra vonsteucyiilor: clasa de importanta : caracteristici constructive, dimensiuni; in iri transmise terenului de fundare. saul la cota zero; tasiri admisibile din punct de vedere tehnologic si al steucturii de rezistenti: procese tehnologice, care ar putea influen{a terenul de fundare (forte dinamice, surse termice, de umiditate, de agresivitate chimica s.a.). Cercetarea terenului de fundare incepe prin studierea si selectarea pu- blicatillor din literatura de specialitate si documentatiilor din arhive cu pri- vire la amplasamentul respectiv (hirti topogratice, geologice si geotehnice. date privind conditiile de seismicitate si hidro-meteo-climatalogice etc.) Se intreprinde apoio recunoastere si cartare geologica tehnicd a terenului, pentru oblinerea de date referitoare 1a configuralia topogratica x amplasa- mentului si a zonelor inconjuratoare, Ia particularitatile geomorfalogice ale 120zonei, Ia geologia gi tectonica regiunii, 1a antecedentele terenului, la compor- tarea in timp a constructiilor existente, la apele de suprafata si subterane etc. Datele obtinute prin studierea documentatiilor existente si prin recunoags- terea si cartarea geologic tehnick a amplasamentului servese la definitivarcs programului de lucru pentru prospectarea terenului care se efectueaza pri una sau mai multe din wmstoarele metode: sondaje deschise siforaje; penetrsri statice si dinamice: cercetairi geofizice efectuate la suprafata terettului sau in sondaje. Standardul 1242/1-81 prevede obligativitatea de a se utiliza cel putin © metada de prospectare, prin care sd s9 asigure prelevarea de probe tulburate si netulburate din paminturi si roci, pe intreaga adincime prospec- tata. Asupra probelor recoltate din sondaje deschise si foraje, se efectueazt analize de laborator pentru determinarea caracteristicilor fizice, mecanice si compozifiei chimico-mineralogice, pentru paminturi, sia naturii petogra- Hice, mineralogice, chimice gi a caracteristicilar fizico-mecanice, pentru roel, Cercetarea terenalui de fundare poate include, de asemenea, lucrari experimentale pe amplasamentul constructiei proiectate, $i anume: incdrotel pe plici, piloti sau fundatii de proba, forfecari in situ cu aparatul cu palete, poligoane pentru testarea diferitelor metode de imbunatatire a piminturilor ele. 5.2, METODELE DE PROSPECTARE A TERENULU! 5.2.1, SONDAJE DESCHISE $} FORAJE Sondajele deschise sint. lucriri de explorare a terenului, executate prin spare manual sau prin mijloace miniere, care permit accesul muncitouilor in interiorul lor si se realizeazt sub forma de: groapi, sant, trangee, put, galerie, Groapa este 0 lucrare de explorare, avind sev fiunea in plan orizontal de 1 x 1m si adincimea de maximum 2 m. Sanju! este o lucrare de explorare, avind sectiunea in plan orizontal drept. unghiulara, cu dimensiuni variabile si adineimea HM << 5 m. In cazul unei adin- cimi H > 2m, sanful se executa in trep te (lig. 5. Trangeea se execuli, de reguli, pe = terenuri in panta, pentru stabilirea ge Siinii gi naturii deluviunilor sau aluviunilot care acoperi o rock de bani, avind o lungime de cel putin 6 m. Pujul este o sipitura ou pereti ver- licali, “sprijinifi, avind o sectiune care depinde de adincimea fixata si de gaba- ritul utilajelor de sapaiura (in mod obisnuit intre 1,0X 1,0 si 20 x 2,0 m) Galeria este 0 lucrere de explorare executata in subteran, orizontal sag usor inclinat, in roci stincoase sau semistinco: Sondajele deschise au avantajul ca permit examinarea directa, vizuald ratelor, recoltarea unor probe de pamint de cea mai huna calitate. Dez avantajele sondajelor deschise