ANEXA 1 INCERCARI UZUALE DE LABORATOR $I DE TEREN PENTRU DETERMINAREA CARACTERISTICILOR FIZICE SI MECANICE ALE PAMINTURILOR 1.4, DETERMINAREA GRANULOZITATII Granuloritatea paminturilor so determind in conformitate eu STAS 1913/5-74 prin douk metode: — metoda cernerii, pentru paminturile ew granule mat mati de 0,05... 0,08 mm5 0,05 mm. 0,08 mm, tarii, pentru paminturile cu granule mai mici ca 0,08 — metoda sedinn ari deeil 0,05 in cazul piminturilor care conjin granule mai miei si mai se foloseste © motod% combinata — cernere si sedimentare. 114, ANALIZA GRANULOMETRICA PRIN METODA CERNERID Analiza gramulometziel prin metoda cerneri consta in separarea pe fra: ¥ranulare, cu ajutorul eiururilor (penteu granule mai mari de 2 mm) si al sifetor (pentru granule intre 2 si 0,08...0,05 mm) a paininturitor necoezive. ilu sited saw cin In acest seop, diametrul granulei se considera egal eu diametrul oct rului prin care trece granula. pind In masi constant i de pamint useat in etuva la 105 Se supune analizet o pro| Li eu ochiuri rotunde (205 105 cu ochiuti patrate ‘ae Sint din tablt perfors Cinrurile previzzute eu cutie si ca 5mm), iar sitele previzule cu cutie si capac sint din fesaturd de sim eu Tatura de 25 15 0,5; 0.25; 0,1; 0,08 ...0,03 mm). Lotul de site si churuti este montat In ordinea ereseinda a ochiurilor, incepind eu cutis apot sita cu ochiuri de dimensiuni minime si (erminind eu ciurul eu ochiuri de dimensiune pact, Proba useatt si tul de site si ciururt si se supune cernerii manual, timp de 12 min. iar cu ajutorn) masinii de cernut, Gimp de 10 min tir se toarna pe a uni hirtii, cantitaten care trece prin sila sau clur imp de un minut ow reprezinti mai mult de 1% din fractiunea de material cernut, Fractinnile granulare rmase dupa cernere pe ficeare Sit&, clur sau in cutie se cintiirese. Dacd suma maselor fractiunilor gramulare (inclusiy restul din cutie) diferd cw mai mult de 1% fal de masa lotald iniliala a probei analizate, deter 1a se repel. Dacd resiil din cutie depaseste 10% din masa tolali initiakl a probet ana- 7 LAcindu-se si analiza granulometricd prin metoda sedime Uirii. Rezultatele analizei se inseriw in formulare standardizate. ermerea se considers terminal dad, sculurind ficcare sit sau ciur deast mina lizate, determinarea se complet 1.4.2. ANALIZA GRANULOMETRICA PRIN METODA SEDIMENTARIL Jirii se hazeazd pe aplicarea leat Ini Stok cliid 8 ner corpul Analiza granulometticd prin metoda sedime se produce sedimentarea inte-an care exprima viteza. eu ca sterice : ay 446in care: » este viteza de sedimentare in em/s; Ye — greutatea specified a particulelor solide, in gfem?; Yu — greutatea specified a apei, in glem®; @ = diametrut sferei, in ems 4) — cocficient de viscozitate al lichidului, in poise. Prin aplicarea legii Iui Stokes la sedimentarea granulelor de pimint se admite in mod conventional eX diametrele granuletor sint egale cu diametrele sferelor de acceasi masa care, la sedimentarea in ap la temperatura de 20°C, cad cu aceeasi vitezt Metoda sedimentiril se poate aplicn in doud variante: metoda arcometrului si metoda pipetel Metoda areometrulut se bazeazd pe varialia in timp a densitatii unei suspensii de pamint ca urmare a sedimentarit_granulelor. Suspensia se prepari din 25... 