CAPITOLUL 14 FUNDATII PE PILOTI $1 COLOANE Ig 141, NOTIUNI GENERALE. CLASIFICARE, DOMENII DE UTILIZARE Slemente structurale din care se aledtuiese pileve indivect® a incarcdrilor Pilotii si coloanele reprezint fundatiile de_adincime cu transm Q Piwatie. 161, « Pilowidtig. Lat, a) sint elemente de fundare zvelte, caracterizate prine {v-un vapor mare (de ohicei cel putin WU) 0) ntre tise O si Jauura cliametraly Br Prin Tigi intelege porfiunea ingropatt a unui clement stroctinal introdu in pamint. Coloanele (fig. 14.1, 5) sint elemenie de fundare ales e din iuburi tle beTAArmat sau tevi metalice infipte in leren prin vibrare, pe miisura D SAcuaril pamintului_din interior, Si in eazul coloanelor, rayne ul = este ee pamintului din interior, eM anelor, rapart ee mare de reeuld col putin to Pupil cum se va avita, enloanele sint. de fapt, varielali de pilot) eve. Cutati pe loc, de aveea prin piloti se vor inteloge anbele Uipuri de elemente structurale de fundare, 1411. CLASIFICAREA PILOTILOR Qupit mddul de transmaitore Ie teren a tnedvanié aiuto sp deoscbesr dona, de pilo? pilot Nolaiti st Pilail ywietelent pe viet Pilolii totanti (tig 142, a =f postal compresibil Sub eferint inear- i axiale se poate produce deplasarna | telativa dintre pilot si teren, muhitivine | | tli-se asttel forte de frecare pe supratata i | a latoralt Ia contactul pilot-teven. Tn tune. fie de marimea solicitarii si de natura terenlul la baa pilotului, ineduaren auiali se (ansmite Ja terest” intewwat 1, | | vein Hecarea pe suplalata. lateral preponderen prin frecare sj partial pyjn Presiunlle dela eontactul e a a oC, Par dod, s eee Figs 14. Elemente de tundave de adine = Pie P.. (4d) 304unde: 4, este suprafata lateral a_pilotuluiin—contact-eu—teremul ; T= suprafata_bazei; Dh istenta medie de frecare pe suprafata lateralé ilotulasi; D. = rezistenta in planul_bazei_pilotului. Prof nisipos, 5 fndesat ca lay Leten a ineiiredtii: axiale: itoni pe vies “Lransin ta pilegh flotantls bots plloth gu Piloti purtitori pe viel tig, M42. 6). Pilot piteunde en bara (ital) plum stral practic ipcomprosibil (pietrigued si nisipuri indesale, avalle Tarl, marne, roci semislincoase sau stineoase ete). Deplasarea relativa dintre pilut si teren, sub inchreavea axial, nu se produce pe seama deforma rit terenulai de la baz, ci doar ca urmare a propriet determari a corputui pilotudui. fn consecinta, se admite Gi inteaga inedireare se teansmile vein presiunile normale pe la cantactul bavei ce teremuls pa’ (14.3) Dupa modul de exeeujic se deovei de asemenea doud categortt de pilot piloti Drefabricati si_piloti_executati pe loc. . Pilolj prefabricati . Acestia sint piloti de lem, metal, beton arma _sau belon precomprimal, Cae Se confectioneaza In intuepeindesi abe prefabricate Fau_pe ganlier, sint_transportati ta locul de punere in opersi si infipLLin pamint prin unul din wmatoarele procedee: batere, vibrare, pre~ sane si-insurubare. i" Infigevea pilotilor prin batere sau prin vibrare poate fi usurata de uti- lizarea unui procedeu complimentar demumit subspalare. . Pitti exes — pe tos. Avestia sint piloli ta care comput pilotului se realizeanit area. betontiia ito gaurd realzata chiar 305pe looul de formare a pilotului, Dupa procedeut de realizare a g se clasifica asttel: ————__—___=- wii, pilotii 7 tk tubaj se beton compactat — piloti_executati pe. recuperabil Ige_ prin batere Ncw