constau in durata mare de executie, in costul 121ridicat (Ia pufuri si galerii), precum gi in faptul c& nu se pot realize Ia adincimi mari si sub nivelul pinzei freatice. Forajele sint lucrari de prospectare in adincime a terenului, executate cu ajutorul unor aparate de foraj (foreze), actionate manual sau mecanic de la suprafata terenului. in figura 5.2 este ardtat un aparat de foraj. Acesta uprinde un trepied format din bare metalice, care se sprijina la un capat pe teren, iar la partea superioard sus{ine un scripete peste care irece un cablu actionat de un troliu. De cablu sint fixate tije lacapa- tul c&rora se prind fie uneitele de sipat, fie dispazitivul de recoltat probe. Pentru ca peretele giurii forate sa nu se surpe si peniru a impiedica patrunderea laterala apei subterane pe masura avansiirii uneltelor de sapat, se coboara un tub metalic, denumit coloan& sau burlan de foraj, ale&tuit din tronsoane de 4... 8 m hun; imbinate cu ghivent. La nivelul terenului, coloatia esto fixala cu ajutorul unui jug format din geinzi de lomn Imbinate cu buloane. Dup’i instalarea trepiedislui jie ampiesament. se trece Ja prinderea uneltei de spat la eapatul tijel. Evista o mare varietate de unelte de sapal ‘lingurale paminturile cu coezigne mijlocie, burwhiul pentru argile (ari si pietrisuri, daltile oi) trepancic pentru rock compa te, pompele co clapeta pentra nisip sub apa ete.): unealla se alege in functie de natura terenulul, Pentru sipare, se fiveand de Uje. deasupra i terenului. un jug pe cael rolese gi apass sondorii Diametral minim al furajeior din cave se pormile a fi iccaltate probe netalberaie este de 170 min Probele de pamint obtinute din sondaje desaise si din foraje pot fi netulburate sau tulburats. Se con- sider netulburate probele Ia care pamintl isi pw avi intact struclura (porozitatea nalurali, unii- ditalen natural, legaturile stracturale). Inn suridajele des hise, probele netulburate se recolteaz’, de regula, din aipa sendafdui gi aw forme uner cuburi cau tatura de 20... 30 cn, denen He si fund: ari inii-o cutie speriala cu pe HHL Proba-monalit se captusiti cu un strat de amertizare (pamint farimital, cilti, remegus e Lcasupre probei se pune, de asemcnea, un strat de amortizare, ieicurindit-se astlel umplerea tuturor interspatiiion dintee monolit si cutie. Din loraje, se pot recolta probe netulburate de painint cocziv. cu ajuto speratutui de rece iat probe, Seesta se compune dinir-un piston care culiseara in interiorul unui cilindru greu. La partea inferioard a pistonuiui se ingaee beact un tub metalic ascutit la unul din eapete (avind grosimea perctel <5 mm), numit stuf. Prin ridicarea si coborivea succesiva a. cilindr: se aplicd loviluri care determina infigerea stutului in pamint. Probete netul- a naturii sau_a starii fizice a piimin- ui hurate se recolteazi Ia fiecare schimbar tului si cel putin din 2 in 2 m pe intreaga adincime a forajului. Probele tulburate se estvag direct din uneltele de spat, la fiecare schim- bare da strat si cel putin din metru in metru, in boreane de stieli sau de ma- : sau in pungi de material plastic terial plast$2.2. PROBE DE PENETRARE Pentru determinarea indicilor structurii naturale a pamintului (porozi- tated n, umiditatea w, greutatea volumicd ~) sia proprieta ilor mecanice (compresibilitatea, rezistenta 1a forfecare) sint.necesene probe netulburate. Obfinerea unor probe cu adevitrat netulburate este practic imposibila. Prele- ‘area probelor din sordaje deschise sau foraje, transportul la laborator, depecitarea, modul de pregative gi de incdreare in aparatul de incercare, toate aces‘e operatii