50 g de piimint useat si api, turnindu-se inte-un citindru gradat cu un volun de 1000 cm, In suspensie se adaugd 5 cm? solutie diluata de silteat de soditt pentru a impiedica depanerea prin precipitare @ parliculelor fi nint Areometrul este un instrument pentru m suspensiel, La determinarea granulozitajii se utilizeazd arcomelte ctalonate 1a 20°C permifind citiri de la 0,995 gfem® Ia 1,030 gJem* (tig. 11) Inainte de inceperea determindrii folosind un agitator ma~ nual, aledtuit dintro ja lerminaté cu o placd perforata (lig. 12), ¢: Jos pe verticala timp de 1 minut. Dup& omogenizaren suspensi pe masa de Iucru si se Incepe cronometrarea sedimentartt surarea densiti Suspensia se omiogenizeaz: , cilindr ul adat se asars 96 eee ig. TA. Arcomettu Fig. L2. Agitator manual « vale de minimum 16h. Ta momentul cctirli, areometrul Lrebuie s: cil ile pe areomettu se fac la partea superioar a meniscului format ly urmiitoarcle inter- mp de la inceperea determindrii 1/2; 1; 2: 9: 10; 20; 30: 120 min si apot dup: perelii rului. Dupa primele trei eitiri (dup 2 min), arcometeul este scos din suspensiv si se intro~ nw ati fie in repaus sis: duce intr-un all cilindru gradal, cu api distilaté, pentru a se curtii de materialul depus. 447Densitatea suspenslel se misoari cu ajutorul areometrului in dreptul unui plan de obser- vafie a cirui adincime H, depinde atit de densitate ct si de caracteristicile geometrice ale areometrulul: (12) in care: Il, este adincimea planului de observatie, adieX al centrului de plutire al arcometrului ; I — distanja de la locul de sudura al bulbului areometrulut cu tija la gradatia citita pe areometrt A = fnalfimea bulbului areometrului; Vo = volumul buibului areometralui; S = seetiunea interioard a cilindrului gradat. Legitura dintre II, si densitatea miisuratd se stabileste pentru fiecare areometru, con- stituind etalonarea acestuia intr-un Tichid de densitate cunoscuta. ele deseriu distanfa I, in timpul { scurs de la inceperea sedimen- Viteza cu care parti tarit este on (13) o é tind exprestile ([1) si (1.3), rezulta: (ay Ficedied densilili misurate pe atcometta, eae se exprima sub forma 1+ —" unde 1000 sf pe arcomieteu, Hi corespunde 0 anumitt adincime Jf, st un anumit 4, folosind nomograma tui Casagrande (fig. 1.3). R se denumeste citire redu timp { Galeulul lui d Aa mindri, » grame, se lace cunoseindu-se densitatea, Admitind donsitate ex densitatea HEIsurat’, yreutalen suspensiel se poate exprima ca sums intre greu- ace pe cale g fea cantitajii de material solid ce se giiseste In suspensie In momentul une deter- A intreaga suspensie are aveceast taten apel tinind seamna de Solumul dsloetit de particutele solide greutatea «© a particular solide oa (:0- +} (13) Totodata; in funetie de citirea pe areometru {seritaten misura } sgreutatea suspensici avind volumul total de 1000 em? se poate exprima (1 7 0) 2 (18) 448 he26 y"% puniavadwas ap ayi2e1e9 ahzed 010h.ae-}m 34)10630 L10}04 e428 4 — | : ° s 2 £ s B 8 & 2 ee eee ee ! | eet ee reer HSS SH HAAR Rees Sawa sh Qe Y eunjosaduiaj spuns9g Sse eRe 449Coninutul procentual de particule in suspensie, dect eu diametre mai miei dectt diametrul @ determinat cu relajia (1.4), se afla raportind greutatea x la greutatea total Gy a materialulut solid iu stare uscatd cu care 6-a pregitit suspensia: 6% = = 109 = Ye, 100. Ge Yer 1G Gitirea redus& pe arcometru R trebuie afectati de 0 corectie de menise AR care este © constant 2 areometrului si de © coreclie de temperatura C) pentru situafiile in care ten Peratura suspensiei este diferitt de temperatura de 20°C a care s-a facut etalonarea areome- trutui (18) —t_ 100 Yel unde R’ = R+ AR, iar ys— greutatea specifick a particulelor solide. Perechile de valori G% si d, obtinute pentru fiecare citite pe areometru, determina coor- donatele unui punet de pe curba granulometrica. Metoda pipetci const% tn determinarea la anumite intervale de timp, la o anumitd adin- cime, @ concentratiei in particule cu diametre mai mici decit diametrul particulelor sedimens fale pind la timpul considerat prin raport cu adineimea de determinare. Se ulilizeazt 0 sus. Pensie foarte diluaté (4.6 grame de pimtnt la iiteu). Dupd omogenizarea suspensiei, cilindrul gradat eu capacitatea de 1000 cmd se asazi pe masa de Iucru sf incepe cronometrarea sedimentirii. In vederca pipetitii se aduce pipeta dea- Supra $i In axa cilindrului de sedimentare si se introduce pind la 0 adineime de 10 em, care se citeste pe o rigld gradaté solidari cu suportul pipetei, 6% (RG) (9) Se recolteaza 0 prob de stuspensie avind volumul Val pipeted. Se usuedi proba tn etuvi la 105 4: 2°C. se cinliresle yreutatea me 4 pamintului aflat in proba extras prin pipetare. Confinutul procential G al particulelor alla suspensie se determina eu relatia: G ( : +00) - 16, (1.10) ¥q este volumul citindratsi cotat, in em: ny — greutatea pimintulut Iuat in analiza, ing Diametral al particulelor sedimentate ta timpul {prin raport cu adineinica de prelevare df se detersnind eu relatia (Ie4) in care tly se inlocuieste prin 17 Pe haza percchilor de valori (G, d) se construieyte curba grax in care: nulometics 4.2. DETERMINAREA GREUTATII VOLUMICE A SCHELETULU! PAMINTULUI Modu! de determinarea geeutatii volumice a scheletului piinintulut A siadensitatii schetotului este reglementat prin STAS 1913/2-76. Princi= piul coast in determinarea in laborator a greutilii unei probe de pAmint eu balania si a volumului aceleiasi probe eu pienometrul Picnometrut (lig. LA) este un vas de sticli eu eapacitatea de 50 sau 100 em, previzut cu un dop cu tub cagilar, Din piimintul supus analizel, useat in etuva la 105°C gi mojarat, se introduce in pieno- itate de 12.29 g limita Fig. 14. Pienometru, metru o ca ferioari pentru piininturile argiloase, Himita stiperi- 450ari pentru ccle nisipoase). Diferonfa dintre greutatea pienometrului dupa si tnainte de intro dueerea probei este egalé cu grcutatea G a probel de pimint. Se toarnd apoi in picnometru api distilatd pind elnd acoperd pamintul eu cel pujin 2 em Pienometrul se asazdi pe o baie de nisip care se incélzeste progresiv pind la fierbere. Se fietbe timp de 15 min pentra eliminarea completa a bulelor de gaze co s-ar alla in lichid, La stir- situl flerberil, pamintul din plenometru trebuie si rimina acoperit de o paturi de minimum 1 cin api, Dupa fierbere si tcite, se completeaza picnometrul eu spa si se Ia ccasei Ja temperatura mediului ambiant care se permite a fi intre 15 si 30°C. Se aplied dopul astial ea picrometrul si fie plin ping la reper, se sterge exterforul ex o hitie de filtru nd la maximum manipularca pienometrului ex mina), apot a apot si se si apoi cu mesind curatd se clntireste in balanta analitiea, Greutatea volumiek a scheletului se determind cu formula yeh = Sy, tt) G+ = 6 in care: G, este greutaten painintutul uscat 14 105°C, luat in deteriinare, in: G,-— srewlatca picnometrulsi wmplut pind ta reper eit aps, tng 6, — sreutates plenometrulul cu pimint, uuwpul pin In reper ew apay in gs greutatea specified a apel Ia temperatura , in gfem®; Y= factor de coreefie pentru diatarea apel la temperatura °C. edie ‘529 P fata de apa ls Yd2 — greutatea Volumied a scheletulai pmintolui, in gJom®, la 20 20°C. In cazuti speciale (piminturi care contin argilii peste 5O%, materis organied peste 2°, olubite peste 0.2%). tr loeul apel distilate se utifize wn liehid (benzen, petrol ete.), luindu-se toate miisurile de ca lichid de ecferiny ncpol fea SeeUrTILAfii $i prote Fiecare determinare se ‘ace in paralel prin Ui pienometre. Rezullatele se retunjese 1a A doua zecimati, dupi care se poate face media color tre detcrmt 1.3. DETERMINAREA GREUTATI VOLUMICE A PAMINTURILOR 13.4, METC DE DE LABORATOR PENTRU[DETERMINAREA GREUTATII VOLUMICE Aeteda was Se util: si asculit& la vl care s de Taborator pentru determinares greutayit volumiee este metada cu stanfe. ilindricé de metal (fig. 15) previizul& cu um guler prolungiter Infige in print astfel mei pamintul sk depaseased nivetul gule- fei se indeparteazi mina, (50% sari o slap rului. Dupd scoaterea gulerul, piimintul in exees: este indesasea paimintulul din stan{4, nivelindu-se cele doud fefe ale slanfei, astfel mneit volumul tie egal cu cel al stantel acu proba de plimint din fcutate cunoseutai a stanfei Goale se all4 greutatea G a probel. Greutatea volun 4 Dotctiut A 12) 451in care: G este greutatea stanfei cu pamint, tng; G_ — greutatea stanfei goale, in @; V = volumul stanfet, in em’, Pentru fiecare prob& de pimint se fac doud determinari; daca diferenta greuti{ii volu- mice este mai micd de 1%, greutatea volumick g pimintului este media aritmetick a celor dou’ valor. METODE DE TEREN PENTRU DETERMINAREA GREUTATII VOLUMICE 1.3.2.1, Metode directe. Pentru determinarea po teren a greuti{it volumice se poate folost mefoda cu stanfa. In functie de marimea particulelor pmintului studiat, se utilizeazt stanta de laborator sau o stan{& special’, cu eapacitatea de 1000 em?. Standardul 1913/15-75 preseric trei metode care se deosebese prin modu de stabilire a Volumului unci gropi spate In terenul de fundare sau in terasamente. T3214, Delerminarea volumulut ex nisip afinal uscal. Se niveleazit prin sipare 0 supra fal& circulara orizontald cu diametrul minim de 60 cm, Pe suprafaja nivelaté se asaz’ un sablon cu diametrul interior de 20 em (fig. 1.6) si se saps in interiorul acestuia 0 gtoapa de 35 em adincime. Se cintdreste ime materialul rezultat din siparea gropii, inainte ea acesta SECUNE 4 2 16. Dispozitiy pentiw 1. bnbricatex peretilor giurii sapate in aflaceavolumuiui givsti Pimint en o folic de material plastic “pentru Sipate In primint en aj aflarea volamului giurii ew afutorul apet oral -nisipulal useat nivel; ¥—dilap: ¢— inet; ¢—tolie we unterial plastic si modifice omiditaler naturals, determinindu-ise greutatex. Pe sablon se monteazd un X88 Uonconic de volun C, eu subler inehis, peste care se fixeazé um rezervor pentew uisip Se toama nisip atinat ascat in rezervor, pind la ultima gradalie superioard a acestuia, integis trindu-se volumul A de nisip. Prin deschide sublerului, aisipul din rezerver ample 452gcoapa