tuba, < cu beton turnat nerecuperabil cu_tubaj_recuperabil — piloti executati peY “* capers loc prin vibraré — cu tubaj nerecuperabit in useat fara_libaj i \ sub protectia noroiului de foraj - piloti_executati rel rants 7 secuperabil Ioe_prin forare como /ew_beton inject Seu Beton turnat Dupe efectul pe care modul de exeewre a pilotulus il are asupra terenului din jar ese Teasebeses PHOT AE TITER SPAT Te slo Pilotii_de indesare sint piloti la care prin infigerea_pilotului (la pilot prefabricati) saw prin realizarva fortata a gauri, Tara evacuarea pamintulni (la pilotit éxecutati pe loc prin batere sau vibrare), se produce compactarea pamintului din jurul si dela baza pilotului si, uneori, ridicarea suprafetei teronulul (Tig. 14-3) la . Pamint ugorindesat a J Y FEY Pimint Mrcesat LLL. EEE Pamine puternic indesat £777] pimint nederonjat SE Ania usar deraryat Fig. 1443, Pitot de indesare Lii_de disloeuire sinl_piloti la care se_dislocuieste (in dep 7X) prmTorare wn vorum de pamint egal cu_volimul_pilotahi—ne- alectindu-se_in mod_normal, prin acea ea terenulut din jur (lig. 14.4) Tislocitine. O- pozitie prefabvicati alcatuiti Pilot executatt pe Joe prip firare stat pilétr intermediant intre cele doud categnrit © ovupa pile 306- cr din profile metalice care, desi se introduc rin batere sau vibrare, produc, datorita sectiunii transversale reduse. o indesare redus a terenului din jur’ Acesti pilofi se numese piloti de indesare redusa. Qyvd materiatul din care sint ale up eNista: ~ ~~ =PTTeti omo ze ni (din lemn, metal, beton simp 'u, beton armat, beton DFR imaT: Ss —=Piloticom busi (dinJemn si Deton sinipla Temi sre Tirmat, metal ST Det spl) ted modul de cariatic a sectiunni iansversale sinty ~~ piloti eu _sectiunea_constanta, ta care _sectiunea Se mentme —neschimbats be Tafeaga Tange a Tigo 1 fit ek it a ae ~ puoi cu “secTine variabila, ta mata 2 jive Sectiunes se modified Incipio! lise, Varialie_sectiunii poate fi: ~ continua, ca de esemplu Ie pilotié picamidali fig. 14.5, a); ~ DHISCA, Ia pilotii cu ev zare la baza (fig, 14 5, 6) sau cu evaziri mul- Uiple (IETS, 1442. SOLICITARI ASUPRA PILOTILOR S$! FUNDATIILOR PE PILOT: Parl principale: ~ piloliL, care pot te vertiqnlt st inclinati: apne tare clomauttea i e(ante taiaite aumat care solidarizeazt fapetele pilotilor (la Tundatifle pe piloti de heed ulilizate in Weeut, vadierelo frau aledtuile din gringi de lenin), ’ ¢ PilotE cu seetiune variabiia Dupa pozilia radierutui tata de “iprafate terenului (stabilita {inind Spainay la Tundatiile eflate in albiile cussing le apa de fenomenul de afyjere) se deosebese: y sap tntatil cu radien jas, la care salievul este in totalitate sau partial Ingropat (tig. 14.6, a): 307~ fundatii cu radier inalt, 1a care talpa radierului se afl& deasupra nive- lului terenului (fig. 14.6, 8). Solicitarile Te care sint supusi pilofii unei fundatii se pot exereita in dowd moduri, si anume: — solvcittrt transmise prin intormediul radier cazul general. Incarcdrile transm ului (fig. 14.7); acesta este ede suprastructura se reduc, la nivelul —} | | | t b + Th. Fundatit pe piloti cu radier jos si cw vadier inalt: I= pllol: 2 —radier = talpii radiorului, Ja sistemul 1. H.W, care genereaza in pilotii fundatici solicitari axiale, traasversale, momente incovoieloare elc.: — solicitiir’ transmise de terenul din jurnt prlotilor. Fig 147. pra funda Lransmi olieit ani