contribuie intr-o masurd mai mare sau mai micé la deranjarea structurii naturale a probei. Din unele strate, cum sint stratele de nisip afiate la adincime, sub nivelul apei subterane, este imposibil de a se recolta probe netulburate ou mijloace tehnice obignuite. Aceste considerente au impus dezvoitarea si extinderea in ultimele decenii aunor metode de determinare # proprietitilor piminturilor direct. pe teren (.in situ®) Proba de penetrare dinamica standard so efectueazd in gaura de foraj Si constai in infigerea unei {evi cud, — 51 min $19.4, = 35mm, de 100 em lungime, prin loviturile unei Sreubiti(berbec), de 63,5 daN, care cade de la Tabelut 5.1 Corelaren dintre N st starea de desare F Pamincuri v uugitease. foart Ot atinat <2 1.10 atinat 10... 30 indesare 1 metic ale 3030 Indesat 8.13 plastic consistent foarte 13... 90” plastic > 30 indesat > 30 Penetrare dinamied in 1 —perotele furajulet; 2— bere; 3-— tna aut de foraj © inaltime de 76 cm (fig. 5.3). Tija este lisata sa patrunda pe 15 em adineime, dupa care se inregistreazd numarul V de lovituri necesare pentru infigerea tijei pe alli 30 em. In functie de numarul de lovituri V se apreciaza care este starea naturala a pimintului. In tabelul 5.1 este data corelarea dintre numarul V 123si starea de indesare. Valorile lui V pot servi, de asemenea, pentru aprecierea valorilor medulului de deformatie £ sia unghiului de frecare interioari. ©. O alt’ probii de penetrare dinamicé este penetrarea dinamici ou con (v. anexa I), Penetrarea static se efectueazi cu ajutorul unui dispozitiv mumit pene. trometru (fig.. 5.4). Acesta consta dintr-o tii rigida, terminata cu un virf Fidon Rp ea Wer? <\ Se Schema pe- WG. 5.5. Diagram’ de penetrare netrometului statie statics, conic. aflata in interiorul unei tevi. Virful conic si feava exterioara sint infipte alternatis in pémint, eu ajutorul unor prese hidraulice. La diferite adineivees Ho ateuistrecza vevistenta la penetrare a virfului conic Ry (in daNlon?) forta total pentrw infigeres tubului exterior F (in KN), care co raporteazi inte-o diagrami de tipul eelei din figura 5.3. 5.2.3, PROSPECTIUNI GEOFIZICE Cercetarea terenului de fundare eu ajutorul metodelor geofizice se baze: be interpretarea modificdrilor pe care le suferd, la treceroa prin teren, pe seul dinire o sursa si un detector, undele elastice (de exemplu, undele seismice), Cimpmile (de exemplu, cimpul electric) sau partieulele (de exempln, neutvoni) modificdri influentate de: natura gi starea {i i roci, pozitie lor relativa ete. Informatiile pe care le furnizeaz’ prospectiunile goofizice sint diverse, in funcfie de metoda aplicata; astfel, metodele seismice sint folosite pentru: Stabilirea grosimii depozitelor acoperitoare aflate deasupra unci roel nealte, rate; detectarea accidentelor tectonice care afecteant terenul de fundare si a eventualelor goluri subterane a stratelor de paminturi ‘au ziduri vechi ingropate: determinarea caracteristicilor elastice ale rocilor: microzonarea seismica a teritoriului etc. Metodele electrometrice pot fi utilizate, de asemenea, pentru stabilirea grosi- mii stratelor de acoperire si detectarea cavititilor sau incluziunilos subterane, dar si pentru delimitarea zonelor de infiltratie si de curgere a apelor subterane, Pentru estimarea agresivitatii pamintului asupra constructiilor si instalatiilor metalice sa. Metodele radiometrice sint utilizate in special pentru controlut calititii constructillor de pimint (diguri, haraje ete.), prin determinarea rapid pe teren, a densitatii si umiditatii pamintului. 