CAPITOLUL 11 CALCULUL TERENULUI DE FUNDARE Dupa stabilirea adincimii de fundare, pe baza criteriilor examinate in capitolul anterior, urmatorul pas in proiectarea unei fundatii de suprafata il constituie stabilirea dimensiunilor in plan ale fundatiel. Ansamblul de verificari care trebuie efectuate in acest scop reprezinta calculul terenulu: de fundare. Se considera o fundatie supusa unei incéreari centrice P. Suprafata A Ipii fundatiei sau presiunea p pe talpa trebuie astfel alese incit si fie inde- plinite simultan dowd conditii — fundatia si fie pusa in sigurant& fata de perieolul de pierdere a sta- hilitatii prin refularea terenului (fig. L1.1, @): — tasarea s a fundatiei si fie limitata la valori compatibile eu structura de rezistenta si cu cerintele exploatarii normale a constructiei (fig. 11.1, ). Celor doud conditii le corespund doud Jaturi ale calculului, terenului de dare: calculul capacitatii portante si calculul tasavitor. Gay CAPACITATEA PORTANTA A FUNDATIILOR DE SUPRAFATA 144.4 MODURI DE CEDARE CARACTERISTICE PUSE IN EVIDENTA PE CALE EXPERIMENTALA Cunngtingele actuale privind modul in care se produce vedarea terenulii de fundare se bazeaza atit pe analiza cauzelor unor accidente produse Ia clidiri care si-au pierdui pe aceasta cale stabilitatea, Cit mai ales pe interpretarca datelor din inceredri intreprinse [a scara redusi. \se- menea incereari se electueaza, de .egult, in canale vitrate, utilizindu-se tehmei care i. permit vizualizavea Lraieetoriilor pa culelor de pamint si, la limita, a praletelor de alunevare. Pe aceasta baza, s-au detinit citeva mnduri de cedare care depind.in principal, de natura terenului Fieedrui mod de cedareiicorespundeo dia- grama incarcare-tasare caracteristica. Cedarea completa sau general. Sub lundatie se formeara o supratata Ge alunecare continua, care unegte muchia fundatiei cu supratata terenulu (lig. 11.2. a}. Solidus cv fundatia’se dep! a pa de ymin Care amine inl elastic si impinge zonele de pamint adia ents Cedarea se produce Pig, UA. Fundatic solicitett centric. 24abruse si are un earacter catastrofal. ducind 1a pierderea de stabilitate a fun- datiei, Datorita neomogenitatii inerente a terenului sau excentricitatii incar- Carli, cedarea poate produce si inclinarea fundatiei Curba inciecare-tasare care insoteste acest mod de cedare (fig. 11.2, 3) Pune In evidenta in mod distinct o inesireare limita p,,, la care tasarea devine neamortizata. Tranzitia intre por- nea initial, cvasi-liniard a diagramei si punetul corespun. itor Jui p,, este scurta. Acest mod de cedare esto ca racteristic terenului de fundare aleatuit din paminturi putin de- formabile (nisipuri indesate, pin. triguri, argile de consistenta’ ridi- cata, roci semistincnase sau stin coase). b. Cedarea prin poansonare. Cind fundatia este agezats pe un teren foarte compresibil (nisip afinal, paminturiargiloase-pra- foase de consistent redusi etc), acesta se comprima pe misurs ce evesle incircarea. Fundatia pi eee trunde in teren ca un piston, ted MEAL ls atumec ae ase produce ins angajarea pa. mintului din jur si fara a se s | | | | ' 2. Cedare compte pane elastions ¢ = rubhalata distineta we aluneeare (lig 113 a) niet curba de inederare Revare Gig. 11h) au pune in evidenta in mod distinct increas sts, ‘Mungindu-se Liu vitera evnstanla de penctrare a fundatiei in teren, ©. Cedarea local. Avost mod de codave ocupa 0 situatie intermediars intte celelalte diasi moduri de eedare si se produce sah Fundatia agerata po Paminturi co caacteristicis mecaniow medii qe exemplu, nisip de indasane medie). Supwatet "Tunes aro sint elu definite doar in aprapierea fun {itor si, cu toate oa se manifesta v Lendl {a de vetulare in parti a tare: aceste supr este Tnsolild dew eomprimare vertical inyporlanta 4 fie se Inchid in masa pamintului, deoavece reste in aneseil Amintului dig. 11.2 a3 Cedaven nu am caracter bnsuse si eatasteofal va in tarut ig figure 14 ti betel ea in cazul din Figura 11.3, ¢, se manifesta pein ati woreda unei + 242constante de infigere a fandatiei in pimint, evidentiata si de diagrama ined care-tasare (fig. 11.4, 6). In cazul ced&rii ‘prin poansonare si al cedarii locale, incdrearea critica trebuie definita cu ajutorul unui criteriu de deformatie. Datele experimentale disponibile in prezent avataé ci tasarile fundatiilor de suprafata corespunzi- toare incaredrii critice sint de ordinul a3. 7% din litimea fundatiei in cazul argilelor sid... 15% in cazul nisipurilor, O- valo medie de 10% din latimea fundatiei ar pu- tea fi adoptata pentru orice eonditii de teren. Rezults, totodata, ef inearedrile de proba pe paminturi compresibile trebuie conduse pind la tasari egale cu cel putin 25% din litimea placii fundatiei, peniru ase putea defini inedrearea critica de pe curba inc&r- care-tasare. Pe lingd natura terenului de fundare, modul de eedare depinde si de alli factori, cum sint = adincines de fundares astfel, di chreare-tasare pune in evident o cedare prin po: > sonare, in carul tundarit de adineime pe un nisip indesat 114. Cedare locala — natura solicitarit: un nisip indesat supus unei Inciredri ciclice cedeaz prin poansors saturala, normal consolidata. manifesta cedare complet bruse) sau ced tml solicit: @ arg Le Gnearcare aplicat care detormatiile voluntice sink snare dact rilmmus de erestere a inediredeit este lent. astepti Fears Ucapti inc pied dese consumares ta “142 D2TERMINAREA PE CALE ANALITICA A CAPACITATIL PORTANTE A&A FUNDATIILOR DE SUPRAFATA Prin cepacitate portanté se intelege capavitatea fundatier de a prelua selie ve ji sin’ transmise de steucturd. Aceasté capacitate este con- ditionata aiit de rezistenta materialului din care este alcAluité fundatia zidacie de piates beton simplu, beten armat). cit si de rezistenta terenului fe tundare. Tn cele ce urmeazé se are in vedere capacitatea: portanta in sapert cn ierenul vunulele pentru caleuhul capaciiatii portante a lundatiilor de supra- 1 practica de proiectare si inciuse in peescriptit conduc, ini pe talpa: situate junciie de ipotezele admise, la vatori ate unov zane diterite ale curbelor incarcare-tasare, de telul celor at wile 126. ILA, b gi ELAS sinned Pyro. COespunzdioare unr cone plastice cu entindere Timitatd sub fundafie. Pentru o presiune pe talpa cave depaseste 0 anumi sub muchiile fundatiet se dezvalla zone plastica, adiea zone pe con- Fi in interiorul carora este indeplinita conditia de rupexe (fig. 13, a) Peo diagrama incareare-tasare, aparitia si dezvollarea zonelor plastice Sint marcate prin tecerea de la zona /, de