CAPITOLUL 8 LUCRARI DE SUSTINERE 8.1, NOTIUNI GENERALE. CLASIFICARE Lucrérile de susfinere sint lucravi de construetii la cave principala solici- tare este dali de impingerea pamintului. Obiectul lucrarii de sustinere il constituie sprijinirea unui mal in teren natural, a unei umpluturi de pamint sau a peretilor unei excavatii subterane, Dupéi destinajie, lucravile de sustinere pot fi grupate in: lucrdrt cu caracter temporar si luerdri cu caracter definitiv, @ Lucririle de sustinere cu caracter temporar servesc pentru crearea unei ineinte, 1a adapostul ciireia si se execute fundatia sau constructia sub- terana. Dupa aledtuirea constructiva, lucriivile de susyinere cu caracter lemporar pot fi clasifieate in: ~lucrari din elemente recuperabile (sprijinivi sim- ple, sprijiniri de tip mixt, sprijiniri din palplanse) : ~jwerdri din clemente nerecuperabile (pereti in- gropati). © Lucririle de sustinere cu caracter definitiv pot fi reprezentate de constructii la suprafata terenulwi (riduri de sprijin, ch iuri portuare etc.) saude constructii sublerane (zidur de subsol, galerii de metrou, conducte magistrale etc.). 8.2. SPRIJINIRI SIMPLE Sprijinitile simple sint lucriri de sustinere cu caracter temporar, avind forma unar pereft verticalt nectansi. Principalele elemente componente ale unei sprijiniri simple, cele care vin in contact cu pamintul, sint dulapii. \e stia sint, de regula, din lemn, dar uneori pot fi si metali In principiu, exist doud modalitati de a executa a exeavatie deschisi: in sdpaturé talucatd (nesp 4) gin sdpaturd sprijinitd. \logerea uneia dintre vle depinde de conditiile specitice ale lucrarii $i trebuie si se bazeze pe un val. cul tehnico-economic. Stpaturile taluzate (nesprijinite) reclama an volum de exeavatii mai mare dlecit eel strict necesar pentru executaren fundatiilor, precum $1 umplerea uilevioar& cu pimint si compactarea spatiului dintre taluzuri si constructie. Daca suprafaja in plan a construchiei este mare, iar volumul de excavatie chiar in cazul unei adincimi reduse, este important, cantitijile de Incrars suplimentare devin neglijabile, iar solutia eu sipatura taluzata poate fi mat avantajoasa (fig. 8.1, a). In cazul unei fundatii inguste si adinei (tig. 8.1.4), Spatura nesprijinita duce 1a un volum suplimentar de lueriri exagerat de mare; dac& se dispune de materialul necesar, sipdtura sprijinitaé este mai rationala. 163,Exemplele ilustrate in fig. 8.4 s-au referit la excavalii pe un amplasament in care nu sint constructii in apropiere. Sint, ins’, frecvente cazurile cind exca- vafia urmeaza a se realiza in vecinatatea unei constructii existente, la 0 cota inferioar& cotei de fundare a acesteia. Dac intre cota finald de excavare si g & — U tur’ nesprijinita ta fundatit: Fig. 8.2. Sprijinire pentru protejarea fundatiei exis- tente in apropierea_unei excavatil adinei jinantter'de’ Grmenra exerutas 2 spriiniee 7—tundajies 2—umplutur; 3—taluz ‘ cota de fundare a constructiei existente nu se poate inserie un taluz stabil, adoptarea sipiturii sprijinite devine obligatorie (fig. 8.2). Dup& pozitia dulapilor, se disting doud tipuri de sprijinivi simple: cw dulapi orizontalt si cu dulapt verticali. Din punetul de vedere al tehnologiei de oxecutie, evista o deosebire esenjialt intre cele doua tipuri de sprijiniri simple, sianume: la sprijiniren eu dulapi ovizontali, sipatara precede spriji- nivea, in timp ce la sprijinirea cu dulapi vertivali, sprijinirea precede sapatura. 