Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Burke Hedges Conducta de Milioane

    Uploaded by

    Craciun Cristina Gina
    9 views73 pages

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    9 views73 pages

    Burke Hedges Conducta de Milioane

    Uploaded by

    Craciun Cristina Gina

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 73
    COLECTIA CARTI CHEIE ‘unka Hors provne dnt fae de imigran atho- Serica, cares cs 2 lac Stale Ute pt Srotauraren dct de stings Fuel Csr, pt avi facut de drt Bark Hes hott ‘gl dervole propia sacri pres conduc ose ‘de compani crete dezval cad zon Tne Bay te autora numeronse cn dine cael Cortes Woche Publishing au mal part fre de-hcom 2) 9 Mar eg iaig 07, Dake Hed dedicat repci mje be lintiaivestldevetinpenenale prin apr pec, ines csote, mat BURKE HEDGES CONDUCTA DE MILIOANE Oricine isi poate construi ‘0 conducti de venit permanent {in noua economie EaifiaalVa ‘raducer din limbs englezs de ROCSANA NIT ‘BUCURESTI. 2019, Des CP boa Nao «Romi MEDS, BURKE. Conduct de milan cn pat com cond de entpmanent innova cone ae tad.Rosna SACRE taco Cueshe Pb 2 pt Gao us es Aa Cn hal ptf nig eal ome Coprige 020by Brke Hap Steven Pe ‘ehmoredactor: Deacoy Dosrascu CCURTEA VECHE PUBLISHING ste, Aurel Ven 35, Bucur, 20051 tom 2 97,021 22257 6, reac O78 55 47 3. fax 00 2 1688 atu O21 2222535 redactecrtesveche ro Dumneavoastra puteti deveni milionarul de altturit Drogi cititorule, ‘Acum 100 de ani, era practic imposibil ca un om obisnuit s& devin’ milionar. Aruncafi o privire peste aceste statstci referitoare la nivelul de trai de la inceputul secolului XX Jn 1900, salaiul mediu in Statele Unite ale Ame- riciera de 22 de cent pe ord.Un muncitor obisnuit istga intre 20 51400 de dolar pe an, mult sub i rita s8rScei la acea vreme. Numai 6% dintze ame- ricani absolviser8 liceul. Speranta de viata era de 47 de ani. Doar 14% dintre case aveau cada de baie. Existau 8 000 de autoturisme in Statele Unite in ‘mai 232 de kilomeri de drumuri asfaltate. fnainte de primul razbot mondial, o familie americana obisnuita cheltuia 80% din venitul sau pentru ne- voile de baz: hrana, locuinf si imbracdminte Tntr-un cuvnt, acum 100 de ani existau in prin- cipal dou8 niveluri economice: bogati si celal "Numaio familie dintr- sut8 aparfinea casei de sus sau casei miloci. Ceea ce inseamna c& 90% dintre ‘oamenii din America puteau fi considera sirac. 6 (CONDUCTA DE MILIOANE DVS. PUTETL DEVENIMILIONARUL DE ALATURII 7 Clasa mijlocie continua sa tréiascd de la un salariu la altul Si ne intoarcem in prezent Astizi, venitul mediu al unei familii este de 47 000 de dolar pe an. In Statele Unite existd mai multe masini decat oameni. Majoritatea famililor au cel pun dous televizoare. Speranta de viat& teste de 75 de ani. fn prezent, oamenii obignuit dis- pun de un venit mai mare... se bucura de mai mult timp liber... si au mai multe oportunitaji pentra carierd decit oricind. Gu toate acestea, cea mai mare parte din cele 72 de milioane de familit americane continua si trtiascd de la un salariu la altul. Dati la o parte valoarea reprezentati de locuints, de masini si dle mobil, nu mai ramane nimic din averea unei famili obisnuite. NIMIC! Desi venitul familie este mare, la fel de mari sunt i datorile sla fel de mare este numarul de ore pe care membriifamiliet le petrec lucran. “Aicieceongresit. Dar ce anume? ‘Veafi Hisat antrenat inten sistem gresit? Gresit este faptul c& prea multi oameni au crezut orbeste intr-un plan eronat. S-au Lisat antrenati {ntr-un sistem gresit si le lipseste o infelegere fun- damentald asupra felului in care se creeaz si se acumuleaz averea, Voi face o afirmatie indrizneata care sar putea si ‘vd socheze. Dar este o afirmatie absolut adevaratt si mai presus de orice indoiala. Sunteti pregatit? Adevirul gol-golut este c8 astizi a devent mili rareste o chest de alegere, rude norte! Inteadevas, in zilele noastre, practic orice om care cistga salariul casei ce miloc poate devent milionar. Credeti ct este imposibil? Delo. De fapt, tste chiar foarte simple Dac ref si deveniti milionar asta, ns rebuie cit urmatiaceti te pai 1) 88 nfolegeti fell in are este creata si acum lata averea 2)$8 preluati modelul unor sisteme garantate de a face avere 3) SA fi constant de-alungul timpului [Aceasta este tot ceea cele trebuie oamenilor obis- nuit ca si acumileze un milion de dolar in ative: 5 ineleaga st preia modele ss fie constant. Ce vei invita din aceast carte Din cartea de fat vei invita strategi a cor ef cient a fost dovedita si pe care oameni obisni Te pot urma pentru a obfine adevirata indepen- den financiara pentru el inssisi pentru famille Jor. Acestestrategi sunt ugor de urmat si at fost testate in timp. In plus, au creat mlioane de milio- ‘arin ulin 80 de ai ‘Oameni bun, a deveni milionar nu mai este 0 chestiune de soars. Sau de noroe. Pur si simpli fine de invafarea si urmarea strateilor garantate de a face avere Iii vine in minteo afrmatie