stipatd cil si vasul tronconte de volum C. Se inregistreazd volumul B al nisipului rimas In rezervor, incheindu-se astfel determinarea, Aceste operatit se repeti de cel pulin dowd ori In puncte diferite apropiate. Pentru fiecare Incereare, volumul gropii este: = (B+ ©) [ama], (13) Pentru ficeare Incereare, greutalea volumied se determin cu relatia: ees «i14y cla Valorilor calculate Lali Solumnice reprczint& media aritmet Valoarea fina cu retain (114) Metoda este indieatd inca 1 piminturilor coczive E3242. Delerminarea volumulur cu upd yi folie de material plastic. Se niveleazi pri al eu diametrul minim de 150 em, coreetindn-i-se ori sipare o suprafajai circulars zontalitatea si planeitatea cu lata si nivela. Pe suprafafa astlel pregstita se agar’ sau o rama pitrata din lemm fasonat, ew indl{imea de 10 em si xrosintea de cirea 5 em interior} inclului (ramet) se sapA @ groap& cu adineimea de 40... 60 cm (fig. 1.7). Mate rezullat din si ndu-i-se greutatea G Pentru afarea volu- mului gropif, pe supralala inerioard a acestuia se asazd_o folie de material plastic ale edrei se petrec peste {ala superioar’ a inclului (ramei). Se toarnd in groapa un volum de Ia nivelul feted superioare a inelulut reste imediat, determ turd se cin apa Vy pin Volumul gropit se determind ew rel fama}, in care Vy este volumul interior al inchului (tamed) Penttu fiecare incereare, se determina y eu relatia (1-14) Metoda este indicala in azul piiminturilor necoezive cw dimensiunea maxima (00 mn LRQA Delermunarea volumutai pe eate topografied. Se niveleazsi o suprataa cireulara cu diametrul minim de 400 cm pe cate, dupd trasare si marcare prin dulapi de Jon se saps o groap& eu dimensiuniie In pktn de 200X800) em si adineimea de 100 ... 250 can \il gropti ili de blocusl procminente, aces: inkitur impreund ew materialul rezwltal din sipslurd, Se ali greutatea G a mater Dac& dupa evacuarea materiale ui. in pe in tea Juli spat, Determinacea volunului Vat gtopil se face cu inijluace topogratiee, exeeutind eu in 10 emt. Golurite ivela sii mira profiluti transversale din ase IN peretit geopii se a 3 separat tele din anrocamente (blocuti de rock) si balast. ea ). 1.3.22 Metode ew izotopi radioactisi, Pentru determinarea operativa a grew Metoda este aplicabili Ia terasamer peste 100 mum (la dig Mit volu- sama emise de Gelsiu 1 er. La tieeerea prin pmint, intensitaica radia- depinde de starea de indesare, deci de greutatea volumica a mediului steabitut. Densimetrele se ctaloneazd in laborator, stabilindw-se pentru tipul de Aiilor seade, Pierdere: pimmint dat rlalia intre greulalea volumied si mumirul de radiatii pe minut. fa tigura 18 Se arata schema unui deusimetru sondd, pentru misuriiteri in adineimea stratutul, iar in figura 19) un densimetru placed pentru misurarea grew i Volumiice Ia supratafa stratului“LA. DETERMINAREA UMIDITATI PAMINTURILOR L441, METOD? D3 LABORATOR PENTRU DiTERMINAREA UMIDITATiI In laborater, umiditetea se determina conform cu STAS 1913/1-75 prin usearea unei cane titafi cunoseute de pimint tntr-o etuvil electricd la temperatura de 105 -£ 2°C, pind Ia mast constant. SN SOY 4 Fig. £8, Densin ig. 19 Densimetiu de suprafati tru de adineime: 1—sursi de radiatil; 2—eeran; 3—captor: T—sursi de radialit; 2— cantor. 