CAPITOLUL 16 TMBUNATATIREA PAMINTURILOR In cazul in care calculul terenului de tundare (verificarea la starea limita de deformatie sau la starea limita de capacitate portanta) arata c& fundare ilirecta, de suprafata, pe un anumit strat nu est posibilé, este obligatoriu se examineze oportunitatea imbunatatirii proprietatilor pamintuiui din ul respectiv, astfel incit sit indeplineasca vonditille whut ton bun de [undare. Fundavea directa pe pamint imbunatatit urmenza ace compara, lin punct de vedere tehnico-economic, ou diferite solut it de Tundave de adin: cime, La lucrarile la care piimintul este folosit ca material (rambleu de cate fevata si drumuri, diguri, baraje ete.), punerea in opera in corpul lucravii x Pamintului adus din carieré implica in mod necesar imbunatativen calves til avestuia, Principalele modifieari eare se urmavese prin aplicarea ditevitelor pro- vedee de imbunatatire a priminturilor sint: reduceren compresibiliiatiis “ipararen rezistentel Ta forlecare: micsorarea permeabilitatii: eliminaren sone sibilitatii Ta umezire, veducetea potentialului de cont aclie-umflare, mirgo= rarea gelivilatii ete Metoda de imbunatatiee se alege in functie de natura pamintului gi tis tmodificarea mmarita a avestuia, de grosimea stvatului de pernint supus shundtalivli, de materialele si utilajele disponibile. ete, Splicares unor procedes de imbunétalire a piminturilor are ea rezultat aforman de natura cantitativd, prin moditicnrea doav a raposiuriioe inte lavele componente ale pamintulii (cresle ponderen laced solided | neta wagul “olor mak multe dintre metoele de vompactare, de suprafatis sats in adin- “ime. a piminturiter, Aplicarea allor procedes conducw i_mualilieael vin att cantitative cit si cafetutive, prin schimbari in structural intima a pamintului sau formaea de noi componenti ai structurii: este earul proc deslor bazate pe: amestecarea paminturilor cu diferite maleviale, injectarea 1p pamint a unor substante, tolosirea de agenti termied ete Dupa natura proceselor pe care Je implica. metodele de imbunatatire # pamintulai se pot clasifiea in: metode lizice (mevanive, termice eleetrice) metode chimice (injectarea de substante chimice sauamestecul ey substante himice), metode fizico-chimice, metode biologice. metode hiochints « ete \vind in vedere importanta hotiritoare a aplicitii corecte a tehnolo- aint pentiu succesul oviedvei trataici a pamintulai, in cele ce urmeara oo ir examina cele mai raspindite metode de imbundtalire a pimintinilor, srupate dupa cviteriul tehnologiei folosite, in patru categorii: vompartarea pee ee He: Stabilizaves paminturilor: injectarea paminturitor si ncilorg tratarea termica a paminturilor, 38416.1. COMPACTAREA PAMINTURILOR @ 4644, BAZELE FIZICE ALE COMPACTARI PAMINTURILOR Prin compactare se injelege indesarea pe cale mecanic’, avind ca rezultat micgorarea volumului de goluri, In piiminturi necoezive aceasta indesare se realizeazi prin reorientarea particulelor, care se produce prin invingerea frecdrii dintre ele si, in mai mic& misuri, prin striviri locale la punctele de contact. In p&minturi coezive, indesarea se produce prin ruperea leg’i- turilor dintre particule, urmata de reorientare precum si de incovoierea si distorsiunea particulelor si a stratelor de apa legat care le inconjoara. _ Volumul de goluri se reduce pe seama porilor neocupati de api, Dac pimintul ar fi saturat si ar lucra ea un sistem inchis, adic far posibilitatea de indepiirtare a apei, compactarea nu ar fi posibils. Starea de saturare reprezinta deci limita teoreticd pentru compactarea unui pimint, indiferent de umiditatea lui initiala. Relafia fnire umiditate si indesare. Umiditatea optima’ de compactare. Energia necesari pentru indesarea pamintului reclama un elort de compactare pe care-l furnizeazi dispozitivul sau instalajia de compactare. Eficacitatea procesului depinde de natura pimintului supus eompactarii si de umiditatea acestuia. Influenja umiditafii este pust in eviden{a prin inceredri in dispozitivul de laborator Proctor (v. anexa I), Rezultatele se exprima intr-un grafic, juind umiditatea w% pe axa absciselor gi yg pe axa coordonatelor. Curba obtinuta (v. fig. 1.16) pune in eviden}a o anumita umiditate la care, pentru un efort de compaetare dat, se objine o greutate volumicé In stare uscaté marimi yay, Aceast& umiditate poarti numele de umiditate optima de compactare Wy. CX CIb Yanae este mai mare, cu atit este mai mick pore- zitatea, indiferent de umiditate. aed se supun clort de compactare, se oblin curbe aseminitoare celel din figura 1.36, care pun tn evident’ Aalori diferite ale Hit édyay $1 ale hit type (Lig. 16.1). Dup& cum se constat, cu cit cfortul de Wii mai multe seturi de probe din acelasi