ANEXA II ELEMENTE PENTRU CALCULUL TERENULUI DE FUNDARE $f AL FUNDATIILOR I, TASAREA IN TIMP A PAMINTURILOR ARGILOASE SATURATE (CONSOLIDAREA ARGILELOR) W414, CONSOLIDAREA UNIAXIALA Se examineazi problema cansolidarit uniaxiale solufionatt de Terzaghi. Se consider’ an strat de argila saturati, de gresime 2H, cuprins intre doud strate de nisip si supus unel pre- siuni suptimentare Ap (lig. I1-1, a). Drenarea apei se face numai pe o singur direcfie, ver- ticald, eitre stratele permeabile de nisip. Pentru deducerea legit de varlatie a presiunil natu- rale min timp si pe grosimea stratului de argili, se adopté urmatoarele ipoteze: — pamintul supus consolidirit este saturat, omogen, izotrop; — apa din pori este incompresibid; — filtrarea apei se face in concordant ext te Ini Darey; — intre presitinea efectivi si deformafia stratului de argili existé o dependent linear’ Se considerd un volum de pimint situat la cota 2 (iy. 111, 8). Gradientul hideautic tiind — 24, viteza de curgere a ape este: vakia a ah Ye unde este presiunea apel din port. Vatiatia de vitezd (de debit) pe tnditimea clementului este Pamintul find saturat, iar apa find incompresibil’, variatin de debit este egali cu va- siajia de volum, produst in timpul dt _ a (aay a pdb app to Lae . io tee & “ a ° 6 BY sm, PL a: a3 a a 479Se slic insti ed: ae ae 5B zu a Relafia (1Lt) devine any eon eure Gea fete ater : —m, a + i at a ana) Relatia (11.5) repieain ccuatia cousolidarii uniasiale. Termenul ¢y = ——— se numeste cocticient de consolidare si reprevintt 9 caracteristied Yule @ delormabilitatii paminturitor argiloase. Eeuafia (11.5) se integtear A pentru condi(it iniliale si pe contur date rs 5 (28 sin ety 5 (Bon tem wn in care (21) me tind wn num interes: 0 4, 2 = actor de timp, we dimensional Sallis ccuatied cousolidacii poate te past si sulh tor Ur = (Td. ay \ tn cate Ce: A exte denumit grad de consatidace. Myoe AV ste vatiagia de vohum dupa um timp {iar V7, maditicaren deve jerminarea Ptovesului de cunsolidare Navlatin de velum tind reaullatel yariaticl pr simi etovtive, se poate sates <2 2x a = mM =~ m Sn. Adonitind ca an, ‘reste constant pentew cresterea de presivne Heel Aver. exprsia gre ului de consolidate’ devine Avy mn u oe wi-4, ths AVisn Aun» uy «sy In care uy este presimen neutral inifiall, w este presiunes neutrals a timput £ 480Se inlocuieste expresia (1.6) in expresia (11.8) si se obtin 02 04 06 08 10 ve Fig. IL2. Piezogral. Fig. 113. Variatia gradului de coi solidare pe grosimea stratulu, timp, Gradul medin de consolidare pentru stratul de grasine 2H se defineste asttel 1 2H ae ude 2It Jo y= —— (Lao) Solutiiie ccuatict consolidatii pot fi reprezentate si sub forma graficd. Astfel, reprezes tind vatialia presiunii neutrale pe grosimea stratului de argild, caleulat eu relafia ([1.6) la un anumit timp ( cdruia ii corespunde un factor de timp Ty, se obfine 0 curbd denumita izo- chroma. Ansamblul eurbelor izochrome aleatuieste un piczograt (fig. 11.2). La t=0, Ty = 0, uy =P. pe intreaga grosime 2//, izochroma este o vertical Reprezentind variajia gradului de consolidare Uz definit de relatia (11.9) pe grosimea stratulut la diferite intervale de timp, se obline, de asemenea, un set de eurbe (lig. 113 Pentru o anumita ipotez’ privind varialia presiunii neutrale initiale uy pe grosimea stea- tului. de exemplu uy = constant, se