Textul dramatic, cunoscut $i sub denumirea de piesa de teatru, este scris cu Scopul de a fi transpus pe Scen’, deci reprezentat. Cuvantul teaéru a intrat in limba romana pe filier’ francez’, avand la origine latinescul theatrum, tn limba latin’, cuvantul a p&truns din limba greac’, din théatron (loc in care oamenii veneau S& vada spectacole). Substantivul éhéatron isi are, de altfel, rdicina in verbul thedomai, care are sensul de ,,a vedea, a observa’ intr-o reprezentatie teatrala, sunt implicate mai multe persoanes © regizorul ~ propune o interpretare a piesei pe care o monteaz’, serie scenariul regizoral, selecteaz’ actorii si ii indrums la repetitii, avizeaz’ schitele pentru decoruri $i costume, efectele sonore, luminile etc. e © —actorii - interpreteaz’ personajele pe scends e © — scenograful ~ deseneaz’, sub indrumarea regizorului, decorul sf costumele, acestea urmand a fi realizate in atelierele teatrululs e © coregraful - colaboreaz’ cu regizorul si Indruma actorii in vederea realizarii dansurilor sau.a migc&rilor ritmice, atunc! cdnd este cazulz e © — costumierul - realizeaz’ costumul, respectand modelul propus de sconografs e © — machieurul — specialistul in arta machiajuluts e © — recuzitorul - responsabilul cu recuzita, procurd sf pastreaz’ recuzita necesara pentru reprezentatie: mobils, obiecte etc.3 e © — tehnicianul de lumini — se ocupd de luminile din timpul reprezentatieis e © — tehnicianul de sunet - raspunde de efectele sonore necesare reprezentatiel. e Personajul dramatic se aseamana cu personajul dintr-un text narativ, fiind rodul imaginatiet autorului, dar are o dublé naturds fiintel fictionale i se al&tur’ o flint real’, care este actorul, Personaiele din textul dramatic comunic’ $i Se comunica prin intermediul dialoguluf sf al monologului. Personajul dramatic este construit in mod direct, prin notattile autorului (lista personajelor si indicatifle scenice) sau prin interventia celorlalte personaje, $i in modindirect, prin deducerea trasaturlor sale din comportament, din gesturi, din limbal, din relatiile cu celelalte personaje. Dialogul este modalitatea predominant de comunicare in textul dramatic si se constituie din schimbul de replici intre dou’ sau maf multe personaje. Dialogul dramatic permite conturarea evenimentelor, a timpului sia Spatiulul desfagurarii lor, find gi un mijloc de caracterizare a personajelor. intr-un text dramatic, conteaz’ atat informatiile transmise prin dialog, cat si definirea relatiilor dintre personaje. Dialogul in teatru este supus unei convent Replicile schimbate de personajele intrupate de actor! sunt auzite de spectator’. Acestia asculta un dialog care, in aparenta, nu le este adresat. Dialogul in textul dramatic se situeazs pe dou’ planuri, flind pe de 0 parte comunicare intre personaje $1, pe de alt parte, comunicare cu publicul (spectatorii). Monologul dramatic este o varietate a dialogulut $i const dintr-o interventie ampla a unut personaj in prezenta sau in absenta altul personaj, care nu uzeazi de dreptul su la replic3. Textul dramatic este scris cu scopul de a fi jucat pe Scend, deci reprezentat, si este divizat in Secvente de dimensiuni diferite. Comedia este un text dramatic care provoac’ rasul prin surprinderea unor tipuri umane sau a unor situatil neagteptate, Modalitatile de a strni rasul, intr-un text dramatic, sunt diverse: infatisarea personajelor, comportamentul $i limbajul acestora, anumite situatit sau indicattile scenice, Actul este subdiviziunea formal a unet piese de teatru gi cuprinde mai multe scene, cu actiune unitaré, separate, uneori, printr-o pauz, marcata, in general, de l&sarea cortine! gi de posibilitatea spectatorilor de arsi parasi locurile. Scena sau tabloul este subdiviziunea unui act, delimitata, in general, prin plecareasau intrarea unui personal sau modificares locului gia timpuluf actiunii, intre scene, spectatorii nu igi pot pSrasi locurile din sal, Actele sunt notate cu cifre romane, iar scenele cu cifre arabe. Textul dramatic are dou’ componente’ indicatille scenice (didascaliile) si dialogul. Indicatille scence ofera informatit despre cum trebuie transpus textul pe scen’, Ele se afl&atat inaintea textului dialogat, ct gi in interiorul acestuia, atunci fiind plasate, de regula, intre paranteze rotunde, De cele mai multe ori, indicatiile autorului sunt reliefate grafic prin Scrierea cu italice, Numele personajului, plasat in fata replicti corespunzitoare, Se scrie cu majuscule, Indicatiile scenice se impart in dou’ categorii: externe (Initiale) si interne (functionale). Lista personajelor este o indicatie scenic’ externa. Ordonarea persenajelor in list se face dupa diverse criteriis iinportanta in actiune, pozitia social sau genul (mai intai barbatit, apol femelle). Uneori, numele personajelor sunt insotite de scurte caractertzari. Textul dialogat este alcStuit din replicile personajelor. Dialogul este principala modalitate de comunicare in textul dramatic, flind de cel maf multe. ori conflictual, Monologul dramatic este o interventie ampli a unut personal in prezenta sau in absenta altui personaj, Atat in indicattiile scenice, cat $1 in textul dialogat se pot combina diverse structur! textuale. Spatiul teatral are dou’ formes pe de o parte spatiul-scens (al reprezentarit), iar pe de alt’ parte spatiul fictiunii, spectatorul find pus in situatia de a-gi imagina scena ca un fragment de lume. Timpul in teatru are doud semnificatiis durata i momentul. Durata se refer la timpul reprezentatiei, in timp ce momentul se referd la timpul fictiunti. Actiunea dramatic’ este constituita din succesiunea de evenimente prezentate sau povestite pe o scend si care permit 58 se treacd de la situatia inftiald la situatia finald, Conflictul dramatic reprezinta infruntarea dintre doua personaje dintr-o piesa de teatru, cauzata de interese sau sentimente opuse. Conflictul este un element fundamental al constructiel actiunii dramatice. Personajul dramatic are o dubla naturas este rodul imaginafiel autorulul, dar este o fiinga fictionala intruchipata de o fiinta reala, actorul. Ca fling fictional, personajul are trasituri distinctive: un statut social, © varsti, trasituri fizice, 0 istorie personal si un nume. Mijloacele de constructie a personajului dramatic sunt diverse, Trasaturile unui persona)dramatic pot fi prezentate direct, de cBtre autor (in indicatifle scenice), de cBtre alte personaje sau de personajul tnsugi, prin autocaracterizare, De asemenea, trasaturile unut personal pot refegi indirect, din indicatiile scenice (care evidentiaz’ actiunile, gesturile, comportamentul), din modul in care vorbeste si din replicile sale, adic’ din cea ce spune. Ironia se realizeaza prin formularea cu Seriozitate a unui enunt cu continut comic, opus fata de cea ce se afirma aparent in enuntul respectiv.