variatie cvasi-liniara, fa zona 7 relatia incarcare-tasare are in mod evident wn caracter neliniay hy ate in figura 4 tyPresiunea pe talpA corespunzatoare unci extinderi limitate a zonelor plastice sub fundatie, p,,. are semniticatia unei presiuni acceptabile pe talpa tundatiei, adicd a unei presiuni ce nu mai trebuie afectata de un eveficient de siguranta, dacd se urmareste determinarea dimensiunilor in plan ale fun- datiei. Pentru determinarea presiunii p,, pe talpa unei fundatii de litime B, Por Per 7 st Fig. 11.5. Presiunea pyr cotespunzitoare unor zone plastice ta extindere Jaminata sub tundatie 1 zona plastic avind lungimea L >> B (problema plana), si de adincime D se exprirad starea de tensiuni intr-un punct A al terenului de fundare, aflat la 6 adin- cime = sub Lalpa fundatiei, ew rela{ii deduse in teovia elasticitatii $i s> pune conditia ca acest punct si apartina zonei plastice (prin indeplinirea conditint de rupere). Presiunea p,, se exprima sub forma: Pu = TBNy + DN, sint coefiel in care Vy. X denumiti acid Tn anexa Hse prezinta medul de delerminare a lui p, cientilor .\ nt Si valoriie coef. 2 Si Vy corespunzatoare extinderii zonelor pla tice pew ai cime ogala cu — din tatimen fundatiei b. Presiunea p,, corespunzitoare atingerii stirii de eehilibra fimi intr-un punet din masivul de pamint atlat sw) muchia fundati determinarea acestei presiuni se evamineazi conditiile in care dona \edyne de pamint allate lingd muchia tundalied (lig, HG) ating echilii Se neglijeazd greutatea proprie a color doua volume. 8 I! Hye 16. Senora de 6 Pi nit fst de panini st nucle eo | lo Tat torre (72) inwerti’ sta Volumul 4 (lig, 11.7, at atinge stabea limita activa cind malt verlicala devine p,,. Relatia dintre p,, si lensiunea navn p, se obtine din conditia de rupere (fig. LL7, 8) sing = Py Pe, Pode unde: S 1—sino ® = Pa tg2(45° — 2). 11.2) Po = Dr nay = Pet (« 2) (H1.2) Velumul 2 (fig. 1L8, a) atinge starea limita pasiva. Conditia de rapere (Fig. 11.8.) este: ee ro Belrasw Lo e Fig. 11.7. Conditia de echie Fig. 11.8. Conditia de cehitibrer Tibru mitt’ a volumulai 1 Jimitd a volumulut 2 de (113) ca p, = pl, si rezulta: ( - S)- Dp (er - s} (11.4) Pa = 1D N, (11.5) In cazui pamintului pur coeziv, pentru care libew limita devin: — penicu volumul t: “a. cOnditiile de echi- Por = Pa = yy Py = Por ~ ey (11.6) = pentru volumul 2: Pa (11.7) 215,Din conditia p, = pf, rezult Per 4e, + yD. (11.8) Dupii cum se constati, p,, exprimat cu relatia (11.5) sau (14.8) nu depinde de litimea Ba fundatici, Valorile presiunilos Po obtinute pe aceasta 1 as C8 #! Pr ealculat eu relatia (11.1), semnificaie’ ume presiuni accep- tabile pe talpa’ Tundati Fig. 11.9. Schema de ealeut 4 presitinii pe, corespunzii- toate unei cedari generale. c. Presituiea p,, corespunzitoare siunii critice p,, corespunzitoare © i cediri generale Tn caicului pre i in lungul unei suprafeto ca debuseazi la supratala terenului (fig. 11.9) se accepta, in mod obisnuit, Citeva ipntere ‘Lsuprafetel de cedare se indeplineste conditia do rupere =, = ote dad sited revistentata forfeeare a pamintului de deasupra votei de Tundare si suprafata torenului (pe portiues CD); ~ se. neglijeazi Trecarea intre pamintul aflat deasupra cotei de fundare si fata a fundatied (EB): se neglijeaz’ frecarea intre pamintul de deasupea cotei de fundare S} pémintul afai dedesubt (pe portiunea BC) Cu ipolozee facute, pimintul aflat deasupra cotei de fundare poate fi inlocuit”printi-osupiaineaivare g =~). Metodele pentru determinarea pe cale analitica a presiunii evitice, pre- zentate in contnuare, admit forme diferite ale uprafetei de cedare. 4) Cind suprafatas de cedare este aledtuita din doua plane (fig. 11.10), } 5 Cole doudt plane de alunecare, inclinate eu (er 5) si respectiy (@ ~ 5) Fata de ovizontala, corespund apatitie’. in masivul de pAmint a unor. stari de echilibru limita Rankine de o parte si de alta & unui perele vertical fictiv, perfect lucios (fir Trecare) BD, larea activa la stinga peretelui, sub fundatie gi starea pasiva Ta reapla peretelui, in afara limitelor fun. datiei wa Ini dy, revine deci li a exprima impingerea activa P, in spatele cag giuele Settical BD Timitat de o suprafataorizontalay pe cage este_apli- eal supraineircare p,, si de ao egala cu revistenia pasiva P, aferentaaceluiasi perete vertical limitat de_o suprafata orizontala, pe care este apli- ares eursiatecace rt igs Fig. 11.10 Supratata de celare alek- Fig. 11.11. Determinarea lui py, din conditia: tuita din doud plane Pa Py serie P, = P, si se tine seama cit: = Big(s5°4 = ACB K,R2 — VR) + gKE-+ UL K, VRE) = = PURSE — KYB) 4 gk? (11.9) Oe Expresia (11.9) poate fi pusit sub forma (11.10) in oceasta relatie, factorii de capacitate portanta sint: N= 2(K3? + Ky hal ie ooeG Oj formula (11-10) ona 1.5). de _eoeziune sit, de_greutate se_confunda devine p., = 9 £475) Cind suprafata de cedare este aledtuiti dintr-un are de spiral logatitmicd racordat eu doui plane corespunzdteare unor zone Rankine (fig. 11.12). Se considera pamintul tri grentate. Sub fundatic apare 0 zona activa de echilibru limita Rankine, iar adiacent funda- fiei, sub suprain de spirald logaritmica, avind centrul in muel area q, 0 zond pasivé de echilibru limit Rankine, racordate cu un are fundafiel. Expresia ui pc, este: (hay Fig. 11.12, Suprataja de cedare alcAtuita dintr-un are de spirald logatit- micd racordat eu doud plane: 1—plan de atunecare detimitind © zonk Rankine; 2—ate de spiratt logaritmica Formula (11.11) este cunoscutd in teoria plasticitafit sub numcle de formula Tut Prandtl In eazul pamintute care posed mamai cocriune ( = 0, ¢ se transforma in are de cere (fig. 11.13), far expresia lui pay dew 0), spirala logaritmics Pa = Net G (Lo) unde No = 5.14, ¢) Cind suprafata de cedare aledtuitd dintrun are de spirali logaritmied racordat eu © pana clastica solidars cu fundafia si cu un plan corespunzitor unei zone Rankine (lig. 11.14). Se considers pm ul avind greutate si frecare interioari, dar lipsit de cocziune. In acest az Poy este dat de expresia au upralata de eedare abeatuita © de cere racordat eu dowd HW pamintulul avind numai cacziune) dint plane (in Fig. 114 Supratata de cedare titwiied racordat eu @ pana clastica solidaxi eu {undatia si eu un plan corespunzator unet zone Rankine: 7 — plan de alanecate delimitind « zom% Rankine; 2 — are de spitals logaritinieas 3 pan elasti dintrun are de spiral toga 248Insumind vatorile lui per stabilite cu relafiile (11.11) si (11.12), se obfine: aa + ON (cret) 1 Per = = YB Ny aa fn anexa 