VASILE DRAGUT Dictionar enciclopedic de arta medievala romaneasca EDITURA STIINTIFICA $I ENCICLOPEDICA BUCURESTI, 1976Cisntaie istercian As Ta Jui Tisue", opera Ini Vincentius, se Muzeul Beskenthal din Sibiu. Cisnidioara (locilit. component. of ful Chi, "od Sia) Bary” a elct Sf. Midi! ete cea sat veehe bserich Semanich din fury sminu Incl in 1223 Buc o bauilct cu tick nave (aeoperite doat de sarpanti), despisgte prin stp drept unghiulas de zidire, peevazutd eu un cor pltrat, bolt in cruce 9f absidt semieie Ealaet, cu conch In sere We afd. Pe Latur wesc, Fuses previned constelica a dou fommue, rimase netermioate. Portal ves- Se, de asemones romani, este deosebit de ‘aloros prin bogsta articular i prin de- Spe pia nated 1a) At findccomtia portalulai indict Influcngsle zoos de sud a Translvanii romaniee in prima jomitate a see. 13, Platoul din jaral Binerict este. Inconjurat” cu_o foriieatie load, Anam! forint al isc eran- clcilard, uina dint cele mai vee ctii enalce Heiocgit ramsilvinene, De la bisesica evan Bhellck din ©. provine statula de lemn feMadona cu pruncul” ai pirat la Muzeul Birukenthal dia. Sibia istercian, ordinul ~ (fe. cistercen, germ. Cistersienser, engl. citecian, it. esteriese), fedin eilugitese eatolic reat in anil 1098— 1113 prin desprinderea din ordinul bene- dietin a une dizidenfe in frunte eu Robert de Citeaux (in Int, Cistercium) i Bernard de Clairvaux. Organizati ca un ordin de ‘misionath de agiiculionl gf de coustevctor}, Cate. Biserica evangheicl, plan Cantona. Bisrin evonghlick viz dingpre sa semicirculari a fost modifiatipoligonal, & fost totodatt fortifcatd prin’ indjarea tenor masive tumuri dessupra corului #1 deasupra.traveclor centrale. ale navelor laterale. In jurol biserielt au fost vidite, tot tune, trei centuricirculare de curtine inti fite cu turnuri. Sa pistrat intetipinza central de viduri previzutt cu un drum de strat pe arcade de piatri. Resturi de pic tuck murale in cor (ultimul sfere al see. 13) ‘© parte din obiectele de arté cate au apar- finut monumentului, inclusiv predela_alta- Fului poliptie (1525) ceprezentind , Aparitia 95.iubue Cllugisil cistrcieni sau bucurat de un fematcabil prestigiu in lumea medieval, ajungind xf porede, citre afirgcul sec. 13, cca 1800 ministisi In Europa catolick, Ei au jucat un rol exeepfional in colpor- taret formelor athitectonice le goticulai timpucia (2is gi burgund) care, ta. varianta cisterciand se earncterizeazd prin sobrierate, prin absenja turnurilor, prin folosirea absi- Selor pitrate, De asemenca, au manifestat © reali preferingt pentru ferestrele cireu- lare polilobe, pentru eapitelele eu crosete, pentru cheile de bolti decorate eu flost de ‘dees. Tn ansl 1179 au fondat minsstirea Tgriy din Banat (axt-rind), iac in. 1202 ‘inistitea Cicja (jud. Sibiu), al eltei gan- tier a exercitat o mace infliengt in stdal ‘Translvaniel (bisericile din Halmeag, Bra- for, Bartolomen, Prejmer, Sebep ete.) Ntcliere de fliapie cisterciand au Iuerae 1a catedrala dia Alba Tuli, de asemenea, la tenele monumente dia aordul Transilveaici (biterica ortodoxa din Biststa, biserica reformati dia Sic), Tot in legituti cu acti- vitates cistercenilor s-a rispindit tn. Tran- silvania ta sec. 13, tipul de. biseric-sala feu sanctuar pitrat bolt Ia eruce pe ogive (Gisericle din Sineimirie Orlea, ‘Niwa— jud. Cluj, Luncani —jud, Cluj,’ ete). clubue (Gx. tore, germ. Runditab, engl. romdel, it. toro), termen folosit in Tara Romneased, i Moldova peneeu_mulurile ce sectiune temicireulars exeeutate din pia tri sau din cirimids de format special gi care decoreasi fatadele, C. au apirut la