asus Figs 1 pe piloti exereitat prin interme divl radietului pra pilotului prin asarea stiatulul moate Se vor exempliticn dou solieitari ca acturistice produse de terenul din jurul. pilotitor Freearca negativa (lig. 148) Cind in euprinsul fisel se intilnese st compresibile, eare am tendinta de ¢ foarte se tasa sub propria urcutate saw sub electal ane: sepras 308inc&re’ti aplicate Ia supratala terenului, se produce fenomenul denu nit sfreeare negativa, * din furul pilokului, pe grosimea stratelor defermabile, coboar’ prin raport cu pilotul si In aceasta miscare se .agala* de corpul acestuia, exereitind prin frecare o solicitare axiala diti Jald de sus in jos, care se adaugit celei transw: ede radier, Sem teed ev se exercita pe suprafaa laterata & pilotults depinde deet de anigcirea teetis# piloertn, — Syprasarcina Gind plows coboaed prin raport ew tere din tue J eee ve (situatia obisna . Irecatea (pozitiva) py se opune aceste x depasivi si reprezintd 0 reaettune a tetrmutui Cy teremul coboura in raport eu pilot, spare © solleitare pentin pilot Manilese telor constrett in ludaisar pe pilot, se realizenza umphutuns de ancy megati= V4 py, eave reprezint lustriale cind, dupa exccutarea mare sau se depoziteaza in apropteren bundatiei Presiuni laterale exereitale aswe atcriale Ia supratata teen Pra pilotitor de strate moi aflate in 14.9). Imprejurduite eae pro- duc acest tenomen pot It aceleagi cu cele eare att generat Oy cuprinsul tryst ai MAG é yy OSLISLIDY Figs 14, Fanatic pe pilot Signs presi! inerake afecee acest fof sez 6 tendinta ce deplasare Interne a aten, geil resin ater dee frecarca negativa, cu dilerenta ed suprainedzearca eare determing deformarea sitatilyi mo: este nesimetried. ty tului moate care iaecanea si fundatiel Aceasta lendints este asotiatl Cue presitan orizontal py. care se exerciLit asupra MMotilor st eare (rebut in mudd obtigatorive avd im vedere ta prieetare petra a prev ruperen pilotitor 1413 DOMENI DE UTILIZARE. A FUN! 2 Figke_si_agticole, solutia lundinii_pe ply de vellere_tehate si econamie in adopt dow aulajoasi din pe cgmparalie ev solutii de tundare “diel de sucuiols pe tas sau x ALLL To mod normal. uliizarea pilotitor este avou ala simultans_a unor sty ites de suprataia terenettui,. yi pulernic compwsibile, in apropicre un ani uinditeste cobatites pitolilor pi fa un strat practic incamprsibil, spre_a_Incra_ea_piloti Purkitonh pe Mief (ig THA. a. Daca pind te adineimi accestbile en ulilajele disponibite te se intneste un asemenca strat, se fulosese pilali Hotanti (lig. 14.10, by Lncori. utilizarea pitolilor ka ¢ este justitieati: prin corinta de a se evita tasitri a fundutiitor diteete si tmpingeri mari ssupra peretiion uni iuerditi de sustinere ec urmear’ a se exceuta in imediat apropicre (lig. 14.11) ~ Jn.cazul podurtor i xtaduetelon tundatite pe pilot slat totosite mult ma treevent. Exp! gatia cezida in laptul ef strate supe in pliminturi necoczive sau slab coezive, eave in alle condilii ar putea reprezen 8 Suportul nor fundatii directs supuse ctoziunilor (atuieritor) cares rove a ape ms (itr) in aie ste sau minowe aly sural de apa eta Fundarea de adineime pune in sigu A stabilitAtii prin afuierea 4 mld pilele si euteile @ paduri fata de pericotul de pierdere 309La constructite hidrotehnice portuave, folosiren pe scar intinsi .piloftlor se datoreaz at cofdifor de Teron speeTRe CIT Wat MANE