obtine, conform expresiei (11.10), marimea gradului meditt de conselidare Uy pentru T, dat. Corelajia intre Usr% $i Ty este data in tabelul IL si, grafic in Ugura” 14, Tabelul 11.1 u 1 Te = FU) { iaeare? TFT! Un % ES - Va% H i : 0 ' 0.008 ' 6,008 7 | ' : 0,007 7 | ' | 0.0177 | 0031 4 i i ; 0,049 1 | | i 0.0707 ! | 0,106 2 \ ! | 0.126 i i i 0,159 : | 0.196 03300 i 0.238 i 0.400 i i 0.236 0500 : 0,342 0.600 0.405 | 0,700 | | 0.800 i 0.900 i | 4-000 2,000 481wot | Tt | | othe FOF OF 05 06 7 OB Os 15 %y ieanse Fig: Mt. Diggrama de variatie a gradulai_meaiu de Consolidare cu factorul de timp. Fig. 15, Consolidarea radiala in jucul drenului vertical. 114.2. CONSOLN © meted’ Uradifionala po uunpleturt const din uti 16.25). Apa din porii pan material granular care luce exempt caraeteristic. de con DAREA RADIALK ea tasdrilor stratelor unor drenuri verticale de materia mintului este drenati in directia o 4 cu puturi verticale de colectare nsolidare radiata, argiloase sud efeetul en granular, de esempla sip izontali citre colosnele de Apel. Acesta repreziats ua } atta 1M cue Gy este cecticicutul de consotidate radial Gradul mediu de consolidate radiald este a KT), inente 7, = 4 ‘Stanfa intre axete drenurilor (fig. 11.5) eRe fe ol aloeeoelee et tte te wade 1, este raza drenuled + 2R find a PenIFU difetite rapestie Airy, = ACTIVE SI AL REZISTENTEI PASIVE A PAMINTULU! CU AJUTORUL TABELELOR $I ABACELOR M12. CALCULUL IMPINGERIL La un perete de inaijine 1, actionat de un masiv de pimint ia supratal upraincic rat (uty Me, ; G1 182aL MpwL 483(Ld unde: Pa este valoarea Impingerii active totale; Pa, Pa, — ordonatele diagramei de impingeri active In coronamentul si, respeetiv, la baza_peretelui: Y= sreutatea volumied a pamintului care impinge; He = inalfimea zidului; Mg = tnathimea cerivatenti de pimint; Ite = 4 -—S" 9 ant, (ts) y sin@+ Kq — coeficientul de impingere activa. Acest coctici ‘at se caleuleazd cu formuta: (1116) in(D + 8)sin(® — 2) sin @ — 8) sin @ FB) unde 8 este unghiul po care tl face peretele eu orizontata; 3 — unghiul de inctinare al impingerii {aja de normal Ja perete, datorita {recarii dintre Daim $i perste: 8 = unghiut supraleei teeenutui eu erizontala; © unghiut de frecare interioard a pamintult In Labelut U3 sint date valorile coeficientului Ka in functie de ©, 3,6 si B. 1122, CALCULUL REZISTENTEI PASIVE DUPA COULOMB ccat caleul se efectueazd aplicindtelaie i (itt 138 cos 8” c y p= elt ~ ey 88 citt9) ' cos 8 — sin @ 4 y an eR ate ie sin @— a) sin@— 3) | fn tabelul 114 sint date valorite coefici ntului Kp in funclie de @, 3, 6 si & 484: Tabelul 11.3 6 0,522 0.40 | 0.308 0,305 5 | 0.498 oan | 0.354 0.294 10 0.481 0.408 ose 0.287 e gas | se | tase | es 20 01485 oes | O84 0.281 25 5 0305 | 0282 30 i= = 0.285 a | azo | 0503 | 0,339 | ais | 0486 01320 | acer | oars 0.392 che | | oss O18 1 = | 0,466 | ae aes en i | orzo 0.373 oan? o374 fers 0.378 0.400 | 0.386 | = | a97 | ea 0.333) 0270 0.490 0464 UB18 0.260 a6 308 | 0,252 3 0.304 0.247 0.426 0.28 0285 | tae 7 0205 | usd 0.194 5 oat 2 = 0.340. ts 01.339 = asa a=W - 0.883 = 886 7 0.896 = ogi 7 0.939 oat 0428 oats oats wid wate SI 0433Tabelul 11.4 Valorile cocficientului Ay pentru eateulul rezistentel pasive dupa Coulomb 35, 40 ” 10 15 20 25 30. 