1245.3. VOLUMUL LUCRARILOR PENTRU CERCETAREA TERENULUI DE FUNDARE Programul si volumul cercetavilor se stabilesc de catre unitatea de pecia. litate in funetie de: tipal si importanta constructiei, natura terenulul de fic, dare, etapa de proiectare, volumul si calitatea cercetirilor de teren side la- borator efectuate anterior in zoné. Locul principal in acest program il ocupa lucravile de prospectare si, in rindul acestora, forajele. In standardul 1242/1-81 se fac recomandivi privind numérul si dispu- nerea in plan a forajelor. Asifel, cind amplasamentul propus se aflé in vecina. {atea unor constructii similare care s-au comportat favorabil in timp, apar doua situatii dack construchiile existente sint in imediata apropiere a amplasamen- tului si exista sigurante ed terenul dle fundare este acelasi, se poate renunta la foraje: — daca constructiile existente nu sint in imediata apropiere a ampla- Samentului, se va executa cel pufin un foraj de verificare, care se va compara cu cele disponibile din zona constructiilor existente. Clad amplasamentul nu se afl in vecinatatea unor constructii existente, apar wei situatii: ~ dac& amplasamentul este obligat si terentil este cunoseut, se executa foraje de verificare al cfiror numar se apreciaz’ de unitatea de vercotane, dav nu va fi mai mie de doi: ~ daca amplasamentul este obligat, iar terenul este necunoseut, construe- (ia se va incadra cu minimum trei foraje: ~ daci amplasamentul se alege pe baza celui mai favorabil teren de lundare, forajele se dispun in nodurile unei retele ortogonale cu latura ochiu. rilor cuprinsé intre 20 si 300 m, in functic de natura si uniformitatea strath. ficaliei, de importanta si particularitatile de explaatare ale construction si de fara de proieetare Tn mod curent, terenul de fundare este prospectal cel putin pina la limita inferioara a zonei active de sub fundatie. fn tabelul 5.2 sint dato, dupa SPAS 1242/81, indicatit privind adin- ginex minima a zonei de prospectat, pentru fundatille constructiilor eivile, industriale si agricole. Dupa cum sa anitat, probele recoltate din siulaje deschise si loraje Sc Wimit la Laborator, in vederea determinirii caracteristicilor Lizice si mecanic« ale paminturilor. Totodata, unele incercari se efeeLueaza pe teven. Intabelul 5.23 este dat un tablou orientativ cuprinzind lista minimala @ incercarilor de loc borator si de teren care trebuie efectuate in cadrul studiilon geotelinice in fart definitiva, pentru principalele tipwi de paminturi 9.4. PREZENTAREA REZULTATELOR CERCETARII TERENULUI DE FUNDARE 541, FISELE SONDAJELOR Pe misura ce se exwcutd alit sondajele deschise cit si cele inchise (fora: Se Intocmese fige ale sondajelor in care so inscviu: adincimea, gvosimea Caractorizaea stratului, Lelul probelor recoltate, nivelurile apei subterane ss ie 125Adincimen zonel prospectate sub taipa tundaties " won| /EENBH Hate sau pe tpi continue | De tat ea tan {Ap dor mnt mat putin ( j_de 6m 4 De aout on laines eropuar a naan core |_se-intveniceae o Radiere generate [ Pe dout ori ttimea raaterun Observaqii Fundatii ale cdror etecte se intluen reelproc ia adineime | 7) Tn cast aparitici. in cuprinset aati Menffonate tu tabel a unor strate aleatuite din roci compacte, prospectarea ponte 2k ahaa gitineimnca corespanzitoate ines acest ee, Zoek compact, nealterate, dee “SISU certitudines asupra contiieati aecstor strate In adincime °) Tn cazut pimintatitor maczoporice neeston pa tmeeites Drospectarea geotelniea se din cegtalta, pe intreaga grosime a aceston PAminturt, dacd muse dispune de dare Gin cercetiti antetioare cleetuate tn see 47 La lundatiite pe pitoti, coloane sas Darete, adincimite