tre amplasamentele accstor SonstTelit (aepuneri alivTonare recente, aeconsolidate). cit si inedgedsilor orizontale mari, a ciror preluare se lace prin piloti pretabrieati inelinati sau prin piloli forati de diametru mare, en in eheiut flu — Y Fig. 14.10, Fundatii pe pilofi sub stilpi prefabsicali sau monolif 2 pilot torat de diametru mare: 2 — pilot qwetabaieat ¢ ¢— ra dias #— stat de pimint compresibit; strat de acd practic incowpresitit a o NHmax. i Excavatie | ulterioara: | 1 1 Zz = = inedreasitor in Tiy. 1412, Erodarea Lunduit wwlincime prin piloti pentea a evita. im- amplusanentul —kidatieuiei pile Pinger mari asupra sustinerii peretilor de pod. exeayaliel din apropicre sial din fig 1415. tu ultimele tuoi decent s-au dezvoltat witiginos plattormele tive de fora} ly ultimele tei decent sean dezvoltat arin (oltshore). Apronpe toate, din cele citeva mti de platforme construite pind in prezent obisnu in lyme. sint fundate pe piloti. Salut pentru asemenea platlorme consti in agezares L) pe et-Wlul se on pe lundul mari a wnei structuri metatice 2 ie clined picioare se intig yl batere piloit metaliel tubulark(ti. 14.14). Deasupea 5 structuxi metalicd (platforma de tucru) care sustine diferite instal elite (jac Hapoel o alti echipamente ete. Pilotit platformetor de toraj marin aw ajuns s& sibk Tungini de peste 400m din ean tiga de peste 310Fig. 14.13. Chei fluvial fundat Fy. Mth. pe pllofi matin tip) { 14.2. ALCATUIREA PILOTILOR PREFABRICATI fix de toraj cu tundatie pe Z 1421 PILOTI DIN LEMN {i present, in Lara noastea. pilatii din lemn se utilizeaza foarte vars doar la hectic carartey ye izetia (poiluri dy servicin, debarcadere usowre GH In unele Gel HRS SSCA Canadas Suedin gy ). pilotii din lemn Sint ined destul de mult solositi ta lurrati cu eaeacten detinitix, Domeniul “pti de ulilizare a pitotilor din lama if constituie Pmintucile argiloase de Sep htenta weiss in cate weestia lucrward en pilot Motantiz nu se recomanda UUlizoren Tor in nisipmai indesate, pioteigurl holovanisuri, in care intigeres Sefave cu dificultate si poate conidute Ia detsriornrey pilotihoy Penteu contectionarea pitstilor din lemm se folosecs mai ales trunchiuri de rasinoase Chrul, piny al carr diameten Greste cu cirea 10 mm/m, astfel incit sectiunen pilotalui rezulia teoneunica (fig. 14.15). Lungimea pilotului, {8e8 Fnmadiei, est tn gered sub 15 ms. Diametnul Ip Virt trebuie sa tie de Cel putin 15 cm. nai ales in tovenuiri cate contin hiv, uri sau bolovani, Axa Pilolului Uebuie si fie cit mai dreapta, cu o sageata de cel mult. 124 din lungine. Pentru evitarea degrailavilor in cursul baterii, ati capul cit si vieful rebuie proteiate. Capul se tesests si se imbnaca ea un inel forjat din atel lat, de 50... 100 mm inallime si 15 ...25 mm amnsine (fig. 14.18, a). Virfui Se.ciopleste in forma unui trunchi de piramida on 4 fele (tig, 14.16, ) si, entual, se protejeazi cu un sahot cu acipi de otel lat prins de pilot prin cule bétute in gauri ovale (lig. L416. oO. Cind sint necesare Innimi mai mari, pilotii se innddese folosindu-se PrOcedee de innadire specitice elementelor de lemn {innadire cap Ia cap eu eclise sau cu manson de tabla. innadire in jamatate de lemn ele}: inniidirea ttebuie insti ovitata pe cit _posibil, “2 aAflati in permanentit sub nivelul apei, pilotit de temn auo durata de exploatare practic nelimitata, Dac inst capetelo pilotilor se