11 se prezintd modul de determinare a {actorilor de capacitate portant No, Ne din formule (11.11), (1412) st (11-13) 114.3, DETERMINAREA PRIN CALCUL A PRESIUNII ACCEPTABILE @ PE TALPA FUNDATIE! DE SUPRAFATA Formulele de capacitate portante deduse in paragrafele precedente au fost exprimate sub forma sintetica: yBN, + DN + eNe Pa Do = YBN, + GN, +N 2 . ‘Admitind ¢& intre valorile calculate cu aceste expresii si cele ob{inute experimental ar exista o deplind concordanti, Py §i Pe corespund unor zone distincte ale diagramei de incdreare-tasare (tig. 11.15). Dup& cum s-a ardtat, p,, are semnificatia unei presiuni acceptabile pe talpa fundatiei; de asemenea, si p,, caleulat cu relajia py = 7Vy- In cazul utilizérii unei metodologii de calcul al terenului de fundare care foloseste un coeficient de siguranta unie, p,, ealculat ca relatia (11-13) poate fi folosit pentru obtinerea unei presiuni acceptabile p,,., cu formula: en imea coeficientului unic de siguranta este definita in diferite manuale norme, depinzind de clasa constructiei, de gruparea de inciredri pentru rifica presiunea pe talpa fundatici, si de gradul de cunoastere a geotehnice ale amplasamentului, dar nu coboara sub 2,5. Pace = ure Se conditiilor 1114, PRESIUN! CONVENTIONALE DE CALCUL Presiunea acceptabild se poate T pe eale empiric’, prin ge neralizarea experientel de constru {ii dinte-o_anumita tara sau_regi- une. Astfel au apirut in diferite tari, incd de la sfirgitul secolului trecut, tabele de presiuni admisibile Tn fara noastra asemenea tabele sint date in STAS 8316-77 si cuprind valori denumite presiuni conventionale de caleul. Prosiunile conventionale au semnificatia unor presiuni acceptabile sau admisihile pe talpa fundatiei. Valorile presiunilor conventionale au fost stabilite pe baza experientei de constructie din tara noas' S-a constatat Fig. 11.15. Delinirea unei presiunt acceptabile pe talpa fundatiel 249' (8 dimensionarea fundatiilor cladirilor obignuie pe baza unor presiuni pe Ipa, egale sau apropiate ca valoare de cele din standard, asiguré construc- ile atit fa§X de pericolul unor tasari inacceptabile. cit si fata de riseul da pierdere a stabilitatii. Jabelele din standard, redate in anexa II, definese pres jionale_péntra_urmatoarcle Upuri de terenuri de fundare: -stincoase ; — roci_semistincoase : — paminturi necoezive: ip mare si nisip mijlocin valorile sint date ede gradul de indesare (pentru nisipuri indesate si de indecare ia PpuL Tin ST nisipul Tin prafos, valorile sint diferentiate. in plu dupa_gradul de-umiditate : - , Pamintuti-caezive: valovile sint date in functie de indivele pocilor ° pentrn xalori cuprinse intre 0,5 si 1,0, si de indicele de consistenta 1, pentra 10 wun: Nalorile se diferentiaza in funetie de natura pimintului de umplutura gi de tehnologia de executic. 2 {azul paminturilor coexive, dack valorile tui ¢ si 1, ale pamintului pentru care se cere aflarea lui p,,, difera de valorile din ‘Label, ce proce- deaza la o dubla interpolare Valorile. din tabel ale presiunilor conventionale sint culore de hast eare sees Lh J= 10... 2.0 m. Ait solutiile teoretive, ‘cit si cele experimentale pun in exidenta dependenta capacitatit parlante de latimea fundatiei si de adinei- nea de fundare, Desi empirica, metoda bazata pe tabelul de presiuni conven- tionale, contine prevedert prin care se tine seama de intl nia Kitimii si adin- cimii de fundare (v. anexa HH). 11-2 REPARTIZAREA EFORTURILOR IN INTERIORUL MASIVULUI DE PAMINT 1124, EFORTURI UNITARE IN PAMINT DATORATE incARCARILOR EXTERIOARE Pentr rate de inca suintul se conside 4 intelege modul cum se repartizeaza in pamint eforiurile vone- Merioare, se va examina modelul din figura 1116. Pas aledtuil dintr-o infinitate de sfere, rezemate tiecarw in cite doua puncte pe sferele stra Jului affat dedesubt. La suprafata tidaviei astfel realizati se aplica, © incdreare concentrata jiniara DP. orta P se transmite integ: ‘al sterei be cave este uplicaté. Fiveareia dintre cele doua sfere din sira- tul 2, pe care veazema prima Sferé, ii revine efortul P/2. tn Fig. 11.16, Masival de pansint asicuttat cu simi de steve suprapusestratul 3, forta P se repartizeaza la trei sfere c&vora le revin P/4, P/2, Pld. In stratul 4, la patru sfere le revin P/8, 3P/8, 3P/8, P/8 ete. In figura 14.16 se reprezinta variajia eferturilor pentru primele cinci strate, considerind Incdrearea P = 1. Intre modelul acesta gi paminturile reale exista evidente deosebiri. Cu toate acestea, din examinarea figurii 11.16 rezult dowd concluzii pe deplin valabile st in ceea ce priveste repartizarea eforturilor verticale in interiorul masivelor de pimint, astfel: — suprafetele pe care se transmit eforturile verticale crese pe masur& ce creste adincimeas . pentru o adincime data, eforturile verticale sint maxime in dreptul ine&rcdrii exterioare gi se atenueazd spre marginile suprafetei. S-ar putea incerca modificarea modelului de mai inainte, pentru al apropia mai mult de paminturi, de exemplu, prin: admiterea unor particule de forma oarecare in contact cu celelalte pe toate directiile, luarea In consi- derare a deformatiilor ansamblurilor de particule sub incdrcare ete. Un calcul pe aceasta baza al starii de eforturi in mediul dispers ar fi extrem de com- plicat. S-a stabilit cd Ia 1 em? de nisip fin sint circa 5000000 de contacte intre particulele solide. Caleulele se simplified daca se accepté pentru p&mint un alt model, cel al corpulur continuu, clastic, omogen, tsotrop. Acest model constituie obiec- tul de studiu al teoriel elasticitatii Jostificarea utilizarii formulelor din teoria elasticitatii la ealculul repar- Lizdrii eforturilor in masivele de pamint o constituie faptul e&, pind lao anu- mit& marime ai drilor exterioare, se constali o relalie de praportio- nalitate intve incdreare si deformatie, ca si in cazul corpurilor continue elastice. a, Formule pentru caleulut efortucilor unitare in paint stabilite po baza teoried clasticitafii, Eypresiile pentru caleulul efortului¢,, a caeui_ ma- rime intervine in calcula! deformatiilor verticale (tasirilor) ale masivului de pamint, sint prezentate in continuare, Pentru fora concentraté ta suprafata terenulut (fig. HAT) veaulta: (11.15) unde A este un coeficient adimensional caleulat gi tabelat in functie de 7} (v. anexa TH) Pentru mai multe forje concentrate aplicate la suprafata terenulwi (tig. LAS) Ha: (11.16) Penten inciircarea reportizald dupa o loge oarveare la suprafata semixpafiulu: 11.19), se imparte suprafata de inedreare in suprafete elementare, iar ine: “a vepartizataé pe fiecare suprafata elementard se inlocuieste cu o for{a concentrata echivalenta, Pentru ealculul efortului unitar ¢, se foloseste tol celatia (1116). 