din cartea The Mil- linaire Next Door (Milionaral de atu, Majorita- tea milionailor na sunt descendent’ famillor 5 (CONDUCTA DE MILIOANE Rockefeller sau Vanderbilt. Mai mult de 80% sunt ‘oumeni obisnuifi care si-au acumulat averile intr-o generatic.” Gandifi-va la acest lucra — ,Mai mult de 80% [dintre milionari] sunt oameni obisnuiti.” Aceasta statistic dovedeste ceea ce am afirmat mai devre- ‘me — astizi, a deveni milionar este o chestiume de ale- _gere, nu de noroc! M-am hotirat s8 scriu aceasta carte ca 88 va in- vat strategii pe care bogatii le folosesc de secole pentru a crea si a acumula avere. Aceste strategil cerau céndva rezervate unui grup restrans de pri legiati. Chiar daca afi i stiut aceste strategit in anii 11900, cel mai probabil, nu afi fi avut capitalul sau relatile necesare pentru a profita de ele. In prezent, Tucrurile nu mai stau la fel Astizi, datorita imbunatitirii tehnologiei... da- torité cresteri salarilor medi... si gratie unei afa- ceri inovatoare pe care eu 0 numesc ,cresterea ex- ponenfiala electronics”, practic arice persoana din clasa mijlocie, care are o educatie la nivel de liceu sau superioar’, isi poate valorifica banii, timpul si relayile pentru a-si obfine libertatea personala si fi- nanciar’. Daca veti urma strategiile prezentate in aceasta carte, si dumneavoastr’ puteti ajunge milionarul de alaturi Bine afi venit in cartier! Cusinceritate, a hg Mulfumiri »Disciplin’”, ,hotarare”, ,concentrare” si ,rib- dare” sunt cuvintele care imi vin in minte cand ma ‘gandesc la Dr. Steve Price, care a fost stilpul de Susfinere in efortul de a duce la bun sfarsit acest ‘manuscris. Steve, esti foarte talentat si neobosit in supravegherea unui proiect de la inceput ping la slarsit. Te apreciez si, in ochii mei, esti cu adevarat ‘un partener ,neprejuit” fi voi fi vesnic recunoscator Katherinei Glover, presedintele editurii INTI Publishing. Katherine este un lider extraordinar, iar contribufia ei si aten- tia acordata detalillor de-a lungul intregului proces de concepere a acestei cArti au fost inestimabile. ‘Vreau si fi mulfumese Donne Morrison pentru reusita exceptionala de a face 0 prezentare accesi- bila a continutului cirti. Donna, intotdeauna este fo plicere sa lucrez cu tine “Malte mulfumiri lui Liz Cherry si echipei sale de creatie pentru designul minunat al coperti*. Cherry Design a ilustrat un punct de vedere, reusind si transmit puterea uluitoare a venitului compus. "Este vorba despre copeta ei in limba englez. (a) 0 [CONDUCTA DE MILIOANE Oricdte mulfumiri as exprima, ele nu ar fi com- plete dact nu leas mulfumi tuturor membrilor echipei INTI: Sandee Lorenzen face ca operatiunile INTI sa se desfasoare cu precizia unui ceas elve- tian; Dee Garrand a proiectat si administreaza cinci dintre cele mai bune site-uri web din domeniu; Cindy Hodge nu numai ci administreaza eficient depozitul, dar ist face meseria intotdeauna cu zAm- betul pe fat; ewel Parago, directorul departamen- tului de finante, este un expert in computere si tot- ‘odata un vrijitor al cifrelor (ce ne-am face fara tine, Jewel?) fn sfarsit, vreau s& fi mulfumesc tatalui meu, pentru ci mea ficut sA infeleg atunci cind eram. adolescent ci ancorele mele de salvare in viafd sunt conductele. Tatd, iti mulgumesc pentru rabdare si ‘pentru injelepciunea ta nemuritoare, DDE LA BIROUL LUI BURKE HEDGES Conductele reprezinti ancorele dumneavoastra de salvare in viata ‘Au trecut 25 de ani de cind tatal meu ne-a piri- sit. Imi mai amintesc ins de partidele de sah pe care lejucam seara, devreme, de parch a fi foster. ‘imi amintese cum imi ajutam tata si ageze tabla de sah pe veranda casei noastre cle pe plaja, cu Ve- dere la Oceanul Pacific, pe coasta Eeuadorul ‘mi aduc aminte cum priveam valurilespargan- ddu-se de plaja cu nisip ab. ‘amintesc mireasma de zAmosita plutind lin {in cata formats de apa sirath limi amintese cum soarcle auriu si bland se scu- funda sub linia gri ca ofelul a orizontalui Jhicam gah pind cind se intuneca, Tatél meu bignuia si vorbeasc iar eu fl ascultam. 758 nu crezi niciodaté c& lucrurile vor rAmane vesnic la fel”, spunea el de multe or zontul Dela pring la cergetor intr-o singura zi Sil erezi niciodatt ct luerurile vor riméne vegnic lafel" 2 (CONDUCTA DE MILIOANE. ‘Tatil meu facea aluzie la anul 1958, anul in care Castro a preluat puterea in Cuba. lnainte de revolu- fie, tatél meu era unul dintze ei mai bogafi oameni din Cuba, Potrivit unui artcol din revista Time, averea tatalui meu se ridica la mai mult de 20 de nilioane de dolari (care astizi ar echivala cu cel putin 200 de milioane de dolari). Era proprietarul 2 12 afacerdiferite,incluzand filaturi de bumbac, magazine de desfactre, fabrica de textile, ofabricd dde produse chimice si agent imobiliare Atunei cind Castro a preluat puterea, parinti mei sau refugiat in Jamaica, lund doar hainele de pe ei. Afacerile si conturle bancare ale tatalui met at fost confiscate pentru ceea ce comunisti aw ‘mumit ,crime impotriva poporului”. ‘Singura ,crima” de care se facea vinovat tat meu era succesul lui in afaceri... i apoi faptul ci privise acest succes ca fiind vesnic. Analizand re- trospectv, el ar fi trebuit sa isi plaseze uncle dintre active in afara fri. Dar taal meu a fost convins ci riciodata Castro nu va putea sa ristoarne guverml fn aceasta privinta sa ingelat. lar acest Iucru ba costatintreaga lui avere. (0 viziune a conductelor Taal meu a cut tot ce a statin puter petra ai reconstral imperial financir Ina o economie instabi ina ul bolnava au congpiat petra ti impiedica st serfs. Nu ea pln de ama Ghune la srl vei Era doar dezamagit 8 nt ma rimdsese imp. DE LA BIROUL LUI BURKE HEDGES 3 Asadar, in impul partidelor de sah, tat! meu facea tot posbill cast ma fnvefe princpileesen- fale care rau permis st adune o mict avere inainte de a implini 30 de ai. ‘Talal meu sublinia adesea cit de important este sa fi proprietaraluneiafaceri. fi propritarin- seamna independenta si contro. {n opin fal meu, cucitaveai mai multe afaceri, cu atat era mai bine "Conductele represinttancorele tale de saloare in vif, spunea a. "Am pus mare pret pe lcfile primi de la tat meu. Micam desehis prima afacere cand aveam 25 de ani. Astzi sunt proprietaral mai mailto afa- ceri ce se dezvolta rapid ‘Ca oionie a sori, una dintrecompanile mele Equibore, este o afacere bazats pe conduicte — la propria! Equibore instaleaza condactele subterane pe care le foloesc companiile utlitare din ,Vechea Economie” pentra a transporta gaze st apa. Com- paniile de comunicati din , Nowa Economie" flo- ses conductele pentru cablurile de fibrd optic, conductele vitor ‘Tata meu bogat, tatil lui bogat Tatal meu credea cu tirie in diversificarea aface- rilor. Iat8 de ce © mare parte din cele 12 afaceri ale sale operau in domenii diferite Dac ai o singurd conduct’, atunci ai o singura ancora de salvare in viata, obisnuia el sf spuna in timp ce imi lua o piesd de sah. ,Cu cat ai mai multe conducte, cu atat mai bine.” le u (CONDUCTA DE MILIOANE: fin urma cu citeva luni am descoperit 0 casetd audio a lui Robert Kiyosal intitulata What My Rich Dad Taught Me About Incesting (Ce m-a inotfattatal ‘mew bogat despre incestfi). Kiyosaki istoriseste 0 scurta poveste despre doi tineri care fusesera anga- jati pentru a duce apa din lac in satul lor, aflat cam Ia doi kilometridistanfa. Unul dintre tineri folosea gileti pentru a cara apa in sat. Cellalt a construit © conducta. in timp, téndrul caze construise con- ducta sa descurcat mult mai bine decit cel care cara apa cu galetile. ‘Caseta lui Kiyosaki mi-a reaminttlefile pe care rile didea tatil meu in urmé ca 25 de ani. In seara dceea m-am intors acass si am astemut pe hartie VO pagini de notite pentru o noua carte, care urma sa explice paralela dintre conduct si clile de sal- vare in viati. Astfel, voiam sé fi sfatuiese pe cititori sisi diversifice fluxurile de venit construindu-si atat conducte pe termen scutt, cit si conducte pe termen lung. "Am intitulataceasts carte Conducta de miliaane. ‘rei luni mai tari -am inménat editorului mew smanuscrisul citi pe care o aveti acum in mana. ‘Construifi-va propriile conducte ‘Am ascultat sfatul tatalui meu si de-a lungul anilor am construit mai multe conducte profitabile. Nuam 12 afaceri, aga cum a avut el iar averea mea nusseridica deocamdata la 20 de milioane de dolari, Dar ma striduiese. Conductele sunt proiectate si elimine grijile din viafa oamenilor sis le aducd profituri in buzunar. ELA SIROUL LULBURKE HEDGES 5 {ns mai presus de orice, conductele sunt menite s8 le ofere oamenilor libertate personala si financiara, dar si sigurant3 pe durata intregi vie Pe scurt, conductele reprezinta ancore de salvare. Ancorele de salvare ale tatalui meu is fost con= fiscate de un dictator. $i nu si-a mai revenit nicio- dat’, Oamenii care traiesc in Statele Unite sunt binecuvantafi — niciodata ancorele lor de salvare ru le vor fi confiscate de un dictator. ‘Suntem singurii care ne putem confisca ancorele de salvare. ‘Cum? ‘Neawind inifation de a le constrai! Invaati o lectie de la tatél meu — nu va bazati pe faptul cx maine va fila fl ea astazi! Pentru ci nit va fil Unica siguranta este siguranta pe care ne-o ofer oconducta: Va sfituiesc si incepefi si va construiti conduc tele astazi... astfel Incat maine si avefi proprile ancore de salvare! Dedicatie “Tuturor celor care au infelepeiunea de a deveni constructri de conduct... si sunt dispusi stl pSrtaseasct i altoraInflepciunea lor. INTRODUCER Conducta de milioane 1801, o al din contr tale AUFOST ODATA CA NICIODATA, CANDVA, TARE, DEMULT, doi ver tner i ambifog care se numeau Pablo 3i Brno si care locuiaw unl Langa celaalt inten situc italian, (Cei doitner eraw prcten a catarama Ei aveau visuri mari VVorbeau fia incetare despre cum int-o buna zi, inten fel sa alta, vor ajunge cei mai avuf oameni din sat, Amandoi érau ager! la minte gi munctor. Nu aveau nevoie decit deo ocazie i iat ch intro