3,208 3,855 4.561 5,487 6,746 8,532 1.213, 4,018 4,783 3,787 7.154 9,100 12027 | 16,769 5,787 7,303 9.475 12,759 38,116 271825 48.474 46,810 104,282, 8,824 12132 17,586 277486 48,759 109,108, 432,63111.23. CALCULUL IMPINGERII ACTIVE $I At REZISTENTE! PASIVE DUPA RANKINE i Prin aplicarea formulelor (11.16) si (11-20) in camul peretelut vertical neted Timilat de o suprafa{2 orizontala (0 = 90°, 8 = B = 0) sau prin utilizarea teorief lui Rankine, rezultd urmd- toarcle expresii ale coeficientulut Ka si Kp’ A Ke e [45° — —]; 21) #(o- 2) cua sy=te(e +); aan 3 In tabelul 115 sint date valorile cocficientilor Ka si Ay tn funetie de @ Tabelul 11.5 Cocficientit Ka $f Ky pentra cateutul imping A rezistentel pasive in eazul peretelut vertical Vinmitat de 0 suprafata orizontala. dupa Rankine 16 | 12 14 14 1% 16 1124, CALCULUL REZISTENTEI PASIVE IN IPOTEZA SUPRAFETEI CURBE DE ALUNECARE, LUIND IN CONSIDERARE FRECAREA INTRE PAMINT St PERETE 40 4 {42 8 pasiva Jn figura 1.7 se prezinta 0 abacd pentru ccteraminarea cocficientuluk de rezist Kips Sa cau perctelu vertical marginit dc un talaz din pimint avind inetinarea 3. Valorie Jat Js, aint staase din abaci in funelie de unehhul de frecare Interioard gi de raportul $°@, § <1. 8 find unghial de freeare pamin postr se Peuttaalte salon 2. 8 aie un factor de reducere dat in tabaul reprezentat pe aceeasi figural 487‘Bieer06 Bipods PAGTORUE OF REDUCERE (R) at Ky PENTRU DIVERSE RaPouATe dip {800} In} |-07 |-08|-05|-04]-03]-02]-03 |-a0 1978 A962 (9046 979 057210806 baat [aes BprtO2 61 (0934 [9907 |oger inesdaaso|a803|q775 loa2s|90"laaseoszciyva7jo7se lois lagna 512 [050 T1071 S66 d620)0870 iga78|0a Jo7e6\dsesinsz7 srs 19890 _ 752 19674 \o.903[a836)0<75 oar? pac 0 783 0 s820592Qs12 778 500 |as00| cre 75 10506 1276)022F 2 200| o Zz T — Aspe Here B feos ‘write ais Book ao een ial AEzISTENTA puss SOf takers; RoR cass, Boh sind ork-curoeve 40 AU PentRod JEXEMPLU: b= 25° 39) Sp =-a3 KyeRtlpeatt Get] eat [npetdseti62 20 panier? rare | 30} 0 20 30 was Unghiut de frecare interioard, 6, n grade Fig. 1.7. [a tigura 118 se prezinta 0 abaet pentew determinatea cocdletentului de recistena_pa- ee supra- {M44 orizontali. Valortte i Ky slut scoase din abcd in functie de wnshiad ae frecare inte- Hioara ® side unghiul 0, pentew 5 = > 1, la alte valor urmitinduse a se aptiea ne. torut de coreetie 7. 1.3. CAPACITATEA PORTANTA A FUNDATILOR DE SUPRAFATA 113.4. DETERMINARZA UNOR ZONE PLasTice PRESIUNII p,: CORESPUNZATOARE CU EXTINDIRE LIMITATA SUB FUNDATIE Bduusine L >> B (probtema pla Be tunsine L > fs 8 Ini Pye comportd urmitoarele etape: T— Exprimarea starit de tensiuini intra Ml) si adincime D (ig tan plenel M din euprinsal terenutur de fundare. 4886 posivd Ky ui de rezistent Coeficien: FACTORUL GE REDUCERE(R) a! Kp PENTHO DIVERSE RAPOARTE -SVo [-971-06|-a5]-o2|-03]-a2|-a7| 00 | (“soldis74lasezlasz#|qa79|osr2 [aas0|deer 352] 75 laser (gsacloso7 esr (aes |qas010803 [0775 olasas asor gaelaaac 57 brs 2775 [oe $s si7 anso onco|apea|a 7 oes oa20|a572 “30 ige7a gant jas |oss6ln627 05% jos20laae7 Ss asseta so exoaaslass6 oars oar” laser “g0a7as losazjassalasie|qa3910,75 0316 jozez isle tosndscdaere|av9iger6 2" |o ? TI +t 45%. #2. bE Suprofote de _\ SHE He <7 | pe A Sprata ‘ 1 Ge logaritmica | nezisrenma pasa | VA 7) BakybH2; RnBe0s 8, =P sin \ Nora :cuRBELE ARATATE 3 {__ penrau i } 9 TEXemPtu 29.30% 1 (hp pentry dipe4)=8,2 T feeaarosacees 1] | | aE ttt oo 10 20 Unghiul de frecare 30. interioard, ¢,in grade Fig. 118. Fig. 119. 