piimint, fieeare cu alt compactare este mat mare, cu ail -Yayae este mai mare si Wope mai mle. Dack pentru un acclast efort de compactarc se efectucazii Incercarea Proctor cu diferite pfminturi sau amestecuri de piminturi, se obtin eurbe (@, ya) diferite (fig. 16.2). Rerult’ ck influcnie wmidilS4ii asupra geadului de compactare este diferit& 1a diferite piiminturl. Astiel, ii este mull mai redus in cazul unui nisip dectt in cel al unci argite rgila. De accea, pe santicr, controlul umiditatii ta wii rebuie si fie cu atit mai riguros cu cit paminturile contin un Wi fine (fractiune arg i Proctor standardizate fectul moditic estee de nisip, piettis sia paiminturile supuse comp: procent mai mare de pa Pentru dileritele ince e preseria valori diferite ale lucrulut me lajele de compac sanie specific de compactare, apropiate re, In acest moi, rezultatele din laborator pot fi transpuse pe teren. 1 inccrearea Proctor 6 (normal) la care Tuerul mecanic specific de compactare 1 = B dadjem*, iypy este de 20... 26% la argile grase, de 15... 18% la praturi, de 8 ... 11% Ta nisipurt si de 4.8% la pictriguri, O reguld empiried stabileste e& la pimtnturile eoczive umidt- tatea oplimi de compactare este cu 1..3% mal mare decit limita inferioard de plasticitate (opr Ye = WP % + 1 3)% luerutile meeanice specifice dezvoltate de uti- 385Fig. 16.1. Relatia w— ya pentre dife- Fig. 16.2. Relatia w—yg pentru diferite rite lucturi_mecanice de compactate. paminturi: 1—amestec nisip, pietris si argila; ¢— ni~ sip, pratos: 3—nisip; ¢—aratld ; §-—curba pimintnlus saturat avind ye = 27 Nine 161.2. COMPACTAREA DE SUPRAFATA LA LUCRARI Dz PAMINT Realizarea unei lucrari de pimint in umplutur& reprezinté un proces complex, ale c&rui faze principale sint —alegerea materialuiui de umplutura; — excavarea gi transportul materialului de umplutur& — asternerea materialului pe suprafata amplasamentului; compactarea_materialului: —controlul calitatii compactarti Materialul de umpluturé se alege dintre piminturile aflate in zona, pe baza unor studi de toren gi laborator care trebuie s& permita o compa- atie intre diferitele cariere posibile. Criteriile eare sint avuie in vedere la alegerea materialului sint: posibititatile de compactare cu utilajele terasiere existente: indesarea maxima care se poate obfine prin compactare; carai teristicile de drenare; caracteristirile de deformabilitate si de rezistenta dupa punerea in opera ete, Excavarea pimintulai din cariera se realizeazi, de regula, cv mijloace meeanizate: excavatoare, dragline, serepere etc. Materialul este transportat din carieré la locul de puncre jn opera cu autobasculante, eu benzi trans- portoare sau, mai rar, pe calea feraté, La alegerea sistemului de transport lrebuie si se find seama de specificul luc ‘Astfel, banda transportoare nu este indicat atunci ind sint de transportat simultan mai multe ma- teriale diferite. Daca materialele din diferite surse trebuie amestecate la punerea in oper’, transportul cu mijloace auto este mai indicat, proportiile pulind fi stabilite in functie de numarul de autobasculante cu care se execula transportul. \sternerea materialului pe suprafata amplasamentului depinde de mij- locul Gu care s-a facut transportul. De obicei se formeazai depozite tempo- rare, din care materialul este impristial cu buldozere sau screpere, Dack materialul este prea umed (w > w,,,) este [irdmitat si lasat si-si piarda umiditatea prin evaporare. Férimifarea este necesara si daci materialul contine bulgari prea mari pentru a putea fi compactat. Daca pamintul este 386prea uscat (” <:), Cantitatea necesaré de api, finind cont si de eva- porare, se adauga cu o instalajie de irigare prin aspersiune. Compactarea materialului de umplutur& constituie etapa cea mai im- portant a lucririi de pamint. Alegerea mijlocului de compactare si eficien}a acestuia depind de natura pimintului pus in opera. Astfel, in piminturi necoezive, la care compactarea se realizeazi in principal pe seama reorien- tari particulelor, presiunea statick nu este foarte eficace, intrucit particulele se impineazi una de cealalt& si se opun deformarii, Vibratiile, socurile pot reduce acest efect de impinare si deci ajuté la compactare. In paminturi coezive, reorientarea gi distorsiunea particulelor si a inve ligurilor de apa legata se obtin prin aplicarea unei forte care trebuie si fie suficient de mare pentru a invinge legaturile dintre particule. In acest caz, vibrajiile si socurile sint ineficiente, deoarece efectul dinamic sporeste coe- ziunea pimintului. Pentru a objine 0 eficienfa maxima, forta de compactare trebuie si fie suficient de mare pentru a distorsiona particulele sia le deplasa una fafa de cealaltd, dar fari a atinge marimea care si