buna zi ocxzia sa ivit. Parand din sat eau hotiat sf tocmeaset pe cineva Si care pi de ia raul din apropiere panda un bazin aflat in piafa din milocul saul. Faw ales pe Pablo i pe Bruno Ficcare a apucat cite dou giei si a pomito spre ru Pana la sfasiul zie, rezervoral din sat ra pln och. Infleptl sali lea plat un banat pentru fecare gileata de aps latte ni a implinit sul, a exclamat Bruno. Niemi vine si ered ce nora ae” » (CONDUCTA DE MILIOANE Dar Pablo nu era prea convins de acest cra Ii durea spatele siavea maine nite dela cira- tu galeilor grele. Se gindea cu gros la faptul & trebuia 8 se trezeascd a doua 21 dimineala si so in de la capa, Sia jurat cf va gisi un mod mai bun sh aduc apa de ia ru pana in sat. 600 Pablo, omul cu conducta Bruno, am tn plan“, a spus Pablo prietenului saa doua 2i de dimineat, in timp ce luau gale- files pomeat spre rit. yn oc sine spetim ctrand sili de colo pana colo pentru ctiva banuti pe 2, hai mai bine si construim o conducts de la ru pant in sat” Bruno’ opritin drum de parc ar fi fost trfsnit 20 conduct! Da’ cine aah sit de aa ceva?” a fipat Bruno, ,Avem o slujpa minunats, Pablo, Pot scar 100 de gle pe zi La un banut galeata, asta face un galben pe zi! Sunt bogat! Pind a sfarsitul saptamanii imi pot lua o pereche de incltai no. Pant la sfrsitul luni, o vacd. Tar in gase huni imi Fidic 0 coliba noua. Aver cea mai buna sla din Sat. Na lucrim smbsta si duminia, iar in Fecare an avem dows siptimani de concedia lati. Ne-am asigurat pe via Ia mai fugi de-aici ca con- ductel tale” INTRODUCERE a Dar Pablo nu se pierdu asa repede ca fire. lex: pice celui mai bum prieten al si, cw ribdare, pl ful pe caretlavea, Pablo urma si munceascko parte din 2icarind gal, iar restul zilei si la sfrsit de Saptimina avea s8 hucreze la constracfia conduc- tek Sta ok avea si ie tae grew sa sape un sang in ppimantl stancos.Fiindca era plait Ia leat, sta {la inceput va cistiga mai pain, Mai sta sii va hua un an, poate chiar doi, inainte si Inceapa si Se bucure de profitul pe care #1 va aduce conducta, Dar Pablo crete in visu fi iva pus pe reab Conducta in constructie ( Bruno si celati steni au inceput s8-sirada de Pablo, poreclindu-l ,Pablo, omul cu conducta” Bruno, care cistiga aproape de dou ori mai mult decat Pablo, se grozavea cu ce-si cumparase. [gi luase un agar impodobitcuo nous dele, pe care il lega in fafa noi sale case cu doua etaje. si ccumpara haine care luau ochii oamenilor si platea ‘ese imbelsugate la han. Sateni i spuneau jupdn Bruno, il aplaudau cand le facea cinste la rasa si rideau tare la glumele lui, Actiunile mici dau rezultate mari Pe cind Brno lenevea in hamac series la sfi- sit de siptimins, Pablo sipa mereu la conducta Tui In primele luni, Pablo mu prea ava cu ce st se rindreasca de pe urma munci lui. Era o teaba 2 CONDUCTA DE MILIOANE. anevoioasi — chiar mat grea decita li Bruno, cBci Pablo luca si serie, ila sfarit de siptimana Dar Pablo i spnea mere cd visurile de maine se constraiese prin sacificile de astizi, Spa zi dupa 2, palma cu palma ‘Cito pala, cto pal, ispritoesc pant la toam- na, cinta el incetigor, izbind cu taendcopul in pa rmintul pietros. Palmele sass transformat inesun Cot... apo in 2ece cof. apoi 20... 10. “Durer pe tren scurt cists pe terme lung”, se gindea el cind se prabusea in coliba lui umila, istovit dupa o nowa zi de munct,Isi masura suc. cesulstabilindwsi obiective zilnice si indeplinin- dure, stind cin timp, rezultatele vor depasi cu mult eforturile, 1Gindestete la risplatt", si spunea el in fiecare sears, seufundindu-se in somn, insofit de sunetsl risetelor de la crisma din sat. Gindestet arpa.” (a ] Sa oy Rétsplata & Situafia se schimba Zilele s-au transformat in luni. Intr-o bund 2, Pablo isi dau seama cd ajunsese cu conducta la ju- ‘mitate, iar asta insemna cA nu mai trebuia 88 faci cat jumatate de drum ca si isi umple galetile cu pal Pablo folosi timpul ramas ca si Iucreze la con- NTRODUCERE a duct, Ziua fn care aceasta avea si fie gata era din ce In ce mai aproape. In-vreme ce se odihnes, Pablo si privea vechiul tovanis spetindu-se scare galef. Umeri lui Bruno (ot mal incovoiai Era garbovit de durere, iar pasi fi erau ingreunati de truda zilnict. Bruno ‘ra manios si ursuz, blestemand soarta care i con- amna scare gale cat era ziulica de lungs, pind la sfarsitul viet Incepus stea mai putin la munca si mai mult in crigma. Cand cragmari jl vedeau pe Bruno apro- Piindu-se, sopteau: ,Litel pe Bruno, cirtorul de {:lefi” gi chicoteau cind betivanul satului maim {area statu garbovit si umbletul tril lui Bruno. Bruno nu mai didea de baut si nu mai spunea hime, preferind s8 sta singur inten cotion int recat, inconjurat de sticle goal. In cele din urma, pentru Pablo sosiziua cea mare — terminase conducta! Onmenii sau ingramadit 8 vada apa {Asnind din conducts in rezervorul satului! Acum cf satul avea o rezerva permanent’ de apa proaspats, osmenii din imprejarimi se mar tard aici, iar satul se mari si