TERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCTIILOR $1 TURISMULUI - NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA, EXECUTIA, JONITORIZAREA SI RECEPTIA PERETILOR INGROPATI, INDICATIV NP 113-04 jorat de. iversitatea Tehnicé de Constructii Bucuresti ~ UTCB prof. dr. ing. Dan STEMATIU de proiect: prof. dr. ing. lacint MANOLIU. ip de lucru: prof. dr. ing. lacint MANOLIU geflucr. dr. ing. Horatiu POPA prof, dr. ing. Nicoleta RADULESCU sef lucr. ing, Bogdan SLUJITORU geflucr. ing. Andrei OLTEANU geflucr. ing. Manole SERBULEA ing. Cezar CULITA ing. Nicolae RADUINEA at de ECTIA TEHNICA ~ MTCT. i ing. Cristian Paul STAMATIADE esponsabil tema: ing. Mihai CRAINIC 1273.1.2. Caracterizarea geotehnicd a peretilor ingropati Sa . {SL 3.1.3. Cercetarea terenului 182 CUPRINS 3] 4. Determinarea parametrilor geotehnici 3.1.3. Stari limita . Beege 3.1.6. Actiuni asupra peretilor ingropati = 62 1. Generalitati 1] 3.1.6. Actiuni asupra peretilor ingroy 16 3.1.6.1, Grupari de inedreari 162 1.1. Domeniu de aplicare 1 : i ae 3.1.6.2. Inedredri laerale ...... 163 1.2. Terminologie secttetiens art aeloeeiteetnd 3.1.6.3. incdreari verticale 164 1.3. Clasificare .... : i ‘ : é io : 3.1.6.4. Ineareari accidentate in timpul | 1.3.1. Pereti ingropati din panouri | i " | - a executiei — excavatii neplanificate | 1.3.1.1. Pereti mulati I | 13.1.2. Pereti din elemente prefabricate ......... 3.1.7. Presiunea pamantului . 165 2. Pereti ingropati din piloti forati wee Ll 3.1.7.1, Mectul executiei peretelui 166 3. Pereti OMOBENT -eeseeeeee 4 3.1.7.2. Factori care afecteaza valorile 1.3.4, Pereti compusi q presiunii pimantului asupra 1.3.5. Pereti ingropati in consola PePeUC I etter eee ete etrece| 167 1.3.6. Pereti ingropati rezemati ... q se erop 3.1.8. Presiunea apei ane 167 Peers ae ee 3.1.9. Prineipii de proiectare 169 2. Avantaje, limitari si dimensiuni uzuale ale diferitelor eee z i = 7 3.1.10. Verificdri ta stari limita ultime (SLU)... 171 tipuri de pereti ingropati 3 /crificari la stiri limita de exploatare 21. Avantaje si limitari ale diferitelor tipuri de pereti 3.1.11. Verificari la stari limita de exploatar : normala (SLEN) 171 Ingropati .... f 3.1.12. Stabilitatea trangeii excavata si ectia 2.2, Dimensiuni wuale ale diferitelor tipuri de pereti 3.1.12, Stabilitatea tanycii exeavata sub protectia noroiului bentonitic : ee elgo ingropati 3.2. Metode de calcul utilizate in proiectarea peretilor 3. Proicetarea peretilor ingropatt ingropati Zi eed cee IN SSE ee er 3.2.1, Metode care considera echilibrul limita... 172 BAL, Date generale occ snsnneeeeecceee | 128 n93.2.2. Metode care iau in considerare Interactiunea teren-structura, 3.2.2.1. Ipeteza compor jastice a terenului. Mediul tic discret si mediul continu . Metoda elementelor fi a diferentelor finite Al eee erea metodei de caicul 3.3. Prevederi referitoare la asigurarea stabilitatii peretilor in faza de exeavare a panvintului din interiorul incintel .... 3.3.1. Proiectarea sistemului de rezemare 3.3.2. Solutia cu spraituri 3 3.3. Solutia cu ancoraje 1, Solutia cu contrabanchete 3.4. Prevederi specilice pentru perett mulati din beton armat 3.4.1. Materiale 3.4.1.1. Fluid de foraj 3.4.1.2. Beton . 3.4.1.3, Otel 3.4.2. Elemente de proiectare ccs 3.4.2.1. Realizarea rosturilor intre panouri .. 3.4.2.2. Panotarea 3.5, Prevederi specifice pentru peretii din elemente prefabricate lansate in norol autointaritor 5.1. Materiale BSE AL. Fluid de fora) ccsecsescunesseuecnnene 195 3.5.1.2. Noroiul de foraj autointaritor 195 3.5.1.3. Beton, Och vccceccsssssssscsesnesseen 196 3.5.2, Elemente de proiectare 196 3.6. Prevederi specitice pentru pereti mulati cu rol de ecrane 196 ateriale ee: 197 3.6.1.1. Fluid de foraj bee iH 197 3.6.1.2. Noroiul de foraj autointaritor 0... 197 3.6.1.3. Beton plastic si mortar plastic 0... 197 3.7. Prevederi specifice pentru pereti din piloti fo 198 3.7.1, Materiale .. Fe aab ‘ 198 3.7.1.1. Beton a : w 198 Safe OE dasteietatties 198 3.7.2. Elemente de proiectare «0.0... 198 3.7.2.1, Diametre gi interdistante uzuale ......... 198 3.7.2.2, Carcase de armatura ........ 7 202 3.7.2.3. Acoperirea C0 Beton ...scccssceeesseeeneens 203 Xecutia peretilor ingropati 4.1. Executia peretilor ingropati din panouri 42. Executia peretilor ingropati din piloti forati .... 4.2] ucrari pregatitoare 4.2.1.1. Platforma de lucruAneaa EF, Anexa G Anexa H Lista documentelor de referinta 5. Monitorizarea peretilor ingropati cs. 5 Anexa A... Anexa B Anexa C Anexa D . Anexa FE... is io 4 4 4.2 is 23 4 4.2.1.2. Grinzile de ghidaj Forarea Introducerea careasei de armatura Betonarea S. Turnarea noroiului autointaritor 6. 7 Tolerante Impermeabilizarca Verificdri pe parcursul executici Veriticarea integritatii elementelor componente ale peretilor .. Instrumentarea peretilor ingropati 5.3 53 5.3 I Proiectul de instrumentare Principalele tipuri de dispositive de m&sura folosite fa instrumentarea peretilor Ingropati oc Sua aera Raportul cu rezultatele masuratorilor Masuratori topometrice 209 210 210[NORMATIV PRIVIND PROIFCT AREA. FSECUTIA, | ~~ | MONITORIZAREA SI RECEPTIA PERETILOR \ Neaistnd LINGROPATI ie 1. GENERALITATI 1.1. Domenin de aplicare Prezental normativ se aplicd la proiectarea. executia, monitori- zarea si receptia peretilor ingropatt utilizali. pentru sprijimrea cime sau pentru formarea de ecrane etanse. excavatiilor de ada Nu formeaza obiectul prezentului normativ peretil ingropati cu rol de fundatii de adancime. 1.2. Terminologie in cuprinsul prezentului normativ se uUlizeaza urmatori termeni. cu definitiile aferente (1) perete midat ~ perete realizat din beton sau beton armal Betonul este introdus in trangee © intr-o trangee eXcavatd in teren ajutorul unui tub de betonare. Betonarea poate avea toc in. prezent trangeci (in car fluidului de foraj. care are rolul de a sustine peretii t sitaatic betonul inlocuieste fluidul din trangee) sau uneort are loc i uscat | TRANSPORTURILOR, CONSTRUCTHLOR $1 ; TURISMULUL cu ordinal nr. 279d 53.02.2005 Elaborat de: | i Universitatea ‘Tehniea de Constructii | Bucuresti ~ UTCB - eu | Aprobat de: MINIST wet 2 perete di fth (2) perete din elemente prefubricate - percte realizat din elemente prefabricate din beton armat care sunt lansate in transeea umplutd cu un fluid de foraj autointaritor. ; (3) perete din noroi autointaritor ~ perete cu rol de eran impermeabil, Uneori. sunt inserate clemente de etansare de tipul geo- dmembranclor sau palplanselor metalice pentru realizarea unei structuri ingropate impermeabile. (4) perete omogen perete la care atat materialul cat si functia pe care o indeplineste perctele (de sustinere. de portanta sau de etansare) sunt identice in lungul acelviasi verticale ortanta 5 je ane nniniienoreer ates | (5) perete compus ~ perete la care functiile de revistenta, i de etangare se separa pe verticala. (6) perete in consold (autoportant ~ perete la care stabilitatea e parcursul lucririlor de excavare este asigurata prin incastrarea cestuia in teren : : (7) perete 4 seme — perete la care rezemarea. pe masura ealizari excavatiel reprezinté o alternativa care pern, id Te eal te reducerea cimil de incastrare a perctelui yi a rigiditatii sectionale a acestuia precum si controll deplasarilor erizontaie ale peretelii. comparatiy Fu solutia peretelui in consola. (8) perete din heton plastic ~ perete reatizat prin tunarea de ctor plastic, cu ajutorul tuburilor de betonare. intr-o transee umpluta u fluid de foraj, Uneori betonarea poate avea loc si in uscat | (9) punou ~ sectiune din peretele mulat care se betoneaza intr- ingura repriza “haurd repriza. Un panou de perete mulat poate fi liniar, poate avea rma TL sau alta forma(10) grinci de ghidaj — pereti de dimensiuni reduse care ay principal rolul de a ghida echipamentul de spare si de a preve prabusirea peretilor in apropierea Zonei in nivelul fluid: foraj oseileaza (11) ih de betonare — tub utilizar in cazul betonarii sub nivelu! fluidului de foraj: are rolul de a climina posibilitatea con segregarii betonului minirii (12) fluid de foray — fluid utilizat pentru sustinerea per excavatiilor adanci si care de ob} o1 de bentonita. o suspensic polimerica sau un norod autointaritor (13) noroi autoiniaritor — noroi cu proprietatea de a se intari ir timp. reprezentand o suspensie care contine ciment si aditivi cum ar f argilA (bentonita), zgura de furnal granulat. cenusa pulverizata de termocentrala, (14) heton plastic — beton cu plasticitate mare, de rezistental -plasticitate mare" reprezinta proprietatea betonului de a prelua deformatii mari in comparatic cul betonul obisnuit. Betonul plastic este preparat de obicei cu un dozaj sc&zuta: in acest caz de notiunea redus de ciment i are in compositic bentonita gi/sau alte material argiloase. Betonul plastic poate si aiba in compositic alte material precum cenusa pulverizata de termocentrala si diferith aditivi (15) pilot forar — pilot format prin excavarea unei g fara tubaj protector. si umplerea acesteia cu beton simplu sau betor armat. (16) perete ingropat din piloti forafi ~ perete format pri alaturarea de piloti forati dispusi la cistante inter-ax mai mari decal diametrul (piloti cu interspatii), egale cu diametrul (piloti joantivi) sat mai mici decat diametrul (piloti secanti) 136 iui de ei este reprezentat dintr-o suspensie uri. cu sal 1.3. Clasificare i 7 one : Dupa criteriul aledtuirii constructive. perctii ingropati exa minati in cuprinsul prezentului norr panouti i pereti din piloti forati tiv se clasifica in: perevi din i 1.3.1, Pereti ingropati din panouri 3.14, Pereti nnaulati Peretii mulati sunt reatizati prin turnarea in teren a betonului dupa ce in prealabil a fost realizata prin forare, sub protectia noroiutui bentonitic. o trangee de dimensiuni i |.L este prezentata 0 s tabilite prin proiectare. In Figura un astfel de perete. Panourile sunt armate cu carcase de armatura iar legitura dintre ctiune print a i i ae ae panouri trebuie tratataé astfel incét sa asigure continuitatea peretelui din punct de vedere al rezistentei si etansirii nouliti Lungimea p Rosturi intre Grosimea panouri ee peretelui Figura 1.1. Perete din panouri 13.1.2. Pereti din elemente pr'efabricate : (1) Peretti ingropati din panouri prefabricate sunt realizati prin faNsarea in tranyeca exc cu margini profilate care Figura 1.2 sunt prezentate dowd exemple de realizare a Peretilor din elemente prefabricate vata a unor clemente prefabricaie prevazute asigure imbinarea intre acestea IrFigura 1.2. Pereti din panourt prefabricate (2) Legitura ferma intre perete si teren. precum si ctangarea peretelui sunt asigurate prin intarirea noroiului de foraj autointaritor care este utilizat in astfel de cazuri (noroi bentonite in care se introduce si o cantitate de ciment si un aditiv intarzietor de priza). Reteta noroiului autointaritor se determina prin incercari $i trebuie sf corespunda cerintelor specifice ale lucrarii. printre care: sdensitatea, vascozitatea yi celelalte caracteristici noroiului se aleg astfel inet sf permit’ exeavarea panoului it timpul operatic (o alternativa urmata de substituire: prevavut pentru aceasta reprezintd excavarea cu nore! obignuit acestuia cu noroi autointaritor): saditivul sa asigure introducerea prefabricatelor in wangee: ®cresterea rezistentei in timp trebuic stfel incat. la realizarea exeavatici protejata de peret asigure legatura dintre prefabricate gi teren trebuie declansarea privet dup A fie suficient d rapid’ mortarul si 1.3.2. Pereti ingropati din pitoti forati (1) In functie de conditiile de rezistenté yi ctansare pe care trebuie sa le indeplineased peretele: pilotii pot fi dispus intre ei, joantivi sau secanti cu distante (2) Peretii realizati din piloti se impun, de regula. atunei cand stabilitatea trangeelor necesare pentru panouri nu este a exemplu urataé (de fundatiile unor constructii cu incareari mari) sau daca in cuprinsul stratificatiel se intalnese maluri sau nisipuri antrenate de curentul de apa. in astfel de situatii se recurge la pilot forati cu tubaj recuperabil In Figura 1.3 sunt prezentate cateva tipuri de pereti ingropati ldin piloti. diferentiate dupa modal de dispunere. materialul din care sunt aleatuiti si de armarea pilotilor cand in vecinatatea peretelui se gasesc distanta intre e AN OO Perete din piloti armati cu interspatii DC 1c \ distanta intre piloti gilt | ~ JOOC OG Perete din aout secanti: a rezistenti (armati) / 3) a. piloti nearmati din material cu rezistenta scazutadistanta intre Va pilot, | KR Perete din piloti secanti. piloti armati / piloti nearmati din beton distanta intre piloti +> Figura 1.3. Pereti din piloti forati (3) in cazul peretilor din piloti secanti se armarea {uturor pilotilor, dacé peretele este supus care impun o rezistenta ridicata a acestuia, sau la poate recurge armarea numai pilotilor secundari, daci este importanta indeplinirea conditiei de elangare gi peretele nu este supus la solicit nportante. in functie de conditiile pe care trebuie rezistente care asigura numai conditia de ctansare (am a bentonitic cu ciment la care se poate adauga si nisip. cu rezistente | compresiune intre 1 yi 2 N/mm") saa din beton simpli care are . rezistent mai ridicata, lungul aceleiasi yertieale. peretii omogeni $i pereti compust 140 la Inedreari_ mati le indeplineasc@. peretele. pilotii nearmati (primari) pot fi realizati din material cu stab tec de norol Dupa criteriul fanctiilor indeplinite de peretele ingropat i ngropati se clasifica in: perel 1.3.3. Pereti omogeni Peretii omogeni sunt acci pereti la care atét materialul cat functia pe care o indeplinese (de sustinere, de portanté sau de ansare) sunt identice in lungul aceleiasi verticale 1.3.4, Pereti compusi Peretii compusi sunt acei pereti la care functiile de rezistenta, tanta si de etangare se separa pe verticala. Dupa eriteriul modului de preluare a solicitarilor la care jnt supusi, peretii Ingropati se clasifica in: peregi ingropati in basold si pereti ingropafi resemati 1.3.5. Pereti ingropati in consola Stabilitatea unui perete ingropat in consol pe parcursul lucrari- de excavare este asigurat prin incastrarea acestuia in teren in Figura 1.4 sunt ilustrate etapele de executie a unui perete jgeropat in consol. 