eputul sec. 16 (la biscrica ministiii Dealu), cunoseind apot o largi sispiedice in Tata Romineasei, pentru construicea steatutilor decorative sl pentru delimitarea panoutilor de pe fajade (biseriea Mibai Vodi din Bucuresti, 1591; paraclisul de la Mogogoaia, 1688 ete), V. si for. Ciumestd sat, com. Sanisliu, jud. Satu Mate) Bierce reformaté dating din sec. 15 plstrcaxi formele gotice originale; plan Srepeunghivlar, cor decrosat cu. absidl poligonalt. Bierisa Sfil Arbngbel, (sec. 18) este un edifciu ta stl baroe de plan deep uunghiular cu turn-clopotnifi pe vest. Ciutura (Gxt, com, Vievoru de Jos, jud. Doll), Sebitad ~, construit la sfisiul sec. 16 pistreazd Bierce, un valotos monument Ctiveni ince. Bicrca de Jena Iuerath de Horea — asi fo Mbieral Howes dia Cla) de achitecturi. De plan tricone, cu tatli pe_naos gi inzestrseh cw un pridvor in anil 16541638, prin grija marelui postelaic ‘rate Leurdcanu, ea prezintd evidente ase. ni de plan gi struccura cu biserica manisti- +i Bucovit, caracteristic ind tratagea ampli 1 proscomidiei si diaconiconului, Pictuei din 18511852. Clzer (Gat, com, jud, Stlaj) In anul 1773 se consteia sic bitriea de lemn ortodexd de eltte 0 echipi de mesteri mofi condusi ‘de citre Vasile Nicula Ursu eal cate, sub fnumele de Horea, a intrat in istoria acfio- fal ca marti al eiscoalei ficinesti din 1784, Iastalatd in prezent in Museu! e:no- grafic din Cluj-Napoca, biserica din C. fate 0 capodopest a artel de a cons:eul gi a ecora in lemn contribuind Ia mai buna cunoagtere a geniului multilateral al marelui erou popular. De plan dreptunghiula, eu absida altarului decrosati. si cu pronaosul poligonal, biserica se. particularizeaza prin Pridvorul perimeteal, prin turnul. elopor fifi cu coil prelung si prin bogata decoratie eulptats. Peo grind’. se a8 incleats in- Seripjia: olueeat Ursu Hi (orea)” Clineni (com, jud. Vileea) Situati pe valea Oleului, in depresiunea Lovigtel, agezarea de Ta Gy formats din mai multe sate, este tuna dintze cele mai interesante aglomeratil Ctinie rurale, ca multe ease flcinesti de valo biserici eprereneative entra faza de cizare a artci postbrincoveneyti. B Sf. Nicolae din Clineaii Masi, a fost struith in 1733 de Nicola Petru, De Geeptunghiular, eu curn-clopotnit. pe haoe sl pridvor deschis, biserica pls fo remareabill pieturi mural. lain (1774) $i pe fafade (1846). Bisrica 5} tolae din Clinenii Mici x fost constru 1769, refteuth in 18221828 gi zug jn 1862, In acelagi sat se afl gi Sint Voiewei conseeaits in 1807 ip in 1858, Bivrce Sf Velvvog! din N Teni fost Robeyt) a fost construi vitaful Constantia Robescu fa. 1777 plan dreptunghiular cu turn-clop« Pe. pronaos 41 pridvor deschis, as pictata in 1817. Clinic (at, com, Cilnic, jd. Alba) ¢ Sy situatd in mijlocul satulul cu frame, este una dintre cele mai vect prima atestare docum 13, Vechial nueleu apar tcapel nobiliae, cind locaitatea se 1 propricatea contilor Kelling, cups facinté de plan oval prevazutl cu un fic donjon paralelipipedic (turnul fried), mengionat ia anil 1270—1272, pus din parter gi trei etaj, ulkimul a ketior, o eapelé gi doud tumnurt de Ta sec, 15-16, a fost amenajati ca fieineascd,sistemol defensiv find con fu 0 centuri exterioatd de zidur, 1 fu o barbacani gi un turn rotund Cini. CottenRoman marcabil prin frumusefea siluetei si bowttis Tecormiel, Are plan dzeptonghivlar, cu bald poligonalé decroyatd gi pronaos de- Seupen ‘eleuia, se inalga turnul-clopotniti tu foigor 41 coif prelung incadrat de patra femulgje, Erumoase picturi murale execu fate de Radu Munteanu din Ungureni (1785) Gide Grigore Badea (1834), Bisrica de lemon