prospera. NU DA ie } (Odata ce conducta a fost gata, Pablo nu a mai fost nevoit si care apa. Apa ajungea in sat, fie ci el 2 (CONDUCTA DE MILIOANE ‘muncea sau nu. Apa curgea cind Pablo ménca, CCurgea cdnd dormea. Curgea la sfarsit de sapta- mang, cand Pablo se distra, $i cu cat curgea mai ‘mult api in sat, cu att mai mulfi bani curgeau in buzunarele lui Pablo! Pablo - omul cu conducta ajunse sa fie cunoscut a Pablo ~ facatorul de minuni. Politicienii il iu- dau pentru viziunea lui sil implorau si candideze la functia de primar. Dar Pablo a infeles ci ceea ce realizase el nu era 0 minune. Era pur si simplu prima etapa a unui vis mare, urias. Vedeti dumnea- voastrd, Pablo avea planuri care depaseau cu mult granitele satului. Pablo s-a propus sd construiasal conducte tn lumen SY oe a) Din nou, la prietenul lui cel mai bun Conducta ba scos pe Bruno ciratorul de galeti din afaceri iar pe Pablo il durea sufletul sa isi vad vvechiul prieten cersind biuturd la cragma. Asadar, Pablo a stabilit o intalnire cu Bruno. “,Bruno, am venit s8 te rog sma aju Bruno si-a indreptat umerii incovoiati, iar ochii Tui negri s-au ingustat pn’ cand au devenit olinie intunecatd. ,Nuvfi bate joc de mine”, a suierat Bruno. ‘oN-am venit aici ca'si te umilesc”, spuse Pablo. Ain venit $8 ffi ofer 0 ocazie excelent de a face INTRODUCERE. 25 afaceri. Mie mi-au trebuit mai bine de doi ani ca s8 termin prima conduct. Dar am invifat multe in acesti doi ani. Stiu ce unelte sx folosese. Unde si ‘sap. Cum s& pozitionezconducta, Am facut insem- ‘dri pe masura ce inaintam cu lucrul si am dezvol- tat un sistem care imi va permite s8 construiese o ‘noua conduct... jar apoi o alta... $i apoi inca una, ‘Singur, a putea s8 construiesc o conducta pe an. Dar acesta nu este cel mai bun mod de a-mi folosi timpul. Ceea ce planuiesc eu sit fac este si va invat pe tine si pe alfii cum sa construiti conduct. Apoi voi Ii vefi invita pe alti... si fiecare dintre acestia va invaja pe altcineva... pand cand va exista ‘conduct’ in fiecare sat din tut... apoi o conduct fn fiecare sat din tar... si, in cele din urm’, 0 con- sducta in fiecare sat din lume!” ‘sGandeste-te putin’, continua Pablo, ,am putea si cAstigam un mic procent din fiecare litru de apa care trece prin aceste conducte. Cu cat curge mai mult apa prin conducte, cu. atat mai mulfi bani vor curge in buzunarele noastre. Conducta pe care ‘am construit-o nu este sfarstul unui vis. Este doar in- cexputul!” Bruno a vizut in sfarsit Imaginea de Ansamblu, A zambit si -a intins prietenului sdu palma bitato- rita, Au dat mana... si apoi s-au imbratisat ca dot prieteni ce nu se mai vazusera de mult ‘Visul de a construi conducte intro lume a cititorilor de galeti ‘Anil au trecut, Pablo si Bruno nu mai munceau de mult. Afacerea lor cu conducte din lumea intreaga % ‘CONDUCTA DE MILIOANE continua si pompeze milioane de dolari in contu- fle lor din bani. Uneor, in caltorile lr prin far, Pablo i Bruno treceau pe linga finer care ciraw sili cu apa Cei doi preteni din copilarie se oprea si le isto- riseau tnerlor povestea lor, oferindurse sii jute isi constraiascd propria conduct, Unit ascultat Si profitau de ocazia de asi construtpropria con- uct. Dar din nefericire, majoitatea caratorlor de giletirespingeau in grab deca unei conducte. Pablo si Bruno auzeas mere acelesi pretest {Naam timp.” “Prieta mes mica spas prietenl un prie- ten’ deal lui a incercat st construiascd'o conduct sia epuat” “Numai cei care intra de Ta inceput in afacere scot bani din conducte.” sToata viafa am carat gale. Raman la coea ce sti fac {Cunose eu niste oameni care au pierdut bani inno eserocherie cu conduct. Pe mine n-or sf ma pacaleasca!™ Pablo si Bruno se intristau, pentru ci atit de mult oameni le lipsea viriunea de ansamble ‘nsa amindoi sau resemnat cu faptl cd tru inte lume a cSritorilor de gale. eS numa un mic procent din totalul oamenilor indrézneaw =i Aureasc visu de a constraiconducte partea I Trdim intr-o lume a caratorilor de giileti LecTiA Dumneavoastra ce sunteti — un carator de galefi? Sau un constructor de conducte? Bruno, am un plan”, spus Pablo prite- niu siu-a doua zi de dimineat, in imp ce Tau giletile si pomest spre ri noc s ne spetim crind gale de colo pan colo penta citiva banuti pe 2, hai mai bine & construim (© conducti de ta rau pnd in sat.” Bruno s-a ‘oprit in drum de parca ar fi fost trasnit. 