251= NU Po a i { a Fig. 11.17. Forla concentrats Fig. 11.18, Mai multe forte concentrate apticate la suprafata’ terenult Ja suprafata terenului ob [Ta WV ao EEA ] it in? T i - Inetneare repartizeta ta 1120, Ineareare unitarny pe stipratala terenulai partizata pe supratafa dreptane ghilara Pentru inetrearca wriform réparticaté pe suprafata dreptunehnlars ign ta 11.20), eax particular al cazului anterior, expresia de lipul (LIS) a fost Megat. obtinindu-se pentru ealculul efortului unitar a, pe vertical og trece prin coltul suprafetei dreptunghiulare de incdreare o etlatw de formg dhl7) unde i. este un cocticient adimPTsioi@Talculat gi tabelat in lunctie de rac poartele L/B 1, B fiind lungimea, vespectiv. latimea di eptunghinlui, vars adincimea punctului considerat (v. aneva II). Hetoda punetetor de colt, Cu relatia (11.17) se poate caleulu efortul * Hedne hunct al semispatiutui, In functie de pozitia fala de supratala de ineaicare pe care 0 ate proiectia I a pur tului de cola =, in care st core athe rea efortului, se disting trei situatii: ee rr Fs acest caz, suprafata se imparte in doua dreptunghiurl Mla big— punctul Af se afla in interiorul suprafetei ineSroate (Fig. suprafala se imparte in patru dreptunghiuri I. b): 6, (11.19) PURaigan > Passe + Fsreer bar — punetul AV se afl in exteriorul suprafetei incéreate (fig. 11.21, ¢); punctul I se alege drept colt comun Ja patru dreptunghiuri care se extind in atara limitelor suprafetei de incdreare: 6, = Plbistave Marcy — Katsag ~ Barges) (LL20) 58 © ’ e bt © | | | h t——— ' d ot jd e ld a) @ rey a b pL de 7 M Fig. HLL. Scheme pentru atlarea hei ¢ inten planet oareeare eu metoda punetelor de colt in anoxia LH sint date formule gi tabele si pentru alte cazuri particulars (ineaicare Lriunghiulard, suprafata de incdrcare cireulard saw inelar’) Poniru incdrearees uniform repartizaté peo fixie continud de lime Bi gura 11.22), camil ineirearid transmise terenului de hundare de tilpa une Tundatii continue sub un zid (fy. U2 .-edprtul 6, se caleuleazd cu relatia unde f, este un coeficient adimensional tabelat in funetie de rapoartele 7; si 2B ty. anexa H) incdreare uniform undatie continu sub un peo tigi continua vid. 253Pentra acelasi caz de incdrcare, eforturile unitare prineipale intr-un punet din interioral masivului se determina cu relatiile: (28 + sin 28); o D (23 — sin 23): (3 fiind dirijate dupa bisectoarea 0 $i normal la bisectoarea un- as __ ghiului 28 sub care se vede o2se Cee eee eater as08 isia_inc&reatd de latime 2, 0%8 numit unghi de vedere. | fz-0252 003) | 1258 b. Diagrame de variatic x efor 1508 tueilor unitare in interiorut rust 1758 Fie o {tsi t pee es eo fisie continu ew o inetzeare seni form repartizat p (ig. 1124 Se | Consider’ un plan ke adineimes <— — joe = 025 B st se fiseazi pe acest plan iteva punete, ali in limitete isi oe 3 ineiieate, cil si tn afura fisic, prinere in cate se calculeazd cfortul Ss vint Ja sear clortusite asttet + Diagiame de variatie a efortulai cy sub 6 fisie continua uniform Inesreata calculate. Uaind extiemitatil $e obtine o curbs su itor © Lao anumits #> clapot. avind ordonata maxing pe verticata axei fisici de inca ye de wcuastit as. etorturite as devin practic rule Se considera un all plan, lao adineime += Lu 13 si se procedeazt in mod similar Sura curbel de variatic a luo: In hengul planclui este semiinditeare. Ordonata po ana fisied este mai mic decit in ca7tl anterio. in sehimb punetul in care elortul ay desiite neule Habit se giseste ha distant mai marc de asi. Aceasta se datoreaat taptulul ed supratats de Vorluri defimitats de Hecare din eve dowd cube Uv buie feale asupra lisied de atime tt Variaha pe vestieata @ efortated os. Daca se calculeazi etortut o: pe vertical < tavee efortuatle ta sear luind asa asa Miyied ineiivcate. la diterite adincimi =: si se neprezinti fe roterintd vertical. prin unirea extremilalilor vectorilor a: se obline @ curhit de whi sin partea dreapti a liguril 11.24 Feohive. Se imparte supratata masivuhtd int-un cavoiv] eb ochiui dese (fe U2t) Hen Hu Hecare nod at caraiajului se calcuteaza stortul unitar 6, Dacd se unese punctete vs «sai Wk, se obtin curbe denumite robare, Supiatata delimitatd de fisia ce inciircare si irstiara wart mumete de bulh de presiune. Punctele situate in hulbul de presiune aw efortal aa stave ‘or Izobarei, iar cole situate in atari bulbulul au ten elort mai si Studi iobarotor efortului cy este Important. deaarece permite s4 se aprecicz. ain: SASL aul cinte Pind a care se resimte efectal icdredtilor exteriaar. Leste evident ed depinde de litimea fisiei inedveate. De exentplu, izebara efortului a; = U2 p. se extinte pina Jo 0 adincime egal cu aprosimativ 3B. Fie un tern neomogen. caracterizat prin prezenta Ia @ anumita adincime a wats strat te printnt toarle eompresibil (le exempla, praf argilos in stare plastie-curgdtoarey, ds supra ‘ata terenuiai se apliedi daua tisti de incarcare. vind acceasi imtensitate p. dar latimi dif(lig. 11.26). Se considera limita interioara a izobarci c: = 0,2 p drept limit a zonei in care clorturile provenite din incdrearea exterioard sint susceptibile de a produce deformafit ale tere nuloi, Dups cum rezult& din figura 11.26, izobara o. = 0,2 p a fisiei inguste se opraste dee supta votratului moale: acceasi izobard, dar a fisivi late, intercepteazd din plin stratul moate Vig. 11.25. Izobare ale efor 11.26. Intluenta 1tinii supratetel de Inedrcare asupra tului unitar «, nuirimii bulbului de presiane: 1 strat foarte eampensibit Fundasia lat va avea lasiii sensibil mai mari decit tundal ust. Asadar, marines tus rilor is depinde nai de mérimea incéredritor. et side dimensiuaile suprateteter de tran millers @ aecstor Ineiresi ¢, Metode aproximative pentru ealeulul repartiairii efortului s,. 1: lipsa tabelelor cu coeficienti stabiliti cu: metode teoretice, se poate Lolos! uimiteniea metodi aprovimativa pentru caleulul repartizari: eforturilor +. sub o fisie continua de Hitime @ (fig. 11.27). Se duc din colturile fis Pe. Metoda_aproximati pentru caleulul lui e, in caztt probleme’ plane incaivare plane inctinate cu 55? fata de vertical. Fie un plan orizontal adin Se considera ci etortul este nut in puncicle de intersectiv ae planelor La 55° eu planul de cota 2, este constant intre verticalele ce tree pris aibete fisiei de ineaecare si variaz& liniar In rest. LScriind conditia de echilibru a eforturilor: p Bel (11.23) Pentru calculul_ repartizdrii efortu- luig, sub 0 fundafie izolata (problema ~. spatial), 0 metoda& aproximativa consta _ y in a duce prin laturile fundatiei_patru "Tt Dy Plane de inclinare 2: I (fig. 11.28). Efor tul oc, se considera constant la baza tr chiului de piramida& astfel format gi se determina cu relatia PER . Meloda aproximativa pentiwe 6. iui in cazul problemed in spativ. 