Shit Arhangheli (oe. 18) a foxt advst din satul Suclu de Sus In 1883. Este de plan dreptunghilar cu absids poligonali Beceopats, pe pronaos are un turn-clopot- Bid cu folyor, Portalul este decorat cs crestitur, iat la interior pistreszi picturi tussle din sec. 18 Roman (ora, jud. Neamt) Vechea Cette 2 Ry intemelati de Romaa Vodd Musat (1391-1394), amines fneia neh in 1392, fea alcituith din valuci de pimint gi palisade, Drotejate de janfurl gi rurnucl plate ce Tema, Tn sec. 15, la Gidingi, lingt Ry ea ‘construit o cetate nowt de plate, eunoscutst fub numele de eetatea nou aR. Birra ‘Sf. Parasshiea, a episcopiel, construti de Petra Rares tn 1842, pe locul unei vechi biserici atsibuits lol Roman Vodl, a fost terminati de Ilisp Vod4, in 1550. Fatadele 17, Pieeusi mural, itustiace’ a Tegendel Sf Nicolae (sec. 16); frumoasi timpls, bacoct (Gee. 17), Bierce Presta, ctitorie 2 doamne! Raxandra, din 1568, cu refsceri ulterioare, teluind elemente decorative de Ia Drago: imiena. Biwriea Sf. Voleor!, ziditt de Stefan Tomga IL (1611-1615). Biserica armenuaicd (1705), Orayul poseds’ wn bogae -muzeu romanicd, ortl ~ (ft. art roman, germ. Romonicbekunst, engl. romenesque ort, fare romanica), denvrmice doth artel cara fintice piilor’ occidentale eatolie, dezvol- faek in sec. 11—13, sintexi a formelor de ttadific roman, eu clemente bizantine, caro~ lingiene fi orientale. Avind ca principal gen de manifestare athitectura, ar. a fost Gominaet de programele rcligionse: bise~ tea si iinistces, Bisercle comanice sint ‘de tip basilica, cu uaa (bisericiesall) sau ‘mai multe nave, eatucterstice find zidu- file masive, absidele semicizculare, deschi- derile in general miel gi ancadramentele cx ‘atc semicirculat. Spatille interioare sint fie linda, Pastca a fost subordonath arte. tat end un sol preponderent decor. GEipruts monumental, siesta de obiee BEWRRF porntelor anu a expitele, clit Rivlecetecligionse. inte tate erate weeSSoronalt ‘are wemireyteevideniees une Neologale a valorior. Pltura sce de mame gem mona, MiLSStcun prevalent cantor gral ieee ind uh simp aie al desea ictaimoases ara denrotat cu on Coeiuiere fay de Oceldent gi numa in Seoul, Primal monument cert ater far este voches catedrala dia Alba I (Geil secs 11,0 baile en tei ave din ele de titan (Najes fan Domini), Penta see 12 dele Sieipures cf eau construt uncle bse Sir (prim bivercd de Is Vise). Abi fa fee 1S ar. reupeyte se insane fn Teas~ ian primal ind colon gh ordinclor clogicey. fa some bllu predomind. constewcile. eat, i ales bali acute, cu toeh-mave, do pia fenand (Canddionra, Ocna Sibi, dle Guster, Noo! ise, De fend. In rons. Somey-Bibor, atrial hignut de consteueie eat ettmids, pei ie monuments ind tot din eategors Salicior cutee nave derivate din qai= fcle benedict din Pannonia de Yet (Ach, Fiscina): Monumental el mt repezentace oan, traniivineand este catedela iba Tally rovonetrltd in mal_ mae Supe ince 1247-1391. Alatut de cu tsk nave au foat contrite name se binericrenl, cu nav ove fl a> Sas semiciealari (Homorod, Sintana de Mares, Ciumbrad, Ministiea etc). tn omen arhtecort cil mitre sat $2"nconlonat ceva corms locuogt (Cho: fesig, Clrbows), de acmenen malate aul (Fldioas, ‘Coley, ine, Dev) Davo cconoiel ined Foapolate cn Tra (fee. 13), monamentle oma nice sl In general modeste cx fia, puting decorate. To acea timp tebsie fefnut fapral ci, tn conde relative Inurried, romaniea tanalviocan se im- bint adescori cu gotiul timpura, Seulp turn este ilstntt pin ctewa reliefs, cel tai decorar monument find catedala din ina} decomt monument Sind estedsele So ronde-bosse cpa eect spat