indicate in tabet se misoarg Ge la hata elementelor respective a go pest eatee et UB Hatt de valorite din Cane Drepl Titime a Wipit se considers in eet, ea, Iifimea radicr alu Tabetut 53 Tablow orients pentru 5 is uuvtuzind Hele minimal a ineere ete bintinterl eare treba geotehnice a lor de Laborator fectuate in eadrut nitivs, Pauinturt necoezive sranulozitate macrogranutan 2 conipozitie minuratoyica blocuri, holovinis. Bteutate specilien® j pietris 4 umiditate i 3. ereutote vohamica j i Opa altat de permeabiliiate prin pome| i PAT experimentale * % modulal de eeformatic Inara dete minal cu placa meri rezistented | a_forlee Nistpuri 31. 5, 6%, 7 Ia cate | Se adau: F Inccreatine 1, 14] 4 stad de indesare + 12 sau 13 “pene! 1 pazametrit rezistenget ta torfecare be tare dinamiea Hobe aduse la porozitatea natural 0 rd Gin Tovah) 2 / Pamintnt cocziy rearile 1, 445] situa fs ta a5, 1 Fal 14 mite-&e plastieitate i 15. coetciont Ue pemmesbiitate : i 1 covtiient de fomeoltens iTabelul 5.5 (continuare) 2 i 3 | | XE modutut de detormatie edometrie | i | 18. parametzii rezistenti la forlecare, exp mati tn funetic de eforturile efective si de i eforturile totale Puninturi se ile In| Aceleasi ca la pantinturile coc © $1 9U- | Acelessi ca la pamine | umezine | trite coetive’ st st ! | 18 inceredri in edometeu pe probe ja ue peeinteets | mniditate natueatt st inendate | 20 Proba pe placa eu aris de i i in condifii de umiditate ua. 1 | dupa inundare | 21 parametni texistentel ta forfocare pe |< plobe inundate | 22 "umfaitate optind de compacta, | Paminturi miloase cu | Accleasi ca ta paminturile courive si st | continut de materti !phimentar 43 trite coctive st st snice | 23" continut jn matesit erste plimentat 12, 2) 24 gradu de consolidate st prosiuner | wologied cultative (se efeelucazd de ta cae ta caz) eventualitatea exceutici Iueririor sub nivelsl ape subierane In eventuaiitaien Jundarii pe pilot, coloane. bare. Deosebit de importanta este descrieres strat ului, bazati fie pe examinare (lite A @ peretelut sondajului deschis. fie pe recanoasterea. probe! hnelicg Cup recoltarea de ta taipa forajului, Penton identifivaron ta elimina pe Vers 2 @ pllminturiton ge folosese criterii simple sintotizate in shelele 3-4 {yenten GIENBUE Mecoezive) $15.5 (nentew paminturi coezivw), repinduse dupa STA 1243-74 Tabotut 5.4 Murtlur Gecurzive tha ae peste 200 20. aH relaiiy - rotunfits Picitis ue rolunitt = Interspayite inte 4 _ : __ mente umplute ae nisip Nisip cu 0.05 rolunjita a contine peste ule de - sph frogmentele solide sint vieTabetul 5.4 (continuare) ar a 3 | Nisip mijteciu | 0,25...050" | aspra | fragmentele solide sint vie \ | vibile eu ochiul Her _ | i Fxistp sin | 05 — | ass | tragmentete solide sint vi | | zibile cu lupa {dn cazurile in ease nu este posibili aprecierea directa a dimensiunitor predominante a {raumentelor solide se reeurge ta analiza granulometried prin eermone Observatie~ Pepunerite de Ia baza masivelor, aledtuite din {tagmentele de rock dle formal colturoasa si avind dimensiunile mai mati de 2 mm, se sumone grohotis, 54.2. REPREZENTARI GRAFICE Prin corelarea datelor cuprinse in fisa sondajului eu cole obtinute prin gnuizele de laborator asupra probelor tulburate si netulburate recoltatel ke sondaj, se intocmeste cite o fis de swatificatic pentru fiecare sondaj. Prin porelirea culoanelor stratigratice recunoseute prin mai multe sondaje dispuse pe aeclasi aliniament, se intoemese profile geologice. In figura 5.0 este reprezen- Hagan profil gevlogic pe baza vezultatelor a cinci sondaje. Prin carslaree cot nelor stratigralice ale mai