CAPITOLUL 12 FUNDATII DIRECTE DE SUPRAFATA 12.4. FUNDATHLE PERETILOR DIN ZIDARIE 12.4.4. FUNDATH CONTINUE DE BETON SIMPLU Fundatiile rigide din beton simplu reprezinta sistemul de fundare cel mai freevent folosit pentru peretii din zidarie (de caramida, b.e.a. ete.) In ~Normativul privind proiectarea si executarea lucriirilor de fundatii directe Ja constructii* P 10—77 sint recomandate detalii de alciituire pentru funda {tile peretilor interiori sau exteriori, la clidiri cu sau fara subsol. ‘Tipurile uzual folosite sint urmatoarele (fig. 12.1): ‘Tipul de fundajie din figura 1240 se utilizeazd atunci cind Iafimea B # fundatiei depageste eu cel mult 30 ...70 cm kifimen & a peretelui (cite 15.. 5 em de fiecare parte), iar tipurile din figurile 12.1, gic, aunci cind din caleulul terenului de fundare apare ea fiind necesard o Kitime B mai mare, Prevederea unei tipi de heton simplu, cu sau fara trepte, la partea inferinara = betom tn soclu; 3—umphutued de pamints 4 — xia Ai; F— ildewizotatte a fundatiei permite micsora litimit B rezulta din condi siipi tur’ Constructiv, Kitimea fundatiei trebuie si depigeasead litimea zidului cu cel putin 5...10 em, pentru a se putea trasa si executa ziddria: Brin = 8 + (3.10) em. (12.1) rea volumului de beton. Valorile minime ale constructive sau din condilii de executie a 271Pentru a se putea executa sapitura, se prevad urmatoarele litimi mi- 5 pentru D > 1,20 m, ‘B, rin calcul, lijimea B aun reutaler proprie @ fun- S Poon (12.2) Dar "Pe im eaaul din figura 12.1, Bai eforlurd de intindere. Pe talpa fundatiei pot fi Partea din talpd in cuprinsut se_dex) normals de compres Poarta numele de tate Pentru a determina, in cazul ¢) mxirimea lifimit act Keualia de proieetiy ester este Heuatia de mo I eouatit! Revolvind sistemul ctor dou: Bo mai 1, 0 Bifime den S12 Prone e acting, Baxi Tid. | (12.55 (Ebay Dar paimintut nu poate pretua avceplate doar ctorturi normale de compresiune. Ja contactul cu terenul, sub ineaee aren 3, a) seri conditiile de echitibru. (28) (29), (12.40). respectarea conditici Prey < 27%Normativul P.10-77 permite majorarea lui B de la 1,5 b la 2,25 6 (fig. 12.3, 6) pe urmatea. rele considerente: ca urmare a presitmilor ce se dezvolt pe talpa fundatiei sia deformatiilor teremului de fundare, exist tendinfa de rotire a tdlpii in raport ew zidul si de deschidere a vostului dintre zid si talpa. Datoritd micgorarii secjiunit de contact dintre zid si tundstie, se + Delerminatea Kifimit getive la fundatia vidutut de ealean. produce o deplasare ciitie interior a revultanted XN, Se admite a se tua accast deplasare egald A Gor cel mult 2 cu respeetares uimatoaretor conditii t — poretele sf fie eal de constructic Lt partea superioard prin placa planseului sau cen: tura plangeului saw ptin ziduei transversate dispuse a maximum 6 m = presiunea Ia contactul dintre perete si tundatic si mu depiseascci valoite admisthite pentru mate alele din care sint aledtuite cele dous corpuri 1242. FUNDATII CONTINUE DE BETON ARMAT fundatiile de betonarmat sub ziduri se utilizeazi, de obicei, la terenuri We de tasdri mari, cind exista posibilitaten aparitie’ unor deformatii neuniforme in lungul Tundatiei si a wior-soli¢itard de IneoVoiere pe care fun- datiile rigide_nu le pot prelua. Urieori, folosirea fundalier de heton armat “Ste impusd de Cerin TMITT inal{imii de constructie a fundatiei, pentru a se evita coborirea cotei de fundare sub nivelul apei subterane. La time & egala, tundatia de beton armat are o inaltime mult mai miei (fig. 12.4). 