Seance Poe “pee ae de bone + na eeee ernie, = ronde-bowt, ed anary . birt ee comcep ee ce ee anor woe dew Be depen oe ret cepa Ih sal eel i cea be teen nye a fo Prine ee Main gt Gheor Cluj-Napoca (eee. 14). orem (at. cous, Dob Witte Bae ein ec onan Bait Oe tpi ne ila be coe in mia deco sagt ce ble a nosis am eae ot so 16. veda (von, ex Rota ratondh ty omni rade i tea mute of bo Seale ca poe soma a Soe tel fest oe Pe ca Se «bata Gin Alba Talla i a apuery HP 8 cine coon be dont ie, tte ad de Gon bo sea let oP pen rll 3 apres) re es erprment orl orate Pinfayorath ca wn el i Oana ee om vefillorerapose, iar ustttia colons een erga 1 et oor mie al pois coda de confond eof ge aapunee col en gem. Ter ee ete, ssa a Ce fae ee ie Send me peril 38 ee in mele‘»Majestas Domini"-II, athanghelul Mibail, Sportolii ete, see, 13). Pietusl murale mu se platreard din aceastt pevioada, iar artele Spllcate sine ilusteate prin eleva crucifixe H candelabre de bronz ronde-bosse (le. ronde-bore, germ. Rud Vildnerei, engl. detached statnary, it. rondo), seulpturt liberi, conceputh pentru a fi privitt de jur imprejur spre deosebire de Felief san de sculptara sdoantt. Putin well- att in evol medio, sculptura in e.a devenie Feeventd in impel Renasteri gl bazoculu Primele Iucriti int, aw fort executate de citre. sculptorii Martin si Gheorghe din Cluj-Napoca (tec. 14). Rogeani (sat, com. Dobra, jud, Hunedoara) Bisriea Bana’ Verte, vechi monument to- smanese zidit in. piatel Ia sec. 15 de edtee cnezii din familia Caba, De plan drept- tunghiular, eu absids decrogatl i turn-clo- ppotnifd; ava este bolt in semicilindr, ‘Ancadramente cu profile gotice, tablou votiv din 1766 sad (Gr, rolondn, germ. Retiads, engl Totunda, it. rotonda), constructie de plan ircular, de cele mai multe ori boltitt cu 0 ealott semisfericd. Epoca romanici a mani- festat o mare preferin}t pentru +. folositl, cca baptisteriu i chiar ca biterich obignuiea Prima catedrali din Alba Tulia fosese pre ‘vizued cu un bapisteriu de tip #. leyeul tec, Ii), asi plstrat doar in. substrocti Din sec. 13 siat z. de la Geougiu de Jos gi Peligor. Arhitectura barocd si cea neocla ef aw reluat tipul de t. (biserioa Rotundi din “Lefeani-las, capelapalatului Ghia Tei din Bucuresti, rotulus, pergament in form de fie lungs ate pelle @ latina! aoa gal bation: ful. mediterancan este forma objgauiti a vechilor manuserise: textul era seris. in coloane jutapuse, iat Iusteaia era dispust fn frit, in Iungel pergamentulul, Atribut al peofeflor gi singilor in pictura mural, se confunds uncori euflacterul de care se deose beste prin modul de dispunere a serisulul roxast (Ct. ros, germ. Fenztrror, engl. rei window, sbec-windos, it. rant), fexcasted mare, ‘citculaed, decorata cx ttaforuri in pate, situatl pe faqada de vest a unel Bi Serici” sau pe’ extremitfile transepeulu Avindu-gi otiginea in micile ferestte cic Ronatl, Catedeala din Alba Talia cculare ale athitecturii_ romanice (oculus, fochi de bou), teste prin excclents caracte- Hntiek catedeaelor gotice, In decoratia sa ervenind gi vitralul. Tn Teansilvania se ccunose pufine exemple de xt la Cieja-Sibia fe pistreazi numai golu, la biserica evan phelick din Cristian-Bragov ea prezinti 0 Aecoratie traforaté (see. 13). Rozavles (sat, com. Rozsvlea, jud. Mara tucey) Blariow de lms Sfp Arbangheli com Rowavles, Biseica de lena sGngii ArhangheliGornesti. Palatal Teleky, vedere dinspre pare goticy tl ~ (fe. gotbiqu, germ. Gotik, ene foibie, it, plies), sil artistic caracteristic ‘Secidentulai european si, in general, coms nititilor de religle eatolicd in sec. 12—15 (16). Dezvoltat pria