1122, CALCULUL EFORTURILOR UNITARE DIN GREUTATEA PROPRIE A PAMINTULUI Se considera un masiv omogen (greutatea volumiea are acceasi yaloare in toate punctele masivului). Efortul unitar pe directie verticalé 1a adine), mea dat de greulatea proprie a pamintului, se noteazd ,, si se caleuieard eu velatia: (11.25) Relatia (11.25) indied o variatie liniard ew adineimea a. efortulai One Wigs TL29). Kfortul og, se mai mumeste si presinne wrologied sau. presiune ytd Gerth Fig 1 efortwni ays i tulii 6, Fig. 1 2 masivul de pienint stratitica!In cazul masivului aledtuit din mai multe strate, avind greutati volu- mice diferite (fig. 11.30), presiunea geologicd 1a baza stratylui n se caleu- leazi cu relati on = Sian (11.26) 1 unde ,, h, reprezintd greutatea volumici si, respectiv, grosimea stratelor de deasupra planului considerat. Variatia lui ¢,, este liniark in cuprinsul Fig. 131. Variatia efortului ope inn cazul prezentei unei pinze treatice. fiecdrusi strat, diagrama respectivt prozentind schimbari de panti la orice modifieare a lui +. Cind in cuprinsul unui strat se afla cantonata pinza de apa subteran’, Ja caleulul lui o,, sub nivelul acestei pinze, se va lua grewlatea volumiek sub. mersata y', La calculul presiunii geologice in cuprinsul stratului imper- meabil deasupra caruia este asezat stratul purtator de apa freatied, se n considerare si presiunea dati de coloana de ap& de deasupra stratului impermeabil (tig. 11.31). La baza stratului 7 in eave se alli pinza freatica: Gye, = aly fhe La partea superioard a stratului 2. impermeabil, la presiunea geologiva caleulata pentru baza stratului 7, se adaugé gi presiunea ape. Diagrama de presiune geologica marcheaza astfel un salt: 5, = tly ye Lyle (11.27) La baza_ stratului lt + Yale (11.28) San = ct HAM + 11.3. CALCULUL TASARILOR se injeleg deplasiei pe verticala ale fundafiilor, produse ca a deformatiilor terenului de fundare. Pentru efectuarea calculului sirilor este necesar sii se cunoasea stratificatia pe amplasamentul fundatici, Fecunoscuté prin sondaje care sk precizeze suecesiunea si grosimea stratelor, Prin tasai 7caracteristicile fizice si mecanice ale piminturilor. De asemenea, sint. nece- sare date privind forma si dimensiunile in plan ale fundatiei,’ incdrcarile transmise de fundatie la teren, eventualele supraincdrciri cu caracter perma- nent aplicate in vecinatatea fundatiei ete. In cele ce urmeaza se examineaz& problema caleuluhti fasdrilor finale, corespunzitoare momentului in care tensiunile suplimentare generate In pimint de incércirile transmise de fundatie sint integral preluate de scheletul mineral. Problema evolufiet in timp a tasiritor, specific® piminturilor coezive (consolidarea argilelor), fost mentionati Ia eapitolul 4. Hy Pee tt 2 i Kp EET ET > Fig. 11.82. Distributia presiunilor pe talpa une Distributia _presiunitor pe fundafii perfect flexibile talpa unel fundatit rigite La bara metodelor curent aplicate pentru calcutul ta — terenul de fundare se consider’ ed reprezinta wn medi liniar-delormabil; de accea, ii de Lensiuni in interiorul masivului de plmint se pentru determinarea sti teoria. clasticitajit: relatiile din teoria elas ii Se pot aptica eu conditia ea presiunea pe talpa fonda. tiei si nu dopiisensed valoarea care conduice Ia o extindere limitata a zonelor plastice sub fun may — repartizarea presiunilor pe talpa fndaticd se admite a fi tinia Aceasta ultima ipoterd cchivaleara eu a considera inedecarea aplicatt direct asupra tere cali prin intermediul unei undatii perfect Hlexibite. In realitate, distributia pre- siuuti pe tatpa fundalici depinde de ¢ tor Hie (de exemplu py pentru spas hului sau apl sidilatea fundaliel. dupa eum se poate iutelege dia urmi- = fundalie perleet Hexibili, supus la @ inedreare unitorma (fig. 11 nului, egal in fiecare punet cu sdgeata Llpii, este neunitorma, Presi form sie lasarea ter nea pe Lalpa este anim in Hieeare panel cn gs id, supusd 14 0 Incdreare aniforma (lig 11.33). unitormtd, presiunea pe Lalpa trebuie si tie ne = Tundafie absolut ri Pentew ea tasarea sa fi ine sl mai_mied ta centew Problema torn reale a dingramei de presiuni pe talpa fundatiel, eax particular al pro- blemet eunoscutt in teoria elasticita{i sub numele de probleme de contact, va fi exantinata Ia capitolul prisind caleulul fundajiilor de supratala In STAS 3300-77 ,,Teren de fundare. Caleulul deformatiilor probal sint recomandate metode pentru calculul tasirilor ce vor fi prezentate in cele ce urmeaua, 11.3.1.\METODA INSUMARIL TASARILOR PE STRATE ELEMENTARE Casta metoda se iau in considerare doar tensiunile ¢,, neglijindu-se efectul tensiunilor «, si a, asupra deformatiilor pimintului, De asemenea, se considera deformatiile laterale Impiedicate. Fie o fundatie de lalime B, aflati la adineimea D, actionata la nivelul tilpii de o inedircare normal 258~ centric’ NV = P + G, in care P este incircarea adusi de structurd la nivelul terenului, iar G greutatea proprie a fundatiei sia pamintului de deasupra fundatiei (fig. 11.34). pee Des So dofineste drept prosiune efectiod pe talpa py= = =f4S, unde A este aria tipi fundatiei. y TT ASRY TANIA Leeper ' p Hite t?: a 2 ive Zong acti ALBA. S ‘chem pentru calculi tasfiii cu metada insumarii pe strate elementate. Se detineste drept presiune neld presiunea suplimentara adus& de cons- tuctie la nivelul tilpitamtarieex— Prat = Pap ~ Opp = Par — 1 (11.29) unde y reprezin talpii funda Compresibilitatea diferitelor strate din cuprinsul terenului de fundare este definita prin modulul de deformatie liniard E. Caleulul comport eLapele prezentate in continuare. a) Se reprezinta la seara, in seetiune, fundatia, suprafaia terenului si limitele intre diferitele strate geologice si se imparte terenul de fundare in strate elementare. Limitele naturale intre stratele geologice, inclusiv nivelul apei subterane, constituie limite obligator intre stratele elementare. Inaltimea h, a unui strat elementar trebuie si respecte condifia k, < 0,4 B, putind fi variabila atit in cuprinsul unui strat geologic, cit si de Ja un strat la altul. b) Se calculeaz tensiunile normale