274Ale&tuirea obignuita pentru o fundatie avind for de beton armat este arataté in figura 12.5. Latimea in cazul fundatiei rigide, din conditia vedus decit fundatia rigida (2). + Fundatia elastica (1) are un_gabarit Fly. 12.3. Fundatie cont ma unei talpi continue B se determina, ca si prismatics I —beton de egatizare Pentru stabilivea inltimii Ha talp Pain tabelul 12.2 (v, pe. 272) reprodus dupa norma P de olel (un MH mais comanda vale 2 De o parte si alta a zidului se last o banchela time, pentru a permite execufia peretelui si a comp de trasare Aumdtura de vezisten{& de la baa tilpii, dispusd transversal su doles: pe baza momentului jncoveiector dal_in_secliunes incastrare J—7 din dreptul peretelui de presiunile pe tian. ~ Tn cazul inearearii centrice: b B-b (B oe =p, nla maxima dintre harele de rezistenta este ¢ fe aimare, dé 005%. fingul fiei se dispun armaturi de repart pe metru cel putin de 159% din sectiunea pe metru a ati dar _cel_ putin 396 mm reste respectarea unui raport tival PAO 77, mare conduce la a sec a ori — mai mari decit B }ie H’ > Ibem 3 rizontala de ensa eventualele erori Lo en Be conyentionali_de lalpa de la stinga sec- =F (120 le 2: peentul em, iar p itie b, avind sectiunea miiturilor de rezistenti,12.4.3. FUNDATiI CONTINUE SUB ZIDURI CU DESCARCARI PE REAZEME IZOLATE ‘ul bungie fandare se alt la andlioase a contr WF pit concentrarea inca: umnflare a arg ‘ (ig fundareape”piaintunt d elnd prin majorarea prestunilor efecive pe lalpiy obit. jor asupra Feazemelor, se conteneareazd clectul presiunit. do Fi pe teaveme [zolate: Jemente de deseiveare gringl; I~ elemeute dle desearea SStialie st —olemetite ile West: 5 avmatng: Ta Ihetonte-ega Hidroizottie 12.2. FUNDATIILE PERETILOR DIN BETON er ARMAT (DIAFRAGME) Funds Z ile structurilor eu diatragme: sint ales tuite. de regu uts-0 talpd de beton sinplu peste es ; : ; se asi mustali pentru tegdtura eu datragens a 5 ty A) ig. 127) Latimea B 5 wslfimen Hale pt de beton sine HAA oi se determina a tel ce by cota. Innate nae ——4 sub peretii din zidarie. Dimensiunile centurit trebuie 7. Fundatie continu’ sub 0 diatragma de beton armat. h sii indeplineasea conditia: © = 1 @ 276Armarea (ransversalé a venturit de beton armat se face cu ctriert avind Qiyiy > 6mm dispusi 1a 25 em. Pentru < 2, accast armfturd se determin’ prin caleul, tn vederea pre @ Aérit momentulul incovotetor dat de presiunile pe suprafata de contact centurd-talpf tn raport cu sectiunea convenfionali de ineastrare din dreplul peretelui. Armarea longitudinali @ centurilor se face eu bare avind Qi de minimum 6 em? dar cel putin 2% din secfiunea centurii 42.3, FUNDATII IZOLATE SUB STILPI Ge 423.4. FUNDATII IZOLATE SUB STILPI MONOLITI 10 mmsiseetiunea total’ a, Fundatii rigide. Aceste fundatii sint ale&tuite dintr-un bloc, de beton simplu gi un cuzinet din beton armat avind rolul de transmitere a éforturilor de la stilp, aleatuit dintr-un material cu rezisten{& mare (beton armat), la plocul de beton simplu, avind o rezistenta mult mai mica (fig. 12.8). Etapele proiectarii unei fundatii cu bloc de beton simplu si cuzinet de beton armat sint prezentate in continuare. J) Determinarea dimensiunilor in plan ale fundatici, pe baza ealeululut terenulur de fundare. La predimensionare se cere respectarea conditiei: Peon ~ Ynwe De (12.12) in care P este inc&rcarea normala transmisa de structura la nivelul terenului. 1 se pot lua 20 kN/m®, Propunindu-se valoarea raportului 2 , Pentru, din relatia (12.12) se determina lajimea B a fundatiei. 