desivare din arta roma- nics, og. sa afirmat inifial in athitecturh fiind rezultatal aplicict consecyente a unor prineipit gi eolufii constructive opuse eelor Tomaaice Polosind bolts ta cruee pe opive fi arcurle butante, constructor au reusit Si Gegajeze zidurile de presiunile bolfilor; de sich posibilitatea failfieiiedifcilor si a eschiderii wnor largi ferestre, descori Aecorate cu bogate vitralil. Deschiderile Sint de obleet in are fint, portalele peezint’ Freevent mai multe retiageri, iar ferestecle fu partea superioard decorati cu motive traforate, In timp, 4g. 2 evoluat de la forme mai sobre (g. primer sau lavctolal), I forme mai inflorte (g. raionent) pentru a sfirgi cu forme prelungite i agitate, deco: fain sugerind pllplies unel Mickel flanioyont). To Frasga (consideratt leaginul acestel arte), in Anglia, in Germania sau creat In sg. numeroase catedrale, biserci, primidi, dezvoltarea sa antrentad o remar- fabild In orice a sculptucii gi a vitralilor, fn schimb plctura muralé « decizut find concurati de acestea. To fara noastel, £4. piteunde in Tranalvania cftre mijlocul see. 43, cel mai vechi monument pistrat fiind minfstitea Cirja (ud. Sibiu) opera unui fantier cisterclan, Sub inflenja directd_ a Sitercienilor, 4g. a continuat si se. dife zero in. Transiivania (Bartolomeu-Brazov, Hilmeag, Prejmer, Deiugeni, Sie, Bistrifa tc), dat in cursul sec. 13 el prezinth carac- teristic conservatoare, find inci dominat ote de tradipile romanice. Odati ou dezvol- taren oragelor traasilvinene, in sec. 14—15 awistim lao adevieeed campanic de con- Strucfi, care se_prelungeste gi dincoto de $500" ines predominant conservatoase la biscrica ‘SE. Maria din Sibiu, formele evo- Iueast spre _maturitate la coral biserici tevanghelice din. Sebey (jud: Alba), pentru fa in sec, 15 sf se impuni definitiv orga- hizirile decorative de tip famboyane deri Yate din santierul biserici Sf. Elisabeta din Kotice-Slovacia (Biseriea Neaget din Bra yor, biserica SE. Mihail din Cluj-Napoca, Piscriea sdin dea”, Sighigoura). Planimetcic sa evoluat, ia eaztl montmentelor de oras, de la biseticlle de tip bazilieal cu transept (Sibiu), a bisericile-hala (Sebey, Brasov, biserica Sf. Mihail din Cluj-Napoca) si apoi [a bisericil-oal de mari dimenstuai (biserica reformat din Tisgu Mazes, biseriea refor- math dia Cluj-Napoca, bisesica reformat din De} biserica romano-catolik din Turd). fn medial sitese predomin’ planul cu 0 singued navi, dar au lipsese_ aici bisericlee hall de mari dimensiani (Mosna, Blestan). ‘Nehitectura ied de epocd © tepeezentatl jn. primal rind de fortificapille origencsti Gighigoara, Sibiu, Medias, Brajov_ etc) fi de ele’ sitepti organizate de obicei in jurul unel biterici, deseori gi ea fortificats (ilieman, Preimer, Viseri, Biertan ete) Singurul castel gotle plstrat este cel de ia Hunedoara (rec. 15). Este de observat ch in condijlle specifice Transilvanii, a unci economit mai putin dezvoltate, a. lipsei tinor puternice ateliere locale de pitcariy Achitectura gotiel prezinsd forme mal Sobre si mal pufia exigente din punct de vedere’ tiie. Zidurle se menfin. masive, pe principiul euportulai continuy, arcurile butante sint folosite numai exceptional si destul de stingaci (biserica ministisi din Sighigoars), iar ferestele sint mici gi nici- dati decorate cu vitrali, Sealpture monue imental este eirack (ceva mai important Find decorul sculptat sl biaerielt evanghe- lice din Sebey i al Biscriel Negre din Beagor), in schimb opera celor doi sculptori clujeni "Martin gi Gheorghe se inscrie printre visfurile attel europene de epoci. Biecura moral, mai putia