489‘Tensiunile principale in Af datorite presiunii nete pe talpa fundafici se calculeaz& cu re- Jalille deduse in Teoria elasticitafi G+ sin 8); a2) G~ sing. Dircetiile priacipale coincid cu bisectoarea unghiului 3 sub care se vede din punetul AF fundatia, si eu normala la oe, = Kel (ayy = yD +2) Se considera ca punetul M apartine zonei plastice. Intr-un punct al zonei plastice, ten- Hunite din greutate proprie sint egale pe toata directiile (variazAhidrostatic), de aceca Ky = 1 ‘Fensiunile totale din punctul AL sint: = Otpyg + Oe (2 + sin 3) (1125) PDP ig one 8 = Sapye, + Sy =P — sin 5) M= Exprimarea condiliet de rupere in punetul M pow 4 sin @ = ——_% = (1.26) 4 Oy + og + ected BED ++ cctg@ n rlatia (1126) se scoate = i pe PED sing ~p- “Lagos sin ® pp sing sin ~ Aflarea tit Smee pentra um p dot ety @. exw feed cos B= sin® (EL28) (1129)IV. Determinarea ‘lat “pz Din (11.28) se objine: Pot (41.30) Diferitele formule pentru calculul lui P,1 corespund diferitelor valori propuse pentru tac = 0 (formula lui Froblich) (2 + tego Pot = + yD (131) ctgo—= +o 2 imax = B tg @ (formula lut Maslov) ay(suorne < eso) Y Prt 41D (1432) +0 = imax = 2 (formula din STAS 8316-77) 4 o(FrP+ Santee) +p+4 oso} Pot = + (1133) cotg > — +o Formula (11.33) poate fi pust sub forma: 4 ef soo (1134 cots @ ~ Ny, Nz, Ny sint coeficienfi funclic de unghiul de frecare interioara @, denumiji factor de capacitate portanta. Dintee cele trei expresti deduse pentru Ppt, riguroast este doar formula (11.32), deoarece intre ipotezele {ii care au stat In baza determindrii expresiilor Tui oyp,,,$1 Sapyg, Si CONKINIA Zmax=0 (absenfa Zonelor plastice) exist 9 concordant. Totusi condifia za: —0 este prea restrictivd, presiumea pyr ast{el dedusa rezultd independent de B si reprezint’ 0 va- loare prea acoperitoare; de aceea, formulele stabilite In poteza zmex # 0, desi aproximative, in teoria elastici sint proferate in. practicé. 491De 18 at dite lore tctontor de cpacat portant Ny Ay ge Tabelut 11.6 Valorite coefetentitor 1,,.V2,.¥s, pentru ealculul presiuntt Pot corespunziitoare nei dezvoltiti imitate a zonelor plastice o m x x 0 0,00 | 1,00 2 0,03 112 4 0,06 1,25 6 | 0,10 41,39 8 0.14 4,55 10 0,18 12 0,23 4 0.29 16 0,36 38 0,43 20 ot i 2 0.61 24 0.72 26 0,84 28 | 0,98 30 115 | 32 434 | 4 155 | 36 181 38 ann 40 246 2 2.87 44 3,37 45 3.66 13.2. DETERMINAREA PRESIUNII p,, CORESPUNZATOARE CEDARII GENERALE INTR-UN PAMINT AVIND ATIT FRECARE INTERIOARR che $1 COEZIUNE ‘B< 08 5 S05 1. Umplatuel st deporite din pamintusi omogene | | realizate si compactate organizat (perne, ram blee) 230, |. 200° | 180 150, 2. Deporite omogene rezvitate in urma unor acti- | | Nitti sistematice de depunere de pamintart si | | reziduuri minerale, compactate controlat 250 200 | 1860 | 150 3. Idem, necompactate iso | 1500 | 120 | tno 4. Umpluturi eterogene, in gropi, reatizate neor-| | | ganizat. cu confinut de materii organice sub) | 10%, compactate controtat 150 120 | 120 1» 5. Idem, necompactate 120 100 | 19 | Observatit: 2) Greg Feprezintd rezistenta ta rupere a compresiuune a ro att pe epruvete cubice conform STAS 6200/5-71. ) In intervatal indicat, valorile se aleg finnd seama de compactitatea si starea de de- gradare a rocit semistincoase. Ele nu variazd eu adincimea de fundate si dimensiunite ta plan ale fundatiilor. ©) In