4 —contor Determinarea umidiLilii se poate tace pe una sau trei probe a ciror mask total trebuie si fie = Ia paminturi coezive, aproximativ 75 3 <= a nisip fin, aproximativ 100 g — Ih nisip mare, mijlociu, aproxinatiy 200 g: — 1a pietris cu nisip, aproximativ 500g; — ku pietris, aproximativ 1 kg: = la bolosdnis, 2.6 ky. Gantitaten de material necesari pentru © determinate depinde de natura acestuia side precizia balantei folosite (tab. 11). Proba de pamint se asazi inten recipient format din dou geamuri de ceas prinse cu elema saut init-o capsuli cu capac si se determina 1a recipientului. Apot reeipientul se deschide si se pune Ia useare in etuvd Ia temperatura de 2C, durata minima de uscare find in lie de natura materialului (6 ore pentra nisi- puri, 10 ore pentru piminturi nisipoase, 16 ore ahelul 11 oot s 20.100 g pentru piminturi argiloase, 24 ore pentru argile | oa «| 100...500 g | ~_grase). Dupa uscare, recipientut cu proba de pamint i : se introduce intr-un exsicator pentru. a se rici ta | 500 & | timp de o ord. Dupa racire, recipientul se inchide, Geterminindit-se masa Ba recipientului eu proba scat Umiditaten w se caleuleari cu relatia B w 100 [%] 115) r= (%) (18) in care A, B au semnificaliile aritate, iar C este tara recipientului 454Cind determinarea s-a {cut pe trei probe, umiditatea este media aritmeticd a celor trel * valori partiale, eu condifia ea abaterile fafé de medie si nu deptigeased 4.2% (in procente de umiditate). 142. METODE DE TEREN PENTRU DETERMINAREA UMIDITATI Umiditatea pamintului se poate afla si pe teren prin uscare, recoltind prob de pimint Hi Supunind-o usedrii pe o tax sau plack metalied, Ja » temperaturd de peste 100°C, pin J masa constanta, Se las apoi proha si se réceased, de preferinfa intr-n essicator, pentru @ nu absorbi vapori de ap& din atmosferd, dupa care se cintireste. Umiditatea se calculeaz’ cu telatia (1.15). Pentru determinarea rapid A umidit@{il se folosese metode radiometzice. Prin ciocnirea eu nuclecle atomilor usori din ap’, neutronti rapizi pierd cea mai mare patte a energict cinetice si devin neutroni Tenfi, Cu cit umiditatea pi nintului este mai mare, eu atit procestl de trans- formare @ neutronilor rapizi in neuttoni Ien{i este mai intens. Pe acest prineipi se bareark sondele radiometrice de adiucime (fig. 140) si de supralé (fig. 111). 1.5, DETERMINAREA IN LABORATOR A GRADULUI DE INDESARE Se urmareste determinarea indicelui poritor in starea cca mai aliuatay ¢m, Porilor in starea cea mai indesali, ¢yig Se Tolosegle un vas metalic clindric, avind un volum de cal pun 200 ens atanistsrde cet putin 5 em, pueviiat cw guler prctungitor (i 142, #). aindicelui 2 3 1 Fig. 11. Souda radiometries de suprafajal J suisi de noutroni rapizi: captor! “3 “heutront enti: ‘4 —terah; 5 —spre eontor, & Fig. 110. Sond radiometric de adincime: J = sursi de neutront rapizl; 2—eaptor; Sneutront lenti; 4 spie center Penttu atlarea Ii émas, proba de nisip useat in etuvil le 105°C se toarna eu ajutorul unei pilnii in vasul metalic 1a baza ciruia a fost eoborit in prealabil un dispozitiv de afinare con stind dintr-o tija cilindricd avind la capt o roath ew spite (lig. 112, 6), saw de sitma. Dup& umpleres vaswlui, dispozitivul de afinare este extras din vas, ¢ nto spirals idl tot- 455odaté. Se ridict gulerul eu un prelungitor, iar pamintul in exees se indeparteazs eu o right asezat chiar pe buza vasului. Prin acest procedeu