gasese In zona ande oscilatie a nivelului apei, regimul alternant de umezire-uscare duce eu Kimpul 1a putrezirea lemnului. Corpul pilotului in zona expusi se protejeazd prin ereozotare. In mediul marin, pilotii de Jenn sint atacati de diferite mo- luste sau viermi gi utilizarea lor trebuie evitata, | —3isem Fig. 1445. Pitot ain Fig. 1416, Detalii de eap si de vine In pilot Ten tin team 14.2.2. PILOT! METALICI it din ofel pot fi aledtuiti din tevi metalice edvura li se ataseani un viel, din palplanse asamblate sau profile laminate, mai ales eele in forma. de H (fig. 14.17, a). Avantajele acestor piloti sint groutaten redusi. ta com: paratie cu pilotii din beton si innidirea relativ: simpla prin sudurd a trons Spunclor succesive, cea ee permite. objinerea lungimilo. mart necesare aliigerii stratului portant. Pilotii metalici tubulari prevazuti cu © torminatie elivoidali de layime constant (fig. 14.17, 4) sau’ variabila (fig. 14.47, 6) Sint avantajosi in fundatii solivitate la smulgere. co tL} A QEO H. VEIT. Pilofi de otel Da al cipalele dezavantaje ale pilotilor metatict sini consunul ic de metal precum si coroziunea accelerati care se produce in zona aflata jo regim alternant de umezire-aveare. Pilotii metalic: stat putin utilizali in fara noastia, exceptind unete lucrari cu caracter provizoriu, la care se folosese ca elemente de iaventar recuperabile. i 3121423, PILOTI DIN BETON ARMAT 51 BETON PRECOMPRIMAT Sevtiunea transversala a pilofilor din beton armat si beton precomprimat este, cel mai adesea, patratdi. Se pot folosi, in functie de cerintele lucraii, fi pilofi eu sectiunea dreptanghiulard, trapezoldala, tiunghiulard, circular Imelard ete. (fig. 14.18). Sectiunea transversald este, a regula, ‘constanta, pilotilor din Leton aemat tant elu pilotului. Uneoei se utilizeaza insa gi piloti avind forma unui tounchi de piramida. Conditiile tehnice si de calitate pe care trebuie sa te indeplineasca piloyii £a elemente prefabricate din beton armat i beton Precomprimat sint pre- Veins It STAS 748474. Pentru pilotii cu seetiune patraty standardul pre Te pmatoarea relatie dintre latura seefiunii si lungime data in tabelul {41 Respectarea naportulai dintre taturd $4 lungime confera pilotiloe rigidi- atew minima necesara pentru preluarea solicitasiiny din limpul manipulari lor si transportului Tatelut 111 pilot se Ite 0 set S16 33 98 vou eas Mx 40 } Ay 20 1s. 20 13 x 45 1b ...20 Marea betonului trebuie sa fie de minimum B 300. in cazul pilotilor din beton aemat, si minimum B40, in end pilotiny ilie beton precon primal. Betonul, preparat in centrala de beton, 22 compacteazit cu mijloace rake ce adhe loi urmeazat a luera in medii agresive natarale car indu Hutte. se adopta retete de beton corespunzitoare 4h o entual, se iau masuri de protejare a suprafelei pilotului. Armaten pilotilor prefabricali este necesardi pentru preluarea solicita- Moe ate Mar in Fazele de. confectionare, transport, meuge oper gi ex- ploatare. we &Schemele uzuale de solicitare staticd a pilotilor din beton armat sint aritate in figura 14.19, La pilotii din beton armat, armarea longitudinalé consta din patra bare Ja latura pilotului de cel mult 35 cm gi opt bare la laturi: mag mare, , Armarea transversala se face cu freta sau etrieri, avind pasul variabil i fungal pilotului, mai redus Ja extremitati si mai mare in cimp. Capul pilo- £m D Ray | ve Up Lg WSL WSL 2H at t V4AB, Scheme de soticitare staticd, sub giettate pioprie. & piteftlor din on amat ulul, care are de suportat solfeitari mari la batere, este protejat printr-o armare suplimentard constind din 3... 