8.2.4. SPRIINIRE CU DJLAPI ORIZONTALI Spre ase putea executao sprijinire de acest tip, este necesar ca pamintul ere a : ae apes ° SOO s& dispund deo coeziune suficient de mare pentru ea sapatura sa se poata SYP, menfine nesprijinita poo anumité inalpime. Ln capitolul precedent s-a avdtat LY ca inaltimea teoreticd maxima pe care se poate mentine nesustinat un mal Utilizind in aceasta expresie valori vertical de pimint ccoziy este H,, = 4efy i de consistent) si ale uzuale ale coezitnii + (corespunzatoare difer greulijii volumice y, result valori ale indl{imii critive I/,, care variazl inure 7,5 m, pentru pamintul plastic-curgitor, 1,5... 8m, pentea pamintul plastie- moale si 3... 5m, pentew pimintul plastic-vonsistent. Adoptarea unui H,, = = holy implied insi acceplarea ipotezei privind eapacitatea pamintului eaeziv de a prelua solivitiri de intindere. Enteucit aceasta capacilate este foarte limitata, este indicat de a se admite ca adincime practied_pe care se poate sipa Lira sprijinive #7,,/2, adiea adincimi euprinse inte 0,75 m gi 2.5m © sprijinive cu dulapi orizontali cuprinde trei tipuri de elemente, gi anume — dulapt orcon'ali, dispasi joantiv, in cazul piminturilor cu coeziune redusii, sau cn interspatii in cazul paminturior cu coeziune ridicat — filate, elemerte vertivale de solidavizare a dulapilor, aleatuite din Healey— spraifuri, clemente supuse la compresiune care preiau solicitarile de Ja filate si sint aleXtuite din bile sau grinzi ecarisate. De obicei, filatele sint elemente discontinue pe adincimea gropii. In figura 8.3 se arata eLapele de executie ale unei sprijiniri cu dulapi orizontali: ee en ; Fig. 82 Etapele execofiel unei sprijiniri eu dulapi orizontaii si fifate seurte (discontinue). — in etapa | se execula sipalura nesprijinita pe indljimea pe care pere- tele se poate mentine cilva timp la vertical in elapa a Ila se monteazi dulapii, filatele si spraiurite corespunza- toare primei trepte de sapare; de regula, spraifurile se introduc fortat, prin batere, eliminindu-se astfel niaterialul lemnos necesar pentru impanarea tila telor, dar se pot utiliza si pene de lemn Ja una din extremitatile spraitului in etapa a Tl-a se continua sipatura pe adincimea unci noi trepte si se monteaza now set de dulapi, filate si spraituri. Cichil se repetii pint la alingerea cole: finale de excavare. La gropi de fundatie eu dimensiuni mari in plan (létimi de peste 5m). se pune problema reducerii lungimii de flambaj a spraituritor. O solujie consti in realizarea unor reazeme intermediare denumite popi, din bile sau grin 2.4, Sprijinire cu reazeme internie- 8.5, Sprijinize eu contratiye: igre (popt) 1 cantiilin 1 = ravens intermede (fiz 8.4). O all& solutie const in, sprijinirea filatelor prin contratige care reazema pe fundul sépiturii prin intermediul unor {arugi (fig. 8.5), aceasta avind si avantajul de a Kisa mai liber spatiul de luceu din incinti. Acelagi £ avanta} il prezinta si peratii la care in locul filatelor se utilizeazat piloti de lemn bancerati de farusi prin intermediul unor clesti (fig. 8.6, a) sau printr-un gfblu (lig. 86.0), solutit aplieabile in cazul unor sapaturi ‘putin adinei, sub 4m. Fig. 8.6. Sprijinire ancorat, 1—cleste; 2—~cablu, 8.2.2, SPRIINIRE CU DULAPL VERTICALI Sprijinivile c1 dulapi verticali se utilizeazd in special in paminturi ne- peczive 