se consider ed s-a atins staren de afinare maxing a nisipului, Se eintireste vasul eu proba de nisip si sedzindu-se greutatea vastlul gol, J. 42, Determinarea Tui emext Fig. Determinares tui 2—Aisporilivul in care se toarna jivoba; b—dls- Cini pozitivut de afingse; 7 vas eilindrie: ale 1 —\as ellinsties 2@—guterpre- brelungitor; 2— wid; ¥—“roald ew spite Tena, eae eta Se alld greutatea probel, Gu,,,,- Cunoseindu-se volumul \ al vesului se determin greutatea «L10) 1— mex! 10H) Pentre aflarea Iui ényig. nisipal useat este Lurnat jn parti enici th timp ee esupra vasutut cilindeie se aplied lovituri ett 0 tured mictalicg, avind braiste Invetite ew eauciue (fig, 113), sau cu un cigean de tema. umplerea vasulut se scoate gulerul prelungitar, iar supratata nisie pulul se niveleazi. In continuare, se procedeazi ex in eae! anterior, obtininda-se succests Nalatile Gyo. tuort Yam" Pin) nin 1.6. DETERMINAREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE IN LABORATOR Pentia deteminai laborator a caraeteristicilor de compactare ale pamintuiiler < ulllizeard metada Proctor (STAS 1913/13-74). Se urmnAreste stabilirea, pentru wn anumil tueru mesanic spectile (conventional) de compactare La umiditail eplime wyye% care. trebute aplieaté planintulut ee urmeaz a fi compactat, astfel inelt acesta sk fie aclus la slaren eva fe obtine pentru acel Iueru mecanie, detini Yaney in kD In funofie de valoarea hierulut mn mai Indesata care se p Drin greutatea volumied in stare useati, maxim m, ic specilic de compactare de deosebese doui incr cari Proctor: — ineerearea Proctor normal’, in — Ineerearea Proctor modlifieata, in care Z ed 6 dasjems; 27 dadjem*, 456Incerearca Proctor normal se foloseste in general pentru stabilirea caracteristicilor de compactate aie terasamentelor de drumuri (STAS 2844-69) si de eale ferat (STAS 7582-73) pprecutn si pontra terasamente Ia acroportu, lcuri de pareate si platiorme auto. Incerearea Proclor modificata se foloseste Ia stabilirea earacteristicilor de compactare ale stratelor de baci si ale slratelr si substratclor de fundatie pentra drumuri executate couform STAS 6400-75 sau din pimintusi stabilizate mecanic conform STAS 8840-40-72, ale digurilor Si barajetor din pamint pentru bidroameliorauit executate conform STAS 5091-71. Luctul mecanie specilie de compactare L se calewleaza cu formu mg hyn Tn lead eae 17) hy este masa nisiului, ie Ike: 9 — accelerafia terested, egald eu 9,81 my fy ~ indlfimea de cddere a maiulut, in em hn — numérul de levitui pe ficeare staat: A = aria seclianit eilindrului, in em: = gtosimea stratului de pitint, compactat, in en Aparatul Proctor este aled.uit din ellindri eu inele prelungitoare si plici de baza (lig. 114) jai de compactare manual, format dints-o wreutate cilindried solidardi eu o tifa, care euliseart in interior] unul ghidaj cilindrie (fig. 1.15) In Lene}ie de dimensiunes maxima a parliculel de pamint (mar % din material) se folesese Lret mrimi de eilindri avind una 2 diametrului ochinlut de cing prin care treee eel putin 7 nie specific de eampac si de marimea cilindrului. se folosese in funetic de huceul me mi de waturi 1.14. Cilindrel aparatului Proctor pentru eon paclarea probelor de pamtat com:pactate cereiitii se usued in acr pind la 0 umidilate sedzuta Caniltalea total necesart (interioard eu 4.5 procenty umiditatit