5 plase din bare de 6 mm, eu ow hiul de 5 .. 6 em, agenata a 4..5 em una de cealalta (fig. 14.20). Si Pilotii din beton precomprimat, armarea fongitudinala se poale realina He din bare de otel, fie din fascicule de sirma, ul intr-un strat de roea stin- Deck pilotul wmeazt a pitrunde cu coasd sau semistincoasa. virful se protejeaza printiun sabot metal i we earbead ca un dora de 30... 40 mam diametru, — Lungimea I (in em) Fului se stabileste in Junctie de Latura 4 (in cm) a pilotului eu relatia mrace r ea: f= b — Pilotii din buton armut si beton precomprimal se caracterizeara pein “cusumuri tidicate dle ofel, care crese esponential cu latura gi cu iuogimea nilolviui, La dimensiuni egale, pilotit din beton precomprimat armati ca ; Sm peinit 9 reducere de circa 3% a consumalui de metal in comparatie ; Gv pilofii din beton armat ( Ca mrestoree dimensiunilor, casio si geeutates proprie a pilutiler pres A [abr j ati (de exemplu. un pilot din beton atmat cu see tina dle M034 can as de 20m tungime rintiveste & 1), eva co impune folosirea unow utilaje de f° i { 100. ~ _ —ii0__| | Le — SP 35.5] a0, WOT sss S58) pa TT Te | 11a T pot Th fate Py TY TE Ut 1 if Aruarea pilotuiul pretabrieat din beton armat batere dist ce in ce mai puternice. In tara noastra, pilotii din beton armat i ates lalusiti sint cei cu lature de 35 em. Pilotii cu sectiunen de 40.40 gi , 45x45 em, cu lungimi de peste 20 m se:folosest in mod exceptional si mai ales la constructii hidrotehnice portuare. 314 (In practica mondialé sint cunoscute unele tipuri de piloli prelabricati: din beton armat de pind Ia 100 m, care se ating prin asamblarca unor tronsoane de 15 +20 m Iingime fieeare. Pentru asamblare se folosesc piese metalice ile tronsoanclor. Sistemul sucdez ABB foloseste dispozitive cu stiftari verticale fixe, pentru asigi- eu lungimi foarte mai lobate Ia extremiti Fig. 14.21, Sistem de imbinare eu stiftori a pilotilor trousonati de beton arma mat: 2—ylacd metalici; J—~gol pentru stilt: 4—stilt fix; Sosttit mse T—tronson de boton tarea continuiliil, gi eu Slit orizontale mobile, care ye introduc in Lronson pentru preliarea 4 solicitaritor de tracti ne (ig 1621), Asemenea piloli Se utilizeaza pe amplasamente 6 izate prin pachele de grosime mare de strate arziloase moi 14.3. INFIGEREA PILOTILOR PREFABRICATI Procediile cunoseute pentru intigerea pilotilor prefabricatisints bate: rea, vibrarda, presarea, insirubarea, Cel mai raspindit procedeu il constituie baterea 143.1, INFIGEREA PRIN BATERE a. Sonete pentru infigerea pilofilor. Baterea pilotilor se realizears prin lovituri suecesivr aplicate deo piesa yrea, denumita berbec, Cel mai simplu berbee este un mai din emn de stejan ‘cu mingre cintivind 2 80 ke $i manevrat de 2... 