intervalut indicat, valorile se aleg finlnd seama de consistenta _pimintutui argitos aflat in interspatii, vind Wl Te = 1. @) In cazul in care datoriti natucit pimintulul nu este posibila prelevarea de probe ne tutburate, stabilirea gradului de indesare sau al consisten{et se poate face pe baza rezultas telor penetririt dinamice, conform STAS 3198-71. ©) La piminturi coezive avind valori intermediare ale indicelui de consistent Zo st ale indieclui poriior, e, se admite interpolarea liniark a vatorit presiunii conventionale de catcut pe terenul de fundare de sub tatpa fundatiel, dup fe si dupa e succesiv. 1) Pentru paminturile sensibile ta umevire sau contractile pentru stabilirea vat siunii 2 onvention ale de caleul se vor folost prescriptil speciale, “~ g) Pentru valori ale tui S, Intre 0,5 si 0,8, Peony Se determin’ prin interpolare. in stare saturats, determi- terpolind Intre valorile minime pentru Jo = 0,5 si maxime, corespun- ior pre- 500 a a ee ,tn cazui paminturilor coezive, daci valorite Tul ¢ si Je ale phmintulat pentru cate 5 vere aflarea lui Peony diferd de valorile din tabel, se procedeaza 1a 0 dubli interpolare. Exempia i Fie o argild prifoash avind ¢ = 0,6; Jo= 0,8: Din tabel se scot valorile 1ui Peony In daNjem*, \ 18 — 0,5 = 0,3... SPeoaw re = 0,155 Peowegagg = 419 daNiem™ @ Pentru Meow = 3... APcomv = * 3,30 daNyem?. Poore Interpolare pe vertical he = 0,5 — 0,7 = 02.065 MPeony = 415 — 3.30 = 0.885 0,5— 0,6 =—O1 1 APcone = 0,425, Pronve=0,65 1e=08 Schema de ealeul este: Vototite din tabe! ale prestuntlor conventionale sint valori de baz, care corespund une fundatit avind lafimea B= 0,6...1,0 m si aflata Ia adincimes D = 1,0 2.0 mm Pentru alte Nalort ale iui si D, utmeazi a se aduce corce|i la valorile de baza ale prestuntior conventionale de caleul 50t~ etevtueutede:tafime’ pecit MiSIPUrl pritoase paminturi ay Pentre 1.0< 8 <5 m, SPorul de litime se obtine Prin interpolare iniara, Exempla siloase eu 29%. S€ Slabileste astter (IL54) ~argite, ~y este vy, upranive- @ stratelor), adincimi de fundare D < 19 Prin interpolare intre Valoarea SDH pentru D = 1 mm g 1/2 din aceasta ta Je nivelal terenutai (tig. 11 15) “2 eonstructiile eu subsol, de ealeul se adop 2 Valoarea terenului ta exter lorul ziduly (11.55) 4 tind adincimea de fundare eortati la intetiorut ziduint de Subsol, iar 9 supratnesr. “ Aare eu caracter permanent (nctusiv geeutaten pardosetit Subsolului) fat de nive UL subso- Inui (ig. 11.16) ¥2 Peony a Dat In| Renny Peon py Fig. 1145, 502“4. CALCULUL REPARTIZARII EFORTURILOR IN INTERIORUL MASIVELOR DE -PAMINT @ Pentru forja concentraté P aplicath Ja suprafaja masivului (v. fig. 11.17), efortut mitar oz se ealeuleazd cu relatia; . . (1.58) cosficientul A este dat In tabelul 11.9). Tabelut 11.9 Coeficientul i pentru caleulul eforturilor unitare gz ‘sub actiunea umes forje concentrate ‘plicate Ia suprafata Thadvului S - e te me Coetcesn me Coeteleat Raport | Raport | 0,00 0,477 5, 0,022 4 i 05 our 3 0020 0 | or edt 2 oor7 8 ' ons O51 6 00160 | 620 | 014828 dota t | ortt0 8 013 5 | Ost 9 00128 | 0,357 7 0,012 4 i (3004 bois { ‘301 L ott 4 278 8 do10 8 0348 6 810 [Oban bor 1 197 8 008 7 | gta O00 3 | Oitss 0.008 8 | 0,138 6 0,008 5 ; aa O07 01108 3 | 0,005 8 | Gots 6 Sook § | Get ‘hoot 0 gore 0h ¢ oe (002 8 5 tose 0,002 4 | 0051 3 0,002 1 nab Soot 7 ' 0,040 2 0.001 5, oss 000 7 | baste 6.000 4 one 6,000 2 . eel 0,000 t { @ Pentru incércarea uniform repartizat pe suprafajé dreptunghiulara (v. fig. 11.20), efortul unitar ope veiticala coltului este: (a. (cocficientul ze este dat in tabelul 11.10). @ Pentru incircare triunghiulara pe o suprafa} dreptunghiulard (fig. 11.17): = efortul pe verticala coljulul D este: 2 = Php (Ls). 