o,, datorate presiunii nete pe talpa fundaliei si c,, datorate greutatii proprii a pamintului, .la_limitele dintre stratele elementare, gi se reprezinta la 0 scara convenabil aleasd luind ca axi de referinté verticala prin centrul fundatici. Diagrama de variatie cu adincimea a tensiunii o,, se traseazt pornind de la nivelul terenului, in timp ce diagrama de variatie @ lui c, se traseazit & greutatea volumicd medic a pimintului aflat- deasupra 259pornind de la cota de fundare. o, se calculeazii cu relafiile stabilite in teoria elasticita}ii, De exemplu, in cazul unei fundatii dreptunghiulare: 6, =k Pray unde k este un coeficient adimensional dat in tabele in funetie de (2, 4). BB c) Pe baza diagramelor a, gi ¢, se defineste zona actiod, adici acea parte a terenului de fundare in cuprinsul cireia tensiunile o, sint suficient boacattie roe by Pret Tr 1 T i | f / | Fig. 11.85, Determinarea zonet active sub talpa fundatieis 1 strat foarte comapresibll: 2 ~ stiat practic ineompresibil de mari pentru a fi luate in considerare in caleulul tasieilor, Examinind diagramele iui a, gi 6,, se constata ci cele dou tensiuni au varialii opuse: pe masura ce o, seade, a, ereste. Pe de alta parte, in mod normal, modulul de deformatie liniard’ E cresto cu adincimea, ca urmare @ indesirii pamintului sub presiunea geolog Rezulta ca, de lao anumita adincime, tensiunile ¢, devin atil de miei in comparatie cu ¢,., incil tasdrile pe care le-ar produce ar fi de ordinal fra tiunilor de milimetru, deci neglijabile. Potrivit, STAS 3300-77, zona activi’ se limiteani la adincimea =, sub lalpa fundatiei, la care valoarea tensiunii datorata incaredrii fundatie’ devine egald cu 20%, din presiunea geologicd oy, la adincimea respeetiva (lig. 11.33, a), deci 0, Cind limita inferioar& a zonei active, stabilita cu relatia (11.30) se ga sesle in cuprinsul unui strat avind modulul de deformatie mult mai redus decit al stratelor superioare sau avind E < 50 daNjem! (fig, 1'1.35, J, adin- cimea 2, se majoreazi prin includerea acestui stra sau pind la indeplinirea conditie: Grae (11.30) OA st o,- (1.31) Dimpotriva, dac& in cuprinsul zonei active stabilita cu relatia (11.30) se intilneste un strat practic incompresibil (£ > 1000 daN/em?) gi exista Siguranfa ed in cuprinsul acestuia nu apar orizonturi. mai compresibile (fig. 1 ©), adincimea zonei active se limileazt la suprafaja stratului respectiv, 260d) Se caleuleazd tasarea stratului elementar i Se admite c& tensiunea a, este constant in cuprinsul stratului elementar é si are valoarea: oy +o: Cut Si, (11.32) Femed, 2 Aceasti aproximatie echivaleazd cu a inlocui diagrama teoretic’ de variatic a lui ¢, cu adincimea cu o diagrama in trepte. Se poate intelege acum ratiunea de a limita intiljimea stratului elementar (h, < 0,4 B). Eroarea introdusi prin considerarea unor strate ele- mentare de grosime mare, ca in exemplul din figura 11.36, este inacceptabilé. Se cons dera c& fiecare strat elementar se comprima ca un corp elastic supus unei presiuni unifor- ME Giyag 8 " Se aplic& legea lui Hooke o=E-s, Fig. 11.86, La grosimi mari ale stratelor elementare, A . diagrama in Lrepte nu reprezinta o aproximatic accep- In cazul stratului i, re- tabili a diagramel teoretice. E. oo Ah, fiind tasarea steatului ¢ sub pre junea uniforma o,,,2 3 wea i OE, (11.33) —‘Tasarea s a fundatiei rezulta prin insumarea tasirilor stratelor ele- mentare: (11.34) in formula (11.34) 0,8 este un coeficient de corectie care urmareste sa apropie tasirile calculate de cele misurate. 113.2. METODE BAZATE PE SOLUTII OBTINUTE IN TEORIA ELASTICITATUL Metodete de calcul al tastrilor bazate pe teoria elasticita{ii iau in considerare efectal tensiunilor normale pe toate cele trei direcfil (#2, ox» 6y)- Caracteristicile pamintului eare inter- vin in calcul sint modulul de deformatic E si cocticientul lui Poisson v. © porneste de Ia legea lui Hooke generaliza : +o 35) qpleen Mow Fowl (31.38) 261Fe § Se caleuleazt cu expresia =e ed: (11.36) No In caau) torte’ concentrate Papi Booussinesq a stabilit uem: distanta r de fort he Ie suprafata semispatiuiui elastic (lig. 11.97), Sars exPresie pentru tasarea unui punet al supratelei allat te Potrivit coualiei (11.37), in pune« tul de aplicare a torfei, pentru + tasarea este in Ih practic’ sint utitizate alte so- UWGii obtinute prin integrarea eetatie: | (11.36). Astiel, in eaztd net tundatii care Uranstite Ja teren 0 Inedeeare un form repartizatd p, este aplieati sotutia | SISiLA de Schteicher 1 pe BRU > (138) Pig. 1 + Problema tui Boussinese. jn care K este un cocticient dat in tabele (¥. anexa 11) sf care depinde de forma fundatie: (circular, p isclangulaed), de rigiditates Lundaliei (perfect etasticd sau absolut gids), eons atane tit Panctului a cérui tasare se calewteaza (in conten seu Pe contur) Solufitle Boussinesq si Schleicher se refera un strat elastic de qrosime tnfinita.. Inn comprcrnge ttanel ead eoloana steatsraied a prne in evident an strat nan Practie compresibil, aflat in apropiere de tal deformahit este init Pentru exnul sraatt elastie de guostine fina, este eumoncat sotatia ti fundatiel, Se poate considera ed grosimea stratuluy 2g0r0V, pusti sub form Ki seme p- BS - vp, (ag) Te AIH Mn covticienl de corcelie cae depinde de raportul intee Hrosimea , a Suatului deformabil si kitimea 1 a funda ‘ei. Tar K este un covtivient cate depinde de forme tundalici si de raportul Valorite Jui m sint cuptinse intre 1.54 pentru Nalotite lui KC sint intabeltte. penten tundafia dept (% ane; a 1) B Fee ean besa (1.20) se retort ta situalia tn eave in euprinsul statu el stie chat stat feats state cracteristieh ¥ v ierite igs 11.38). In acre ae tasarea tp Eada a a erent tote asaren catewat# tn pater ed seal ax nerpeavia talon tundalich 9 tasaten corespuncitonse unui teat avind emactacics ale steatului (Ev) si cave se intinde de ta talps lun tatu de deformabilitate ‘atic pina ta limita superiaard a stias 262 ito cazot masivu neoinegen, Kr st Bea ain PRET (11.30) se Se0t Om HRs a om ye) Procedeut se aplick pentru toate stratcle aflate in euprinsul zonel active. Fie az) unui nasiv neomogen, alcatuit din trel SPE iinita inferioar’ a zonei active se att in cuprinsul mmestata al treitea (lig 11-39) rezullt tie €e rapoastee (7 poastee ( Ky a Ken mp B) at ne P le ij E Be aoe ama — ret * seonst-t \ ' | {___Qsrei_ ss \ LY oman st Fig. 1138, Metoda Bgorov Fig. 14.39, Galeulul tasitil ow metode Egorov dou un masiy afeatuit din tel strate. Apticarea metodet Egorov este recomandati in STAS 3900-77 tn urmatoarele situati