4 et Z 7 1.3.6. Pereti ingropati rezemati (1) Rezemarea peretelut ingropat pe masura realizarii excava- i reprezinté o alternativa care permite reducerea adancimii de ‘astrare a peretelui si a rigidititii sectionale a acestuia, precum $i 1 ntrolul deplasarilor orizontale ale peretelui, comparatiy cu solutia retelui in consola. Sistemele de rezemare de tip spraituri sau ancoraje sunt descrise capitolul 3.3 al prezentului normativ Pe masura avansarii lucrarilor de excavare sunt amplasate siste- ele de rezemare la cotele si intervalele re: proiectare. tate in urma calculelor| | | Etapa | Etapa 2 executia peretelui excavare if Etapa 3 realizarea structurii permanente Figura 1.4, Etapele de executie a unui perete ingropat in consol in Figura 1.5 sunt ilustrate etapele de exceutic a unei astfel lucrari (2) O varianta de rezemare a peretilor de sustinere prin ins structura ingropata realizata sub protectia acestora 0 reprezinta proc deul de sus in jos (Gop — down) cunoscut si sub numele de merod milaneza”. Structura subterana este realizata de sus in jos. pe masul avansarii lucrarilor de excavare. iar planseele acesteia devin pe ran rezemari ale peretelui Ingropat TT es fem : | | | | | | | | im ul Frapa | Etapa 2 Etapa 3 executia perctelui excavare partiala continuarea 7 x Figura 1.5, in Figura n fos si instalarea primutui nivel de rezemare temporara excavarii si montarea nivehului urmator de rezemare - Etapa 4 Etapa 5 finalizarea excavarii demontarea si construirea (eventuala) a structurii ingropate rezemarilor temporare . Etapele de executie a uni perete ingropat rezemat 1.6 sunt ifustrate ctapele de executie in procedeul de :exeeutia peretelui Btapa 4 continuarea excavarii si construirea planseului urmator excavare partiala Etapa 3 realizarea primului planseu al structurti care are rol side rezemare a peretelni U Etapa 5 finalizarea excayarii sia structirii ingropate Figura 1.6. Etapele de executie in procedeul de sus in jos id | 2, AVANTAJE, LIMITARI Si DIMENSIUNI UZUALE ALE DIFERITELOR TIPURI DE PERETI INGROPATI 2.1. Avantaje si limit de pereti ingropati ale diferitelor tipuri Fabelul 2-1 sunt sintetizate tipurile de pereti ingropati cu evidentierea unor avantaje yi limitari ale fiecdrui tip. Tabelul 2-1 Tipuri cle pereti ingropati ‘Tipul peretelui | 5 Avantaje Limitari | Pereti din panouri | e stabilitate si rezistente © continuitatea orizontala (paragraf 1.3.1) ridicate intre panouri este dificil de | © asigura conditii de asigurat i | etansare ® ulilajele si instalatiile | I | © potatinge adancimi | —_tehnotogice. bazinelede | | tidicate | noroi bentonitic gi | * utlizaliin toate tipurile | — carcasele de armatura | deteren necesita spatii targi | mai putine imbindri decat la peretii din piloti in anumite ! circumstante fata \ i ' | * nu poate urméari trasee complicate | | | peretelui poate ramane aparenta daca se curata si se indeparteaza eventualele protuberante| Tipui pereteiui | Pereti din pilot | (paragraf 1.3.2) Qa cu interdistante Q tangenti Q _- secanti: piloti armati piloti din noroi autointaritor QQ secanti: piloti armati / piloti din beton simpiu Q secanti piloti armati piloti armati Avantaje reprezinta cea mai economica solutie' de pereti din pilot rapiditate in executie slabilitate gi rezistenté ridicate utiizare in toate tipurile de pamant pereti etangi cu caracter temporar forarea pilotilor secundari (armati) este mai ugoara pereii etangi cu caracter permanent stabilitate si rezistenta bune pereti etangi cu caracter permanent stabiltate gi rezistenta ridicate Limitari nu asigura conditi etangare utilizare doar in pamantur coezive forita distantelor intre piloti nu reprezin solustie permanenta in nici un tip de teren decat dacal ntre piloti se dispun elemente structurale nu asigura conditii de etangare nu oferd o solutie permanenta de etangare adancimi limitate de toleranta pe vertic {pentru asigurarea zonei de intersectie a pilotilor secanti) adancimi limitate de tole- ranta pe verticala asigurarea zonei de inter- sectie a pilotilor secant) forarea pitotilor secundari | necesita instalatii puternice adancimi limitate de toleranta pe verticala (de asigurare a zonet de | intersectie a pilotior secanti) Tipul peretelui Pereti in consola (paragraf 1.3.5) Pereti rezemati cu spraituri sau ancoraje (paragraf 1.3.6) Pereti rezemati in cazul utilizarii Procedeului de Sus in jos (paragraf 1.3.6) _Avantaje © nu presupune sisteme de rezemare temporare ale peretelui {spraituri, ancoraje) © spatiu de lucru liber in incinta excavata, fara restrictii impuse de lucrari de rezemare ale peretelui * deplasarile peretelui ingropat sunt controlate prin amplasarea reazemelor temporare ® rigiditatea acestora, adancimea de infigere sirezistenta pot fi diminuate comparativ cu peretil in consol © In cazul utitizarii ancorajelar se asigura un spatiu de lucru liber in incinta excavata ® partea supraterana a constructiei poate fi realizata concomitent cu structura subterana @ reazemele temporare sunt inlocuite cu plangeele structurii ubterane j}— 1 mL Limitari poate devenineeconomic | pentru excavatii adanci | deplasarile peretelui | datorate lucrarilor | de excavare pot fiinacceptabite ad&ncimea de infigere a peretelui (fsa) si caracteristicile sectionale (grosime. material armare} pot deveni considerabile pentru a asigura stabiltatea comparativ cu peretii in consola sunt mai scumpi gi presupun o tehnologie mai complexa (realizarea reazemelor temporare) in cazul utilizarii $praiturilor, spatiul de lucru in incinta excavata se aglomereaza si apar dificultati la continuarea excavani si realizarii structurii ingropate lucrarile de excavare si de realizare a structurii subterane sunt dificile $i mai scumpe datorita spatiului redus de lucru trebuie lasate goluri in plansee pentru accesul oamenilor gi utilajelor in 147Avantaje Limitari feet | Tipul peretetui | | a rezemare i minimizer deplaséii i; nec asigurarea | rezemaril verticale a {__Planseelor infrastructuri a | Adancimea im Tipul | uzuala!, m | Controtul apei Caeatne Verticalitate | EEE secs eee eee peretelui Hea | : | permanent | uzual? ——_.. J oxi | pilot canti beton | iat beton | ee ro f aroun | 2.2. Di iuni uzuale ale diferitelor tipuri ait Are imensiuni UZUAre a or Gipurt ') Se refera la addncimea excavatici jing ati » de pereti ingropati "2 Verticalitatea uzuali este asigurata in eonditii normale £3 In Tabelul 2-2 sunt prezentate dimensiunile uzuale intalnite utilizarea diferitelor tipuri de pereti ingropati Tabelui 24 Dimensiuni uzuale in fiunctie de tipul peretelui ingropat impune masuri speciale Verticalita control 2 optima presupune masutiitori suplimentare PROIECTAREA PERETILOR INGROPATI 1. Prevederi comune 3.1.1, Date generale (1) Metoda de construire a peretelui ingropat trebuie luata in cu atentie in etapa de proiectare. Diferite metode de bastruire pot implica diferite metode de calcul O excavatie presupune intotdeauna deplasari ale terenului ea tipului de perete ingropat gi a metodei de construire trebuie asigure ci deplasarile yi cfectele acestora rman in limite Festabilite (a se vedea paragraful 3.1.11), lex |“ Adancimea Controtul ape | Verical Tipul | uzuala', m subterane I Verticalitate | peretelui nce | elena | fezemat | temporar | permanent | uzual? | optin) consola | | t | ain pitowicu | fot HH | is ad | interdistante | <® ae IaH eee | d | ic pilot | i ' | secant: beton | 5 | 4.20 da nu 478 | 142 armat / norol | | autointaritor 4 | H eee | 4 din piloti | | | i r | { : | ea beton | cg | ats | da] aa | 475 | 11 armat/beton | | | | | simplu | | | ! 148 149 ee(2) Proiectarea unci sustineri cu pereti ingropati impl curgerea a doua etape I. exprimarea conditiilor de echilibru, prin care sa determine dimensiunile gi geometria peretelui ingropat neces: pentru a asigura stabilitatea acestuia sub actiunea presiuni paméantului gia altor eventuaie incArcdri asupra pereteluiz 2. dimensionarea structural. prin care s& se determi earacteristicile sectionale de rezistenta necesare pentra ca pet tele ingropat s& poata prelua in conditii de siguranta efortur sectianale la care este incovoietoare. fo taictoare) supus (nemente Ambele etape de calcul trebuie parcurse pentru situatii speci de proiectare. in concordanta cu principiile starilor limita. Situatiile proiectare trebuie sa fie suficient de severe si diverse asttel incat acopere toate conditiile rezonabile de solicitare la care poate fi ex] peretele ingropat pe durata construirii $i exploata (3) In Tabelul 3-1 este prezentata o lista a principalelor ceri care trebuie avute in vedere la proiectarea unui perete ingropat. Tabelul Cerinje de proiectare a peretilor ingroputi a ml igi: iS [ Cerinte specifice amplasamentului | Cerinte specifice peretelui ingropal © durata de ulllizare @ peretelui ~ cerinte de durabilitate: » localizarea peretelul: - existenta unor cladiri in apropiere. drumufi, cai ferate, tuneluri, retele edilitare etc. ~ limite impuse pentru tasarea terenului si deplasarea peretelui tinand seama de vecinatati posibilitati de acces al materialelor pe amplasament. rolul peretelui in constructia finala; cerinte de etangare a peretelui; tehnologia de executie; Cerinte specifice amplasamentu @ geometiia amplasamentului: Cerinte specifice peretelu ngropat ® sprijiniri orizontale sau verticaie ale = forma si dimensiuni peretelui ~ topegrafia amplasamentule - lemporare: spatiul necesar pentru utilaje - permanente {i jucru timii spatiului de © se va introduce in calcul rigiditatea ementelor din beton armat dupa fisurare (caracteristica stadiului II) Fe geologia $i hidrogeolog) amiplasamentul stratificatia terenulu, caracteristicile fizice gi mecanice ale pamanturilor; agresivitatea apei subterane; necesitatea drenarii apei; necesitatea controlului temporar saul permanent al nivelului apei subterane; variatii ale nivelului apei sublerane, seismicitatea amplasamentului Cerintele de proiectare precizate in Vabelul 3-1 pot fi comple- ate in anumite cazuri cu alte cerinte specifice situatici (de exemplu, imite impuse de fisurarea betonului in cazul peretilor ingropati din elon armat). 