0 conductal Da’ cine a mai auzit de asa ceva?!" a tipat Bruno. din Conduct de ioone Dumneavoastrs ce sunteti... Un caritor de gi- lef? Sau un constructor de conducte? Suntefi platit numai cand merge la servici si ‘muncif, precum Bruno, ciratorul de gileti? Sau muncifio dati, iar apoi suntefi plait la ne- sfarsit la fel ca Pablo, constructorul de conduct? ‘Daca sunteti ca majoritatea oamenilor, mun dlups planul cAratorului de gales. Eu i! numese {Capcana timp-contra-bani- til care este rutina: » CONDUCTA DE MILIOANE, (Ora de munca echivaleaz’ cu salariul pe o or (Oluna de muncs este egal’ cu salariul pe o luna ‘Unan de munca inseamna salariul pe un an. Visse pare ct sund cunoscut? = Capcana timp-contra-bani fn cazul ciratului de giles, problema este ct baniiinceteaza si mai vind indata ce v8 oprit din ‘muncit. Ceea ce inseamna ci nofiunie de ,slujbs ‘Sigurt sau yfuncie de vis" sunt oiluze, Pericolul inerent pe cae il prezinta ciratl de gilt este acela Ci venitul este temporar in loc fie permanent. Dac into dimaneata Bruno sar trezit cu spa- tele injepent i nu sar f putt dca din pat, ci bani ar fi cistigat in acea 21? Zero! ‘Na muncest, ma es platit ‘Acclasi lucru este valabil pentr orice sujba de tipulcaratului de gileti Odata ce cartori de gel au epuizat zilele de vacant 5 ilele de concedi medical, daci nu mai pot cira gle, mais vor mai primi saarul. Punc. QQ Nu cari gileti = Nu primesti salariul DUMNEAVOASTRA CE SUNTETR 3 Dentistul care nu mai poate cira galefi Tats un exempl inspirat din viaa real, Fostul ‘meu dentist era cel mai bun medic stomatolog pe care lam avut vreodati. Aceasta doamna era un profesionist desavarsit — ingrijindu-si pacienii cu Atentie si delicatee, finind cont de nevoilefiect- rua, Era o persoana deosebit8. Era un tehnician ex: traordinar — fiecare consultaie era practic lipsita de durete. In plus, si iubea foarte mult meseria si {si alcatuia singura. programul (cabinetul ei era deschis doar tret zle pe saptimana, astel incat si poata petrece un sfrsit de saptimana de patra zile cu familia ei). Realiza un venit de peste 100 000 de dolari pe an, muncind tei zile pe siptimana si practicind 0 rmeserie pe care o iubea. Era sluba de vis a oricdrui cirator de galeti, dact a exstat vreodata aga ceva. Cu toate acestea, a aparut o problems. inainte de 4 Implini 40 de ani, a facut artrta la maini si mua ‘mai putut profesa. in prezent preda la facultatea din oras,castigind o treime din venitul pe care jl avea ca dentist. Desi ea nu avusese nici o vind, sua ei de visa disparut ‘Acum infelegeti de ce afirm cA nu exist nici un fel de sigurant’ into slujba de cdrator de galeti? Va dati seama cit de vulnerabili sunt cératori de sgilesi? “Marele inconvenient al capcane timp-conta-bant este faptul ca, dacs nu mai poti oferi timp, mu mai Pablo, omul cu conducta, si-a dat seama inc& de Ja inceput ce limitari impune cAratul de galefi — si 2 [CONDUCTA DE MILIOANE DUMNEAVOASTRA CE SUNTET? a ‘a pomnt si creeze un sistem prin intermediul caruia & poata fi platit in continuare, indiferent daca mai investea sau nu timp. Pablo a infeles c& nu existS nici o siguranta in cciratul galetilor. A infeles c8 0 conducta reprezinta ‘ancora de salvare in via. Ce sar intimpla cu dumneavoastré acd nu afi mai putea oferi timp? Dar despre dumneavoastra ce se poate spune — ‘ce ati face daca de maine nu ati mai avea nici un venit? Ce sar intimpla daca afi fi concediat?. Ce sar intimpla dacd v-ali imbolnavi sau ati avea un accident si nu afi mai putea si cirati alti? Dar daca o urgent’ medical v-ar ménca toate economille? Dar daca rezervele dumneavoastra de bani s-ar topi peste noapte? ‘Daca maine afi rimane fard nici un venit, cat timp afi putea plati ratele la cas’?... ratele si taxele la masina?... faxcle de scolarizare ale copiilor? ‘Sase luni? Trei luni? Trei siptimani? Rezervele dumneavoastrat Gluni? 3luni? 3sdptimani? Fao Daca s-ar intampla 6 catastrofa, avefi © ancora de salvare care s& va protejeze pe dumneavoastra si pe membrii familiei dumneavoastra? Sau mizati Pe faptul c4 vefi continua si carat galeti att timp {Bt veti avea nevoie de un venit? Indiferent dacé dati cu matura.... plimbati har- tii... sau avefi o profesie..., tot schimbati o unitate de timp pe o unitate de bani Unde vedeti siguranta aici? Conductele va platesc in timp ce vi distrafi ‘Aga cum a spus Pablo: ,Trebuie st existe o solufie ‘mai buna!” Din fericire, o astfel de solutie chiar exists. Se numeste conducta — venit permanent — un venit care continua si vind, indiferent daca inves- titi sau nu timp. Singura modalitate de a obfine adevarata siguranta este si faceti ceea ce a facut Pablo —sa va construifi o conduct in timp ce ined mai cirati galeti! Conductele reprezinta ancore de salvare deoarece le permit oamenilor si evite capcana timp-con- tra-bani. Atunci cand construiti 0 conducts, mun- citi o singura data, dar sunteti platit la nesfarsit. Conductele funcfioneaz’ 24 de ore pe zi, sapte vile pe siptaman’, 365 de zile pe an. Ceea ce in- seamni ci vi aduc venit si atunci cand dormiti ‘Sau in timp ce v3 distrai. Ori dupa ce isi la pensie. ‘Sau cand sunteti bolnav ori afi suferit un accident sinu mai puteti luera. Ori atunci cnd apar diferite urgenge, en CONDUCTA DE MILIOANE: Aceasta este forta venitului suplimentar perma- rent. Taide ce afirm cu trie acest lucru: conductele repre- int ancorele dumnenooastri de saloare tn viata! Conducte = ancore de salvare in viata ) & LEcTIA2 Traim intr-o lume a c&ratorilor de galefi Aver o slujba minunat’, Pablo. Pot s8 car 100 de galefi pe zi, La