2) Determinarea dimenstunilor cu- cinetului. Litimea > a cuzinetului rezulta din respectarea rapoartelor recomandate in Normativul P.10-77: b = 099-- 0,65, dact blocul de beton simplu are o singurd treapta: b . Fm MD 0,50, davai blocul ave doud sau trei trepte. Fig. 12.8. Fundajie izolatt rigidit: Aceste rapoarte au fost stabilite 4 2n’armaty ? Vabmdiae de anurans printr-un calcul tehnico-economic (0 ltime mare a cuzinetului permite micgorarea inaltimii MH a blocului de beton simplu, dar conduce la un consum sporit de armatura in cuzinet). Inaltimea /# a cuzinetului trebuie s& indeplineased condiliile: ho2 oh tg8=— >; + 30,25; A> 30 em. 1° 3" ob 277Adoptind tg @ = 4 1 nu mai esie necesara verificarea cuzinetului la forja t&ietoare. 3) Armarea cuzinetului. Cuzinetul_se_armeazd cu_o pl ftuita bare cu B,,;, = 8mm, la distante de 20 em ; procen “pe Tieeare directie, raportat la sectiunea bly, U 005% Se considert nata de jos insu: netul ca o placa actio- volta la contaetul cuzinet-blog/ p baza carora se determin sectiunile de ar: mare pe cele doud directii, se face cu urma- toarea metoda aproximativa (fig, 12.9): din colturile bazei stilpului se duc drepte ineli- 7H lym 19 6 nate la 45°, prin care cuzinetul se imparte Fig. 12.9. Determinarea momentelor in patru console trapezoidale. Ineovoietoare in ewzinet Momentul incovoietor pe directia x— este dat de presiunile ce se dezvollé pe su- prafata consolei 1—2—10—6 —5—9, in raport. eu sectiunea conventionala de incastrare, 13—J—2—I4. Momentul incovoietor pe directia y—y este dat de presiunile ce se dezvolta pe suprafata consolei 2—3—11—70, in raport eu sectiunea conventionala de incastrare 15—2—3—16, Daca in unele ipoteze de incareare apar eforturi de intindere intre cuzinet si blocul de beton simplu, se prevad arméituri de ancorare a euzinetului in bloc, capabile si preia intreaga forti de intindere. 4) Deternunarea indljimit Ha bloculut de beton simplu. Pentru aveasts determinare se respecta valorile tg date in normativ in functie de presiu nea pe teren si de marea betonului (aceleasi ca in eazul fundatiilor rigide sub pereti din ziddvie). Inattimen H se obtine din relatia: H tga = La blocurile cu o singura treapta: H > 40 em. La blocul cu dowd sau mai multe trepte, indltimile Hy, Hy... ale fiecarei trepte se iau de cel putin 30 em. b, Pundatii elastice (talpa de beton armat). Fundatia de forma pris. matted (tig. 12.10) se utilizeaza atunci cind aria bazei este mai mica de 1,0!) m2, in celelalte cazuri se utilizeaza fundatia cu forma de odelise (lig. 1211) Elapele proiectarii fundatici elastice sint urmatoarele: — stabilirea dimensiunilor in plan (B si L) ale fundatiei se face cx in cazul fundatici rigide, pe baza relaties (12.12). propunindu-se raportul —determinarea inaltimii H a talpii, Se cere respectarea valorilor rapoartelor -— (aceleasi ca in cazul fundalitlor de heton armat sub pereti din zidarie, din tabelul 12.2) 278 esiuiite pce se dez~ , - oa Stabilirea momentelor incovoietoare pe . t Reo:H sere di — recomandé 5 Pentru reducerea consumului de armatu 1 4 = 0,25..0,88; H 50 em; HW =(> ae on — armarea talpii de beton armat se face, la fel ca in cazul cuzinetului, cuo plasé din bare drepte dispuse lao distant de maximum 25 em} procentul niinim de armare pe fiecare directie, raportat la sectiunea Bh, se ia 0,05%. Fig. 12.10. Fundatie izolata Fig. 12.11, Pundatie izolatt elas: elastics, prismatic’: tied sub forma de obelise seofiune de poansonare. Armitura de rezistenta pe fiecare directie se dimensioneazd pe bar momentelor incovoietoare caleulate cu acelasi provedeu ca in cazul cuzine- tului_de beton armat. In anexa [1 sint reproduse, dupa normativul P.10—77, formulele iabelele de calcul ale momentelor incovoietoare pentru fundatii elastice si cuzineti de form& pitrati sau dreptunghiulars. In cazul fundatiei patrate, armaturile necesare preludrii eforturilor din incovoiere se distribuie uniform pe latura respectiva a hazei fundatiei (fig. 1212.0). v Fig. 12.12, Schema pentru caleulul momentelor incovoietoare si ‘pentru dispunerea arméturilor pe talpa fundatiei elastice.Tig. 1 280 2 8azul tundatiog dveptunghiulare (fig. 12.12.4). ~ armatura pe ditectia x7 (marea a, fig, 19! 