CAPITOLUL 17 FUNDAREA iN CONDITII SPECIALE DE TEREN G3) 17.1. FUNDAREA PE PAMINTURI SENSIBILE LA UMEZIRE 17.1.4. ARIA DE RASPINDIRE, NATURA $I PARTICULARITATILE COMPORTARII PAMINTURILOR SENSIBILE LA UMEZIRE Se definese drept sensibile la umezire piminturile care, sub 0 inciircare exterioara data sau sub greutate proprie, manifesta tasiiri suplimentare atunci cind sint umezit Loessurile gi pitminturile loessoide sint reprezentanti tipici ai paminturilor sensibile la umezire. Acestea sint paminturi de origine eoliank formate prin actiunea vintului care « deplasat particulele fine de praf din regiunile aride in cimpiile si podisurile din zonele semiaride invecinale, depunindu-le dea- supra vegetaliei ierboase existente. Procesul lent de depunere se desfiisoard simultan cu cregterea ierburilor. In timp, putrezirea plantelor las& in masa depozitului astfel format canalicule verticale, care determina 0 tendinta de clivaj vertical, 0 permeabilitate mult mai mare pe directie verticala si o structura extrem de afinata. Paminturile sensibile la umezire ocupa suprafete intinse, mai cu seama in emisfera nordica (in U.R.S.S., R. P. Chineza, R. P. Bulgaria, R. P. Ungar, S.ULA. gi alte (ari). Tn fara noastra, loessurile si pAminturile loessoide se intind pe o supra- fai de cirea 10000 km* (cea 17% din teritoriu), intilnindu-se in partea su dick a Cimpiei dunarene, in Biragan, in podisurile Moldovei si Dobrogei in clmpia vestied (fig. 17.1). Orage cum sint: Lagi, Galati Tulcea, Fetesti, Cernavodi, Baciu, Roman, Suceava, au drept teren de fundare, in totalitate sau in mare parte, paminturi sensibile la umezire. Si in zona de sud a oragului Inese piminturi sensibile la : a, Constanta, Bucuresti, se in Din punct de vedere granulometvic, pminturile sensibile la untez 9 se impart in: — loessuri, la care fractiunea 0,01... 0,1 mm reprezinta peste 60%; nturi Toessoide, la care fractiunea 0,01...0,1 mm reprezinta — pa sub 60%. In funetie de categoria in care se incadreazi, paminturile sensibile ja re ati in mod preponderent un procent important de particule aparti- nind fractiunii granulometrice praf. Culoarea predominant& a loessurilor si paminturilor loessoide este gilbuie. Depuneri naturale din aceste paminturi au in tara nostra grosimi care variaza intre 10 m, dar in unele zone, (de exemplu in Barkgan) pot atinge chiar 40 m. umes 418‘eupMoN UE aprossoo, sopmuned vanpUrdsrL “P24 “DaIn stare naturali, piminturile sensibile la umezire au umiditate redus& (6...8% in Dobrogea, 10...12% in Baragan, 12...14% in Moldova). Porozitatea in stare naturald este foarte mare, avind in condifiile {Ari noastre valori cuprinse intre 46 si 54%. Caracteristica pentru structura loessului este pre- zenta unor pori mari sau macropori Vizibili cu ochiul liber, formati prin pu- trezired vegetatiei acoperite de pamintul depus. Din acest motiv, loessurile gi pAminturile loessoide sint denumite si_pdminturt macroporice. ‘Umiditatea naturald redus& precum si prezenja unor sdruri, in special sulfati si carbonati de calciu, care ereeazi legdturi structurale intre particule, fac ca piminturile sensibile la umezire sé aibi in stare naturala 0 coeziune ridicat’, care explica mentinerea unor pere{i practicati in asemenea pamin- turi la taluzuri verticale pe inaljimi mari, chiar de zeci de metri. Principala caracteristicd a loessurilor si a pamintu ‘ilor loessoide 0 cons- tituie sensibilitatea la umezire, prin care se intelege capacitatea acestor pi- minturi de a-si reduce bruse volumul de goluri pentru © presiune data, cind sint supuse inundarii. Are loc o surpare a structurii pimintului, provocata doar de modificarea umidita;ii, de la valorile scizute caracteristice starii naturale, pind la valorile corespunziitoare stirii de saturare. Tasirile mari prin care se manifesta aceas:a surpare sint favorizate de structura foarte afinati a piminturilor sensibile la umezire, caracterizal& prin porozitate mare gi prin prezenta macrcporilor. S-au formulat diferite ipoteze asupra mecanismului care dechangeazdt pribusirea structurit piminturilor sensibile Ia umezive. Astfel, unit autori expliek surporea structurit prin urnflaren in contact ett apa a gelurilor de sillce hidrofile si prin dizolvarea de eittre api a stirurilor solu- hile de caleiu cave formeazit legituri intre particule. Al{i aulori consider’ ci prin umezirea pie mintutilor se produce o Ingrogare a invelisurilor de apa legatit din jurul particulelor, apa avind separe particulele, si de lubrifiant, care favor! all’, due ast{cl an dublu rol — de pani, care tinde s peste alté