503JOACIR Cooficiengii k, pentru ealeulul eforturilor uniform ineireate unitare 6; 2 Tabelut 11.10 ‘ub colful unei suprafefe dreptunghinlare z ¥ P a a ® ee ae ts 20 é a 0,240 1 0.2420 t 2429 0,243 4 0,243 7 0,243 9 08 0.199 9 0.2075 0.2120 02147 0.2165 0,217.6 14 0,130 8 0,142 3 0,150 8 0,156 9 0,161 3 0,164 4 2.2 0,073 2 0,083 2 0,091 7 0,098 4 0,103 9 0,108 4 24 0.064 2 0,073 4 0,081 3 0,087 9 1,093 4 0,097 9 28 0,050 2 0,058 0 0,064.9 0,0709 0,076 1 0,080 5 a4 | 0031 | ote | oo177 | oos27 | oor | ooo 36 0,032 6 0,038 2 0,043 3 0,048.0 0.052 3 0,056 1 | 100 | onos7 | cose | ooo s 00074 | 00083 | 0,009.2 504‘Tabelul 11-10 (continuare) 22 24 28 28 39 oo | 02500 0,250 0 0,250 0 0,250 0 0,250.0 2 | 0.2492 0,249.2 02402 0,249.2 02402 od | 02440 02441 0.2442 0.2442 0.2442 06 | 022338 0.2835 02337 0,233 8 0,233 9 os | 0218s 02188 0.2194 02196 10 | 0.2012 0,202 0 0,202 6 0,203 1 0,203 4 12 | 0.1836 0.1849 0,185 8 0,180 5 0,187 0 14 | 0.1667 0,168 5 0,100 6 0,170 5 oA 16 | 0,009 0,153.0 01943 041557 0,136 7 as | 0.1365 0.138 9 0,408 041423 0,148 4 2.0 0,126 3 0,128 4 0.1300 0,131 4 22 | 01120 01149 oat72 ot19 1 0,120 24 | 0,016 0,107 04074 0,108 2 0.1108 2,0 | 0,002.4 0,095 9 0,098 1 0,100 3 0,102 0 28 | 0,082 0.0875 0,090 0 0,092 3 00942 30 | 0.0709 00801 0,082 8 0,085 1 0.0870 32) 00704 0.0735 0,076 2 60786 0,080 6 34 | 0.0046 0.0877 0.0704 0,072.7 00747 36 | 00504 0,052.4 0,065 1 0.0074 0,069.4 38 | 0.0048 0.0877 0,060 3 0,002 6 0,004 6 40.) 0.9307 0,053.3 0,036 0 0,058 8 0,603 42) 0.0te 0,049.6 0,052 1 0,054 3 0,086 3 44 | 000836 0,086 2 0,048 5 0,050 7 00527 46 | 00105 0043 0 0,045 3 0.0474 0.0493 48 | 00378 0,010.2 00424 0,044 4 0,046 3 50 | 0.0385 00376 0,039 7 0,081 7 00435 60 | 00237 0,027 6 0,029 3 0,081.0 0,032 5 70 | 90185 0,021 0 00224 0,023 8 0,025 1 80 0,016 5 0176 00187 0,019 8 90 0,013.2 0.0142 0,015 2 0.0161 10,0 0,010 8 00117 0,012.5 00132Tabelul 11.11 Coeficien{ii Kp pentru ealeulul eforturilor unitare o; sub coljul unei suprafete dreptunghialare ‘ea o incircare triunghiulari, pe vertieala presiunii maxime are 2 . 7 DS | cin | a | ow | 10 | is | 20 | a0 | 80 zr _| | 0,15 9250 | 0,136 | 0,101 | 0,025 | 0,012 | 0,008 | 0.008 | 0.001 0,3 0,250 0,186 | 0,116 0,051 0,026 0,017 0,010 | 0,004 08 0250 | ones | aan | ones | oso | 00a | oln16 | 0,007 ‘ 028) | O00 | oltz | tos tions | 0.008 15 0,250 | 0,210 0.113 | 1033 | ota | 2,0 0,250 0,211 | 0,117 0,041 | 0,019 30 Gaeo | ott ons | drt | Soe | 002 | 80 o250 | 0211 0.120 | | vost | 0,029 | 100 0250 | 0,212 ota | 0.076 | 0.052 | 0,032 ino | 0380 | was | ont [| ofons | oiosa |_o.03s Tabelul 11.12 Cocficientit Ko pentru ealeulul eforturilor unitare o; sub eol{ul net supratefe dreptunghiulare cu o inedreare triunghiulard, pe vertieala presiunii mule 100 | 200 8 ! \ 9,000 | 0,007 0,001 v.00 | dors 0.003 0,000 3 0.020 0.008 6000 08s 0.038 | 0.008 Seo | o.075 O.o49 oor 6.000 ore | o oot 0000 dove 6.030 O02 6,000 bo70 0.082 0026 6.000 ‘eso 083 D028 0,000 0,080 | I 0,030_| — ly