costisitoare si vantsjatt de macile ‘suprafeje libere ale Zidurilor, a dexvoltat mult, In special in fee, 14 cind su fost realizate numeroaseGovors snsambluti (Homorod, Ghelni Cray, Mugeni, Driugeni, ‘Sinpetru-Bs ete). Pictuea “de panou’ sa ilustrat prin fsetivittea Ini Toma din Cluj. Argiat 4 traversat o perioadi de mare cflorescengi, importante find centrcle din Bragor, Sibly, Cluj-Napoca, Oradea, Bistrija. In Moldova, eg. pltsons in sec. 14, inital in. mediul Heese (ruinele bieicii din Bala, sec. 15, it Sub’ indluengs ‘ortodoxe a je acestcia (con- ii, soclusi profilte, ancadramente si ferestr) care au participat finteaa stlulai moldovenese constiit ia epoca lui Stefan eel Mare (Puteiuti, Boto- [Neamf). Poternice influenge gotice se Ianifesth gl in arhitectura lai (tesedinfs domoeasct din cctatea Suceava). Blementele de pietsiie gotiel sau meafinut In Mol- ova pind ia sec. 17, constituind o caracte- ristied a ashitecruril locale. In Tara Roma nneasci 1 ipl face aparitia ined Ia sfirgieal tec. 13, la biscricaromano-eatoliek din Cimpulting-Muscel, Giad ia continusre pre- zent la monumentele catolice din Tirgovigte si Rimnicu-Vileea (see. 15—16), Ia. ec. 47, sub iafluenga biserieii Stelea din Tirgo- vigte, construlti de meqteri_ moldoveni, ancadeamentele de tip gotic fac modi in arhitectura locald. find utlizate “plod la fnceputul sec. 18, in care conditi ele sjung ‘i conviefuiasct cu clemente de stl batoe (Hurez, Govors, Polovragi etc.). Cele mai tlezii monifeseiri ale g. in fara noastel sint ‘4 otice (Surdep, Plopin, Badeqt inp Slog "bie Sf Nain "in De), Be au fost transpuse in Temn portale gotice (Bridet). 4 fe = Govora (sat, com. Mibiiegti, jud. Vileea), ‘Mandstrea ~, intemeiatd ex probabilcate inci din see. 15, reziditt de Vlad Calugaral si Radu cel Mare, lat sick. © ipaenipi (,Pravila dela Govora”, 1640). In 1710—1711, prio gra lui Constantin Belacoveans, 2 arpliicat ansamblul de consteucjiimonastice reconstruit Bivriea, valoros monument de arhiteeturi. De plan tricone, eu turld pe Ministrea Govors, Bscriea vizutd diaspee oudest Manistirea Govors, Fuga in Egipt”, pictort omit din naossl bisriet rnaos gi eu pridvor pe coloane de piste, biscrica a fost impodobiel cu pretionse pictari morale, ta 1711, de citre mprevil Torif, Heanite, Teodor, Stefan pa rede zate’ in spiritol perloadel barotinate Stilului belacovencte. A foet fnzestrat cu fcoane (,Hodighitria”, see. 16 —azi la Muzeul de arti al R. $, Romfnis) si eu on raft emurenhil conostas de toma. pa meat (eget el wel fe aaah Peo Peer multe riziatotlor, ung POM sar owe deste importer pur pees nar tale om et ole ee. mt eros evangielc, 405 de hates stu ca cre ld em, sa logs smal ‘pant i ata ed ea ges it eee sntpe 9 DSL fit, gravurk in le genre sr techni fost cultivath in epoce fp in 1. Fick oi fe un gen ac Sitator ge inl. sa dezvolt Bee 16 2 o anext a activititi SSuurwseallsazen iniialelon, ¥ PeSarispclilor edilor tiparite. 48. in eadral atelierclor tipou Injaistirea Neamf, de Ia Buc Rimnien Vileea au inceput si Pile cu reprezentisi eonografc Espimne de modelele din ¢ Rikienga imaginilor tipicite jn mordalTransilvaniel, mai de geavock populark in lemn, {6-519, cel mai important fin Cortmeqti . Pietrent Greco, fail de zugsavi di SET sepresentatt de Ni Stiecmdre: gia (ac eid), Poraind de la, mogts pontbincovencse, picts Pestpmcterizead priat-o e lone arated, prin 900s ile oli imprimatt_ compen seer muir mare de ant festa nese in nn Fofeldes, Azpayul de. Su Teint Nc, Saston, Vig Grigore Ranite v. Ranite G sigs (Fe. chambre der fo Griberbammer, engl. barial-n Gills tombe, camera morte