Amiaprinsul zone active apare un SHAE practic ineomprestbit (avind > = 1.000 daNfem?) + — fundatia are 14 se caracterizea’ pri ca (sau diametrul) 2 > 10m, far strat care constituie zona active ‘valor E> 100 daNyem* {tit metoda insumarit tas Jor pe strate elementare, cit gi metodele pazate pe solutit obtinate in leoria clacticitatii, prezentate in acest parageal, paral Forit ta defarmatié ale terenult produse de Inciredri statice Wansinre Mgnstruchit, Baista inst si alte numer St uze ale deformatiilor terenult de commtare, ca: migeari tectonice, miscar ccismice, deplasiri de teren, de- formagii prin inghel-dezghel gl conere eaumflare’ sub influent factor moteorologici, deformatii datorate fetiunit apei subterane, vibeatilon Snerealipe eh Uy Ul noua ‘Teformatiilor produse de aceste Caz, Pentrizeant metode speciale de calcul: 7S 44.4. APLICAREA METODEL STARILOR LIMITA LA CALCULUL TERENULUI DE FUNDARE fn paragrafele precedente say examine inetodete wruaie privind cafentele de capac: ee Vandare, entre apliearen aeestor Be ratte tw proigctare sint neeesare prcezdrh 68 PTY la ese introdtse tx iferite orate de eaten: racteristicile paminturilor a Grupirile de getiunt sub care se determi feapacitatea portant a fandafiet sau tasie ile terenului de fundares vsituatiile in care se lanpune efecluares caleulelor de capacitate portant’ sam de de> formatii. 263‘Aceste precizart sint facut ‘le caleut~. Potrivit acestui stan ~Teren de fundare, Prineipii fundamentat ttl de Tundare se utilizes it metoda se SEAS 10100/0-75. Princip ge esenfiate Se consider — se Constaer Se Constagr Fal censtruetilor si in_primut ee Ponti @blincrea ulvetaa iguran 3 anume; cocticionti at inearents jh flint de grupase pens ioe siguranfa Eentra materiale si Loticionti_ a 1 “ee tia pt stare ae feng Lilet alingere implied pienden eversibits say ieeversibi strett ce SEE CONT axpiotaar eae de de: “Tinatia stabiita Sau aparitia unor Peticole pentru viaia Sau_singtatea oame UERTHY Dur ateiate san cute Cltor conscrvare devia 7 tilors “respectiy mit Se impa lime, care ¢ 2 calitatilor ne Oe Fiper ae ci Sait Construetied ae tet i pozitiel (prin visturnane, Inecarey fe Implied scoateren lin tuery constructici ete: MY Corespund intreruperii COPaCiLTLIE de asigu. ors apa Stor stati limita poate fi prodny “esive sau de tisurl excesig undite se deuschese, in Conformitate cu St\s s319.77 dou stari Hmia saver Tiinits de ‘istormatit si statea limita a eapacitate portanta Apliearea ta terenul de funtiats 4 Calewlulus a staré timits nw i plied metode noi pentray determinarea detormatiites Probabite sau a capacitayit Portante, ef doue utitizarva Formutetor peered Cal ecto pe en ery SuPeapitotele U1 si tty, M concordanta cu principiite Stnciale ale metotei stavitor timieg O Nuloate indisiduats flor a unei probe de pamint Ri ament dat Prin Inecreates in tahoe Incereare pe teren, aL supiataions Salon intsidate wee MaEsiduale 86 obtin valor? norma le_nemijlocit 4 Statistice. Pj valent de cateat Valoarea normata tecistivitor (SI en oe cae Ta att Oat raise on ‘elected de cofeul « unel earactenein rt covicent de Santa rote Tere-a-siganys SAHul parametsitor & si ¢, Coeticientut toda celor mai otehnice se objine tmpar tind vatoarea norma “se dete Eeclcl| oeaalechen eee eres. ‘ls Sigtanta este intotdeauna Supraunitar. vato. rile de" calcul sin aaa SRE UReT Taare oe 264pentra “f coetiel Sarnath & 5 seme gist Die! ott — fe siguranti © se normate in gs ee unlit Tp nena Hi 38 prea sot dae cate abe cnetos eee vvotentce ate *8 1 FOLOSITE in .CALCULUE NDARE potrivit standart, avupea surnetritor SS cjasitick, dupa cxiterint ceeoventel ew care Sk Vniinite a smells . In: mes eins permanente SF permanente se onsteneittor, sreutales gi presiunes pamintated St syuplt itor) Sau teasers CES a iomp 98 OL NPE oat i anuite PEFOREE (grou Nparedeite pe Panes snwareah aaorate 78PE ccniciuss, deplasrt Sapangene: pare ale Fe terenurad de fUNAEEES neuniforme & ya supra torernalt ote) ratetuunt exceputonales GA par toate Fat aren sesinicd, neds jproduse PSE qvarierea, construct re eazeane prin aaee terenitut €6-) ampere de acter US sant combinatit etavorabie presets so inapart 8 comprise jnedroaet datorate 3 eiror preven\ simvuttand ote apart i vemporate ani datorale # aeliune © ompese in gatorate wor ae" semnporare * casiperesanente FEET Frente caret tefert a stan Hawt de orormati se fae IE cennsider are upark fundamentals Pentra cakeutal Feremulud ta stares HL ae fate portantas 8 eet cossiderare Set ran guwpane speckle pe DEFORMATHE ematit se senthee respectares aetorsntl int wi al-tundaticly naioarel a wnt punct ei deformari ae — pasaree absolut Se rn rade aeutals Tie 265 pice &~ Lasarea medie sq, cars reptezintd media tasfujlor absolute a cel pun trl fuudattizotate ale_consTrucliel_ caraclenstice prin dimenstumile in plan si inedsclsiy aceasta se poate caleula co medic" pondtatd prin supratelele Ap gle Jundatior oN rs (11-41) Fig. 11.40, Tasaie absoluti, Fig. 11.41. Tasare relativa — tqsarea selatiog reprerinti dileyenja As a tastrilor absolute a dowk fundatit, rapor- sl la distanta Edintre-axcle_tundatiilor (lig. 11-41); . ~ inclinarea jundaficl, tg 0, represinta diferenta dintre tasinile a dou punete extreme ale fundatiel, raportatd la distanja dintre cle (lungimea, Kifimiea sau diametrul fundatieiy; de exemplu, pentri radierul general al constructici-turn din figura 11.42 Snaz — Swi ~ U (aay ~ incosaierea. i Iungimea pietit cin constructie Gare se ineovosie, Hard sehimbare de sem; acest mod de detormare este earacteristic funda: A saportal inte s: 12. Inelina nea lundatie Pozitta t defarmald Siilor lunut, Hexibiles de exemplu, pentew Culpa continu a une eladiei (fig. 11.43), ineo- Noierea relativd se exprima eu relatia st L QL ¢ y 266 4 \In funetie de semnul sagelii, axa deformata a fundajici poate avea forma de ,covata" (lig. 11.44, @) sau de ga" (lig, L144, 6); este posibil ea in fumetie de neomogenitatea tere- ului sh distributis inedres (lig. 11.44, 5 fod Ee | a - eo e for, ,covata® si forma in sa" SA apard in hingul aeeleiasi fundatit Fig. 144, Ditetite forme ale axei deformate a fundaticl. —_unghistt relat de torsiuine ui eunstrucliet z (fig. 11-43) cazacterizeazit comportarea spa~ {iald_a Construcliet st se delineste cu-ajutorul tasarilor masuraté in cele patra calf ale fun- dati fis gb == WW = deformatii compteves Tesi _prin_suprapuns sate, este trite ta tang ae tp eontinne (Og. Ut) deter’ at nena eon- structiet ts 0 £1, eit sh incovoterea retativa t= Deplasatite si deformirile