4 oameni (fig. 14.22) Berbecul actional manual poate fi utifizat doar ta infigerea pilotilor scurti din lemn. in mod obignuit, infigerea prin batere se face cu berbeci a caror ridivare si ghidare necesita instalatii_ mecanice denumite_sonete, Cele mai simple Sint sonetele din Jemn, folosite inca de constructorir din Roma antica. Lc tea cuprind un eadru in forma de A, ale&tuit din dowd grinzi or avisate ver- Licale, numite lumindri, care servese la ghidarea berbecului si # pilotului sto rigla orizontala, sub care se monteaza un scripete pentru cablul de mane- Yrave a berbecului, actionat de un troliu: cadrul este aseza pe talpi din 315grinzi orizontale si are stabilitaten asigurata printr-un sistem de contrafise in dowd plannri (fig. 14.93), In sonetele moderne se regisese camponentele caracteristice soneteloy folosite in antichitats uminare, contratige, berbec. echipament de actionare i Sonets eu efidese Hiberit et seholet dite mcs de Teun nn de hia PS hamwinsces 2 tones état yay 4 berbecului, O salutie curenta Oo vonstit Soe sumed a und nae Cavale pe senile (He. 17.24), Tar avert Stop. de macara se Tixeaziy pe TitH medul UneT cor ratige Orizontale ex tensih 4 Tuninarea aleatinta din doua peolile “meTalice Salidarizate bein distantiest ja forma de Souetele Se Terentia Ih Tuite edo berbecii_ey Lave Slot echipale: acestia pot Pesos Gisfore libera en DT dublachane: diese Ber Husil So aTaan Tae iat actianal- de au trlin eh bilemediul ant cablu, om invert ak na vipuri de Berbecul este o piesi mas prismation, de funta, care Tae poate Taree inte T RW Thal Unig de Gidepe nu Tgstger in mod non matTA spre deteriora capul pilotulyiy Sonstalers Ripate cu berbeci cu cadere Libera au avantajul dea ti sinute in Junectionare side a necesity energio doar pentrn “tice fea berheculul, Peincipalut dezac antaj i rena redusa a loviturilor eare la iroliile actionate me. : . ce Toke de obicei de 5.42.10 lovitusiimin, \eost, sonete ae iantait 8 folosese, ee ry er sonets Fontectionarea pe santier a nei sonete din grinzi de lemn ecarisat sau din levi sau adaptarea ca soneta a vmate ecdtale (excavator, dvaglina ete). deeit inchirierea si aduceren unei “onere echipate cu herbec cu abur sau cu berbec diesel, Berheai cu abur ew simpli actinne, introdusi in practicd a inesputul coe £01. folosess forla aburuiu! seq a aerului comprimat pentra ridi- Tie aii Mai gees din Otel, tao inaltine te 0.60... 1.0m, de unde cade Bae ie ee prin imtermediul unui piston, edata ronst wie freee 316cu admisia intr-o incaper turilor este de 50... 60 Berbecii cu abur aburului sau a aerului es! Fig. £1.25. Someta pe senile cu berber ew abun 2 bet bee 2 — fanaa stator ae Miecaniv si Hisal sa ea se injecteai un comb Compeimat de mai. Imp, spre pilot, si ridien mai avantajul de a fi unitati becut insusi. Freeventa re cilindric loviturifmin. dubla actiune au aparut in deceniul al treilea, Porta te Tolosita atit la ridicarea cit si la vaderen maiului. Freeventa loviturilor este mai mare, de 100... 240 loviturifmin, dar energia dh este mai redusa decit ia berbecii cu simpli actiune. Berbeci de ae fel, ectionati cu aer comprimat, aivatuit & aburului sau aeruhi. Freevenja lovi- dintr-un piston, un mai si o' nicovala jrehise Inteaun cilindea etang, se pot folosi Ia baterea sub apa a pilotilor. Generatorul de abur sint montate, de de lucru a sone sau compresorul cbicei, pe platforma i. In figura 14.25 se aratd 6 soneti pe senile echipala cu berbee eu abu. echipata Berbocii diesel sint formati dinte-wn cos cilindeu avind Ia bazi 6 pies masivi (nicovala) gi un piston cu rolul de mai La initieren baterii, maiul este ridicat In imput cadertim fui, in cilindru re se aprinde datorita caldurit aerulai Sploria peoduse forleani cilinleul in jos, viclul se reia apni automat, Berheeii diesel an ix de batere dezvoltindu-se in