multor sondaje dispuse in spain, se ehitne oon Prenentare grafied denumiti bloc-diagramd (lig. 3.7) 543. STUD'UL GEOTEHNIC Rezultatele vercetaii levenului de fundare se sintetizeaza inteun studiu seotehnic care tace parte integranti din proiectul consiecctiet In introducerea la studiu se avala scopul, natura si volumul cercetarilor sfectuate, se semnaleaza eventualele cercetar] anterioare ae dau date gene yale pentru incadrarea regiunii studiate din punct de vedo geografic si geo- Logic, se prezinta, succint, caracteristicile construct iilos si hucrarilor pentru care s-au Intreprins cercetarile si se specifica etapa de proiectare. Partea generala a studiului se refera la: geomorfologia zonei (descrierea principalelor forme de relief si eventual 0 apreciere a medahe de evolutie * acestora in viitor): structura geologica (descriermn eenevala en privire la 128Criterti pentru Identifiearea preliminara, ‘Aspecte fn stare naturalé | Denumtrea Aspect | Aspect Xt | mamatutat Component | “tn fn Cutoare Conn | ramute st vox | CRERBEHGR" | rupture | cate | ! ‘ietni | 1 y ) ] 1 | Argitt grass | invizibite 2 peregn [foarte | variabia | lat Iueios | (1.9 H fF | | 2 | Arua invieibite | neregu | foarte | variabila a cos] TO) [ | | | 3 idle im pare) — nore | auctos | sariabitg | te eind apare | tat, mat ane | _ nisipu | | | Po | 4 | Argittnisiponsa] sizbiteim parte/ | mat | pain / emai m| | 3 | Argita pritonsa | vizibite cna | = |p (1384.5) | apare nisipul | Tucios | 6 | == | | i rs ie ~~ 6 | Prat argttos | = fmat | mat | variabna | _| a At 9) { 7 | Prat angtlos }o- 4 _ | nisipos ji S| Prat ie —— ——|- = 9 | Prat nisipos | vizibite | mat | mat —_| i saeeeeeteate eae a ty | Nisip angitos | stabite eee mat | mat kh assets |e | u sinibite - - - aw { invizibite | ealear F neregus | putin inviaibit_—_| lat, mat | tuctos 1 | invizivite calear putin | neregue | mat i | Aibine | aty mat | it Marna | invizibite | calear putin: neregu- | mat | vs at, mat | 15 | Loess | sivinite coneretiuni | | mat | | decalcar | | — ———— —} ——— fem Fennteacind a | TU vba | Viniitein parte | pray sip neregue | hueios 8 | | ate nat i i 18 | Namot | sizibite im parte | praf, mates! — | tues. / 7,88 | | _ UMS [it organtce | | | aa 19 | Paminturi | viztbite eind | restuet ve= fibres | = 89 | turboase Lapare nisipul | getale coloare se_disting: skoeafenies 4, rogeatis 5. ~C) Variubila in funetie de continutul in carhonat “de 6 Serzutie: 7. albistruie :foarte unsuroasa — foarte unsuroasit puti Mie putin intse disti aspr 1a pipait, fintre di aspri ta pipait, Jntre Putin asp, Putin intve dint sprit foarte p je inhe di intre dint dinti pipait, 1 tin foarte pu Apr la : intre cemusie; atin 9 neagra cir} yar general mare es | iabila, tn Aderente | Consistenta | Puastcitare | {great | [scan mare] mare ee oe Reaetia eu fala de | Destacere tn apa Tietale wd Slama foarte | nu se dezagregs, | | Variabila, ty aoe foarte mare foarte seir} | seirtiie) varia i general Ir genera {mare variabili, jy | bith | msitoce Vatiabita variabita, in | mare general mare) 1a 1 | foarte mare | Hj | mare inexistenta —— | acta ara foarte | pian o tedus_ | Fredust | sap | ' © 80109) raps redust | mijioue | loarte —/ ifioas | puternice’, } | sedusa_ | ScurLt dural | foarte fF dentg i I redusa | F brasea I foarte Tabetutfltatificatia, litologia si tectonica formatiunea g ci 2 i c » fisurare, alterare) ¢ ©a grosimii acestora); stabili” ia zonei, precum si eventual factori care ar putea so influen- teze in viitor; aradul de intensitate seismicd (STAS 11100/1-77) si adincimea de inghet (STAS 6054-77) ale zonei