1) se distribuie uniforn, pe latuy A (I~6 ) ag bazej tundatiei; "a Pe directia y_- ¥ (marca b, tig. 19.4 Dezei tundation, ear ©! stilpului (79— 77; ; revede o armaturg Se prevede o arma re De fiecave di Unei veritican; rei minime pentew 71. a ei nel $i ai alton cons. wseare, Hy > 15" en oe bp. Fundatie tip pan SUID pret brieat 121% Fundati; Up pahar diterite’ atesttin Fabrica FE akan eu gig res sina tart § O68 heton Sint 3 P PFefanieats 4 peon monotiit— la stilpii cladirilor civile si ai halelor fara poduri rulante, 7, > 20 em; — la stilpii halelor industriale cu poduri rulante: H, > 25 em. La fundatiile rigide, cu cuzinet si bloc, la care cuzinetul este de tip pahar (fig. 12.14,q), la verificarea la str&pungere se fine seama si de aportal blocului de beton simplu, a cirui indljime se include in H,. La fundatiile tip pahar alc&tuite dintr-un guler prefabricat incastrat intr-o talp& monolita (fig.12.14,b), HH, se masoaré de la baza gulerului. Inaltimea H, a paharului se determin& din conditia asiguririi lungimii necesare de ancorare a armaturilor longitudinale ale stilpului. Valovile minime recomandate pentru H, sint —la stilpii cu inima plint, W, > 12a (a >), a gi b Tiind laturile stilpului; — la stilpii cu goluri ai halelor indu cadelor, H, > H,/LL, unde H,, este inaltimea liber a stilpului superioaré a paharului pini la baza riglei acoperigului; — la constructiile etajate eu stilpi prefabricati_dintr-o singurd bucat& pe mai multe niyeluri, HW, $50 cn Dimensiunile in plan orizontal ale peretilor paharului si armaturile in pereti se stabilesc pe haza verificarii la presiunile laterale produse de soli- citivile Af si 7. Grosimile minime recomandate sint: , > 25 em la pahare turnate monolit si 5, > 13 em la pahare prefabricate Falpa fundatiei se verifica la incovoiere sub actiunea presiunilor tere- nului, la fel ea in cazul tundatiilor stilpilor monoliti. Verificarea se face in sectiunea de la marginea stilpului, considerind drept inaltime a. sec- fiunii de incastrare inillimea total I, = H, + H,, si in sectiunea de la marginea paharului, cu iniltimea de calcul Hy, Se recomanda ea inal- limea H, st fie astfel aleasi incit armalura de la baza Lalpii si fie dimensio- hata de verificarea in secliunea de lamarginea stilpului respectindu-se totodati condita: Hy = HL, 210 em. Procentul minim avmare_Jabaza talpii esfe0,19% in raporl cugec}iuneads la marginen pahacului $19,025% in rapoet eu sect anarginea stilpului. - la revizuirea prevederilor din normativul P.10—77 referitoare la 1 alvituirea gi verifi itutul de Constructii la intoemirea proiecte- riale eu poduri rulante si ai esta- de la fata Pin fundatii-pahar, este recomandabil si se utilizeze pent carea avestor Tundatii metodologia elaborata de In Bucuresti si LP.C.T. si utilizata in eadrul LP.C’] har-tip. 1233. FUNDATII IZOLATE SUB STLPI SUPUSI LA SOLICITARI EXCENTRICE ici. tpoteza siuni se cake Admilind, ca si in ewaul eclorlalte Lipuri de fundalii diveete esaminate pins distiibutiel Hiniare a pre culeaz finind scam da — Pentru exceutricitate peo singurd directie (lig, 124 unilor pe Galpa, ordonatele «xtreme aly diagrantel de pi excentricitatea este pe o singurd direetie sau pe douti directii rerulti be M Pmax =“ ts = (2.13) me A Pro SA Peon 10 ML tsebuie ini 3-0ATO a4 eh 1 Tai, Exeentretate pe sing aleete Excentretate pe dova dette Fig. 12 ‘pe dows rei (fig. 12.10) rem (4 = Petra exeenticitate Myt