ipotez’i pune surparea structuri, pe seama ruperii meniscurilor capilare prin inundare sia disparijicl capil, In stadiul actual al cunostintelor, nici una din aceste ipotes id la formarea unei structuri mai indesate. O rostogolirea particulclor w a poate fi acceptata drept re a structurit locssurtlor si piiminturilor loessoide. Acest explie: ie unied a sucpiirit prin am fenomen trebuie privil ea rezultat al unei acfiuni complexe a apei, in care diferitele efecte deserise tai inaiile se tntrepitrund. G) 471.2. }DENTIFICAREA PAMINTURILOR SENSIBILE LA UMEZIRE in vederea identificirii paminturilor sensibile la umezire se efectuea: cercetiiri geotehnice la fel ca pentru alte paminturi, avind drept scop sta- bilirea tipului litologic gi a indieilor de structura natural& (greutate volu- mici, umiditate, porozitate, grad de saturatie), precum. si incereitri speciale de laborator si teren pentru punerea in evidené a sensibilitatii la umezire: Se are in vedere ca probele pentru determinarea indicilor de structura na- turalA si se recolteze fie sub forma de monoliti din sondaje deschise, fie div foraje executate cu dispozitive speciale de recoltat probe netulburate sau din foraje cu diametrul mare, de peste 1000 mm, Pe baza compozitiei granulometrice, se stabileste tipul litologie de pa- mint, in conformitate cu tabelul 17.4 Sensibilitatea la umezire poate fi pus in evidenj& prin metode indirecte, care presupun cunoasterea anor indiei geotehnici de structur’, precum si prin metode directe. 420Tabelul 17.1 Clasiflearea piiminturitor sensibile ka umezire pe baza compozitiel granulometrice Procente aforente fractiunilor granulare ‘vipuri mim Categoria titologice | - = E Loes Loessurt Loess prifos oessoid $i | | Paminturi | loessoide Argild priloasit Joes seid (0 metoda indireeta recomandati in normativul P.7-77 se bazeazi pe constatarea cf, daci se reprezinti pe o diagram valorile ¢, indicele porilor pentru pi naturali, si e,, indicele porilor corespunziitor umidilAfii la limita de curgere (w,) a pimintului, probele apartinind paminturilor sensibile 1a umezire se situeaza in mod sistematic sub 0 dreapta (fig. 17.2). Panta dreptet si ordonata la origine depind de granvlozitatea pimintului, find eu tit mai mari, cu eit confinutul in fractiune argili, deci si plasticitatea, sint mai mari. Aplicarea metodei indirecte decurge astiel: imintul cu structuré si umiditate = se determina limita de curgere a pami tului wp; — se caleuleara ecu relatia er, = ty (#74) si umiditate naturald e; : 17.2) tte = se determin umiditatea pamintului Cr struc twa natural Paminturi sensibile ia umezire — se caleuleazt gradul de = se consider sensibile Ia umezire pimintucile Ia care gradul de saturafie S, < 0,8, caleulate et relat!a (17.2) sint mat mict decit cele date in = 17.2. Criterin do identificare ntutilor sensibile Ia umezire wa relaticl Intre @ $1 ep. F valorite indigeliti f tabelul 17.2 pentru paminturi de diferite piasticitati Velorite indieelui / Tabetut 17.2 i i | tmatcete de plasticttate Ip 1< <0 w 2%. © alta metoda directa, recomandata in normativul P. 7-77, implica efec- tuarea unor ineareari de piob& pe placed pe terenul cu umiditate naturala area se conduce pind ia o presiune de vel putin 5... 0,50 daN/om?, exercitata asupra unei plici taco suprafalii de cel putin I m®, Inundarea terenului de sub placa se asiguré prin menfinerea constant « unui nivel de apa de 10... 15 cm deasupra fun- dului gropii de incercare, pe care se agterne un strat de pietris margaritar de 3.5 cin. Operatia de inundare trebuie inceputa cu 15 7ile inaintea Inekr- cirii, spre a se asigura saturarea pamintulu Cohoseindu-se rezultatele celor dou inearedvi de proba pe phici, se conside ntul este sensibil la umezire daca se indeptinese simultan condiliile se gi pe terenal inundat. Ines 3 daNjem2, in trepte de 0. ca pany 30 —=logp ing. + incares, este Lasarea (erenului inundat, iar s,, lasarea terenului cu umiditate na- tural sub presiunea de 3 daNjem*, Dintre metodele de identifieare a paminturilor sensibile la umezire, ineir- civile de prob cu placa sint cele mai 2h. Cuba de comprestanetasare —eoneludente gi trebuie utilizate ori de Gu cite ori este posibil. 4743. CARACTERIZAREA SENSIBILITATH LA UMEZIRE A PAMINTURILOR Dai blema estimirii to sari detorminarca urnitorilor indici geotehnici de ca Tid la umerire: tasarca specified fa wmesire, tps. $i re { pamintul « fost identificat ca fiind sensibil la umezire, se pune pro rilor probabile prin umezire. In acest scop este nece- acterizare a sensibili- stenta structural, Po 422