3.1.2, Caracterizarea geotehnic’ a peretilor ingropal (1) Peretii ingropati pot fi incadrati in dowd categorii geo- eimice in vederea stabilirii cerintelor de proiectare. lncadrarea preliminar ategoriile erectarce ‘@ a unui perete de sustinere intr-una din trebuie sa se facd, in mod normal. inainte de zeotehnica terenului. Incadrarea poate fi ulterior schimbata geotehnice 150 Pi Cursul procesului de proiectare si executic.2) Categoriile geotehnice sunt definite astfel *Cutegoria geotclimicd 2 corespunde tipurilor convent fra riscuri anormale sau conditii de teren si Peretii nale de structuri. £ | solicitare neobisnuite Sau exceptional de dificile: sustinere care se Incadreava in aceasté categorie geotehny necesita o investigare geotchnica a terenului, in schimb pot utilizate metode de rutina pentru incerearile de laborator si teren si pentru proiectarea gi executia lucrarilor 3 include structurile de sustin *Cutegoria geotelmicad de dimensiuni mari sau iesite din comun. lucrari implica riscuri anormale sau conditii de tcren dificile sau de incdre exceptionale 3.1.3. Cercetarea terenului Cercetarea terenului trebuie efectuata in functie de incadrai pe categori geotehnice a peretilor ingropati * Categoria geotelicd 2 presupune studii de arhiva si reali rea de investigatii geotehnice specifice. Ca un minim, cercetarea terenului va consta din: - recunoasterea amplasamentului. cu indicarea pozil constructiilor si utilitatilor invecinate: - recunoasterea, topografici si geomorfologiei regiunii ferente zone anterioare amplasamentului: ~ cercetarea hartilor - consultarea investigatiilor amplasament si a dateclor privind experienta de construire si memoriilor geologice a geotehnice amplasament sau in zona = stabilirca conditiilor hidrologice si hidrogentogice amplasament: - definirea gradului seismic al amplasamentului ul peretelui. Distanta intre aceste puncte este cuprinsa, i adancimea de cercetare este de cel putin 3 ori adancimea excavatiei In plus. daca sistemul de rezemare al peretelui const din ancoraje, investigatiile geotehnice trebuie sa se extinda pe distanta si la addncimea necesara pentru a se obtine proprietatile straturilor it care se vor fixa aceste ancoraje. | acestora in tur iy general. intre 10 m si 50 m in lungul peretelui ingropat, iar n Se a da o atentic deosebita urmatoarelor aspecte care sunt importante la executarea peretilor ingropati > prezemta unor pamanturi macro-granulare cu permeabi- ltati ridicate sau a unor cavitati (naturale sau artificiale) care pot produce pierderea brusea a Muidului de foraj si. deci, instabilitatea peretilor wrangeii sau a grinzii de ghidaj: ~ prezenta unor blocuri sau altor obstacole a garor marime si distributie au fost determinate si care pot provoca dificultati la excavare: - prezenta roci sau altor materiale provoca dificultati pe parcursul excavarii si unor echipamente speciale: agresivitatea chimica a apei subterane, pamanturilor sau rocilor: 1 unor tari care pot impune utilizarea agresivitatea chimica a deseurilor: ~ in cazul peretilor ingropati care patrund intr-o roc baza. se va determina nivelul la care se int a de Ineste roca pe traseul peretelui ingropat. pe directie longitudinal yi trebuie de asemenea determinate oi re. transversala: cleristicile rocii, inclusiv radul de alterare si de fisur © etapa importanta este obtinerea de informatii privind re: bei subterane, ca de exemplu ~ nivelul apei in foraje si piezometre precum si fluct acestuia. in particular in timpul iernii si a primaverii: > hidrogeologia amplasamentului, incluzand migcarile gimul le apei ‘otehnica trebuie si fie a Numiral punetelor de investigatie astfel incdt sf se poaté determina proprietitile terenului si variabilita subterane si variatiile de presiuni in apa:-nivelurile extreme ale apei fibere. care pot inten presiunea apei subterane: preventa straturifor de a sub presitine sau arteziene *Calegoria geotehnicdé 3 presupune investigatii suplimentap- fata de ecle impuse la categoria geotehnic’ 2. ca de exemplu geotchnice complexe pentru determinarea anor parametri caracteriste utilizati intreun caleal de numerice interag june teren — structusd prin metod. Acestea se pot referi la determinarea cocficientului d impingere in stare de repaus. Ky. prin incercari de teren. determinard relatici efor — deformatie a diferitelor straturi cu Iuarca in considera a fenomenului de ceruisaj. incercari dinamice ete In cazul in care sunt suspectate contaminari chimice al terenului si ale apei subterane. trebuie realizaté o investigare pent determinarea compusilor chimici si a modului in care ar putea ateal peretele ingropat. 3.1.4, Determinarca parametrilor geotehnici (1) Pentru determinarea parametrilor geotehnici vor fi rea Za incereari de laborator pe probe tulburate sau netulburate. incereari teren sau determinari pe baze empirice. inclusiv studii de arhiva, (2) Atunci cand este necesara stabilirea starii initiale eforturi din teren. coeficientul de impingere in stare de repaus. AJ poate fi determinat prin incercari de laborator. de teren sau pe ba unor relatii in D sunt indicate empirice, anexa posibilitati d determinare a lui Ay, Stabilirea parametrilor care trebuie utilizati in’ calel Ca regu general, in calculul pe termen scurt, pot fi considera valorile corespunzitoare conditiilor nedrenate daci permeabilitat terenului este svazuta (cocticientul de permeabilitate k este mai mic devat 10° mvs). fn caz contrar, calculul trebuie realizat in conditii deenate. (4) Este posibil ca masivul din spatele peretelui sd fie consi- derat in conditii drenate (de exemplu datorita descarc ivii laterale sia posibilei prevente a unor fisuri deschise care $4 permita pitrunderea apei in argila). in timp ce masivul din fata peretelui sd fie in conditii nedrenate (de exemplu cazul unui perete impermeabil care se extinde pana la un strat de asemenea impermeabil). Datorita fretarii laterale, existé o probabilitate mai mica de a se forma fisuri in masivul din fata peretelui In aceste situatii, conditiile de eforturi efective se considera doar in masivul din spate (aflat in stare activa). Conditiile de eforturi totale se formeaza in masivul din fata peretelui (aflat in stare pasiv posibil. in masivul din spate doar sub cota maxima a fisurilor), ‘Asi. (S} Proieetantul trebuie s estimeze conditiile care se formeaza de fiecare parte a peretelui, din punct de vedere al drenarii apei, inainte de realizarea calculelor de proiectare (6) In Tabelul 3-2 sunt prezentati, spre exemplificare, para- metrii_geotehnici necesari in caleulele de proiectare, in functie de cateva din metodele utilizate. in schema logic din Figura 3.1 sunt aratati pagii de urmat de catre proiectant la alegerea parametrilor de utilizat in calculele de proiectare.zis = =) 38 = gs z| se S13 8 28 Sle 8 ar S| of ee 3 o 5 82, 8 x28 Saal s| 3883 8 8 338 S$ 321 8. 888 9 8 Bi Bee 2°98 e Be seis oh ge & oy ee ao eajejnai6 gnedal ap aeys jodoiSur ajasad nun $900tt 13ha4a}oaB pat. HE LAD: ee HP QUE [lemuficarea parametrilor neces pentru proiectare rrotelor de wmvesozare gowtehmicd maahalenl ¥ oe Stabilirea conditulor Determinarea sirauficaives terenului i eee ceonuitilor de drenare a gper din pori Staub esses I [pe fermen seurt sce Huns ueitchaict a terenutin | rermunarea airametei nea Considerarea Fuetorilor de siguran( Stab geometeier de Determinarea prestunne sper incarcinte | L a —y 1 | | eee arior necesars in calcutele de proieetare pentew jcctarey pratan = user temporare | Iucrart permanente Figura 3.1. Schema logica de determinare si selectare a parametrilor utilizati in calculele de proiectare 157Stiri limith In proiectarea la stari fimila ale peretilor ingropati treby Urse urmatoarele etape 1. stabilirea criteriilor de performanta pe care trebuie sa Indeplineasca perctele: a stabilirea starilor limita care pot fi atinse pe parcurs construirt sau exploatarii peretelui: 3. demonstrarea c& este putin probabil cao stare limi fie atinsa. (1) Starea limita ultima (SLU) se defineste ca fiind-acea sta limit care se refe la siguranta oamenilor si a structurii. ‘Trebu luate in considerare urmatoare le situatii: = pierderea echilibrului structurii sau terenului. considera un corp rigid. in care rezistenta materialelor structurale si terenului este nesemnifi tiv in asigurarea rezistentei: *cedare interna sau deformatii excesive ale structurii sa clementelor structurale. in care rezistenta materialel structurale este semnificativa in asigurarea rezisterite =cedarea sau deformatii ex sive ale terenului, in cai rezistenta terenului este semnificativa in asigurarea rezistentei *pierderea echilibrului structurii sau terenului datori ridicarii de catre presiunile interstitiale: *antrenare hidrodinamica, eroziune datorata gradientilor hidraulici. interna «a terenull In cazul peretilor ingropati trebuie Iuate in considerare cel pull urmatoarele situatii: - pierderea stabilitatii generale: i ale peretelui ingropat care pot produce prabu- de sustinere sau a stracturilor invecinate: au alte efecte dependente de sirea structuri cedarea prin oboseala timp, Nu se mentioneaza ce tip de analiza va fi utilizaté pentru judierea starii limita sau ¢ materialul se comporta elastic sau lastic. Definirea starifor limitA este hazataé pe aspectele practice ale adului de periculozitate. de deteriorare si, in consecinta, ale osturilor reparatiilor. De exemplu. daca structura sustinuta printr-un rete Ingropat cedeaza datorité deplasirii peretelui, apare o stare jmiti ultima in ciuda faptului ec peretele s-a deformat in special clastic”, fara a forma un mecanism in teren in F 2 si Figura 3.3 sunt prezentate tipuri de cedari ta LU pentru un perete ingropat Cauzcle cele mai probabile pentru atingerea unet start limita hltime in realizarea unui perete ingropat sunt - © recunoastere insuficient de aprofundata a conditiilor geologice si hidrogcologice: = proiectare sumara a peretelui sau/si mana de lueru necalificata in executie (in special la realizarea reazemelor peretelui): d - etape de construire care duc ja dezvoltarea unor presiuni ale pamantului asupra peretelui diferite de cele avute in vedere la proiectare - control inadeecvat al operatiilor de executie (excavari mai adanei decat cele proicetate. supraincaredri neprevazute prin depozitarca unor materiale sau echipamente ctc.) ~ cedarea unui element structural (perete, ancoraj. spraill sau a legaturii dintre astfel de elemente: cedarea combinata in teren si in elementul structural: cedarea datorita antrenarii hidrodinamice: 159b1 - cedarea peretelui propriu-zis b2 —cedarea spraiturilor sau ancorajelor Figura 3.3, Exemple de stiri limita ultime pentru un perete ingropat ~ cedare structurala (2) Starea limita de exploatare normala (SLEN) se defineste ea fiind acea stare limita care se refera la functionarea structurii sau a componentelor structurale in timpul exploatarii, afectand confortul persoanelor si aspectul lucrarilor de constructie in proiectare, aprecierea corecti a cerintelor de exploatare hormala influenteaz solutia de adoptat: tipul peretelui ingropat, Jélapele de constructie, numarul nivelurilor de rezemare ete. Trebuie uate in considerare urmatoarele situatii: * deplasari inacceptabile ale ansamblului perete ~ teren din jur: = curgere inacceptabila a apei prin sau pe sub perete: = transport inacceptabil de particule de pamant prin sau pe sub perete (spalari, sufozii): ® modificari inacceptabile ale re a4 ~ cedare prin smulgerea ancorajelor igure 2.2, Exemple de stiri limita ultime pentru | iraifde Weureete capes un perete ingropa. - cedare in teren | subteraneDeplasarile permise avute in vedere la proiectarea peretelj ingropat trebuie s& tind seama de deformatiile limita ale structurild sau echipamentelor aflate in vecinatate. Trebuie realizata o estimag precauté- a deplasdrilor peretelui si a efectului acestora asup structurilor sau echipamentelor invecinate, pe baza unei expericiy comparabile gi a calculelor la. SLEN (a se vedea paragraful 0). Aceag} estimare trebuie s4 includa efectul construirii peretelui. Deplasari estimate nu trebuie sa depast easca valorile admise. 3.1.6. Actiuni asupra peretilor ingropati in clasificarea actiunilor si stabilirea valorilor normate si calcul se va face referire la STAS 10100/0-75, STAS 10101/0-75 | STAS 3300/1-85. 3.1.6.1. Gruparri de incércétri ()in calculele de proiectare se vor lua in considerare urmata rele grupari de incarcari Gruparea fundamentala Incarcétri corespunzatoare etapei de construire Se aplic& pe toata perioada executiei. Proiectantul trebuie sa in considerare toate incdredrile asociate lucrarilor temporare, inci rile din procesul de construire, incdrearile din trafic, supraincarcdrl date de constructiile invecinate etc. incdrcdri corespunzitoare etapei de exploatare Se aplic& de la terminarea executiei si pana la sfarsitul durath ‘ficeeptabile Fourente si acelea care sunt de anticipat c& vor apare pe parcursul | guratci de viata a peretelui De asemenea, se iau in considerare efectele pe termen lung, qum sunt modificdri in regimul apei subterane, deformatii de curgere Hent’ si umflari sau contractii ale pamAntului (modificari ale presiunii | pamantului). Gruparea speciale Proiectantul trebuie sa tind seama de evenimentele extreme care pot apare att in etapa de construire cat si in cea de exploatare: forte de impact asupra peretelui, cedarea unui reazem (sprait sau ancoraj), inundatii ete. (2) Proiectantul trebuie si se asigure cA peretele ingropat fndeplineste criteriile de siguranté contra cedarii si are performante in conditii de exploatare pentru gruparea de actiuni sorespunzatoare etapei de executic si pentru cea corespunzatoare etapei de exploatare. (3) Se va verifica, de asemenea, daca peretele poate prelua incdredrile din gruparea specialé de actiuni fara si se product Heformatii inacceptabile sau fenomene de cedare progresiva. 