Fig. WAT. Fig. 1.18, (coeficientut kp este dat in tabelul 11-11) ia coltului © este Ge = Phe (1159) (coeficientul ke este dat in tabelul I. 12). © Pentru Incdrcare uniform repartizaté pe suprataja circulars (fig. 11.18), efortul unitar este: ce = Pheer (11.60) (coeficientul Kee este dat in tabelut 11.13) = efortul pe ve 506Tabelut 11.13 vulari uniform ineiireatit “0.0 1,000 1,000 1,000 1,000 1,000 | 0,500 02 0,993 ogo 0.987 0.970 | 0,800 | 0,468 om 0,949 0,043 0,920 0360 | 0,712 | 0.435 06 0,864 0,852 ot3 07733 | 0,591 | 0,400 08 0,756 0.742 0,699 019° | 0,504 | 0,306 1,0 0,646 0,633 0,593 0,525 0,434 0,332 12 0,547 0,535 0,502 0,447 0,377 0,300 14 0,461 0,452 | 0,425 0,383 0,329 0,270 6 | 0,390 0,383 0,362 0,330 0,288 0,243 0,332 0,327 0,311 0,285 0,254 0,218 0,285. 0,280 0,268 0,248 0,224 0,196 0,246 0,242 0,233 0,218 0,198 0,176 oi oan 0,203 0,192 | 0,178 | 0,159 0,187 0,185 0.79 0170 | 0,158 | 0,144 0,165 0,163 0,159 oat | 0,41 | 0,130 o,ad6 0,145, 0,14 0135 | 0127 | 18 oat 0,110 ot 0,110 | 0,105 | 0,098 | 0,096 0,095 0,093 0,001 0,087 0,083 0.079 0078 0,078 0078 | 0.073 | 0,070 0,067 0,087 0,086 0,004 | 0,063 | 0,060 0,057 0,057 0,056 0,055 | 0,054 | 0,052 0,088 0,048 0,017 0,086 | 0,045 | 0,044 vow | 900 0,040 0039 | 0,039 | 0,038 > |. | 16 | 18 | 20 RE | E 1 00 0,000 0,000 | 0,000 0,000 0,000 02 0077 0015 0.015 0,002 o'001 Od ; 0,181 0,065 0,026 0,012 | 0,008 | 06 02224 o.ut3 0,056 0,029 0.016 08 0,237 0,142 | 0,083 0,048 0,029 1.0 0.235 0157 | 0,102 0,065 01082 1,2 0,226 0,162 | 0,113 0,078 0,053 14 0,212 ost | 0,118 0,086, 0,062 18 0.197 01156 | 0,120 0090 | 0,008 48 0,182 os 0118 o'092 0072 20 0,167 0,140 otis 0,082 0,074 22 0,153 ost 0.108 01090 0,074 24 0,140 om | oto 0,087 0,078 26 0,129 oats | oss 0,084 oor 28 ots 0,105 | 0,082 0,080 0,069 30 0,108 01097 | 0,087 0077 01007 3a o,091 00st | 0,076 0.068 061 38 0,078 0073 | 0,087 0,061 0,055, 42 0,067 0,003 0,059 1054 01050 | 46 0,058 0,055 0,052 0,048 0,045, { 5.0 0,050 0048 | 0,046 | oar | 5,5 0,043 0,041 | 0,030 i 0,036 | | 80. 0037 coe | (84 01033 oon | | | L 5074 Tobetul 11.16 Cocticiensi pentru ealeulul eforturitor-unitare o, sub o {isle de Lijime B uniform incdceath 0 O25 | aso 4,0 15 20. |. 1,00 1,00 0,50 0,00 0,00 0,00 0,25 0,96 0,90 0,50 0,02 0,00 0,00 0,50 0,82 0,74 0.48 0,08 0,02 | 0,00 0,75 067 | 0,61 | O45 0,15 0,04 0,02 1,00 0,55 O51 ont 0,19 0,07 0,03 4,25 0,46 oad 0,37 0,20 0,10 0,04 1,50 0,40 0,38 0,33 0.21 ot 0,06 1,75 0,35 0.34 0,30 0.21 013 | 0,07 2,00 0,31 0.31 0,28 0,20 0.13 0,08 3,00 O21 021 0.20 0,17 013 0.10 4,00 0.16 0.16 0.15 O14 0,12 0,10 5.00 0,13 0.13 0.12 O12 ont 0,09 5,00 Ont 0,10 0.10 0110 ont Tabetut 11.15 Cocticien{il Ay pentru caleulul eforturilor unitare c, sub o fisie de Mifime 6 cu o incireare ‘trlunghiulara z B | | | 0,000 0.09 | 0000 | 0250 | 0,500 | 000 oct ors 880 oom 2s oa37 oto i 0,008 oom | O53 0385 | bow 0061 07130 oars | 0,020 os | Ont45 0.200 6.033 oom | 0127 | ous | pase 8.050 | ols) | ofoas | ontos t ost | ober | O07 | nioss | | 0,047 | 00: | 0,059 | ores | oat 4050 | ost | dios 0,75 1,00, | 15 |Pentru’ inéircafe unitorni repartizata pe suprafaf inelar& (Gig. 11.19), Fezulta: Ge = Pheer Myy 1) — Keer )y © n61 Fig. 119. Fig. 1.20. Pentru Incirearea uniform repartizata pe o fisie continud de Lijime B (v. fig. 11.22): oz = hyp (1.62) (cocficientul ky este dat in tabelul 11.14). Pentru incdrearea triunghiular’ pe o fisie continua de Litime B (fig. 11.20), efortul unitar «ste Kop (1163) (coeficiental A este dat in tabelu 11.15). 