cercetate; antecendentele terenului (eventuale umpluturi, hrube, constructii vechi, exploatari miniere) : observatii “Supra comportarii construetiilor exigtente Partea speciala a studiului cuprinde: “Techie tte8 $4 interpretarea rezultatelor lu lor de prospectare (son- daje deschise, foraje, probe de rom tate, eercetari geotizice), precim sia rezultatelor inceredrilor de laborator si de teren pentru diferitele strate ree Sunoscute pe adincimea prospectat elae agate2 eanditiilor hidrogeologice ale amplasamentului, « pep mului apelor subterane, inelusiv date Supra eventualei agresivitati a acestora; ~ semnalarea fenomencior fizico-geologice locale nefavorabile pentru cpastructia projectata. (terenuri eve pun probleme de fundane deoschite, aluneciri de teren, rurpari. fenomene carstice etc.), Studiul se incheie cu vonelurn ile ik Peuultatelor cevcetarilor efechuate si cu recomandari pentru Constructiile speciticate in tema intocmita de pro- iectant, veferitoare la: nduPlasamentul gi sistemul constructiy eptime din punctul de vedere al conditiilor geotehnice : ~ adincimea gj sistemul de fundare cele mai indicate: 7 Nalorile decalcul ale caracterist icilor geotehnice ale stratelor = GePeitatea portanta a steatuled de fundare ; ~ delormatii probabile ale lerenului de fundare pentru diferitete tipuri de fandatii: ioe te utt de avut in vedere Ja esecutia St exploatarea constsuct itor impuse de condilille de teren sin iyectel. cele Iegate de apa subterants imeadraea piinintuvilor si soeilon {lin teremul de fundare in sects previzute in normele de deviz penny lucrarile de terasamente La stindiu se anexeaza: planrite le situatic ale amplasamentutui, cu indicarea pozitie’ construct iiloy $i a Iweravilor de prospectare harti geologice lehnice si geotehnive, protile keologive, bloc-diagrame, fige de stratiticatie compauitatele incervarilor de laborators cighe granulometrice gi diagrame de ee labele cu rezultatele Iueravilog fAperimentale pe een: representict anatice specitice ale prelucravilon etn Lane ete vecul-atelor inceredrilon te luborator side (even; caleule do Suabilitale: calcule de deformatis probahile ete, Mualizind critic vecomandirite ee Ieaslenla alege solutia de fundare jntocmeste calculul fundatiilor st stale leste conditille de exceutie ale estora, 5.5. CERCETAREA TERENULUI DE FUNDARE PE PARCURSUL EXECUTIEI SI EXPLOATARII CONSTRUCTIE} reales iatCrenului de Fundare nw se inchete odata cu intocmirea stu liului geotehnic si cu elahorarce prelectului, Deschiderea sipaturilon pentra fundatit constituie pritejul de Verifieare a Concordantel inthe situatia veala St eee rerunoscuta prin studiul geotehnic si avuta in vedere in proiect. Daca 121Se constata nepotri iri, unitatea care a efectuat cercetarile geotehnice s Proiectantul vor lua masurile necesars, Observatiile asupra constructie’ $f terenului in cursul exeouiei si dups darea in ploatare pot asigura date de mare interes atit pentru constructie Cit si pentru alte constructii fundate tn conditii similare. Asemenea sint cele privind: tasarile SOnstructiilor (STAS 2745-77), urmarirea deformatiilor terenului, urmivirea variafiei chimismului si nivelului apei subterane si a influentei acestora Supra terenului de fundare, fundatiilor si constructiilor §.a. La Iuerari eu conditii de teren dificile, exeentia destasuratsi a infrastruc. jurilor poate fi precedats de realizaren tnpe Stalit sau incinte experimentale, in care sii se verifice si si se punt la punct diferite tehnologii de executie fundatiilor si terasamentelor kau tehnologii de imbundtatire a paminturilor In condi{iile specitice amplasamentulu,