2. Incéircari laterale 3.16. (1) Incaircdrile laterate pot fi reprezentate de: i) presiuni ale terenului, cu luarea in considerare a ine&rearilor yerticale aplicate in vecinatatea peretelui, presiuni ale apei subterane; si / sau de viata a constructiei (daci peretele face parte din lucrai definitiva). Proiectantul trebuie sa ia in considerare toate incarcai 162 ii) forte aplicate direct pe perete: forte de impact, forte de inertie in caz de seism (suprapresiuni). 163(2) Peretele trebuie proiectat astfel incat sA fie permisa aplica- rea de incaredri in spatele lui: -incareari provenite din constructii invecinate (cladiri. drumuri ete.): - incre’ datorate activitatilor de construire: - inedireari datorate variatiilor nivelului suprafeted ferenului (3) Pentru suprafete orizontale ale terenului si inaltimi ale excavaticl mai mari de 3m. este recomandati considerarea une supraincareari minime de 10 kPa aplicataé la suprafata terenului susti- nut de peretele ingropat. Pentru inaltimi de excavare mai mici de 3 m aceasti supra- incarcare poate fi redusa daca proiectantul este sigur c& o suprasarcina mai mare nu va apare niciodaté pe durata de viata a structurii de sustinere. (4) in anexa B sunt date relatii de calcul si grafice pentru determinarea coeficientilor presiunii active si pasive a pamantului. iar in anexa C este indicat modul de calcul al presiunilor suplimentare aplicate peretelui datorita diferitelor tipuri de supraincaredari la suprafata terenului 3.1.6.3. Incdircéiri verticale Incarcérile verticule depind de specificul proiectului si de etapele de executie a lucrarii de sustinere. De exemplu, in metoda de sus in jos, incdrcarile verticale pe perete vor fi maxime pentru nivelul maxim al excavatiei. Pentru un perete incastrat in argile tari, peretele trebuic sa preia fortele ascensionale datorate umflarii terenului, pentru a asigura stabilitatea generala pe verticalé. Se vor analiza efectele incarcarilor verticale asupra peretelui in vederea alegerilor parame- trilor potriviti pentru frecarea sau aderenta terenului pe perete. 16431.64, Incarcari aecidentale in timpul exeemtivi — evcavatii neplunificute (1) Exeavatiile planificate sunt ecle prevazute a fi realizate print project {eventuale trangee de serviciu sau drenaj in fata peretelui hue : de dragare in fata unor structuri portuare etc.) (2) Excavatiile neplanificate apar ca urmare a unor evenimente neprevazute (G3) La stabilirea adincimii excavatiilor planificate, in proiec- tare se va lua in considerare abaterea probabila a nivelului excavaliel. Proiectantul trebuie sa se asigure cA verificarea la stari limita ultime (SLU) este indeplinita si in conditiile unor excavatii neplanificate realizate in fata peretelui. Pentru aceasta, se va considera in calculul de proiectare 0 excavatic neplanificatd cu o adaneime care minimal dintre: reprezinta = 0.5 m: sau atl : 0% din inaltimea excavatiei planificate in cazul peretilor in consola sau din inaltimea cuprinsa intre fundul excavatiei si cel mai de jos reazem in cazul peretilor ingropati rezemati Aceasté prevedere nu se aplica i in cazul calculului la SLEN 3.1.7, Presiunea piimantului | Presitnile pamantului asupra peretelui ingropat sunt deserise si cuantificate prin coeficientii de presiune a pamantului, K. Relatia de calcul este i | 6, =Ko, = Kyz G.1) unde: oy = presiunea pamantului asupra peretelui, o, verticali la adancimea considerata, Y= greutatea volumicd a piman- tului, = = addncimea punctului considerat, masurata de ta suprafata ferenului : = presiunea 165 in functie de deplasarile peretelui coeficientul K poate tua urmatoarele valori: == K, —coeficientul presiunii in stare de repaus, corespun- zator etapei initiale. inainte de realizarea excavatiilor, cand nu s-a produs nici o deplasare a peretelui (modul de calcul este prezentat in anexa D); == K,~ coeficientul presiunii active. corespunziitor trecerii masivului in stare activa datorité deplasarii peretelui de sustinere prin indepartarea de masiv (relatiile si graficele de calcul sunt prezentate in anexa B), == K, — coeficientul rezistentei pasive, corespunzator trecerii masivului in stare pasiva datorita deplasarii peretelui de sustinere inspre masiv (relatiile si graficele de calcul sunt prezentate in anexa B). In anexa A este prezentat modul de calcul al presiunilor paman- tului asupra peretelui de sustinere: 3.1.7.1. Bfectul executiei peretelui Procesul de executie a peretelui ingropat in teren determina ari in starea initiala de eforturi la peretii realizati in foraje sau transei a caror stabilitate este asiguraté cu noroi bentonitic are loc o reducere a presiunii orizontale faté de cea initiala. La peretii la care procedeul de executie determina o indesare a terenului are loc o crestere a presiunii orizontale; “in timpul procesului de executie a peretelui ingropat, terenul din jurul acestuia poate fi supus la diferite variatii de eforturi care presupun cresteri sau micsorari ale presiunii laterale. Acest lucru poate determina modificari in timpul excavatiei gi implicit modificdri in raspunsul terenului, (de éxemplu prin modificarea rigiditatii terenului din fata peretelui). pertur' In cazul unei analize de interactiune teren — structura (para- graful 3.2.2) este important s& se ia in considerare efectul executiei peretelui asupra starii initiale de eforturi din teren 1662. Factori care afecteaza vatorile presiunii paméntului asupra peretedui (1) Strarificapicr terenului — la interfata dintre straturi presiunea xamantului asupra peretelui poate prezenta un salt datorit’d parame- rilor geotehnici diferiti ai straturilor. (2) Suprainedreari la suprafata terenului in spatele peretetui — Jatorate prezentci unor constructii sau echipamente sau a unor cai de somunicatie (drumuri, cdi ferate etc.). Modul de calcul al presiu- iilor laterale suplimentare tn, functie de tipul suprasarcinii este dat in inexa C. 3) Inclinarea teremilui din spatele peretelui ~ a se yedea inexa B, (4) Prezenja punctelor de rezemare (spraituri sau ancoraje) — Modificarea presiunii pimantului datorata sistemului de rezemare a seretelui prin fenomenul de bolta este abordat’ in anexa F. (S) Fenomenul de consolidare sau de curgere lenté in cazul mor pdmanturi coezive saturate. Studiul interactiunii teren — structura n astfel de cazuri foloseste modelari continue vascoelastice sau cologice 3.1.8. Presiunea apei (1) Stabilirea presiunii apei se va face in functic de stratificatia crenului, de permeabilitate si tinand seama de distributia presiunii ipei din pori rezultata din masuratori in teren In plus, proiectantul trebuie s4 ia in considerare urmatoarele: sexistenta unei surse de ap& in apropierca peretelui si posibilitatea activarii acestei surse pe durata de viat a acestuia; *efectul constructiei peretelui ingropat asupra conditiilor hidrogeologice locale; “cfectul cobordrii nivelului apei subterane (cpuismentelor) in timpul executiei si pe durata de viati a peretelui; = modificari ale presiunii apei din pori datorate pla sau indepanarii vegetatiei: + modificari ale presiunii apei datorate variatiilor climatice Pe baza acestor consideratii proiectantul trebuie si determine: (a) presiunea apei si fortele de curgere. cu cele mai nefavorabile valori care pot apare in circumstante extreme sau accidentale pentru fiecare etapa de cxecutie cat si pe perioada de viati a constructie. O asemenea circumstanta poate fi reprezentaté de avaria unei conducte principale de apa in apropierea peretelui: (b) presiunea apei si fortele de curgere. cu cele mai nefavorabile valori care pot apare in circumstante normale pentru fiecare etapa de executie cat si pe perioada de viata a constructiei, Evenimentele extreme (de felul celor mentionate la a) pot fi de asemenea incluse, daca proiectantul considera cA pot apare in circumstante normale). > Valorile corespunzitoare cazului (a) sunt utilizate pentru rile la SLU (paragrafiul 0). in timp ce valorile corespunzatoare cazului (b) sunt utilizate pentru verificdrile la SLEN (paragraful 3.1.11). verifi (2) Proiectantul trebuie sa evalieze presiunea apei in jurul peretelui pentru diferitele etape de executic si pe durata de via' structurii. Stabilirea valorilor parametrilor geotehnici utilizati in calcule (eforturi efective sau totale) se realizeazi in functie ce conditiile de drenare ale apei date de natura terenului si de tipul peretelui (paragraful 3.1.4), in anexa E sunt prezentate diagrame posibile ale presiunii apei asupra peretelui ingropat. 1683.1.9. Principii de proiectare (1) Proiectarea peretilor ingropati trebuic sa asigure verifi- c&rile la stari limita ultime (SLU) de stabilitate si capacitate portanta, precum si verificarile la stari limita de exploatare normala (SLEN) privind deplasarile peretelui si ale terenutui, curgerea apei ete. Proiectantul trebuie si demonstreze ca depagirea oricarei stari limita este suficient improbabila in situatiile considerate in calculele de proiectare (2) Avand ca referinta STAS 3300/1-85 se definesc urmatoa- rele stari limita ale terenului de fundare - starea limita de deformatii. SLD: starea limita de capacitate portantaé, SLCP. Strile limita ale terenului de fundare pot fi de natura: unei stari limita ultime (SLU) a carei depasire conduce la pierderea ireversibila, in parte sau in totalitate, a capacitatii functionale a constructiei, - unei stari fimitaé de exploatare normala (SLEN) a carei depasire conduce la intreruperea exploatarii normale a construc- tiel Starea limita de deformatii a terenului de fundare (SLD) este de natura unei stari limita ultime (SLU) daca deformatiile terenului conduc la deplasari si deformatii ale constructiei, incompatibile cu structura de rezistenti sau a unei stari limita de exploatare normala (SLEN) daci deformatiile terenului impiedica exploatarea normala a constructiet. Starea limité de capacitate portanta a terenului de fundare (SLCP) corespunde unei extinderi a zonelor in care se indeplineste conditia de rupere astfel incat are loc pierderea stabilitatii terenului gi a constructiei. in parte sau in totalitate. Starea limita de capacitate portant a terenului de fundare (SLCP) este intotdeauna de natura unei stari fimita ultime (SLU) (3) Proiectantul trebuie s4 ia in considerare urmatoarele in alegerea parametrilor utilizati in calculete de proiectare 169 «datele geologice sau alte informatii privitoare la proiecte anterior realizate; *variabilitatea valorilor determinate, incluzdnd diferentele intre conditiile in situ si proprietatile masurate prin incercari de laborator sau de teren: *intinderea zonei de teren care guverneazi raspunsul peretelui pentru starea limita considerata; *cfectul activitatilor de construire asupra propriet&tilor pamantului: "schimbari care pot apare in teren datorita variatiilor in mediul inconjurator (temperatura, umiditate ete.). (4) Valorile normate si valorile de calcul a caracteristicilor geotehnice ale terenului de fundare se determina avand ca referinta STAS 3300/1-85. In general pentru determinarea valorii de calcul se utilizeazd urmatoarea formula: A=(lip)Aa" G2) unde: A- valoarea de calcul a caracteristicii geotehnice respective; A’ ~ valoarea normata a aceleasi caracteristici;p - indiccle de precizie al determinarii vatorii medii, semnul indicelui de precizie se alege astfel incat s& se realizeze o crestere a sigurantei. Indicele de precizie se calculeaza ® pentru caracteristicile corelate (, c) cu relatia: 148 A" G.3) © pentru caracteristicile prelucrate independent (y) cu relatia: B.A) 170inde: . E fa - coeficient statistic ce variaza in functie de numéarul de determinari n si de nivelul de asigurare o. (probabilitatea de icadrare a valorii de calcul in intervalul de siguranta), + referinté STAS 3300/1-85: n- numarul de determinari: s- abaterea medie patratica (referinta STAS 3300/1-85). Pentru toate celelalte caracteristici geotehnice se considera: pn 0:4 =A" 6.5) Nivelul de asigurare se considera: - a= 0,85 pentru verificarea la starea limita de deformatie; ~ & = 0,95 pentru verificarea la starea limita de capacitate portanta i 3.1.10. Verificdri la stari limita ultime (SLU) Calculele la SLU trebuie realizate pe baza metodelor de echili- sru limita sau a analizei de interactiune teren — structura (paragraful ‘.3.2). Principalul scop este determinarea adancimii de incastrare si a ‘apacilatii portante a peretelui, pentru asigurarea stabilitatii. Starile limita pot apare atat in teren, cat si in structura sau prin edare combinata in structura si teren (paragraful 3.1.5) Orice interactiune dintre structura si teren trebuie luatd in ‘onsiderare la determinarea actiunilor de proiectare. 