produc forfecarea pimintului. In paminturile necoezive rezistenfa este mare atunci cind post pilitatile de deformare laterale sint limitate. De aici rezult& necesitatea apl c&rii fortei de compactare pe o arie cit mai mare. In piminturi coezive, re- zistenta depinde de porozitate si de umiditate gi este practic independent de posibilititile de deformare laterali. Concluziile practice care se desprind din aceste consideratii sint: in paminturi necoezive (pietrisuri, nisipuri), pentru o compactare eficienta sint necesare 0 fort moderata cu suprafata de aplicare mare sau vibratii si soouri; in paminturile argiloase gi prafoase, compactarea efi¢ienta necesita presiuni mai mari pentru pamintul uscat decit pentru cel umed, suprafata pe care se aplici efortul de compactare nefiind semnificativa. rsitate de utilaje pentru compactarea umplututilor. Cele mai simple nd citeva elt nu se ESISt o mare di si cele mai vechi totodata sint maiurile manuale, din lemn, metal sau piatri, cinta Kilograme, Efortul de compactare pe care accstea il dezvolti este atit de redus, poate asigura decit compactarea in straturi de 2,5...5 em grosime. Dezavantajul principal fl constituie insi productivitatea foarte seiizutd. Majurile mecanice (pneumatice, cu motor cu explozie, vibratoare) actionate de munciter, asiguré 0 compactare mai rapid, dar grosimea stratului ce poate fi compactat deptigeste rareori 10 em. Aceste utilaje sint indicate Ia Inerdi de terasamente in spafii inguste, ca de exemplu wmpluturile din jurul Uddirilor. Utilajele cele mat atilizate pentiv compactarea umpluturilor in spatii largi sint cilindsii inturi argiloase, sint indicafi cilindrii en erampoane (citindrié picior de oaic). n® po suprafelele reduse ale erampoanelor compresori.. in pas care dezvolti presiuni mari de pind la 85 daNi montate pe tambure. in paminturi prifoase set majoreazi aria de repartizare a presiunii. Cilindril pe pncuri sint indicati in paminturi necoezive sat slab coczive (pictrisuri, nisipuri, nisipurl pritoase, nisipuri argiloase), deoareee dezvolt presiuni moderate (3... 10 daN/em®) pe suprafete mari. Cilindrii netezi se folosese in miisurd redusi pentru a compacta strate subliri de paminturi necoezive. Mai clicienfi in asemenea materiale sint cilindrii vibratori Stabilirea mijloacetor pentru realizarea pe teron a prevederilor din proicet (metoda de compactare, grosimea stratului, presiunea de contact, numarul de edderi ale maiulut sam numarul de treceri ale cilindrului, umiditatea pamintului de compactat ete.) necesita de cele mai multe ori realizarea pe amplasament a unui poligon de proba. Controlul calitafii Ineririi se efectucazd prin determinarea greuti}it volumice si umidi- tAfli pamintului compactat ints-un numér de punete care se stabileste prin caictal de sareini in functie de volumul si importan{a Iueririi, Rezultatele aeestor determindri se_prelucreaz’ metode statistice ese ctampoane cu 1ayimi mai mari, care 387BY. Se urméiresto indepartarea pe o grosime limitata, de col mult \.. 4 m,- a stratului foarte compresibil sau a stratului sensibil la umezire aflat nemij- locit sub talpa fundafiei si inlocuirea acestuia cu 0 perna de pimint compac- tat, avind caracteristici controlate (fig. 16.3). Grosimea pernei se stabileste in mod obligatoriu pe baza verifickrii 1a starea limit de deformatie. Se cere ca tasarea fundatiei produsi pe seama stratului de pimint necon- solidat, rimas sub perna, si fie mai mick decit tasarea admisibila. In cazul in care perna este agezata intr-un strat de pamint argilos-pra- fos de consisten{a redusi, grosimea pernei poate fi dictata si de con- ditia ca presiunea la baza_ pernei, G3) 1612, PERNE DE PAMINT coMPACTAT Ss data de greutatea proprie a pamin. : = tului si de eforturile transmise de fundatie, sit fie mai mick decit. pre- Fig. 16.3. Pema do pimint compaciat: _siunea critic’ stabilita pentru stra. Sra Re nda MRNA compactals dewsupra tal moa cotel! de fundare; "3 — strat foarte com piestbils 4 strat” putin compres, wD +; hy + Dep S Pe (16.4) unde y, este greutatea volumici a umpluturii de deasupra cotei de fundare (in KN/m®), — greutatea volumiek a materialului din perni (in kN/m4), h — grosimea pernei (in m); k — coeficient de repartizare a eforturilor in pamint (v, anexa I), p,y— presiunea efectiva pe talpa fundatiei, (in kN/m?). Alegerea materialului din corpul pernei gi stabilirea dimensiunilor in plan ale pernei se fac in functie de natura terenului de pe amplasament. In cawul nisipurilor afinate, al paminturilor prifoase si argiloase de vonsistenta redusi, al milurilor, la care se urmaroste interpunerea intre talpa Fundaiei si stratul foarte compresibil a unui sirat practic indefarmabil, Perna se realizeazit din material granular (nisip, balast, piatra sparta, deseuri do cariera etc.) agternut, in strate de 25... 