BL Se cer respette conaitie: ae < 15 Prone M0 sraparen fundamentals Pac © 18 Power 2 groparen special. ropaeea fundamental tebuie SH se itueze Sater tnburclaeeoet, deficit prin conde: ex <5 69 < 3 ¢ ezltata Inchririlor din itor din grup speak, excentitaie manine tree pit fendate st se esting cel pol pid dept fonda dreptonghilard se urbrsterespectarea con 1 entra ezultenta Inet imitate ie eetiunea activ 4 traf de greuate a acest ‘ca rezultanta sf se situeze in interioral eipset avind semickcle 2 gt is a) can] ticitbibeexcensie tnd produch rotiea fundafi Petra mitarea fetal sa tora se pot fos diferite meta, ‘ack omental M este proven dn sonitar pe tap fundaie prin dezsxaren st Tait (ig. 1247, 2) Reducind Inert lr permanente, se obline uniformizarea Fey fat de axa fonda, cu valoarea excl ‘de central api se obtine MaM-Nve=o . 282cit din tnchclettemparare, ke poate reuse la @ devacane ‘se Magra TCE GFUONaTC™ Pay 1 Pain Sates, dat apar la moet NM ta basa silat tg. 12.17, 6, (1210) fay [ees] 7. Metoda entra tinvteea Fig. 12:18, Fondatin st W oletdiorexcentice lat de eee, 49) ind etlonesté momento M la bata apa (0g, 12.17, BA aclionenh momentot Ma baza spat M=- 2.47) © static paroles presntd funda era spits supus net fe calean (lg. 12.18, a care excem: 4 de cea a Lili fandatir determing um moment ae fh M = N-ed ume a i a Tolle Xuilormizarea_preiunilor_pe taps fondafiel de eatcan, se obline rin egarea se tandatis Ap de pe Het see barb ie 12 rad de etn rem paticip Th anexa II sint date de rm all ssupra moduli de ealelAria Rezulta 3 oe apeaului este: te uatii cu 3 necunoscute: Feipiede baton arnial sub un Paminturi_compresihil grindaé contin tasirilor inega sirului de stil Ua est le. Fi “}, care impiedica ov, 1b folosese |, infrastruc: cluarea solicitiay a gi de prezentg atia unui zid’ a a0 forma Ti Pit Peal ante in fn plan. coordona (12.28) (12.295 a fundarea pe turii, printe-o ilor datorat in apropierea le calcan, ga- area necesard ndatic ew forma plan carAledtuirea constructivé a talpilor este cea a unor_grinzi de beton armat in fonfnt-dT-favouree, Pu Placa Ta partea dejo (ig 1223). Pear pred mensionare se vor respecta regulile prezentate in continuare (fig. 12.24,a). Seales marcile de betoane: B 25, pentru betonul de egalizare si B 150 pentru talpa = ~~ a lizarea fundatiei continue sub stilpi (1) Fig, 12.28. Fundatie continud impusi de prezenga fundatici existente (2) sub stilpi. Fig. Conditiile care trebuie i 30m; hi = 15 em: 0) em (bo fiind lature stilpului). La inaltimi mici ale talpii H = A (tig. 12.24,0). Pentru procentul minim de armare, se respectd prevederile eunoseute de Ia armarea grinzilor de_beton_armat. 1242. METODE SIMPLIFICATE PENTRU CALCULUL TALPILOR CONTINUE SUB STILPI in sens longitudinal, talpile continue sub stilpi_lucreaz’_pe_o_directie ca gringi intkreate astfel: de sus in jos cu forfele din stilpi, admise a fi con- centrate si de jos in junile reactive ale pamintului.conventionala “ tovat presiunilor distribuite in so Part Re BZEME tise. Obiect gramej Pcsiunilor reactive ate Bh Be aceasta bara solicita. rilor — momente 51 forte Wiietoare Care S¢ dezvolta in ditering eclinny, Melodete pentru calcula) Lalpilor continue p rupate in dou ates qietede simplificate, care “Mu iay i He cConluceay fundabio-simtenan eet “e-care jaw in considerare Conlucrarea intro fundati F Simpliticate pornese de laod si teen, Magram’ cunoscula 4 Presiunitoy Lali. De regula. < Acetic ipoteze dist pe_laly Pla ip talp ributie: liniare 9 presiunitor pe rezultatil prin apticareh relatiel: ee grinct’ continue oy reas rind t Continua % id aZen el fontinua pe cole Hie $e asimileani Upilow (fig. 12.95) "S € fixe in dn 4 grind, azeme cu metodele eunoseute ale stating Struchiilor Obtinindyoee rewtionite Ry oe reazeme, momentele pe oe si in cimp ete. POL Ti accepiabite in lent’ 1 Cee inte inesy Pn Si veaCtinnile calculate ile cunos- gcc meat diferentote sint %). 