31 In paminturi coezive de consisten{’ redusi, care nu se pot mentine 1a verticala nesprijinite, impunind astiel puncrea in oper’ a peretelui de ay Sinere inainte de excavarea pamintului din interior. Ele se pot utiliza si in pamnuuri.coezive, de obicei 1a gropi de adincime redusii la care, ea $i In caval sprijinivil eu dulapi orizontali, siparea se poate realiza in 'avane po adineimea gropti, urmata de pozarea dulapilor verticali a filatelor si pret turilor (fig. 8.7). Paminturile eare constituie domeniul propria de aplicare a sprijinirii eu dulapi verticali — piminturile necoezive, paminturile argiloase-prafoase mot ~ exerci tmpingeri mari asupra lucritrit de sustinere. 0 rezolvare construe Sprijinive eu dulapi vertieali: F—dulayis 2—tilata; 3-— pene; ¢—sprait liva curenti 0 constituie inlocuirea filatelar si gpraijurilor ca elemente inde- pendente, prin cadre orizontale din bile sau grinzi risate legate pe verticala prin popi. Regula de baz ce tebuie respectata la executaren unei asemenen Sprijinivi este ca virful dulaptlor st se gascascd in permanenta cu cel puyin 4.3m mai jos de fundul sapaturii. 166In figura 8.8 se prezinté etapele execufiei unei sprijiniri adinci cu dulapi verticali si eadre. @ Inctapal se traseaza sprijinirea, se agazai la suprafata terenului primul giv de cadre utilizat si pentru ghidarea dulapilor; dup& baterea la o adineime egala cu prima treapta a sustinerii, acestia se impaneazd de cadre. 1 cate orizantate; 2 popiy &— dul ' Me tronsona) det... f, @ in etapa a Hea, la adipostul incintei de dulapi se evecula sipaturi pe tronsoane de 1... 13m, respectindu-se regula ca, inainte de atacarea s pilurii, dulapii tronsoaului respectiv s& fie batugi eu un pas mai departe. pe adincimea treptei urmatoare. In acest scop, se desfac succesiv penel fixeaza dulapii de cadru si se bat, unul dupa celilalt, dulapii. Apoi se fixeaza un alt cadru de care se Impéneazd dulapii, in continuare se trece la un alt tronson 5.a.m.d., pind cind cel de-al doilea rind de cadre este montat pe in- upratata a sprijinivii. @ Inetapaa II l-a se ciclul in acelasi mod, pentru o noua treapti de sipatura, si apoi se repeta pind la atingerea cotei finale. Cu tehnologia descrisi, adincimea unei sprijiniri este limitata de lungimea dulapilor verticali (de regula, nu mai mult de 4... 5 m). Spre ase putea atin; adincimi mai mari, se recurge 1a procedeul telescopic — sectiunea sipatu se micsoreaza treptat, pentru a se asigura spatiul de batere al rindurilor suc- 167cesive de dulapi (fig. 8.9). Daca pimintul se evacueazd manual, se amenajeazi platforme pentru aruncarea piimintului in releu. Sapiitura de tip telescopic duce 1a un consum de material lemnos sila un volum de excavatie mai mari decit cole strict necesare pentru lucrare si care corespund teeptei inferioare a sapaturii, Pentru a se evita acest dezavan. Fig. Ba, Sprit Fig. 210, Ltapete exeeulied nei sprijinisi ew éulapi in sistemut nie ct seetinne “eteiawant Vatiab Gutoyds ¢ — cadre arizontate; 3 ppl; 4 — pene de ghitai; 3 —pone (aj. se prefers solulia eu dulapi ugor inclinali, in marciavante, ale edvei etape sint redate in fig, 810, @ in clapa se monteaza primul vind de cadre, pe conturul civuia se bal dulapi gor inclinali, de 1,5... 