20 cm grosine, eompactate de preferiija eu cilindri vibratori sau cu plici vibratoare pind la alingerea une groutiti volumice in stare uscaté de 16,5 ... 17,0 kNjm?. La haz, pernase extinde in afara planelor verticale duse prin muchiile fundaliei pb distante egale cu cel pufin grosimea pernei, pentru a impicdica refularea laterali ® pimintului slab. Avind in vedere volumele mari de materiale ce sin de pus in opera si consumul mare de energie pe care il implied transportarea acestora, folosirea pernelor de nisip, balast sau piatra nu este indivatii decit in siluatille in care materialul se afl in zona. In caz contrar, se va studia posibilitatea reali- xirii pernelor cu paminturi locale, de preferin necoezive sau slab coon Conditiile de executie se pun la panct printr-un poligon experimental, iar calitatea pernei objinute se verific® printr-o incareare de proba cu placa Folosirea pernelor pe amplasamente cu piminturi foarte compresibile este limitata practic la stivatiile in care bazx pernei se afl deasupra nivelului pinzei freatice. Realizarea pernei sub nivelul apei ar impune folosirea unel instalaii de coborire general a nivelului apei subterane (de exemplu filtre aciculare), si devine neeconomica, 388In cazul paminturilor Joessoide sensibile 1a umezire, cind se urmareste realizares sub fundatie a unei zone de pamint compactat, desensibilizat, perna se executd din loessul excavat in prealabil din groapa de fundatie, asternut in strate de 25... 30 em grosime, stropit pentru a fi adus la umi, ditatea optima de compactare si compactat_prin treceri succesive ale unor cilindri compresori pind_la atingerea unei greutitti volumice in stare uscati de 16,0... 16,5 KN/m®. Perna se extinde lateral in jurul fundatiei, pe ambele directii, peo 1YIMe p49 genes egal cu grosimnen ‘pernei. moar ee 161.4. COMPACTAREA DE SUPRA- FATA CU MAIUL GREU Maiul grou este o pies din | ofel, fonté sau beton, avind su- | prafata de batere circular’, cu | diametrul de 1,20... 1,40m, ma- sa cuprins’ intre 2 sift si'care siezvolta pe teren o presiune sta- tick de 15... 20 kPa. Maiul este -L— dicat cu ajutorul unui excava- tor, macara etc. si lsat si cad& de'lao inaltime de 2.4 m (fig. 16.4). Compactarea se realizeazt in doua cieluri, Intr-un ciclu de Datere urmele maiului vor fi tan- gents, iar In cel de al doilea stint , "Tarain nevons #— cota ge loarea crop de fone decalate ew o jumatate de dia defers Meal poles pl nt de dos metru Fata de urmele din ciclul bls #—al gotta cet de dott Tovitutts pr precedent. Potrivit normativului 6.29. 6 g. 164 Compactarea cu maint grow: 2, datcle necesare proivetiii (masa si a matului, wp nunicul de lovitwi pentru ficeare cicht, coboriea Ak a suprafetei terenulut Gupa terminarea color dou ciclnri de batere, adincimen de compactare fy, mAsuratt de la nivclul final al plattorme: de batere) se stabilese pe baza nor Inert pretiaxtnare de expe. Himeutare electuate chiar pe amplasamentisl coustructici. Pe poligonul experimental se exe- etd o batere de probi, Hisind maiul si eada pind cind se indeplineste eondifia de relue, a anume: la tre lovituri sueeesive, se obin valori ale adineimit do cobosire a suptateled terenslat care nu diferd eu mai mult de 3 maa. Numarul de lovitui al primului ciel, este cet am mic Ia care s-a obfinut diferen{a menfionata. inti-un mod similar se determina Ny pentru al dofica cfelu. Dupii terminaien celui de al dottea cielu, se determing eoborirea Ata sup fefei terenutui. In terenul astfel compactat si in terenul natural de pe amplasament se ent cite un sondaj desehiseu dimensiunt in plan de 0,80 x 1,00 m, recollinduese la fleeare 0,25 m adinelme cite trei probe, in stante calibrate, ew volum de minim 10 em, pentru eare se des termina tn laborator ye si 1%. Se consider’ drept adineime de compactate fy adineimea in Jimaitele eireia se realizeazi gradul de compactare proscris. Experienta arata ed prin utilizarea maiului greu se realizeazt compac- tarea pe 0 adincime maxini de 4,5 ...@,) m. Compacterea cu maiul greu este indieaté in special in cazul piminturilor sensibile la umezire, pe ampla- samente din grupa A, a umpluturiler de diferite naturi, eu groximi reduse (3.4 m). ‘ilfimea de cldere 38916.1.5. COMPACTAREA DE SUPRAFATA CU MAIUL DE FORMA SPECIALA Spre deosebire de maiul greu, maiul de forma specialé cade ghidat in lungul unei Juminari, ca un berbec de soneta (fig. 16.5). Prin loviturile sue. cesive pe acelasi loc ale unui mai cu masa de 5... 7t, cizind dela .. 