4 6 constituie utilizarea une} asrame de presinn; in rept, ale cael op obtin impacting medrearea din stilp ta Supratata atimonts & Uilpii (tig, 19 astfel: Weleda erinzit continue stat filpy tlte-se diagrama de din stilpr sind ceale reac} inat este, porn entra Sse 5 ter- ea din stinga, agrama de ealitaie, Tacaretiile die Stilpi sint dito. erdonata diagramei de momento este diteritqde zero la extremitatea din dreapta (A, # 0). Se construieste 0 noud linie de inchidere, astfel incit M, = 0, iar ordonatele pe reazeme gi in cimp ale diagramei de momente se raporteaza la noua linie de inchidere (fig. 12.27). Procedeul echivaleazé cu a admite of grinda continud are reazeme tasabile. 4 trot Fig. 12.24 Disara winzit continue in Urepte, Gu Feazeme—Lasabile, — fh . oe 1243_CALCULUL TALPILOR CONTINUE CA GRINZI PE MEDIU ELASTIC de presiuni Metodele de calcul ale talpilor continue sub stilpi care iau in considerare conlucrarea intre ute in Titeratura tely suaie sh teren bp denuniren de meade pen eleutl si Fie 0 talpa continua actionata de un sir de forfe concentrate (ig. 12.28). La contactul cu lerenul se deavolté presiunile p(x) 4 eiror diagram, necunoscuté, urmeaz a se stabili prin caleul Presiunile p(x) determina delormatit ale terenului. Totodatii, sub actiunea incircdtitor esterionte sia presiunilor de contact pa), grinda se incovoaie, Conditia de continuitate core igeata grinzii sf Jie egal cu tasarea teremut re se dilerentiaza metodele Care jaw in considerate c Gt in orice punet al suprafeted de contact Principalul criteriu dup: inte lundatie si teren il constituie modell adoptad pentru leren si, ink de delerminare a detormatiilor terenulsi. Din acest punet de vedere, se degsebese dowd cate Horit de _metode: — metode care considerii terepul Winkler pentru Loren metode-care considera Lerenul ea wn mediu clastic contiguu (modelul semispatiuilui elas: lic_puatra_t - a, Caleutul grinzitor pe mediu elastic eu tatosires it baza metodei propusd in anul 1869 de W ic si tasarea 7 a acelul punet turd eu 2 nvodut aun media clastic diseret, aleituit din resnarte inde- modelului_W Ter 6 constituie relaia lintard dintre ler penteu teren. Ipo- era eae presivnea p aplieats Inte-un punet al med Cre kan (2.40) iu case Kewste-tn-faetor-de proportionalitale deaumtit coclicient de pat, exprimat in daXvem* sau kNinv Fig. 12.28, Talpi continua. Se considera, de asemenea, ed Lasarea intt-tin punet depinde numa cilatd ty acel punct, find independefta de Presiuinea exereitae TW AN pi dlijeari Trecarea intre fundajie gi terens em onEchivalentel fizie al acestor ipoteze este urmétorul: (erenul de fundare este asimilat un_mediu discret, aledtuit dintr-o infinilate de _resoarte independente (fig. 12.29). Modclul Winkler pentru_tosen reprevintit o_exidentd aproximare a realitati. Fotosirea acestui model conduce la conclusia eh qeformatiile terenului duce mumai_in limitele suprafe{ci inedreate, far a se extinde siin-atara_acestor limite, conelurie infirmata de abser~ mentale. Pede alt& parte, pentru P Tncdreiri uniform repar- ea pe talp ar fi uniform re- N &, lar tasarea ar fi egaki in orice “FF + ¥ punct, indferent de rigiditatea grinzii, tapt manaians de asemenea infirmat de realitate. Ii eiada Mediu discret acestor neconcordane, metodele bazate pe Fig. 12.29, Modelul Winkler pentruteren, — modelul Winkler sint pe larg _utilizate, w: ales la LAlpiie a tundatie Mexibile, deoateve