optime presupuse) Usearea probei poate fi clectuat® si in etuvd tao Lemperatuni maxima de 50°C. Dupauscare, miaterialul se 457intinde pe masa de Iucru sau intr-o tavd. Se stropeste in mod eit mai uniform cu o canlitate de ap& determinatd astfel inelt umiditatea pimintului de compactat si fie cu 4.5 procente sub umiditatea optima presupusii. Omogenizarea umiditajli se asigurd prin amestecare ma- nualii sau cu un malaxor. Proba se las intr-un recipient inchis circa 15 min in eazul pimin- turilor necoezive, 2... 3h in eazul eelor slab-coezive sau ext coezitine miflocie si cel pai 15h im eazul paminturilor foarte coezive, interval de timp dupa care se amestecd din now pentra omogenizare. Condifille de efectuare ale celor doua tipuri de inceredti (Proctor normal sau Proctor modilicat) sint sintetizate in tabelul 1.2. Tabelul 1.2 uumivul de lovituri pe strat H Jeon! sckOY Hoty | OUMGMREMP EERE canara ae paar nce | sear [omen] toto penta | © OR pUREE ee rt, ike i vate Sumer 7 aT =a diame. | maxi wo pro) totalk Teutui | ma a | i | tucer-| proms on | cilin~ | Patt | tncer- | Ineer | Jucer= | | | eeu nt irufui eulelde| caren | caren | cures | | Masa |= a Point) ster | rie [eet ym m ly Yocer=| Encer min || rai | iofeac act] Be Ke | Given‘ earen | tet=| ees | wan i Binion Breeton Se etoe | ee | | | | rua | Madi Ijayat modi | t | tear (ent | T | | 7 es a | 25 | 4s 1 : wo i i | x0 | 150 Se pre hig. Se liseanit inelel prelungitor. Prova de material se introduce in cilindra in straturi et le cilindrul metalic fixindul prin wechi de placa de bard si se cintireste osimi aprosimativ egale. Fiveare st al se campae cu maiul Proctor, greutatea find ‘an prin batere in mod unitary pe s prata isa A cada liber. Pentre reatizarea anci con aplicd Ix inceput pe un cere petiferic, apoi pe altal mat mie pactirl uniforme, loviturile se e lovilurd nous acoperind 1}... 1.2 din supratata de balere precedenta. Nivehut superior a ultinului strat, dupa compactare, trebuie si depaseased marginen cilindrulut, dar mult de 5 mm. Dupa ce se scoale inelet pretumgitor se taie miateriatal ta interior, fie su ae mul nivelut cilindrulut cu ajutorul cufitulut si se wiveleaxi ett rigia anetalica. Se perie mate; edzut pe placa de bax si se cin lu reste cilindrul eu material my. Dupa compactare. se scoate materialul din citindru, Pentru determin: (de Ia partea inferioard, mijlocie si superioa AGL medi se iaw maximum tei probe a cilindrului. In cavul paminturilor necorzive, masa probe de material pentew determinarea wntdi- (iE trelniie si fie de minimum 100 g, in azul nisipwvilor si minimum 500 8, in carat pien Lisurilor Pe @ probit de material se etectu maxininy trei compactiri. in caxail relolositit ma- leriallui seos din cilindrn la o nous incercare de compactate, acesta se amesteed eu material rimas din proba respeetiva gi se adauga 0 noua cantitate de api, corespunzatoare urmatoared Incerediri de compactare. Cantitaile di corespund unet ereyteri a wil: Lafii eu 1... 2% pentru paminturi necoezive si cu 2... 3% pentru paminturi coezive. Incerearea de compactare se elvetueazd de 6.18 oti, umiditatea materialului variind inti-un interval de 10... 24%, Deterininarea se termini dupa dou sau trei incerediri de compactary de Ja it cerearea Ja care mase total 4 cilindrului cu material compactat a inecput s& seada api care se ada 458