8m indlfime, avind forma de trunchi de con sau tranchi de piramida, cu baza 1 16.5. Compactare cu maint de form Fig. 16.6. Groapa de tandatic ob- speci finuti prin stantare: 1 —tumtnare; == mnat aza maiului de forma specias —limita zone! de pamint conpactat mic& de diametru d in jos, se .stanfeazi“ in teren insisi geoapa de fun- datie sub care se dezyoltA astfel o zonii de pimint compaciat pe o adin. cime de circa 1,5 d gi eu litimea de circa 2 d (tig. 16.6), In groapa astfel formata se toarnd blocul de beton in care, dupa caz, se incastrear’ stilpul prefabricat de beton armat sau se prind buloanele de ancorare a placii de bazi a stilpului metalic Ca si in cazul compactarii cu maiul grou, datele de proiectare, inclusiv capacitatea portant a fundatiei turnate in groapa glan{ats, se obtin prin. ir-un poligon experimental. Metoda este aplicabil in special in azul piminturilor sensibile la ume= zire, dar poate fi folosita gi la alte piminturi cu o coeziune suficient de pate, ineit geapa formata prin loviturile maiului si-si poatt menjine pe- velit pind le turnarea hetonului 161.6, COMPACTAREA CU VIBROMAIUL si Fundatii de la Institutul Poli- Pus la punet de Catedra de Drumu pate tehnic Traian Vuia din Timigoara, metoda compactirit eu vibromaiut fi aplicala pentes imbunstatives unor lerenuri slabe sleatuite din nisipuri afinate, pliminturi prifcese sau argiloase de consistonja rodusi, situate deasupra, sau dedesubtut nivelului «pei subterane, Vibromail (fig. 16.7) este © pies din beton armat sau tabli groasi de otel, cu o lungime de 2.6 m, avind ta partea superioard o sectitme dreptunghiularé (70> 80 om), jar la baza o a rigid& pateaté cu latura de 30 sau 40 em. Prin inter mediul unei flange bulonate, vibi®©aiul se atageazd 1a un aparat de vibro- presare. Fazele de execufic # compactarii sint urmitoarele (tig. 16.8): 1 — pe suprafaja terenulei supus compactiirii se realizeazit 0 platforma de lucru din balast sau argilé adust la umiditatea optima de compactare. 390Pe teren se materializeaz prin © retea triunghiulara; {I — vibromaiul se infige pe intreaga lungime sub actiunea vibrato- rului, iar apoi se extrage din pimint, lasind o amprent& de aceeasi forma ; HII — spatiul format se umple eu material granular (balast, nisip), indesat cu vibromaiul care se infige pind la refuz; wrugi punctele de compactare dispuse dup& Fig.16.7, Vibro- Fig. 16.8. Gompactarea eu vibromaiul: mai: 1—vibromal; 2— vibropereutor; $— material granular; ¢—aimbure 1 —plact de bart; din beton simpla; $~—plattorma de Tueru. 2 oral. vibro aight; é—flansa TV — dupa extragerea vibromaiului, golul ramas se umple tot cu ma- terial granular; fazele Hil gi IV se pot repeta; V— ultima amprenti se umple uneori cu beton, oblinindu-se astfel un simbure din beton simplu inconjurat de pamint compactat. In funetie de natura terenului si de caracteristicile utilajului de vibrare, efectul compactirii cu vibromaiul ‘se poate resimfi pe adincimi de 6... 7m in cagul piminturilor coezive si de 8 ... 10 m in cazul paminturilor necoezive. Calitatea terenului imbunititit se verified prin inceredri de penetrare staticd, de penetrare dinamic& cu con si prin incéredri eu placa. Vibromaiuri cu dimensiuni adecvate pot fi utilizate si pentru gtantarea unor gropi de fundatie cu adincimi de 1... 1,5 m, in locul maiului de forma special’ deseris in paragraful precedent. 161.7. COMPACTAREA DE ADINCIME CU MAIUL SUPERGREU Aplieat& pentru prima oara in Franta in anul 1970, sub denumirea de ~consolidare dinamick*, metoda compactirii cu maiul supergreu s-a ris- pindit rapid, fiind folosit’ pentru compactarea pe adincimi mari si foarte mari, atingind chiar 30... 35 m (in medie 10... 14m) a unor materiale foarte diverse: paminturi argiloase-préifoase de consisten{a redus%, piminturi loes- soide sensibile la umezire, nisipuri afinate, umpluturi recente in apa mari din paminturi coezive gi steril de carier’, umpluturi eterogene din pamint, moloz, anrocamente etc. Metoda consti in aplicarea pe lerenul supus trat&rii a unor lovitur repetate cu un mai supergreu, cintirind de obicei intre 10... 20 t, lisat s& cada liber de la o inaltime de 10... 30 m. Lucrul mecanic dezvoltat la o sin- 391amare tarex ck maiul super —aplied pe grou: mal supergren; 2 Pee as ae fare in apa din pori si se gurd cédere a maiuly tree la eva de. i este cuprins, in mod obisnuit, intre 100 tm $i 500 tr {in literatura se citeazi citeva Iuordti 1a care s-au decvoltes energii de pest 00 tm). 