2m lungime: intre acestin gi cadre se tie Reavi pone, © Inclapa a H-ase sapa pamintul din inteviorul incintei pind la 0.30 m Ue virfat dulapilor gi se monteaza cel de al doilea rind de cadre, vare se soli ul de cadre se monteaza pene de ghidaj, pentru asigurarea inclinarii dorite.a dulapilor treptei a doua darizeazi pe verticala de primul rind, prin popi. Entre dulapi gi al doilea r @ In etapa Li1-a se bat dulapii inclinati ai celei de a dou trepte, Intre acesti dulapi si vel de al doitea rind de cadre se fixeaz: pene: in continuare, elapele a TL-a sia IH-a se succed pini la atingerea cotei finale. ‘ipaturi in spatii largi, cadrele orizontale sint prevazute cu contra: igurd rigidizarea necesard gi Lotodata servese pentru a micgora deschiderea de calcul a elementelor incovoiate, in contact cu dulapii, sau lun. gimea de flambaj a elementelor comprimate (fig. 8.11). 168La trangei inguste si cu adincimi reduse, cum sint, de exemplu, cele necesare pentru montarea diferitelor retele edilitare sau tehnologice, se pot utiliza sprijinivi din elemente metalice de inventar, cum este cea ardtataé in figura 8.12, la ca i{urile metalice sint prevazute cu mangoane de ten- sionar Vig. 8.00 Sprijinirea cu dulapi ver ical in spatit lari 1 —duioy verticati: 2— pone: s—ea dye alizaiiatie. en cantravintuitis t= Semahe Sprijiniie cu clemente metlice de inventar: a sostians ty nsversuli tila T Hea lentil metatie are metalien nel Indiferent de tipal utilizat, © sprijinive simpli webuie astfel realizata incit si se poatii monta fara dificullali odata cu coborirea skpaturii gi sk se poati demonstra gi recupera integral pe masura turnarii betonului din fundatie sau din Jucravea sublerana 8.3. SPRIJINIRI DE TIP MIXT Spiijiniciie de Gp wntst slat sprijinisi ueetanse care, prin foloste combin La unor elemente metalice si de ema sau uumai a clementelor metilice, permit realiza Tinveri er pectormante superivare cvlor ce se pot obline eu sprijinirile simple de felul celor descrise in paragtalele anter are fn figura 8.12 este ardtat sistemul de susfinece aplicat tx inceputul acestut secol kt com sliuetia metroului din Berlin si denumit in couseein{a sisiemul berlines. Filatele din grinzi cearisate ale sprijinici: simple eu dulipi orizontali sint inlocuite prin profile metalice 1 care se bat in preafabil. Ja distanfe de 2... m. pe @ adineime care depayeste cu 11.5 m cots arc. Pe mvisura sipieii pamintilu din inc tele pratitelor 1, tie intre ccle dowd tilpi (lig. 8.14). {mpin- pamintului pretuata de dulapi este Ueansmis, prin intermedial profilelor metatice, ta cadre interioure din grinvi longitudinale si spraituet, aleaituite din elemente de tem sau (a. se mmonteazd dulapi orizontali care se impaneaza tie tn 5} distante Intre pere{i de peste 10 m, din elemente metal La sipAturi in spatii largi, @ solufie rationald 0 constituie corelarea excavatici gi a be= tonaeit radierutut de beton armat al lu ii sublerune, aslfel inelt si se evite spraifurite 169} | ‘ i = a-0 4 G Fig. 813. Sprijinive in sis- i N . emul. berline: AY 3 ag dua ,ozotals #— a wt ae 2 mat Spee 1 t \ = is Fig, 8.14. Detulli la 0 sprijinire de tip mist: iN 1 flulaygnegnals 2 ata mataeas ¢—syaals 4 ASS . anon nea TS ya mr rats #— he IY de Ta un mal ta celitalt, In prima etapa, excavatia se re pe intreaga supralala a grop par aijuit. In continuare, intre perete si eota finalé de exeavare se interpune un taluz stabil, In adipostul edrwia se toarn§ tronsonul eens tral al radicrului, Dupi Intirirea belomulu, acest tronson serveste pentr preluaren. fmpli- gerilor transmise prin intermediud unor spraijuri tnclinate. Odatt ew montarea spraiturilor se poate trece Ia siiparea Laluzului si apoi Ja hetonarea restului radierulu ius nea pe can peretele se poate ment} In figura 8.15 este 8 utilizarea acestei solulii in cazul unui perete in sistem berlinez, dar solutia poate fi aplicatd si in cazul altor tipuri de sprijiniri. 