permit determinarca eu sulicient& precizie a solicitarilor (momente si forte tilictoare) in {8ipi, iar ealeulele necesare sint mull mai simple decit in cazul metodelor bazale pe miode- ut semispatiulut elastic In anexa TI se prezinta eiteva solufii ob{inute prin utilizarea ta ealeulul grinzilor pe media elastic a modelului: Winkler pentru teren. pentru Coren a modelului semispagiulud Boussinesg (11.37) b. Caleulul grinzilor pe mediu elastic cu folosir laste, Pentru ealeulul deformatiilor terenului se pomeste de Ia weare_g (2) repai it gir We Jorle concentrate Py. Rte lor (231) © rdatie de tipul (12.31) este folosita $1 pentia caleulel delormaliilor terenului produse de presiunea de contact pC) 2 = a a wee Tait lT R 30, Asimilarea diagramei de incireare dups o lege oareeare cu 0 sticcesiune de tore necunoseute. creep. epee eee a Fig. 12.81. Metoda Jemocikin. Fig. O-metoda de calcul eunoseuta, bazata pe modell semi de BON. Fe dirgemMpresinnitor-de Jemocikin, in irepte, fie e_corespimzindici o fort ne Nillfi considerata ca reactiunea inte-wy rigid. Cu cit lajimea treptelor este mai mici, deci Ceca MERITOLOS portale nal ane-dagenma in topes apropiatt de dadeama sa Mites dome senattaect aim inlocutrea-eontactulst continu dintre fondaie teen printgostact tru Aan HAT We puncte praeiate pr panda Wea Tabi (ig. 12.31, 0. @ — $24.4, TALPL CONTINUE PE DOUA DIRECTiI (TALF1 INCRUCISATE) Talpile continue pe doua directii sav talpile Incrucigate (fig. 12.32) se utili [+ yeazi Ja Tundarea_pe_paminturi_ foarte Tat ewshote.— comprestbles Degwattana Seat pitt pe Ambele directii asigura nu numai o suprafala de rezemare sporiti, deci o presiune pe talpa mai redusa, ci si o_ mal puternica F constructiei la nivelul infrastructurii, rigidizave care se uimareple or de cite ori exist riscul unor tasiri relative mari. Metodele de caicul aplicate pentru taipile continue pe o directie pot fi adaptate si pentru calculal tilpilor incrucigate. Th_anexa TT se_preainta o_ metoda de calcul cu luarea Jerare_a_con i fundat cave terenul este substituil, printr-un mediu tip Winkle @® 9/125. RADIERE 12.5.1, DOMENII DE UTILIZARE St ALCATUIREA CONSTRUCTIVA A RADIERELOR: Radierele sint fundatii care se exlind pe inbreaga, (ructie sau den tronson de constructie. Radierul este aicituit. si indeplineste Funetia unui plangew inedreal de sus in jos cu Torkele « rate ditt Stitpisau. dist ribuite din zidurile portante si de Joe fit sus, cu presiunile reactive mintului distribuite pe suprafata de contact dintre’ Tamtatie gi leren, La constructii_inalle (de tipst cogurilor de fum, silozurilor de cereale, clidivilor social-administrative cu numir foarte mare de etaje, turnur pentru antene T.\. ete.}, la care incdrearea pe metru patrat la nivelul cotei de fundare este foarte apropiaia ca marime de presiunea conventionala sau de presiunea acceptabild stabilit? pe baza calculului terenului de fundare, wilizarea_radierului_este_impusi.. obligatoriu, si in_cazul construction eu subsol, rezervoarelor fundare se afla sub nivelul plnzer Mmei-cure etanse. Dintro Toate Tipurile de fundatii directe, turd data, cea mai mare suprata ansmitere Ja Leren @ incarcdrilor s implicit, cea mat presiune pe talpa fundatiel. Radierele sint late” nsiderare la furidarea pe pariitituri foarte compresibile, mai_ales in unei_stralificatii_neuniforme. Fie o stvatiticatie _neomogend, “earaeter prin prezen{a,unor “de paint moale (fig. 12.33). Enele dintre ace _pot {1 inlerceptate din plin de zona activa dezyollata sub fundatiile continue, “producind tasiiri inegale"impoetante (fig. 12.33.a). In cazul fundarii_pe radier (fig. 12.230), zona activa are_dimensiuni Tal Marl s1_este