1 capa. ‘ompresibilitatea se reduce pide et © indesare mai puternied 5 mai ra. FiAG decit acecasi inedreare’apticata in conditii Statice, Impactul generat de cdderen maiuhii pro. (use o distrugere a structurit naturate 2 paminta Ini sl erecazd refele noi de eurgere 4 apet; perme. abiltaten materiatutai reste mult, ceca ce, tn penditlile gradientitor hidrautiet mari ema insotese Impactel, determin’ o reagezare rapid’ a parti. culelor intro nou’ pozitie si obtinerea unor de formatii remanente mari, Gompactarea de adincime eu maiut super. fren decurge in modul urmitor; det qubtalata terenutut se materiaizears Prin Wlewsi de temn refeaua de compactare; in ficcare punet al refelei de compactare & apliel un numiir Ny de tovitust reprezentind Pian fat de compactare; prin aplicaree unet oe {ilu se produce un yerater* pe seama tasarii te. Pruitt (iB. 16.9); tovitutite primed tage ce repeta Pins Ts atingerea cretuzului", care corespunde mo oan ie cind terenul nu se aah tedeasd, et Incep Si se producdi refutati laterates = fuel un timp necesar pentru dish eR Pesan suplimentare apiirute in apa din Pori, se eutele de Ja prima serie de lovituri dots Sette de lovituri, Ny, reprezenting taza a rater; 3— plattor dyin de compactare; fa nog tet disiparea presiunit.suptimen: treia faz de compactare Samd.; anttolal compactitit se etectueaai prin Wt wezce 10 jurul contrulut unct amprente (spi exceutia ultimel taze st conse ‘lin pori) a unor penctriti statice ate er Be poligonut experimental; Pee bull meeesar penten disiparea Presiunit_aped roe diagrame se compara cu diagram etalon obtinuta Prin Pproiect se stabiteste supratata de teren compactat eiizcia 13 Fevine © asemenea verifieare, In tunclie de energia totant Spllestd si de natura terenutal, numirut total de lovituri be cau amprentil poate varia intze 5 st 1 agmamamencszoles e100 aisantaN art reed relelet © compactare este cuprinsi intre si 13m. Datele de bara necesare pen Salulul, distanta dintre punetete rete! dea 392 tru Proiectarea unei Iuerdri de acest fl (indltimea de eidere “Isr mumdrul de lovituri pe tiveare taza,(rrr ctpnererereioci pene intervalul de timp dintre faze. numdrul de faze, tratarea suprafelet terenului compactat, dia- Sramele-etalon de penetrare staticd etc.) se stabilese in eadrul unui paligon experimental, Pentru stabllirea preliminari a inflfimii de eXdere a maiulul, se poate utiliza uemt- toarea relafie empiticd: m: Ms h= Ht, (16.5) nde M este masa matului iar H grosimea stratulut care urmeazi a fi compactat, stabilith Pe baza coloanet stratografice recunoseuti pe amplasament, iar m este un cosficient care de nde de natura terenulut supus compactarii; in lipsa unor date experimentsle se Poate Iva m= 05. In cazul compactirii pimtnturitor argiloase-prifoase de consistent redusi $i a milurilor, comPactarea este precedata de asternerea la suprafaja.terenulul a unei perne de balast seq Piatra sparté care actioneaz ca suprainedtcare opunindu-se rofulteit pimintutut sub lovitert Si totodat, asigurd repartizarea eforturilor transmise la teren de greutatea utitejuly Deoarece lipactal produs prin edderea maiului induce in teren vibratit importante, wtt- zarea consolidarii dinumice pe amplasamente situate in zone construite nu este permisi decit dupa studierea efectelor vibratiilor asupta clidirilor apropiate. esenfiald pentru aplicarea compactarii de adin: dl supergreu 0 cons- Wtule eistenfa utilajulut eapabil sa ridice Ta iniltimi eit mai mari matutile de font avied masa de 10...20 t. Pintre atllajele aflate in dotarea unitiilor de exceutie din fara noasttd, au fost folosite im acest Scop macaraua E 2508 de 60t echipati ex un mai metalic de 10 t, Uber de 1a 25 m (lucrul mecanic por loviturd 250 tm), macarauia Demag do 40 t echipati eu jin mai de 15 1, sat sf ead, de 15 m (luerutl mecanic per lovituri 225 tim) si macarave Zemag Ge 80 & echipatd eu mai de 10 € Lisat s4 cada de ta 8 m (Iucrul mecanic per loviturd So tm), Gompactarea eu maiul sepergteu sa ulilizat pontra prima oar Ta not in {ari ia anud 1978, ta 0 serie de tuerati din portul Constanta proiectate de UP-T.A.N.A. Ulterion, Procedeu 5-0 apli *t (Gombinatol Chimie Giurgiu, un cartier de locuinfe la Cildrasi $.2,), " obtinat redceri ale costului, economii do materiale si scurtiti ale ducatelor de executive, in comparatic cu alte metode de compactare in adineime. si fa alle Iner: v 161.8. COMPACTAREA Dz ADINCIME CU COLOANE a DE PAMINT a. Compactarea de adincime a piminturilor sensibile la umozice eu eos loane do pimint local loessoid. Se urindreste reducecea porozititii, pe in \reaga adincime i in toata masa pamintnlui supus compactieii, de la vale rile insei corespunaiitoare starii naturale (peste 50%) la valori in jur de 40%. Prin aceasta se ob{ine eliminarea sensibilitifii In umeziro a pamintului. Procedoul ‘consti im executarea in mod fortat pe terenul supus compa tirii a unor gauri, pamintul din jue fiind astfel obligat si se indese. Intrucit loessul si paminturile loessoide sensibile lo umevire au coeziune ridieats, perefit giturii se pot mengine netubati pind la umplerea gturii cu acelagi fel de pamint, adus dintr-o cariera aflata in apropiere. Se introduc suceesiv Portii de pamint care se compacteazit pind la atingerea refuaului; se consi- derd atins refuzul atunei cind la 3 lovituri suecesive ale maiului s obtin avansiri care nu diferé cu mai mult de tem. 392Pentru executarea gaurilor se folosesc sondeze de tip percutant adoptate pentru infigerea in teren a unui mai de 8... 