8.15. Transmiterea impingerii ine integral ametaties, Intului de da sprijinire ta radier impingerii pi rijinires 2 — portiune pe eare sui Fined penate uci in eonsubiy + valu ‘tupa exe sivait montat dup Initires tronsonulut central al radierults J Weoasonul central at tadieralu Sprijiniri de tip mixt pot Hi considerate si sprijinicile integral metalice in dulapilor verticali de Temn, se bat profile mets se folosese profile 1, iar spraifur fe. in loenl ice U. plathande saw palplanse, drept fitate Mi din evi fn figura 8.16 se predin Sint. de regu 170tmenea sprijinire Iu adapostul cirela urmeazi a se realiza o structuri subterana de beton armat. Solufia adoptata evitd, ca si cea din figura 8.15, spraifurile lungi dintr-un mal in altul, tn acest cax recurgindu-se ins In o desetireare temporark in miezul de pimint neexeavat Wsat in Zona central, Dup& turnarea si Intérirea tronsonului perimeteal de radier si a peretelui Vertical de beton armat, se umple spatiul dintre perete s1 sprijinire, demontinducse filatele st spraiturile; apoi se trece la excavarea miezului de pamint, 2, = TD) 8.4. PALPLANSE Palplangele sint clemente prefabricate din lemn, metal sau beton armat, infipte in pamint prin ba‘cre sau vibrave, utilizate pentru crearea unor pereti de sustinere care, pe lingi conditute de reustenté su stabilitate, caracteristice Sprijinivilor obisnuite, trebuiv si indeplineasca condifia de impermeabilitate Sau clanseitate, In consecin\a, spre deosebive de dulapi, palplangele trebuic prevazute cu un sistem de imbinare intre elemente, care si asigure etansarea, prin inchiderea rosiuvil Ca elemente de susjinere cu caracter temporar, palplangele se folosese \s vealizarea de incinte sub nivelul apei subterane sau in bazine de apa. in. cinte la adapostul citrore, dupa evacuarea apei, si se poati executa it, uscet lucrarile de sépare, betonare ete. Patplansele pot avea insi si numeroase alle ulilizii in coustructii, de exemplu: ~ €2 clemente de protectie pentru fundatia pilelor de poduri f Ha ape mari (fig. 8 17): in ac taren fundalicl proprites Hoare a jundatie! 2 de acfiunea de afuiere Scop, palplanyele care aut servit Ia creurea ineintei pentru excen- # sint Lisate in teren, Llindw-se doar partea de deasupra felei supe- — @@ clemente de imbunitijire a stabilitati® anor construct fun: wUlcl, jn cazul fundatici de supralata din figu Piedicd refularea pamintului de sub fundalie Le pe Lorene: siabe; 8.18, palplansele erecazd o ¢nturil care ime T UPS seem rit aR V3 {s [2 EM / \ i a / \ Fig. 8.17. Palptansei jurul Fig, 8.18 Palplange in jus Fig. 119. Palplonge ingle ‘unei pile de. pod! rul unei fundatit pe un te hate intro constiuetie, eu 1 = patplanse tem foarte slab caracter definitiv 1 palplanse: 2 —pitoti; 3-Stadler din beton drmat — 8 piir{i componente ale unor constructif, cu earacter definitiv; in figura 8.19 este ara (aL, spre exemplificare, un chet portuar la care peretele vertical continutr dinspre apa este realizat din palplange, in spatele elirora se dispun pitoli inclinali 7