un binut galeata, asta face un galben pe zi! Sunt bogat! Pana la sfar- situl saptimanii, imi pot lua 0 pereche de in- calfari noi. Pana la sfarsitul luni, 0 vaca. Tar fn sase luni imi ridic 0 coliba nous. Avem cea ‘mai buna slujba din sat. Nu lucrim simbata si duminica si in fiecare an avem doua sapta- ‘mini de concediu plitit. Ne-am asigurat pe 3! la mai fugi de-aici cu conductele tale!” in Conducta de iioone Un doctor care igi ducea fica in varsta de 4 ani la ‘grddinita igi uitase stetoscopul in masina. Fetita sa fntins dupa stetoscop sia inceput si se joace cu el. »Fiica mea vrea 88 imi calce pe urme", isi zise doctorul in sinea lui. ,Este cea mai inalyatoare clips din viafa mea.” Fetila si-a pus stetoscopul la gat si tinea senzo- ral in faf8 de parca ar fi fost un microfon. % (CONDUCTA DE MILIOANE _ Bine afi venit la MeDonald’s. Doriti st comandati?” ‘Aceasta povestioara drigilasi ilustreazi moti- vvul pentru care gravitam in jurul slujbelor de tipul cfratului de gileti—altfel spus, ,ce face omul, face si maimula”. Micuta fusese atat de des la McDo- nald's inet a confundat stetoscopul cu un micro fon si a copiat felul in care angajatii se adreseaz’ clienfilor. a fel ca aceasta fetifS, cei mai multi oameni fac confuzie intre cAratul galefilor si construirea con- ductelor. Vedem ci 99% dintre oameni car’ galeti Asadar, presupunem in mod firesc eX singura mo- dalitate de a objine ceea ce dorim in viatl este s’ cir galefi. Caritorii vs. Constructorit de galeti de conducte @® C= Tritiese de la un Venit suplimentar salariu la altul permanent Acesta este motivul pentru care Tui Bruno ia vvenit atat de greu si infeleag’ potentialul conduc telor — Pablo era primul constructor de conducte ppe care Bruno il cunoscuse vreodata! Bruno a res pins ideca de conducts pentru ci era diferita. Fl considera ca eficienta conductelor nu fusese dove- dita. Pentru Bruno, conductele erau o solutie radi- call siriscanta. [TRAIMINTR.OLUME ACARATORILOR DEGALET! 37 ‘Majoritatea oamenilor gandesc precum Bruno. CCrestem inconjurati de cAratori de galetifalimentari, asadar ne inchipuim ca aga stau Iucrurile. Aceasta ji aduce aminte de un abtibild pe care Iam vazut de curind pe bara de protectie a unui automobil: 100 000 de lemingi* nu se pot inselal Oamenii cred acelasi lucru despre caratul galeti lor — 100 de milioane de caratori de gdleti mu se pot insela! Ei bine, ba da, chiar se pot inselal ‘Mentalitatea lemingilor De ce oamenii accepta si care gilefi Haideti si recunoastem cinstit — in lumea aceasta exist mult mai multi ciratori de gileti decat constructori de conducte. De ce? Pentru ci acesta este modelul pe care Lau urmat Parinfii nostri si unicul model pe care ei ne-au in- vatat si-1 urmam, Tiparul caratului de galeti va spune cf, intro lume a ciratorilor de gale, trebuie i faceti urmatoarele lucruri ca $8 va descurcati: * Lomingi sunt mamifrerastoare asemsnstoare cs hiro aul anumite specs migreas in mast cind indivi spec! devin rea numero 9 sryse prin a eine incercind e& averse ‘mare. ta) s ‘CONDUCTA DE MILIOANE: “TRAIMINTRO LUME ACARATORILOR DEGALETI_29 Mergeti la scoald si invafati cum si carati gale Munciti din greu. Castigati-va dreptul de a cara gi- lei mai marl. Demisionafi din Compania de Gales ‘Acca sf lucrafi pentru Compania de Galefi B, care Va permite s8 cBrafi gle inca si mai mari. Munciti ‘mai multe ore ca si putefi cara mai multe gale Indrumati-va copiii spre facultsi de cirat galeti Schimbai-v8 cariera, trecind de la ciratul galefilor de tabla... la ciratul galeilor de plastic... apoi la ciratul giletilor digitale. Visati la ziua in care va ‘efi putea pensiona din shujoa de cdrdtor de gle Pand atunci, punefi mana si cArati galeti. Puneti ‘mana la treaba. ‘Cu se aleg toti acest cAratori de galeti de pe urma eforturilor lor? Cu surprinzator de putin Conform studiului anual ,What People Can Earn” (,Cat pot cAstiga oamenii") realizat de re- vista Parade, un muncitor obignuit in Statele Unite cistiga 28 500 de dolari pe an. ScAdefi taxele de aproape 20% si mai rimén 22500 de dolari pentru ‘rail zie. ‘8a fim cinstiti — 22 500 de dolari venit net nu este o suma suficient de mare pentru a acoperi ne- voile de baza ale unet familii cu patru membri Cea ce inseamna 3 majoritatea oamenilor isi doresc cu disperare s8 cistige mai mul bani! Salariul mediu al carttorilor de galeti = 28 500 de dolari Parada gilefilor Asadar, ce fac caratori de galeti cind au nevoie de mai mulfi bani? Din cauza cd au o mentaitate de caratori de gale se gindesc la osolutie de tipul caratului de gilefi — daca ai nevoie de mai mul bani, trebuie s8 cari mai multe galeti Toit a dows c pot ca its sara si la sfirsit de stptamina!”, spune Tatal Carstor de Gales. Ma pot intoarce laslua de ctrator de gileti pe care 0 aveam inainte de a se naste copii, zice ‘Mama Caratoare de Gale {Copii igi pot lua slujbe de cdritori de gilefi dupi-amiaza,cAnd se intore de la scoala si in va- cane”, declaré parintiicSratori