10 m lungime, format dintr-o Dard cilindricd terminata cu un dorn ascutit Ia capat, avind diametrul de 34... 35 em (fig. 16.10). Masa berbecului este dictata de caracteristicile sondezei. slo ezent, in tari se produc dowé tipuri de sondeze destinate executarii coloanelor de loess: sondeza ,,Galati* si sondera CPL-20 (v. anexa ITI). La sondeza Galati, utilajul mai raspindit la acest gen de lucriri, masa berbe- cului este de 1,5...1,6 t. Prin indesarea pimintului din jurul “coloanei, pe Seama refullrii laterale a pamintului compactat cu maiul, diametrul initial Fig. 16.10. Sondezi pereutanta pentru exeeus tarea coloanelor de pamnint: @ —sondert; b—detatin de dom; 4 bard grea, dorm; Fig. 16.11. Excavator adaptat pentru executarea coloanelut de pimlnt, 2 recoman, al giurii sporeste. Normativul C. 29 Ni si se adopte pentru cal- cule un diameteu efectiv D = 0,42 m. ” In lipsa unor sondeze Percutante, se pot folosi excavatoare sau alte utilaje similare echipate cu o luminare pentru ghidarea maiului pereutant In figura 16.14 este ardtat un excavator B-05 adoptat pentru executaren coloanelor de loess. Ea tntocmirea proiectulus compactiti ew eoloane de loess, Gistanta d dintre centrele ea- Joanelor se stabiteste punind eonditia ea pe intros masivet consolidat si se realizeze © grew Pile Nolumiicd medic in stare useat& yeu = 18,5 KNiem? In normative (29-82 se reeomandé itr aevst cep Jormula 40,95 Is (16.7) Ye 2 Gare D este diametrul coloanci de pamint care se ia de 0,42 m, Iar yg, greutatea velumies 4m Stare useati initial’ pamintukii supus compactarit 394Sapdturs Teren_compactat, 6 Fundatio T QBi@SGCCSOGGOOO OD = 2000060000004 Iaa®C2000000000 2929000000006 le] 960000000000 “| 2002009000000 bleceee0e eeceoa ©00550000000 aI ig- 16.12. Dispunerea In plan a coloanclor de pamiut T—coloane de pimint Colon cle de piimint se dispun in plan duj maleral, la distante interax de 0,5 d dupi 6 rejea de ochiuri tn forma de triunghi echi- ireetie si 0,87 d dupa ceatall’ direefie (fig. 16.12). Dimensiunile suprafetei compactate cu coloane de locss trebule si depiseascd in. plan dimenstunite (itpit fieciret fundatit peo distanté b (ond de yard) care se ia cea imal mare dintre valorite: 5 = qB, unde B este tatura tundatict iar un coeficient egal eu 0,50 Ja tundatii cone tinue si izolate si 0,35 Ia radiere; Me— 8B > a + Unde fh, este adincimea compactatd misuratii de Ia nivelul télpit fundatiei, 6 fn toate eazurile, b trebuie sf fle cel putin 1,5 m. ‘Nivelul plattorinei de batere a coloanclor se stabileste cu cel putin 1,20 m deasupra eotet de fundare, pentru a fine sama de faptul ed, datorita refulicii pi vtulut allat la supratatii eutia coloanclor, zona superliciala nu se indeasi. Daci nivelut platformet de batere li tidicat. se procedeazi fie la i prin 9) Hocuiren stratabui superficial ew paint compactat ‘are (pera de loos compactat), tie la compactarea acestuia ew maiul grou, Veritiearea compactirii objinute prin executia coloanclor de pimint se faces la nivelul “lpi de Lundare prin preluarca de probe cu stanja si determinarea greutilii volumice a umi- UU si a greutitii Volumice in stare uscata; in adincime, prin metode radiometrice de det minaie a greutatii volumice si a umiditifii sau prin probe de penctrare staticd, 395,Ga si 1a alte metode de imbundtitise a pamminturiter, clementele de baz’ ale protectulut (istanfa dintre coloane, cantitatea de paint nectears Pentru umplerea giuri, numkrul de lovituri necesar pentru compactarea sceire} Portit de pamint, adincimea pe care se reali- Zeavli compactarea ete.) se detinitivear’ printr-un Poligon experimental situat chiar pe ampla- Sament sau in apropierea acestuia. Metoda coloanelor de loess a fost intens utilizat tn fara noastra in ultimii 20—25 ani, Gu utilajele existente se pot realiza coloane en Tengimi de 20... 22m. Totusi, ta lmgimt mari, de peste 12... 