15. STABILIREA CARACTERISTICILOR GEOTEHNICE NORMATE $1. DE CALCUL ALE PAMINTURILOR Potrivit programului de cerectare a tetenulul de fundare (¥. cap. 5), Deamplasamentul uunei_construchit se exceutt foraje, sondaje deschilse st alte Inert de prospectiune. Pe baza Incerciuilor_asupra_probelor recollate din sondaje sau a inceredtilor yin situ se oDtin. sorit le valontale-diteritelor carncteristiel aeotehniee Resse ‘alo mu.sint- calcula] tesenului de tundarc, el doa dupilee cnt supuse_unel_prelucriri statistice, Nocosic. falen-nasusrstatistce-stesident ds dacd_se_are in vedere stant si-salae caracterise feren) pot catia lnlmplatorTntze anual Ta "ranean satiate a daltor @) dclimitarea pe verticald si Ia plan sent Gaetorizae printee Sava Hiren pentru fi ale caractersielar geotainice. —_—_————e_e—ve geologic _in_part ‘alorilor_normate caleul_ 5091.5.1. DELIMITAREA: PE ‘ADINCIME $I.IN PLAN A ELEMENTELOR GEOLOGICE Deimitarea preliminard pe adinclme si in plan a_elementelor geologice se face tintnd Seama"de virsta, originea si caractoristicle uualedo-recunaaslere ai elasificare ale_plrnin- {iilJusfefen deestel detimttaet preiminaze se-sared prin-examinaseetolull cin Se o- “Gitied in spafin-proprietiitepaMMTUMTET hr acest woppe-planusile si profilele geologice so reprezinta valorile diferitelor caracteristict in dreptul punctelor de recoltare a probelory Tot. odatil se -construlese diagrame-de-variafie pe adinciune-¢iin plan a acestar caracteristici, grafice de impristiere a valorilor, diagrame de penetrare ete. Proprietifile piminturilor avute in vedere in mod obligatoriu 1a aceasta examinare sint urmatoarele: 12 piminturi necoczive grosiere (pietrisuri, polovanisuri) — granulazitatea, sumiditatea — 7a piminturi nisipoase — granulozitatea, indicele porilor, umiditates (numai_la_nisipuri prifoase); ~— Ja paminturi_prafoase si argiloase — Jimitele de plasticitate, indicele de plasticitate, indicele umiditatea, Atunci cind numdrul de determindri ale_caracteristicilor_artate_tn_cuprinsul_fieeirui iatia_geestora In cuprinsul_elementului geologic element _geologi este intimn elimaitarea_-proliminard.se_admite a_i corespunzitoare coneentreazit in zone a elementului_prin plicarea unut criteria tuti_de metodele_calitative, Vizuale de apreciere pe baza graficelor, diagramelor ete. a variatici caracteri geotelinice, cSte tntotdeauna necesard atunc cind numdral determindtilor este mai mare de 3 — Griteriul statistic de definire a elementelor geologice dat in standardul_sovielic GOS 20.522-75, con Val caracteristicilor geotchnice la_utm 1 _cpracteristicilor_ geotehnic toarele valori: —— — pentru _indicele porilor (¢), pororitates (n ~,pentra modulul de_deformatie edometric tenta If fortecare. (27). nezistenta Ja com Indicele_de variajie V se caleuleaza cu relatia: resiune_monoaniald (Re), V < (11.64) -ale-caracteristicii geotehnice ; (11.63) (11.66) Aplicatil 1. Pe baza examinarii probelor recoltate din doud foraje, in cuprinsul coloanei strati- mitat un strat de prat argilos cuprins intre Bratice reeunoscuté pe un amplasament s-a d 00 si 9,50 m. Valorile caracteristicilor geotehnice de identificare sint reprezentate grafic, Sa functie de adineime, in figura 1121 510