enumerate se determing folosind metodele pentru ealewlut tasirtlor prezentate la subeapitolul 11.3 sau alte metode consacrate in literatura de spevialitate. fin ecea ce priveste termenstl din deeapla al wegalitajit (11.40), proiectantul urmeazi wicca si de destinatia constructici, valorile deplasirilor admisibil compatibile cu structure de rezisten\a (evitindw-se astiel atingerea net tari a stabili In funelie de al it sat cu condifiile de exploatare wormald (evitine astlel atingeres une limita a exploatarit normale a ultime adimisibile A sint date in STAS 8200-77 pentru diferite tipuri de constructii (v. anexa 11) A douaconditie care_se cereindeplivita in caleulul ta stares limit de deformatic est ans) Wig ste we a wed i ; siune al con- Pp se ealeuteari cu formula (11.1) alectatt structied de un coeticient a ilor de Inert dat 1: Condijia (11.15) este 0 condilie de yeridicitate a -Galealulat deformaliitor efectuat In con- formitate cn SUAS 2200-77. inlr-advedr, ki determinate tenstanilor produse in pimint de ve transmise dle Lundajie, se folosese 1-Ia(ii stabilite In teoria elasticititii pentru masivut clastic. Uilizarea acestor re alii se consider’ acceplabili atit timp cit masivul este caracteri- zat prints-o estindere limi Li a zonelor plastice. La prestunt pe talpa& mai mari deeit Ppr de= 267 sy Pye cba 4formatiile ar tebui eatewtate eu metade care i fa in considerare existenta masivulul de pamtat Wlasto-plastic sub fundatie, metode inek neintroduse In practica de protectare curenta, Cateulut te starea timit& de deformati se feetears pentru consteuctile fundate pe { mc cind studiul Geotchnie nit Cuprinde datele necesare pentru electuaren Ichi te itd (din clasele de importanté I, IV sau V : ptobleme (se ineadreaz in unul din nilor in plan ale fundatierse_poate verilicarea la. starea limita de defos- nuri_iestincoase, ealeulniit deform: 7 r definite conform STAS 10100/0-75), iar_terenul nu cule 8 tipuri definite in STAS 8316-77), stabilirea dimen: face_pe_baza presiunilor conventionale de caleul, tara Mali. Tn anexa II se reproduc tabelele privind clascle de importan{a ale constructilior sf Uipuril de terenuri de Iundare penteu care nu este necesar calculul Ja starea limita de detormati 11.44, CALCULUL LA STAREA LIMITA DE CAPACITATE PORTANTA Prin calculul terenului Ia starea timitd de eapacitate portanta se verifies indeptinirea condifici Q 1,0 la argite pritoase si nlsipouse, ¢ > 0.7 la prahirt argloase si nsipust atgioase), relatia (11.46) devine: (Pa S Meters (ay tn care A pe teren, tezullatd din impartirea compo- reitrilor de calcul, proveniti din gruparea speci mmedie verti Pes leprezinti presiun: ‘nentel verticale a ini cea nial defavorabi me = coelicient al condifiilor de lucru egal ew unitate: Pa, presiunea etitied, stabilité eu o formula de tipul (11.13), coclicienfi_care. tin seama de forma lundajict. jeclatii si de Intructt in. expresin (11.47) me = 1, sar parea ¢d-in-caleul nu mai intervine n ficlont.de siguran{s, 1a)4 de pericolul de pierdere a stabilitati. fu realitate, siguranja”3e- vs Inegalitalii (11.47). deoatece pe de o parte, pey rezulti din cen mai iedri, iar pry Se determina pe baza Valorilor de ealeul ale parame seste_in_ambii termeni defavorabilé yrupare de in trilor ® sie, reprezentind cen mai redusit valoare a capacita}ii portante a terenutui; tportante (H > 0,1 V), in cate JT Fespectiv verticale ale inedred \etaciri_ orizontale construc}ii_ care transmit expresia (11.46) devine (asy In care It, V_au_semnifi iy = Cocficient anexa Il). 268\ertcaea (1.48) est pict pent 2idur de spin alte construc supe ott vi tran eialelmportante, VeilichTer mi Mal STE nesesardatunel end prin mens! constructive sa reeieaied ahunccarea fundatiel, Asemenca misuri pot fl, de exemplu, realizarea uncl pardo- Sey ata beton in aubmol clini (ig. 11-40), Togarea en tiranhi funda strucurlor, care Sh npinger (ae, boli) eseutare piel Ingmpate «construct ea forna wet eat Fig. 11.46, Constiuctic soli- Fig. 11.47, Fundativ asezatd in apropiere de ereasta, citata transversal: tahuzuluiz = pardoseaa. subsolutul 1 = supraiatit de alunecare Jt tafuzuci_ ew panta mai mare de 20% (Vig. 114 (1.49) In care Mz este momentul de risturnave si Mp momentul de stabititate fata de central une pralete-cireulare de alunecare, lilo de Licru egal eu 08. ‘Starea limita de eapacitate portant’ a tercnului de hundare corespunde intotdeauna unet stiri limita ultinwe pentru constructiv Fm, cocticientul cont 41.45, ETAPELE CALCULULUI TERENULUI DE FUNDARE Pentru iustrarea etapelorcaleutufui telat de (undare se alege esempll unl fonda needs de SUpENAEE ATE chRAT ATTICA iy plas SE GBF precizate pe aga acestei_caleal” Se— Cconpse-date prinitoare Ja terewut de lundare Guceesiunea de straturi, salorte de eateul ale ‘caracteristicllor fizice si meeanice ale plminturitor), inedredril i suprastructurit; clasa de importants s ied; procesul telmologic $i restrietiile de defer~ ait impuse de acesta ete. Se stabileste stratul pe ea tate 1a capitolul 10, precizindu-se_adincimes de Tundare PD pine pradimensioneté a fugdatic ps aea Hwetetor din go funda nentalfy-aleeind dimensianile Tn pian_ale fundatici din conditin pep < Pragn set din conde impose de pracesul tehnofogie san pe baza experientel de proiectare.” 2 SSuceesiunen ctapelor urmitonre depinde de clasa constiueliet $i de nalitra fereneul de fundare a) Consteuctia este de clasa T sau 115 constructia este de clasa 11, IVs nude fundare nu se incadieazd in unl din ee tA de_deformalit si se redimensioneari fundatia ste se lundeazd, Jinind seama de criteritle a Y; far Lere- — Se efectueaz caleul inese_simultan condiiil pind cind se i Per < Poti LCare Impun si efectuarea calcutului ta starea limi = Da ee capacita 18 (Loren foarte compresibll, ineiiredisi_oti mari ete.), se verifies 8) Constouctia este de clase 111, 1V Sae¥ in_cole 8 Tipuri_delinite jn_STAS 8910-77 fe cea neae dimenstuniefundatcl, comparindse presiuile elective pup din ede we pea Krupatea Fundamental wi pi, din inetreit de ealeul in awuseees special eu presiumile conventionate. se Sundare.se ineadreazi in unul La ineareai centric, MILA relapiite: Pup S Proms — Pee <1 Prony La excenlicilati dupa singur direetie, ielatiile sint Pefnae = 12 Peomes Petnag S1AK De exeentricitili dupa doud diteeii, relatiile sints Pojags © U3 Proms Pig SLB Prone Hor forks orizontale mai, se vere’ si indeplinizea condiied 1 < A nexa If se reproduec, dup& STAS 8316. clapele catculului terenului de fundare -77, 9 scheme logic’ in care sint sintetizaty