3.L11. Verificari la stiri limita de exploatare normala (SLEN) Verificarile la SLEN trebuie realizate in cazul in care: = deformatiile peretelui ingropat si deplasirile asociate ale terenului sunt importante; * peretcle trebuie s satisfacd criterii care impun verificari la SLEN (de exemplu verificarea la fisurare a peretilor din beton armat) a WW abilitatea transeii exeavata sab protectia noroiului beatonitic Se va verifica stabilitatea trangeii excavaté sub protectia noroiului bentonitic. Aceasta depinde de natura terenului, de conditiile hidrogeologice. de adancimea transeii si de caracteristicile noroiului bentonitic in anexa H sunt indicate cateva din metodele de verificare utilizate curent in practica. 3.2. Metode de calcul utilizate in proiectarea peretilor ingropati 3.2.1, Metode care considera echilibrul limita Metodele de echilibru limita sunt bazate pe conditiile corespun- zatoare momentului cedarii, cand intreaga rezistenté de forfecare a pamantului este mobilizati uniform in jurul peretelui ingropat Caiculele la starea de echilibru limita sunt bazate pe considerarea unei distributii simple, liniare, a eforturilor laterale. Metoda este utilizata pe scara mai larga si ofera rezultate acceptabile gi poate fi utilizata pentru anumite forme structurale (de exemplu, peretii in consola), dar este mai putin indicati pentru alte forme structurale, de exemplu pereti rezemati pe mai multe niveluri. Datorité faptului cd metodele la starea de echilibru limita sunt bazate pe rezistenta la forfecare a terenului. acestea nu ofera indicatii in cea ce priveste deplasarile peretelui. De asemenea, aplicarea de coeficienti de siguranta la vatorile presiunilor terenului, poate conduce la supradimensionarea structurii. La proiectarea peretilor ingropati se va da prioritate unor metode care pot lua in considerare interactiunea dintre perete gi teren. In anesa F sunt prezentate principiile de calcul prin metoda echilibrului limita pentru diferite tipuri de pereti ingropati (723.2.2, Metode care iau in considerare interactiunea teren — structura 1, Ipoteza comportarii elastice a teremului. Mediul elastic discret si mecdiul continuu intr-o analiza simpla de interactiune teren — structura. peretele igropat este modelat printr-o grind& iar terenul printr-un medin lastic discret. aledtuit dintr-o serie de resorturi orizontale (metoda veficienniui de reactiine), sau printr-un mediu elastic continuu. cigiditatea terenului este caracterizaté prin rigiditatile resorturilor voeficienti de reactiune) sau prin rigiditatea mediului elastic ontinuu. Rigiditatii resorturilor i se poate asocia o lege de crestere cu dancimea sau se pot impune limitari inferioare sau superioare are ortelor in resorturi care sa corespunda atingerii valorilor de impingere ctiva sau rezistenta pasiva ale terenului Metodele bazate pe ambele modele (mediul elastic discret sau rediul continu) pot fi utilizate pentru calculul deplasarilor peretelui, i.momentelor incovoietoare in perete gi al fortelor in reazemele eretelui (ancoraje sau spraituri), dar nu pot furniza deplasarile srenului in jurul peretelui, Spraifurile si ancorajele sunt modelate, in general, prin resorturi au forte, aparand dificultati in estimarea conditiilor reale de 2zemare. 3.2.2.2. Metoda elementelor finite si a diferentelor finite Caleule mult mai complexe de interactiune teren — structura unt cele care permit modelarea peretelui, a terenului, precum si a tapelor de executie prin metoda elementelor finite (MEF) sau metoda iferentelor finite (MDF). Prin aceste metode este posibila modelarea nor factori precum # comportamentul complex al terenului: » etapele de executie a lucrarii de sustinere; detaliile de rezemare a peretelui; eefectele date de consolidarea terenului: *efectele date de prezenta apei subterane etc Se pot face estiméri privind deplasirile terenului si ale peretelui, miarimea eforturilor in perete si fortelor in reazemele peretelui, Pentru a obtine, ins’, rezultate apropiate de realitate este necesara in prealabil © ..calibrare” a modelului utilizat prin compararea rezultatelor caleu- lului cu masuratori realizate pe structuri de sustinere asemanatoare. Metoda elementelor finite (MEF) si metoda diferentelor finite (MDF) sunt considerate ca ofera solutii .teoretic complete”. Aplicarea acestor metode. impune ca proiectantul sa aiba experient’ atat in utilizarea unui anumit program de calcul care se bazeazi pe una din aceste metode cat si in modelarea unor astfel de lucrari, 3.2.2.3, Alegerea metodei de calcul Metoda de calcul aleasa pentru a fi utilizaté depinde de complexitatea structurii, de procesul de construire, de informatiile necesare a se obtine prin calcule. de datele de intrare avute la dispozitie si de beneficiul din punct de vedere economic care rezulta in urma rafinarii calculelor. De exemplu, daca peretele ingropat trebuie s& satisfacd doar conditii de impermeabilitate, calculele prea complexe ofera beneficii reduse. De asemenea, nu sunt indicate calcule complexe pentru cazuri in care interactiunea teren ~ structura este putin relevant (de exemplu la peretii in cos 7 in Tabelul 3-3 sunt sintetizate avantajele si limitarile principalelor metode de calcul al peretilor ingropati. Unele dintre acestea ofera o cantitate larga de informatii, dar acuratetea rezultatelor depinde de calitatea datelor introduse in calcule. Tehnicile numerice avansate (MEF sau MDF) necesita timp pentru calarea modelelor gi date de intrare complexe, precum gsi un operator cunoscator al programului de calcul gi cu experient& in domeniu. Aceste metode nu sunt, deci, de indicat in proiectarea unor structuri simple, cénd sunt de preferat metode de calcul mai putin complexe. 174In principiu. este mai bine sa fie utilizata o metoda de caleul simpls : : Metoda do ’ ae simpla, cu parametri ai terenului corect estimati, decat o metoda de calcul Avantaje ae zaleul mult mai c r cu valori . oe EELS —— crema) at Sompless. dar cu valori nesigure ale paramettitor Coeficient de» posibilé modelarea = modelare simplsla a reactiune interactiunii teren — structura, terenului | a etapelor de executie etc. ® estimare dificil a Tabelul 3-3 = modelarea terenulut coeficientilor de Avantaje si limitari ale metodelor de caleul | : Ses pee . panei paerd a peretilor ingropati + a parelel i prob ee ete sete eee pat poate fi estimata bidimensionale Metoda de A : PEEEEEEEEEEEEE ERE : * utilizare relativ simpla = anumite conectari ___ calcul vantaje Limitari : = se poate fine cont de structurale sunt ii . its : i starea initiaid de dificil de modetat Echilibru necesita numai parametriide = nu modeleaza | Se 7 limita forfecare ai t ; a eforturi * deplasdiile terenului in ks re 7 lerenului interactiunea feren — jurul peretelui nu pot fi = simpla si clara z pla $i clara structura, rigiditatea calculate peretelui si etapele de f : aaa on — : construire Model elastic * posibilé modelarea = comportare elastica a » nu permite caleulul continu interactiunii teren ~ structura, terenului, cu limite deformatiilor aetapelor de executie etc. corespunzatoare atingeri "nu se aplica unor | = modelarea terenului stani active sau pasive sisteme static printr-un mediu elastic * modelare simplista nedeterminate continuu (matricea de ainfluentei apei (pereti rezemati pe | rigiditate poate fi din pori mai multe nivele) | determinata cu un * numa probleme = poate modela | program de elemente bidimensionale numai conditii L finite) = anumite conectari drenate (eforturi | = deplasarea peretelui structurale sunt efective) sau | poate fi estimata dificil de modelat nedrenate (eforturi | = utilizare relativ simpla . deplasarlie totale) * se poate tine cont de terenului in jurul * numai probleme 3 starea initiala de peretetui nu sunt bidimensionale it eforturi calculate * nuiain | MEF/MDF = posibila modelarea = pot necesita un timp considerare interactiunii teren - structura, relativ mare de calcul efectul starii q a etapelor de executie etc = dificila modelarea initiale de eforturi = modele complexe anumitor aspecte aa ~ in teren | pentru teren care pot (de exemplu, executia lua in considerare peretelul)Metoda de , calcul Avantaje variatia rigiditatii cu = starea de eforturi sau anizotropia . = modelarea unor structuri complexe cu includerea unor detali structurale gi de . rezemare = deplasarea peretelui poate fi estimata . * bund reprezentare a efectului apei din pori * modelarea consolidarii terenului si a trecerii de la conditii nedrenate la conditi drenate = probleme bi si tridimensionale = se poate tine cont de starea initiala de eforturi * deplasarea terenului in jurul peretelui poate fiestimata Limitari necesita date de calcul complexe modele simple pentru teren (elastic liniare) pot conduce fa depiasari eronate ale terenului necesita experienta in utilizare necesita programe de calcul verificate printr-o practica indelungata 177 3.3. Prevederi referitoare la asigurarea stabilitatii perefilor in faza de excavare a pamantului din interiorul incintei 3.3.1. Proiectarea sistemului de rezemare (1) Se vor lua in considerare toate etapele de executie in cazul unei lucrari de sustinere din pereti ingropati: realizarea propriu-zisd a peretelui, excavarea, montarea sistemului de rezemare, realizarea infrastructurii si demontarea (eventuala) a reazemelor (2) Proiectarea sistemului de rezemare depinde de metoda de calcul adoptaté in proiectarea peretelui ingropat. Incarcarile din reazeme calculate pe baza metodei de echilibru limita pot sa fie neacoperitoare datorita faptului ca nu este luat in considerare efectul de interactiune teren — structura. In astfel de situatii, incarearile calculate din reazeme trebuie marite cu 85% pentru a tine cont de efectul de redistribuirea presiunilor in spatele peretelui ca urmare a efectului de bolta (a se vedea anexa F) Metodele de calcul care iau in considerare interactiunea teren structura (paragraful 3.2.2) pot admite o presiune neliniara a pamantului asupra peretelui, cu o redistribuire a acesteia in functie de rigiditatea reazemelor, si furnizeaza valori mai apropiate de realitate pentru incarcarile din reazeme. Pentru o validare a valorilor obfinute gi a modelului de calcul adoptat este indicaté 0 comparatie a acestora cu masuratori inregistrate pe alte structuri comparabile. in cazul in care apar diferente importante intre valorile calculate si cele oferite de experienta comparabila, proiectantul trebuie si verifice cu atentie rezultatele de calcul obtinute. Aceasta presupune o revizuire a datelor de intrare si a ipotezelor adoptate in calcule. Proiectarea la SLEN Proiectantul trebuie sA se asigure cd urmitoarea verificare la SLEN este indeplinita: Parry TAP, 178‘sien ~~ Inearcarea axiala din reazem conform calculelor la SLEN (egala cu valoarea rezultat{ prin metodele care tin seama de interactiunea teren ~ structura sau marita cu 85 % fata de valoarea rezultata prin metodele de echilibru limita), AP iy ~ incdrearea suplimentara in reazem datorata temperaturii: Py ~ incarcarea capabila a reazemului corespunzatoare limitei elastice. Proiectureu la SLU (1) Incarcarea axiala din reazem pentru verificarea la SLU Psy) trebuie sa fie cea mai mare dintre urmatoarele valori *135P yas f *valoarea rezultati prin metodele care tin seama de interactiunea teren — structurd sau méariti cu 85% fata de valoarea rezultata prin metodele de echilibru limita, pentru parametrii corespunzatori calculelor la SLU. (2) In proiectarea sistemului de rezemare a unui perete ingro- sat trebuie sa se ia in considerare posibilitatea pierderii unui reazem. 