posibit si ineluda foate Tentilele. Dar, chiar suprafala ocupata de ea iar tehnologia de-exploatare reve jeru]asivurd. pentru o struc- 289daci tasarea in valoare absoluty iimare, efectul nefacorabil al Tentllese “anutenet-reeiproc. In naga dal sagen poate evita pr Unox tasiri-inegale mari oT 1233. Comparatie intre tundatiite eon fundatia pe radier general fonts tunlaties 2——radier: 3-—honttt smog 4 tnovars Steal are 0280) wéntra anal ill Memes efit 2p peatre Hundalia he satis nlinue sub stitpé si constructi e. 12.34) Be a radierelor ge ca-urmare rime decit cel la care sint ponente ale radierelor (p Ina tegdsese tipurile cunoscute de lange _( @ solicitarilor mari, care sint de Supuse planseele, si dimensiunile Hiei, grinzi) sint mult mai mari alt ordin de ma elementelor com moduri de aledtuir iesuhi: 2901252. METODE SIMPLIFICATE PENTRU_CALCULUL LOR Ca in_considerare_¢ {In eazul talpilor continue, metodele cate, pentru caleulul radierelor mw ia feet rigid. iar diagrama de presitnt pe talpi se admite a avea {EM punct de coordonate (1, y, presunea-reactivd psa eaten {Eun Dunct de coordonate ( Ly © varialie lintara (ig 1 Jeazd_cu_exprosia:, 1 cardonaté “Cer, ey) Tntuuctt petalpa radicrului se admit. “7 forturi_de_compresiine, ace expresie este ila sind piiiictil de “coordonaie ( siseste in interioral. simbureh Pentru” caaimte ~esecitricititilor mai miati slat deduse aite formule, lind cunoseute diagtama_presiu- HIE date de struc Hla solettirte folate in orice sectiune a rasierului. ps tiecare din cele Goud die Feelll, Astfel, momentul incovoictor in seetiunea 1 be diteetia 1, va fi_egal_cu-suma mo mentelor da wedrile din stilpi, la. stings. seetiunti- Hanta presimnilor reactive si de i considerate. Tiate cw seuinel oie. Este ins nedetetuinati distributia momenta asel caleulat in euprinsut seetiunil considerate. Se recus ds analogia Wintretudier ¥ plelle pe dou direct. ince i sien asemenea proceden simpliticat il coustitute. imparting La pracedee simplitieate, Heim SUPE ma Pepenticulare, considerate ca gringi independente static determinate ind de ai (presiunile reactive Ciinoseute, incdredtite iy stilpi cunoseute). Peptru oa Jatime 6, de_eehilibru (rezuttant Susie t, detayatd, din radivr,. este foarte posibil sa ut tie indepiini Hor maetive alerente si a Inedredrilor din sUilpi sf nu voinciday 4 conlucrarea intte arineile~ adiacente, De acvea, se Heomand®, adoptares_in caleul a anor eoeticienti acopetitori pentru caleul covoietos rului Ja siripungere in dreptul stilp or <_alinel cin se_utifiveard acest procedeat: totodatd. este nexus \eriticaren tadie= 125.3, CALCULUL RADIERELOR CA. PLACI PE MEDIU ELasTic ‘pile continue, radierete pot fi eateutate eu Iuarea in eonsiderare i liunih siteren Si in acest a oltat metode de eatew ea oat He modelal Winkler, tle modell semispaiulatsaste. I auesa Il oe prota e metod i We zea pentew Pentew caleuloi plieilor pe medi castivs wtiizate Wa proivetirea radiet dor generale124. FUNDATH nn. 4254, RADIERE GENERALE SITUATE SUB NIVELUL APEI SUBTERANE Apar doa’ a) La veriti vindu-se din inci situatit distinete, in fanetie de caleulul ce urmenrt ase stectia (He 12.36) si e talpa se fine seama de efvetul de subprestune a, ape 66° a slocuit de construclic anil Solamalul de api (2.38) unde (este xolumul_constructici_atlat suh_niselul_apel Fig. 126, Radier sub nivel apel subtenine stare de t pack Lo < usatunes per <0 51 constiuctia tinde si fe eidicala sat ada si pe contr at subsolelui ineral asocial ew peretit sii structuri plutir: apeie Radiol aren subpresiunii: pray greutatea. intr fag stabi resunl psec sate Sei pre deienninat considerate ati pms te punvatoare_coloanei JJ depo