bers # loviturilor este, in mod abignuit, de ada liber, ustibil aclul sie ul: anitonome, ener: pe minut 4080. Dezavantajul principal al acostor pileti iL constituie faptul ea ener. con [pr Evocuare [ea aaah sioy Z For Th ra Spe ai iinare Mai AL jf adeaminn [IL sams fer-ne Citindos Lag Adpisie En{| Se evacvaré TF) srtere[k Nicovaia 5 ° c ¢ Fig. 14.26. Mrincipatete Upuri de esboet Sinica cade ast: tern lee ost octane ate ea abu en a rn fad gia dezvoltata lao lovit Si este dificil de evaluat Schematic cele 4,25, 1 4 Upuri de berbeci deserise sint yo urd a maiului variazé cu rezistent pe teren, # epusa de pilot prezentate in tigura 31eagle Pentru infigerea prin batere a Pilotilor av cunoseut er alee erabIIa me feree datorita problemelor puse ae introduceres in teren B® Piloft metalick tubutari tonrte hungi (uncori de peste 30 ™) din fundatiite piatformetor tine e Foraj marin. tn acest seop wan seratrint Perbeci ew abur capabiti sa ae moans foarte mare, de peste 1000 kN Pentru bate 2) APK & pilotilor platiormetor de forsi, Ia adincimt de ap: Nolte 1a 0 loviturd o 130 0) Previizult ew un sistem hidrawlie de proputsare tn CIreuit Inchis, controlat de ta distana. D. Exeentarea_intigerii prin hatere. Ponty, peitanea detevior’vit la hater capul pilotului de Deton armat \rebuie protejat. 0) solutie curenta consi din montarea ‘umat Capigon (tig. 14.97) aleatuit dintr-o cases metaliea in forma de I dial chem pe caput pilotudad pein interme. diul unui strat omg oes alestuit dintiou piocg (lin lemn de esenti mote dispusa cu fibrele orizontal: loviturile berbecului se apliea supra : tunel piese din lemn de eson tare, cu Tibrele dis, “recaallt He eapison: — puse vert ice) Spatiul dintre pero verticali ai ress eed te Cast Pilot se Impanenad en piala, i. D vederea infiverii, pilotii sine adusi din depozit si agezati in imediata apropiere a ampla- Ficala iy ti tendation Operate as ridieare din stiva. si qe agezare te ver. Geala in lingual luminarit poaria pumele de punere in Nsa. Tn’ Figura 44 28 coh NemPlificd principalele tee ale infigerii pilotului ewe sonet’ tip Delmag, echipatai cu un berhee Miesel: aceste faze cing urmatoarele: jo jaieaea pilotudui de fa sol eee (ul de infigere i ajutowan unui ¢ nat de lotial sonetel: A ee ali deasupea tavusului cane marcheara [neul de infigere este raft 2 naterul unei ture cw donud.y ‘ate si aserat ou O fala parslela cu ulisenie luminavii, apoi este tase SA Coboare cn vit) we uaet 3H 8A patrunda pein fveulale praprie in namin pe eanal pilstulad Sint coborite: capigonul si berbecul: ~ 84 NCU infigerea pitotutut PETRIE berbeculut diesel < Determinares conditiitoy de batere. Problema inligeii prin baton jblotulai pow fi tumuli SRE UR pilot de caracturecas 53 geometris Daweseute trebuie infipt in Pamint. te 0 ala. prescrish, prin loviturite unui berbee care vade de th ¢ seNmita inaltime. “Fiput geeutaten berbecului, inaltimea de cidere si treet it lovituritor trebuin ether determinate ineit bilotul s& fie dus Ia cota ase deteriora, iar eneraia consumata in acest Scop sa fie minima Fie un berbee de seutale eare vade de fy OF se comsuina jyn tet cai UH = p Heiltime H. Luceul mecanie CL Ohs WOM, 44) Poe bepreninta lucrul meg wie la intigerea pilotului in PAMiInE egal ew produstl dintve P Szistenta opuss de pimint ta biWunderea pilotutui si, o adineimes de infigonn, can @lectul unei lovitui. it nilotuluis 318