15 m, apare tendinfa de tnchidere « Deretilor giuril, se produe devicri ale axci Sfurit la Datere, compactarea pamintului pe zona inferlosri este mai sabi. Punerea Ja punct 4 tehnologiei de executic st verificarea pe intreaga adincie @ calititil pimintului tratat, prin- 7 Poligon experimental, este” absolut neccéara i asemenea eazuri, S }. Compactarea de adincime a paminturilor argiloase-prifoase de consiston{ai redusit gia nie Sipurilor afinate ew coloane de material granular execufate prin vibrare sau hatere. Principiui me- todei este similar celui de la metoda precedenta, dar tehnologia de executie este diferitg gaura in b care se introduce materialul granular se realizeazd ~° prin infigerea in teren prin batere sau vi imei {evi inchise la partea inferioaras corpui co- loanei se formeazi prin introducerea de material Granular (nisip, pietris, balast) concomitent cu extragerea levi, In figura 16.13 se arata o instalatie pentru executarea prin vibrare a coloanelor de material Sranular, Agregatul de vibeare so fivew pe ca- pul unei tevi de inventar eu diametrat cuprins intre 219 s1508mm, prevazuta cu un virt cu ela- Pete si cu 0 fereastra de dimentare ta partea su- deine a - Instalatie pentru execularea prin vibrare a co- lomelor de material granstot: perioara. Teuva esto adusi la cota fina J dereatel’ “ventt MelMS Figore eu sietul Inchis, producind indesarea pi- tubutut ew elanete; 5 elidare’ a Vil lab 7 material; Viste cap ‘te “Tisare ‘st oral 6 eh Ze reghaid mintului din jue. Prin feroastra dela parlea Superioara a tubajului se introduce materialul granular care, la extrageren tubajalai pitrunde in pamint odati cu deschiderea clapetolor Dupi extragerox pe 50 em, se opreste ridicarea tubajului, lasind Vibratoru! si functioneze timp > 10.0458. In “ontinuare, se procedeazi la extragerea cu 0 viteri constanti, inregistrindu-s eantitatea de material granular efectiv introdus in pamint. In mod obignuit, Pama indesiii pimintului din jur, diemetrul efectis al coloanei de pa- mint este ca 10... 20% mei mare docit diametmuy tubajului. Totodata, ca ee tii, volumul de ma- ferial de aport poate fi eu pind le 30% mai mare decit volumul coloanelor, Gneori se recurye la reluarea operatiilon des ise In insusi corpul coloanei de material granular anterior executate, pentru a obfine o lirgire a diame- trului coloanei si o indesare mai puternioa a terenului, Se realizeazd astfel eoloane dublu sau triplu vibropeesate, pe 396Realizarea coloanelor prin batere se poate face cu sonetele tip Frankl. Fazele de execufie sint aceleasi ca la executarea pilofilor Frank (©. cap. 14), inlocuindu-se betonul cu balast si elimininduese fazele de lansare a carcasei de armitur si de formare a bulbului. Costul ridicat si productivitatea seiizut fac ca utilizarea’ instalatiilor Franki Ia lu eriri de compactare si se evite pe ett postbit, Prevederile privind stabilirea distanfei dintre coloane, dimensiue nile zonei de gard%, verificarea compactiit ete. sint asemfingtoare o- lor care so aplied in cazul coloanelor de loess. Compactarea de adincime eu coloane de matexial granular este eficace mai ales tn piiminturi necoezive (nisipusi atinate) In paminturi coczive, tnfigorea tubajului duce la mivirea presiunit in apa din porii pmintului, astfel inelt raza pe care se produce indesarea este mat redusi. Practic se conteazi mai mult pe o inlocuire a materiatulut rmoale, decit pe o indesare a acestuia in masi, 16.1.9, COMPACTAREA DE ADINCIME PRIN VIBROFLOTARE Vibroflotarea este un proceden de compactere in adin- cime a piminturilor slabe cu coloane de material granular (nisip mare, pietris, balast, pial sparti) realizate cu aju- torul unei instalatii speciale, care combina efectul vibra. lillor orizontale cu acela al unui jet de api sub presiune. Piesa principal a acestei instaia'ii o reprezintit vibroflo. torul sau vibratorul (fig. 16.14), un eilindru metalic de 2.6m lungime gi 0,35 ... 0,40 m diametru, in interiorul edrnia se afl wu motor hidraulic sau electric care pune in miseare un nunvir de discuci eu excentrie, plasate la ea palul inferior si producind astfel vibratii la o freeventii de 50 sau 60 Iz. Pentru a se atinge cota prescrisi, de vibro. Hlotor se cupleazi 0 coloani de prelungire alcituila din unul sau mai multe tuburi. Instalatia cuprinde, de aseme- nea, © pompa pentru api, capabilé si dezvolte o presiune de 7—10 at si st asigure wn debit de 700 Ifmin, precum si un generator propriu de curent electric, Apa furnizata de pompt este trimisi, prin intermediul unui cap de distri- buble, in conducte eave stribat coloana de prelungive si 0 n 2 7 iq. 16.14. Vibroflotor: Za fuspenmares, 2— cap de distribulies 351 2 hietum dena 32 tub de pretunattes ¢— durd “stperioargs. ¢— laglator: S—vibiator: a Smoior idrauile: 49—condlucté de apa a7—exeenteices fe arin *Stahiliratoare; 1 vittul vibroflotorutul tese sub formi de jeturi pe ta partea inferioard sau superioart a vibroflo- torului, Vibroflotorul si coloana de prelungire s macarale de 300... 400 kN suspend& in cirligul unei Realizarea unei coloane de material granular prin vibroflotare in pit- minturi necoezive comporta patru faze (16.15): I — vibroflotorul este adus deasupra fZrusului care marcheazi axa 397