3.3.2. Solutia cu spraituri (1) Spraiturile sunt in general elemente metalice (profile H, ectitini rectangulare sau tuburi) avand roful de a prelua eforturile din mpingerea pamantului asupra peretelui. Functia acestui sistem de ezemare, de regula provizoriu, este de a asigura stabilitatea peretilor le sustinere pana in momentul in care este construité structura lefinitiva. Dupa ce intreaga excavatie a fost realizata, incepe de jos in ius construirea structurii, spraiturile fiind indepartate pe masura ce structura avanseaza 179 (2) Dezavantajul major al acestui sistem de rezemare a sustine- rilor il reprezinté .aglomerarea™ excavatiei, ceea ce complica atat lucrarile de excavare. care trebuie realizate printre si pe sub spraituri, ct si lucrarile ulterioare de construire a structurii subterane (3) In cazul unor deschideri mari ale excavatiei. spraiturile pot fi wansformate in contrafige care asigura rezemarea peretelui. prin sprijinirea de fundul excavatiei (4) Spraiturile pot fi folosite mai ales in cazul in care alte sisteme de rezemare (de tipul ancorajelor) nu sunt indicate (terenuri slabe, prezenta unor constructii in vecinatate ete.). (5) O varianta a acestei tehnici de rezemare a_peretilor ingropati este data de asigurarea stabilitatii acestora prin insasi infrastructura care este realizaté sub protectia sustinerii. Astfel, planseele subsolului vor lua locul spraiturilor metalice. De aceasta data, structura “definitiva este realizataé de sus in jos. pe masura excavarii terenului. Plangeele se toarna pe rand devenind. pe masura excavarii pamantului. reazeme pentru peretii ingropati. Incarcarile verticale sunt preluate de stlpi si transmise unor barete sau piloti executati in prealabil. Procedeul. cunoscut sub denumirea de ,unila- nes” sau cle sus in jos” permite realizarea, simultan cu subsolurile, a unui numar de niveluri din’ suprastructura constructiei. Executia lucrarilor este ins% mai complena si mai anevoioasa: spatiile de Iucru sunt reduse - saparea terenului are loc sub fiecare planseu pe o inaltime egala cu cea a viitorului nivel: trebuie asigurate goluri pentru evacuarea pamantului sapat: sunt necesare utilaje cu gabarit redus ete 3.3.3. Solutia cu ancoraje (1) Solutia cu ancoraje are avantajul c& las liberd incinta excavata. Aceasté solutie poate fi utilizata complementar cu alte solutii (spraituri sau contrabanchete de pamant). 180(2) Ancora u inci cand exist constructii in vecinatate care ar putea fi alectate de ecutia ancorajclor istemul de rezemare cu ancoraje poate fi realizat in doua =cu tiranti pasivi care transmit solicitarea din reazem la o placa de ancoraj (Figura 3.4) sau la un bloc din beton (blocul de beton poate fi fixat printr-o capra de piloti in cazul unor solicitari mari) (Figura 3.5): / = cu tiranti forati, injectati si pretensionati placa de ancoraj sau bloc de beton in spatele acestor tinii \ sprait 4 eae AS + HI2 Tre | / Figura 3.4, Tirant pasiy care transmite incirearea unei placi de ancoraj 181 } eH SH Hey foo i \i yoo i \\ | \\ i} saprade \\, ij piloti 44 fe \A i] \\ u MS Figura 3.5. Tirant pasiv care transmite incircarea unui bloc de beton (4) Tirantii forati. injectati si pretensionati (Figura 3.6) sunt indicati atunci cand nivelul apei subterane este deasupra nivelului de ancorare si cand terenul din spatele peretelui este abrupt. Nu este recomandata folosirea acestora in cazul in care nivelul hidrostatic se afla deasupra punctului de pornire a forajului, dacé acest nivel nu poate fi coborat sau daca nu se dispune de o tehnologie adecvata care s@ previna curgerea apei. in cazurile in care nivelul de ancorare necesar esie apropiat de suprafata terenului, varianta tirantilor pasivi poate fi mai economica, cu conditia si existe suficient spatiu liber in spatele peretelui. Tirantii forati, injectati si pretensionati au avantajul cA pot fi instalati pe mai multe niveluri. (5) La proiectarea tirantilor fora’ njectati si pretensionati se va face referire la normativul P 109-80! ' Normativul P 109-80 este in curs de revizuice 182ingropat . placa fe repartitie tub polietilena armatura bulb de ancorare eae eh 20na de de ancora th Figura 3.6. Tirant forat. injectat si pretensionat (6) In Tabelul 3-4 sunt prezentate cateva din avantajele si utarile tiranfilor forati, injectati si pretensionati. (7) Trebuie avute in vedere urmatoarele conditii la proiectarea retilor Ingropati rezemati cu tiranti forati, injectati si pretensionati eee ancorajul va fi pretensionat la un anumit procent din forta de rezemare care se va dezvolta in reazernul astfel creat, Frebuie s& se ia in considerare efectul dat de aceasta pre- tensionare: = ancorajul este, de r aula, instalat cu o anumita inclinare faté de orizontala, ceea ce impune 0 component verticala a fortei din reazem. in functie de legdtura ancoraj — perete, se poate dezvolta un moment incovoietor in perete dat de aceasta componenta verticala; ne = la. instalarea tirantilor dedesubtul unor constructii invecinate poate fi impusa inlaturarea acestora dupa finalizaree lucrarilor = terenul din jurul incintei de pereti ingropati in care se vor extinde ancorajele trebuie s formeze, de asemenea, obiectul unor investigatii geotehnice Tabelul 3-4 Avantaje si limitari ale tirantilor forati, injectal? $i pretensionati Avantaje Limitari = dupa executie, incinta = timpul necesar instalarii si pretensionarii excavata este libera ancoraielor duce la marirea duratei de permitand accesul pentru executie a lucrarii de sustinere lucrarile de constructie * ancorajele se extind de multe ori pe o = ancorajele pretensionate pot reduce deplasarile peretelui gi tasarile terenului in spatele peretelui, in functie de valoarea fortei de lungime considerabila in afara incintel protejate de peretii ingropati uneori este necesara inlaturarea tensiunii din ancoraje sau chiar a ancorajului la sfarsitul lucrarilor de construire retensionare . eee = executia ancorajelor poate conduce la slabirea terenului strabatut 3.3.4, Solutia cu contrabanchete (1) Contrabanchetele din pamant pot fi utilizate pentru a ajuta stabilitatea unui perete de sustinere si pentru reducerea deplasarilor acestuia. (2) Utilizarea contrabanchetelor adiacente peretelui ingropat are avantajul ca excavatia poate atinge adancimi mai mari (chiar cota finala) in partea centrala, fara a fi impicdicate lucrarile de spraituire. 184nN combinatic cu contrabanchetele poate fi utilizaté solutia cu contrafise, In Figura 3.7 sunt prezentate schematic etapele de executic tunei astfel de Iucrari de sustinere, {1 u Ftapa 1 Brapa 2 Btapa 3 executia —_excavareasi formarea —_instalarea peretelui contrabanchetei contrafisei Etapa 4 Rtapa 5 xcavarea completa _inlaturarea si exeeutia reazemelor infrastructurii temporare Figura 3.7, Utilizarea contrabanchetelor din pamant in combinatie cu sistemul de rezemare prin contrafise (3) Se interzice inliturarea prematura a contrabanchetei sau Uegorarea acesteia, intrucat pot conduce la cedarea peretelui ingropat. (4) Contrabanchetele pot fi. utilizate si in combinatie cu ezemarea peretelui ingropat direct prin structura realizaté in incinta 185 excavata. In Figura 3.8. este prezentata schematic aceasta posibilitate. | Contrabanchete este indepartaté numai in momentul in care structura | poate prelua solicitarile date de peretele ingropat h | } Ftapa | Etapa 2 Etapa 3 executia __excavarea si formareaexecutia unei parti peretelui contrabanchetei a infrastructurii e . 1 Ls Btapa 4 Btapa 5 rezemarea de executia infrastructura si completa a excavarea infrastructurii contrabanchetei Figura 3.8, Utilizarea contrabanchetelor din piimant in combinatie cu rezemarea perctelui de infrastructura construita in incinta exeavata (5) In Figura 3.9 sunt prezentate clementele geometrice ale —_-unei contrabanchete.Figura 3.9. Elementele geometrice ale contrabanchetei de pamant (6) in conditii de teren date, gradul de asigurare a stabilitat writ de contrabanchet& depinde de indltimea H, de latimea B si de yta 1:m (Figura 3.9). Panta 1:m este guvernati de parametrii ntehnici ai terenului, in timp ce H si B sunt limitate de consideratii sate de spatiul si accesul din excavatie (7) Daca, pentru a se instala reazemul permanent al peretelui, itrabancheta este indepartata pe o anumita lungime, poate fi necesa- o analiza tridimensionala pentru estimarea stabilitatii si deplasarilor etelui. Dificultatea analizei determina, in general, utilizarea ntrabanchetelor de pamant impreund cu metodele observationale. (8) in anexa G sunt prezentate cateva posibilitati de modelare contrabanchetclor de pamAant utilizate pentru asigurarea stabilititii retilor ingropati 187 3.4. Prevederi specifice pentru peretii mulati din beton armat Peretii mulati sunt realizati prin turnarea in teren a betonului. dupa ce in preatabil a fost realizata prin forare. sub protectia fluidului de foraj. 0 trangce de dimensiuni stabilite prin project (a se vedea capitolele | si 4) 3.4.1. Materiale BALM. Fluid de foraj Fluidul de foraj reprezint in mod obisnuit 0 suspensie de bentonita activata in apa care indeplineste conditiile tehnice prevazute in documentul de referinti STAS 9305-81 Bentonita activata pentru fluide de foraj”. La punerea in opera a suspensiei de bentonita activati se efectueaza in laboratorul de santier determinari de laborator avand ca referinté STAS 9305-81 si STAS 9484/2 1-74, pentru a stabili daca& suspensia indeplineste conditiile de calitate privind vascozitatea aparenta. densitatea, stabilitatea. filtratul si capacitatea optima de colmatare. continutul de nisip liber si valoarea pH Pentru caracteristicile pe care trebuie sa le indeplineased fluidul de foraj se va face referire Ia SR EN 1538 : 2002 Executia h geotehnice speciale. PERET] MULATI ilor 3.40.2. Beton Clasa de rezistenté minima a betonului este C12/15. Tipul si marca de ciment se stabilese functie de clasa betonului si agresivitatea mediului in stabilirea tipului de agregat, a cimentului, a raportului apa/ciment si a adaosurilor se va face referire la SR EN 1538:2002 188S413. Ofel Ath ealiza in OB 37 u PC 52, avand ca referinté STAS 438/1-89. Daca u sunt Iuate masuri speciale de precautie, se interzice folosirea altor lemente metalice de tipul tevi, plici, conectori ete. din ofel galvanizat u din alte metale care pot produce efecte clectrostatice, conducand ingrosarea turtei de bentonité sau la corodarea electrochimica a imaturilor. 3.4.2, Elemente de proiectare In proiectarea_peretilor ingropati se vor respecta prevederile cumentului de referinta SR EN 1538 : 2002 ,Exccutia lucrarilor tehnice speciale. PERETI MULATI”, referitoare la urmatoarele mente: ~ panotare: ~ stabilitatea transeei in timpul excavarii; ~ incastrarea in roca de baza: ~ carcase de armitura (armare verticala gi longitudinala); ~ panouri cu mai multe carcase si rosturi: - goluri si perforari - acoperire cu beton 2.1. Realizare A 3.4.2.1. Realizarea rosturilor intre panouri (1) Realizarea rosturilor intre panouri este diferentiata, in ctie de procedeul folosit pentru excavare si de gradul de ‘ermeabilitate impus peretelui (Figura 3.10). Q) In cazul excavarii panourilor cu cupa graifar actionata aulic sau cu foreza rotativa sau percutanta cu circulatic de noroi, iile curent utilizate pentru realizarea rosturilor constau in urile din carcasele de armare ale peretilor mulati se vor utilizarea fuburilor de rost (recuperabile) sau a prefubricatelor de rost (nerecuperabile), Rost realizat prin raclarea cu dintii Element de rost prefabricat cupei a margin panoului BE \ E v wv - 4 . fo Panoun Panoun Imbinari realizate cu ajutoral tuburilor de rost Tub de rost * Teava de injectie Figura 3.10. Tratarea rosturilor intre panouri Tuburile de rost sunt tevi metalice cu diametrul egal cu lAtimea trangeii. care se introduc in pozitie verticala la extremitatile panou- rilor, infigandu-se pe 0.50 ... 1.00 m in stratul de baz. pentru a avea asigurata stabilitatea. Pentru a se evita patrunderea de beton in tub, la baza acestuia, pe o inaltime de 2 ... 3 m, se introduce nisip, balast sau pamant local Tuburile de rost se extrag dupa 4 ... 6 ore de la punerea in opera a betonului proaspat, cand betonul s-a rigidizat, dar nu a facut inca priza. Pentru extragere se folosese fie extractoare cu verine actionate hidraulic, fie vibratoare fixate la partea superioara a tubului si prinse* elastic la carligul unei macarale. Extragerea se realizeazd cu miscari line, pentru a evita desprinderea betonului de la baza panoului. Pentru a se evita intepenirea tuburilor, este indicat sa li se imprime usoare rotiri in timpul care se scurge pana la extragere. O alta solutie de limitare a contactului intre tub gi beton consta in montarea la capatul 190fe carcasei de armatura a unui .gort” din tabla subtire, extins pe intreaga adancime a transeei La peretii la care se impun conditii de etangare speciale, pe fata circularé a panoului betonat, dupa extragerea tubului de rost, se introduce un tub metalic sau din material plastic, cu diametrul de 0.25 ... 