de lef Si chiar fac acest Iucru. Rezultatl? fn prezent, locuitorit Ameriii de Nord lucreaza cel mai mare numar de ore din intreaga lume, depisindui chiar si pe japonezi, cei atat de obse- dati de munca. Oare planul a-cstiga-mai-mulfi- bani-cirnd-mai-multe-gileti functioneaza? Intr-un cavant, NU! Tats faptele concrete, adevarurile dure: * Datorile acumulate de consumatort inregis- treaza cel mai mare nivel din toate timpurile Datorilefamillor din Statele Unite au crescut de patru ori in ultimii 17 ani, Familia obisnuita a ilelor noastre are o datorie de 95 de cengi Ia iecare dolar din venitul ce nu este destinat nevoilor de baz 0 ‘CONDUCTA DE MILIOANE * Procentul femeilor care muncesc pentru a-si intretine familia s-a dublat in ultimii 20 de ani, de la 19% in 1980 la 46% in prezent. ‘Din ce in ce mai multi oament fac credite du- ble, triple, ipotecindu-si singurul lor bun cu adevarat valoros — casa — pentru a achita facturile. ‘+ Falimentele personale au crescut in fiecare an, ajungand la 1,4 milioane in anul 2000 — chiar daca economia este infloritoare! Allo-o-0-0! Ce este gresit in schema asta? “Mitul gilefilor mai mari fin viziunea celor care cart gilefi, galefile mai rari inseamna salarii mai mari. Asada, ctrstorit dle pili isi spun 8 total ar fi in regula dacd ar Ptea objine oslupba in care scare gaefi mai mari "'Catorit de galefi se intreaba intotdeauna cat ceilalfi caritori de galeji. US. Bureau of Labor Statistics (Biroul pentru Statistica Muncii din Statele Unite) fine evidenta salaiilor pe or’ pentru cele citeva sute de ocupafii diferite, Cum arata sa- lariul dumneavoastra pe ord in comparatie cu alte slujbe? TRAIMINTROLUME ACARMTORILOR DEGALET! 1 Salariul pe ori (de la US. Bureau of Labor Statistics) Ocupatia Salariul pe or Bocitarin restaurant fastfood 623 doar Aga a benzindie 73 dolai Administrator de ii 84 doar Agent comercial 9,12dolai Secretar 1186 doar Constructor de acoperisui 1383 dala ‘Mecanic de automobile 1397 dolar Sofe de camion 148 dolar Pompier 1543 dolar Factor postal 16,9 dolar lier de cre 2046 dolai Programator AT dolar Inginerchimist BA dolar iician SB dolar Avocat 3649 dolari Stomatolog 4440 dolar Medic chiang 495 dolar Presupunand ca majoritatea oamenilor sunt pli- titi pentru 40 de ore pe siptamana (chiar daca, pro- Dabil, ei lucrena cel putin 50 de ore pe sipimana, ‘sau chiar mai mult!) si beneficiaz’ de doua sipti- ‘mani de concediu platit pe an, iata care este venitul anual pentru cinci dintre ocupatille de mai sus: -TRAIMINTROLUME ACARKTORILOR DEGALET! 43 2 (CONDUCTA DE MILIOANE ‘Venit anual 1. Boctar 13083 dolar 2. Agent comercial 18970 dolri 3 Factor postal 34091 doar ‘Avoca 75889 dolar 5. Medic 102024 dolar Inteadevar, act sunteti bucttar.. sau agent comercial. sat factor postal, sar putea st vi ‘taf la venitul un avocat saw al unui medic i Sivi spunetis Che, dact a5 cstiga at fiecare an a5 fiber din punct de vedere financiar aap ma sta treaz in miez de noapte ficindu-mi gui cum os pltescfactrile!” Venitul unui carttor de gale eG Oru Venitul —Venitul obipnuit unui uma focat medic De bund seams, gileata unui medic este mult ‘mai mare decit galeata unui bucitar —aproape de zece ori mai mare! Dar aceasta nu inseamng ci medi- cul este independent din punct de vedere financiar. El depinde la fl ce mult de slujba lui de cardtor de ‘lei ca si un bucatar sau un factor postal De ce? Motivul este simplu — profesionisticis- ‘igh mai mult decit muncitorul obignuit. Dar si {Xe cheltuiese mai mult! Adevarul este o& medic sau avocafii care realizeazA venituri anuale de sase cifre {si cheltuiesc cea mai mare parte a venitului pentru asi mentine stlul de vias extravagant. ‘Comparati pur sisimplu cheltuielile unui mun- citor obisnuit si cheltuieile unui profesionist: Munecitorul obignuit conduce o masina uzata de 5000 de dolari. Medici sau avocati conduc masini Lexus, care costa 45000 de dola Muncitorul obisnuit isi da copiti la scoli de stat, unde invapimantul este gratuit. Medici sau avoca- fii platesc taxe la scoli particulare. Muncitorul obignuit are 0 cast care valoreaza 75.000 de dolar. Medici sau avocaitlocuiese in ‘ease de 350 000 de dolasi. Muncitorul obignuit mananca la Pizza Hut 0 data pe siptimand. Medicti sau avocati iat masa fn oras de dou oFi pe siptimand la restaurante clegante ‘Muncitorul obignuit nu fsi permite s8 plece in vacant. Medicii sau avocati isi duc famille la schi in Vail® in fiecare an. “Muncitorul obisnuitjoacé golf pe un teren desti- ‘at publicului larg. Medici sau avocati sunt mem- brit unui club exclusivist costisitor... sau ai mai ‘multor clubusi. agp Me ooo saan mata din Amer de Not (x tad) “ [CONDUCTA DE MILIOANE vreau sii demonstrez. ‘Oameniiiiinvidiaza pe medici, pe avocati ori pe economist, pentru c& acestia ajung $8 care galeti enorme. Fste adevarat, galeata unui medic poate fi de zece ori mai mare decat galeata unui bucitar. Insa medicul cheltuieste de zece ori mai mult, asa-

    You might also like