0.35 m, (claveta), care se recupereaz& dupa betonarea panoului urmator, iar golul umplut se betoneaza. O varianta este inlocuirea acestui tub cu o teava de injectie prin care dupa betonarea panoului se injecteaza lapte de ciment, pe masura extragerii tevii Prefubricatele de rost sunt elemente din beton armat sau beton precomprimat, avand de obicei sectiunea dublu T, care se introduc in trangec. in pozitie perfect verticala: acestea se infig pe 0.30 ... 0.60 m in baa transeii, iar la partea superioard se fixeazi de grinzile de ghidare. Dupa lansarea si fixarea prefabricatelor, se coboara carcasa de armatura gi se betoneaza panoul. (3) in cazul excavarii panoului cu instalatii cu cupa tip lingura eapta, etangarea rosturilor se poate realiza prin raclarea cu dingii cupei. peo adancime de 10 ... 15 cm, a betonului din panoul turnat anterior. In profilul crenelat astfel obtinut patrunde ulterior betonul din panoul urmator, asigurandu-se astfel inchiderea rostului intre panouri, In vederea raclarii, la extremitatea panoului se lasi o rezerva de pamant nesapat in lungime de minim 0.80 m. Saparea acestuia si raclarea betonului din panoul vecin se efectueazi dupa cel putin 6 ore de la turnarea betonului 3.4.2.2. Punotarea (1) Modul de dispunere a panourilor sau panorarca. dimensiunile in plan ale acestora. succesiunea executiei se stabilese prin protect, in functie de particularitatile lucrarii, de instalatiile de excavare folosite ete (2) In cazul excavarii panourilor cu cupa graifar actionata hidraulic sau cu foreza rotativa sau percutanta cu circulatie de noroi, 191 panourile se pot executa unul dupa celilalt sau pe sirite. Se deosebese din acest punct de vedere, trei tipuri de panouri: primar, secundar si mixt. (3) in cazul excavarii panoului cu instalatii cu cupa tip lingura dreapta, panourile se executé unul dupa celalalt. Panourile se clasifica din acest punct de vedere in panouri primare si panouri de tip mix. in Figura 3.11 sunt aratate etapele de executie ale unui perete mulat, alcatuit din panouri primare si panouri secundare: 1 — excavarea panourilor primare si extremitatile acestora a tuburilor de rost: plasarea la Il —lansarea carcasei de armaturé in panourile primar HI —betonarea panourilor primare; IV —extragerea tuburilor de rost; V_ —s&parea panourilor secundare: VI —lansarea carcasci de armatur’ in panourile secundare; VII —betonarea panourilor secundare. in Figura 3.12 sunt aratate etapele de executie ale unui perete mulat, alcatuit din panouri primare si panouri de tip-mixt: I~ excavarea panoului primar si plasarea la extremita- tile acestuia a tuburilor de rost; Il ~lansarea carcasei de armatura in panoul primar: WT = be ca panoului primar si extragerea tuburilor de rost. siparea panoului de tip mixt si plasarea unui tub de rost la extremitatea acestuia: IV — lansarea carcasei de armatura in panoul de tip mixt; V_ — betonarea panoului de tip mixt si extragerea tubului de rost; sAparea urmAtorului panou de tip mixt. 192,diy ap unoued 18 zed pancued uyp umgoye wejnur ayorad inum aye axinaaxe ap ajadera “ZIe CAMB LA ap esvouea - ¢ qsou ap qm = Z noued = | ixnu di sepuatia’]3.5. Prevederi specifice pentru peretii din elemente prefabricate lansate in noroj autointaritor Peretii ii opati din elemente prefabricate sunt realizati prin lansarea in transeca umpluté cu noroi de foraj autointa i itor a unor clemente prefabricate prevazute eu margini profilate care sa asipure imbinarea intre acestea Materiale 3.3.1.1. Fluid de foraj in cazul in care si area transeii se efectueaz4 sub protectia unei suspensii de bentonita activata in apa sau a unei solutii cu polimeri, se va face referire la SR EN 1538:2002 »Executia lucrarilor geotehnice speciale. PERETI MULATI”. 3.5.1.2. Noroiul de foraj autoinaritor Noroiul de foraj autointaritor reprezinta o suspensie de bento- nité in care se introduce ciment. Sunt folositi de asemenea aditivi pentru a imbunatati lucrabilitatea in faza de excavare gi de lansare a clementelor prefabricate precum si pentru a regla timpul de prizi. in proiect se vor specifica proprietitile materialului intarit (de ex. permeabilitate, rezistenta, deformabilitate) precum $i metodele de incercare, astfel incat sa fie indeplinite cerintele functionale ale peretelui Noroiul de foraj autointiritor poate fi folosit gi in faza de excavare a transeii, dacd prin reteté se poate asigura pomparea Horoiului in trangce si intarzierea prizei pana dup’ introducerea elementelor prefabricate si dac&d nu exista riscul unor intreruperi accidental. in caz contrar, siparea se face sub protectia noroiului obignuit care apoi va fi inlocuit cu noroi autointaritor, utilizdnd aceiasi tehnologie ca in cazul turnarii betonului. 195, 3.5.1.3. Beton, ofel Se vor respecta prevederile documentului de referinté SR EN 1538:2002 3.5.2. Elemente de proiectare La proiectarea peretilor din elemente prefabricate se vor respecta toate recomandarile privind calculul de stabilitate si de rezistenta al peretilor ingropati (1) Noroiul autointiritor nu trebuie si dezvolte rezistente ridicate dupa intirire; este suficient o rezistenti superioara terenului in care este introdus peretele ingropat. (2) Elementele prefabricate pot fi realizate din beton armat sau beton precomprimat. (3) Diferentele care apar intre tipurile de elemente prefabricate sunt date, in special, de tipul imbinarilor. In functie de conditiile de rezistenta si/sau etangeitate pe care peretele trebuie sa le indeplineas- ca, se aleg tipurile de elemente prefabricate 3.6. Prevederi specifice pentru pereti mulati cu rol de ecrane Peretii mulati cu rol de ecrane sunt utilizati pentru a impiedica migrarea apei subterane, curat& sau poluata, sau a altor lichide aflate in teren. Materialul utilizat poate fi noroiul autointaritor (eventual in combinatie cu membrane sau palplanse) si betonul plastic sau mortarul plastic. 196,3.6.1. Materiale 3.6.1.1, Fluid de foraj Se vor respecta prevederile documentului de referinté SR EN 1538:2002. 3.6.1.2. Noroiul de foraj autointaritor Se vor respecta prevederile documentului de referinta SR EN 1538:2002 3.6.1.3. Beton plastic si mortar plastic Mortarele si betoanele plastice se utilizeaza la peretii mulati cu rol de ecrane in situatiile in care, pe l4nga conditia de permeabilitate redusa se impune si o deformabilitate mare. Elementele componente sunt! argila sau bentonita: ciment sau un alt liant: agregate bine sortate: aditivi; apa. Termenul mortar plastic” se utilizeaz atunci cand agregatele sunt reprezentate de nisip. Amestecul se proiecteaza astfel incat s& se obtina permeabilita- tea si deformabilitatea cerute, precum si o lucrabilitate si rezistenti corespunzatoare. in documentul de referinté SR EN 1538 : 2002 sunt prezentate compozitiile clasice pentru beton plastic si mortar plastic. 197 3.7. Prevederi specifice pentru pereti din piloti forati Peretii ingropati din piloti forati sunt pereti care se realizeaza, in functie de conditiile de rezistenti si etanseitate pe care trebuie sa le indeplineasca. in una din urmatoarele variante (a se vedea capitolele 2 si 4 - executia): @ piloti din beton armat amplasati cu interdistante: ® piloti secanti ~ piloli din beton armat alternati cu piloti nearmati din material cu rezistenta scazuta (noroi autointaritor): - piloti din beton armat alternati cu piloti din beton simplu: - piloti din beton armat 3.7.1. Materiale 3.7.11. Beton Clasa de rezistenti minima a betonului este C12/15. Tipul si marca de ciment se stabilesc functie de clasa betonului si agresivitatea mediului 3.7.1.2. Otel Armaturile din carcasele de armare ale pilotilor forati pentru pereti ingropati se vor realiza din OB 37 sau PC 52, avand ca referinta STAS 438/1-89, 3.7.2. Elemente de proiectare 2.1, Diametre si interdistante uzuale (1) in cazul peretilor din piloti din beton armat amplasati cu interdistante se pot utiliza diametrele si distantele prevazute in Tabelul 3-5 198Tabelul 3-5 Pereti din piloti armeti amplasati cu interdistante diametre gi distante uztiale Distanta Diametru, Diametru, Pistanta —iametru, _Distanta interax, interax, interax, mm mm mm mm mm mm 300 400 900 1000 +800 1900 450 550 1050 1150 2100 200 600 700 1200 1300 2400 2500 750, 850 1500 1600 In cazul peretilor din piloti secanti de tip .pilogi din beton armat alternafi cu piloti nearmati din material cu rezistenté scdizuta (noroi hentonitic autointaritory’ se pot utiliza diametrele si distantele prevazute in Tabelul 3-6 Tabelul 3-6 Pereti dit piloti secanti de tip .. piloti din beton armat alternati cu piloti nearmati din material cu resistenta scar hentonitic autointaritor) Hii (noroi diametre si distante uzuele In cazul peretilor din piloti secanti de tip .pilogi din heton armuat alternati cu pilofi din beton simphi” se pot utiliza diametrele si distantele prevazute in Tabelul 3-7 Tabelul 3-7 Pereti din piloti secanti de tip ,,piloti din beron armat alternafi cu piloti din beton simplu” - diametre si distante ucuale Diametru, mm Interax, mm _secund* primar 600 600 900 i 750 750 4150 * pilotiarmati In cazul peretilor din piloti armati secunti se pot utiliza diametrele si distantele prevazute in Tabelul 3-8, Tabelul 3-8 Pereti din pilofi armati secanti - diametre si distante uzuale Diametru, mm Interax, mm - —— at oe secund* primar* Diametru, mm interax®, Diametru, mm Interax*, 750 750 650 Hee secund* primar mn secund* primar mm 880 880 760 ~~ 450 450 600 «900 600 1100 1180 1180 1025 i 600 600 800 4200 600 4400 * piloti armati te Hi 7507504000 1200 750 1450 i * piloti armati ** distanta (lumina) dintre pilotii armati nu trebuie sé depagease’ 40 % din diametrul pilotilor din noroi autointariter 199 (2) Peretii din piloti cu interdistante nu sunt indi utilizati in cazul unor_ excavati a fi sub nivelul apei subterane. Fi formeaza. de regula, structuri cu caracter temporar. Un_ perete permanent poate fi realizat prin .umplerea” golurilor dintre_piloti (elemente din beton armat fixate de piloti. beton torcretat)in ceea ce priveste dimensiunile uzuale ale unui perete de sustinere din piloti armati cu interdistante, acestea sunt indicate in Tabelul 2-2, capitolul 2. (3) Peretii din piloti secanti de tip .pilogi din beton armat alternati cu pilofi nearmati din material cu rezistentd scazutd (noroi bentonitic autointdritory” nu sunt indicati ca solutie permanenta pentru retinerea apei datorita caracteristicilor de contractie si fisurare a materialului din care sunt alcatuiti pilotii nearmati, in cazul in care peretele are un caracter permanent, alegerea materialului din care sunt alcatuiti pilotii nearmati trebuie facuta cu atentie, iar conditiile hidrogeologice trebuie s faptul fie de natura sa asigure pilotii vor fi saturati pe toata durata de viata a constructiei. Alternativ, se pot aplica pe fata peretelui elemente structurale care sa asigure ranforsarea pilotilor nearmati. In ceea ce priveste dimensiunile uzuale ale unui perete de sustinere de acest tip, acestea sunt indicate in Tabelul 2-2, capitolul 2. (4) in cazul peretilor din piloti secanti de tip piloti din beton armat alterneti cu pilogi din beton simplu, materialul din pilotii nearmati (primari) nu trebuie sa depaseasca o rezistentd la compresiu- ne de 10-20 N/mm’ pentru a se putea ulterior fora pilotii armati (secundari). in ceea ce priveste dimensiunile uzuale ale unui perete de sustinere de acest tip, acestea sunt indicate in Tabelul 2-2, capitolul 2. (5) Peretti din piloti secanti armati sunt utilizati in cazurile in care este necesara o capacitate portanta ridicata si trebuie indeplinite conditii de etansare. Este indicata utilizarea lor pentru realizarea unor pereti ingropati de-a lungul unui traseu circular. Carcasa de armatura a pilotilor secundari are, de regula, sectiu- nea rectangulara, in ceea ce priveste dimensiunile uzuale ale unui perete din piloti armati, acestea sunt indicate in Tabelul 2-2, capitolul 2. 201 3.7.2.2. Carcase de armaturc (1) in cazul pilotilor armati. armarea se face cu carcase de armatura formate din bare longitudinale. freté. inele de rigidizare si distantieri. avand ca referinta STAS 2561 /4-90. (2) Careasa de armituré poate avea sectiunea constanta sau variabilé in lungut pilotului, dupa cum rezulta in urma caleulului de rezistenta (3) Armarea constructiva minima este de 0.5 %. (4) Barele tongitudinale ale carcasei pot fi din otel tip OB 37 sau PC 52. Diametrul minim este de 14 mm, numarul minim de bare este 8, cu distanta intre acestea (lumina) de cel putin. 100 mm, dar nu mai mare decat 350 mm. Se evita dispunerea barelor pe doua randuri (5) Armarea transversalé se face cu freté din OB 37. avand diametrul minim = 8mm pentru d < 0.80 m: - 10 mm pentru d =.0.80 ... 1.20 m: - 12mm pentru d> 1.20 m Pasul fretei se adopt constructiv sau prin calcul, dar nu mai mare de 350 mm sau de 15 ori diametrul barelor longitudinale (6) innadirea barelor longitudinale poate fi realizata fara supra- punere, cand «/<25 mm, prin suprapunere sau cu eclise cu sudura. (7) Pentru asigurarea centrarii carcasei, pe barele longitudinale se monteaza la distante de 2 ... 4 m distantieri sub forma unor patine de otel beton sau a unor role din beton simplu, dispusi pe circum- ferinta astfel - cate 3 in fiecare sectiune la pilotii cud < 1000 mm: - cate 4 in fiecare sectiune la pilotii cud > 1000 mm 202Soe feoperirea cu beton (1) Grosimea stratului de acoperire cu beton a carcasei de armatura, masurata de la fata exterioara a barelor longitudinale. se stabileste in functie de tehnologia de executie a pilotilor, Realizarea acoperirii prescrise este asiguraté cu ajutorul distantierilor. Grosimea minima a stratului de acoperire este: - 50... 70 mm (in functie de diametru) la pilotii forati in uscat si netubat - 80 mm [a pilotii forati sub noroi: - 60 mm la pilotii forati cu tubaj recuperabil 4, EXECUTIA PERETILOR INGROPATI 4.1. Executia peretilor ingropati din panouri ccutia peretilor ingropati din panouri se va face avand ca SREN 1538:2002 ,Executia lucrarilor geotehnice speciale. TI MULATI Acesta face referiri la executia urmatoarelor tipuri de pereti ingropati: referinta PE - pereti mulati din beton; ~ pereti prefabricati din beton: ~ pereti de etangare din noroi autointaritor; - pereti din beton plastic. 4.2. Executia peretilor ingropati din piloti forati Executia peretilor ingropati din piloti forati se va face avand ca referin{é standardele SR EN 1538: 2002 ,,Executia lucrarilor geotehnice speciale. PERETI MULATI” (pentru fazele de executie comune cu cele ale peretilor din panouri) si STAS 2561/4-90 ,.Piloti forati de diametru mare”, 203 4.2.1, Luerari pregititoare 4.2.1.1. Platforma de lucru Pentru amenajarea platformei de lucru se va face referire la standardul SR EN 1538 : 2002. 4.2.1.2. Grinzile de ghidaj Spre deosebire de peretii ingropati din panouri, in cazul peretilor ingropati din piloti utilizarea grinzilor de ghidaj nu este obligatorie. Totusi. utilizarea acestora este recomandati spre a se asigura implantarea si pozitionarea corecta a pilotilor. in cazul grinzilor de ghidaj din beton armat, indltimea minima a grinzilor de ghidaj trebuie s& fie de 0,5 m iar latimea minima de 0,3 m. 4.2.2. Forarea in cazul peretilor ingropati din piloti secanti forarea se va face in mod obligatoriu sub protectia unui tubaj recuperabil. Avansarea forajului sia tubajului vor fi astfel incat sa se evite antrenarea pamantului din zona adiacenti. 4.2.3, Introducerea carcasei de armitura: Carcasele de armiitura trebuie introduse in foraj imediat dupa finalizarea operatiei de forare (centrarea in coloanele forate se face cu ajutorul patinelor prevazute), Introducerea carcaselor de armatura se va face fr tensionarea acestora si cu asigurarea verticalitatii in foraj (axul carcasei de armatura trebuie sa coincidaé cu axul forajului), in vederea acoperirii cu beton prescrise. 4.2.4, Betonarea (1) Procesul de betonare a pilotului trebuie astfel realizat incat s& fie asiguratA omogenitatea si umplerea totala a volumului excavat. 204Transportul betonului Ja punctul de lucru trebuie s& se realizeze fara segregarea acestuia. Procesul de betonare trebuie sa fie continuu, fara intreruperi, cu sigurarea de ctre. executant a unei cantitati suficiente de beton. (2) Extragerea -tubulaturii de protectie a forajului trebuie realizata inainte ca betonul sa-si piarda lucrabilitatea (3) Betonarea trebuie realizata astfel incat nivelul betonului in foraj si fie mereu deasupra nivelului coloanei de betonare. (4) Lucrabilitatea betonului trebuie asigurata pe tot parcursul realiz&rii operatiei de betonare a forajului. Conditiile de lucrabilitate gi modul de verificare al acestora sunt cele specificate la peretii mulati. (5) La realizarea peretilor din piloti forati, in cursul operatici de betonare nu este admisa vibrarea betonului. (6) Operatia de betonare in uscat se realizeaz4 cu ajutorul coloanei de betonare, de jos in sus, in aga fel incdt coloana sé nu se atinga de carcasa de armatura. (7) Diametrul interior al coloanei de betonare trebuie si fie suficient de mare pentru a asigura curgerea usoara a betonului. Coloana va fi realizata astfel incdt si nu poata fi expulzata si sa poati trece cu usurinta prin carcasa de armatura fara sao afecteze. (8) Operatia de betonare in cazu! prezen{ei unui nivel de apa in foraj sau in cazul utilizarii fluidelor de foraj la procesul de excavare trebuie realizata continuu cu ajutoru! coloanei de betonare, la fel ca in cazul peretilor mulati. (9) Pe tot parcursul operatiei de betonare. in coloana trebuie mentinuta o cantitate suficienta de beton pentru a crea o presiune care sa fie mai mare decat presiunca datoraté fluidului de foraj ramas in excavatic , (10) Coloana de betonare se va mentine in permanenta intro- dusa in betonul anterior turnat si nu se va extrage inainte de incheierea operatiei de betonare. Adancimea de penetrare in beton va fi de minim 1.5 m la piloti cu diametrul D < 1.2 m gi de minim 2.5 m la piloti cu diametrul D> 1.2m (11) Adancimea pana la suprafata a betonului trebuie masurata permanent iar lungimea pe care tubulatura este inglobata in beton va fi de asemenea inregistrata la intervale regulate corespunzatoare turnarii fiecarei sarje de beton. Lungimea masurata si volumul de beton vor fi reprezentate pe un grafic chiar in timpul turnarii si comparate cu relatia teoretica lungime-volum (12) Perioada de timp intre terminarea excavarii si pana la inceperea turnarii betonului nu trebuie s4 depageascd 12 ore, cu exceptia situatiei in care acest Jucru este admis in caietul de sareini. 4.2.5. Turnarea noroiului autointaritor (1) Metoda de turnare gi lucrabilitatea noroiului autointaritor trebuie astfel alese incat pilotul rezultat in urma intériri fie continuu si omogen pe toata sectiunea. noroiului s& (2) Inaintea inceperii umplerii, executantul trebuie si se asigure c4 o cantitate suficienté de noroi autointaritor este disponibila pe toata durata operatiei (3) Extragerea tubajului de protes realiza inainte de intarirea gelului beton tie. daca este cazul, se va(4) Noroiul autointaritor nu trebuic contaminat cu detritus, lichide sau alte corpuri straine (5) Perioada de timp scursé de fa excavarea pilotului si pana la umplerea cu noroi autointaritor a gropii de foraj nu trebuie sa depaseasca 12 ore, cu exceptia situatiilor mentionate explicit in caietul de sarcini 4.2.6. Tolerante (1) Fata interio; ard a grinzii de ghidaj va avea o toleranta fata de verticala de | 200 si va teprezenta o dreapta de referint: acceptate defecte de suprafata iar axa centr: devia de la pozitia specificatd cu mai mult A. Nu sunt ala a grinzii de ehidaj nu va de 15 mm la fiecare 3 m (2) Lungimea minima dintre grinzile de ghid diametrul pilotului +25 mm iar lumina m + 50mm aj va fi egala cu axima cu diametrul pilotului (3) Devierea maxima de la verticalitate pe orice directie pentru Suprafata excavati a pilotilor secanti este de 1 : 200 in cazul pilotilor seeanti armati si de 1: 100 in cazul pilotilor secanti din piloti din beton armat cu piloti nearmati din material cu rezistenta scazuta. (4) Daca se prevede forarea prin pamanturi moi sau turbe sau daca pot s& apari obstacole majore in cursul fa azei de excavare, in caietul de sareini trebuie prevazute toler: ante suplimentare. (5) O toleranta de + 150mm /— tile de armatura 50mm va fi acceptata pentru musta a pilotilor ramase in urma decaparii (6) Nici un pilot nu va fi decapare sub nivelul apei decat ¢ include misuri de prevenire turnat pana la nivelul final de aca metoda de turnare a betonului a patrunderii apei care poate provoca 207 i (ga au contaminarez sui reducerea sectiunii pilotului (gatuire) sau contaminarea betonu odata cu retragerea tubajului de protectie. 4.2.7. Impermeabilizarea : oe oe ‘lot Executantul este responsabil pentru orice rost defect anvil prin sau pe langa care se remarca urme vizibile ale icalnain ‘ ar conduce la debite peste cele prevazute in caietul de Saat a curgere de apa de la suprafata terenului pe langa peretele ingrops trebuie izolata 5. MONITORIZAREA PERETILOR INGROPATI 5.1. Verificdri pe parcursul executiei Supravegherea si controlul executiei peretelui ingropat se : face avand ca referinté standardul SR ra aitrae ta »Executii a i i TMULATI”. lucrarilor geotehnice speciale. PERET! AT / f in impul diferitelor etape ale constructiei trebuie supravegheat si controlate urmatoarele: a) lucrari prealabile fazei de executie: - pozitia peretelui: - materialele; ~ carcasele de armatura si alte elemente care se introduc. b) constructia peretelui: Beer i - metoda de excavare, dimensiunile si aliniamentului; ~ curatarea excavatiei: - realizarea rosturilor; eieteast : ~ punerea in lucrare a armaturilor gi a altor elemente; ~ betonarea,Controalele executiei trebuie si fie in concordanta cu specifi- catiile prevazute in proiect Documentul de referinté SR EN 1538:2002 prezinta fisele de informatii generale si detaliate pentru diferite tipuri de pereti mulati 5.2. Verificarea integritatii elementelor componente ale peretilor Scopul verificarii integritatii il reprezinté identificarea, de regula prin carotaj sonic, a unor anomalii in elementele componente ale peretilor ingropati care ar putea influenta nefavorabil comportarea si durabilitatea elementelor. Incercarile privind integritatea nu furnizeazi informatii directe asupra comportarii elementelor sub incarcarile structurii sau asupra impermeabilitatii Incerearile de integritate se vor efectua de cdtre o unitate de specialitate pe baza unui program intocmit de proiectant, in care se yor preciza a. metoda de incercare; b. numarul si amplasarea clementelor de perete supuse incercarii: c. fazele pe parcursul executiei lucrarilor in care se prevede efectuarea unei incercari: d. numarul si amplasarea clementelor in care. trebuie amplasate tevi de observatie, numarul si lungimea tevilor de introdus in fiecare element pentru efectuarea carotajului sonic: e. adancimile la care se efectueaza incercarile; intervalele de adancime intre punctele de masurare nu vor depasi 1,25 m; f numarul de zile de la terminarea betonarii si efectuarca incercarii. In cazul in care metoda de incercare nedistructiva impune asezarea pe capul elementului de perete a unui echipament de masuré 209 sensibil, se va proceda la Indepartarea betonului contaminat, pentre pregatirea unei suprafete curate, fara apa, logic de ciment etc. a in vederea facilitarii interpretarii rezultatelor, executantul ve pune la dispozitia unitatii de specialitate angajata pentru efectuaree oo incercdrilor date asupra conditiilor de teren, asupra dimensiunilot elementului si metodelor de executie. Rezultatele preliminare ale incercarilor trebuie transmise proiectantului in decurs de 24 ore de la efectuarea incerearilor. Rezultatele finale si concluziile trebuie transmise in termen de 10 zile : de la incheierea fiecarei faze a incercarii. | Raportul asupra incercarii trebuie sa prezinte toate ipotezele. Je calibrarile, corectiile, algoritmii si relatiile utilizate pentru interpre- = tarea rezultatelor. in cazul in care a fost evidentiata 0 anomalie in semnalul acustic, indicand un defect posibil in element, antreprenorul va informa de urgenti beneficiarul si proiectantul. In cazul in care antreprenorul nu poate demonstra ca elementul de perete poate indeplini in mod corespunzator functiile prevazute, se vor adopta masurile de remediere necesare La incheierea inceredrilor, se recomanda injectarea tuburilor folosite la carotaj cu un material avand o rezistent& comparabila cu betonul din perete. 5.3. Instrumentarea peretilor ingropati : 5.3.1. Proiectul de instrumentare Atunci cand se considera necesara o instrumentare a peretelui ingropat, pentru a se monitoriza comportarea acestora, se va elabora un proiect de instrumentare in care se vor specifica: , a) tipul de instrumentare solicitat; b) numarul si pozitia elementelor de perete in care se va 1 instala instrumentarea; : c) adancimea la care se va instala instrumentarea: d) momentul citirii de referinta: 210