hit ve CRISTIAN DIDILESCU CONST TIN MARICA OLIMPIA NICOLAESCU err MONICA POP cod a2 ss io Editura CURTEA VECHE s.r.l.Acest volum este editat cu sprijinul urmitoarelor companii farmaceutice: BERLIN-CHEMIE GlaxoWellcome KRKA Epidemiologia bolilor pulmonare cronice cu extindere in masa EPIDEMIOLOGIA BRONHOPNEUMOPATIEL OBSTRUCTIVE CRONICE (BPOC), pag. 5-40 ~ Dr. Cristian DIDILESCU ~ cercetétor stiinific principal gr. I la Institutul de Pneumologie “Marius Nasta” ~ Bucuresti — medic primar pneumolog, doctor in medicina BAZA EPIDEMIOLOGICA DE CONTROL, A TUBERCULOZEL, pag. 107-194 - Dr. Constantin MARICA ~ sef de lucréri la Catedra de Pneumologie a UMF “Carol Davila", medic primar pneumolog, doctor in medicind EPIDEMIOLOGIA CANCERULUI BRONHO-PULMONAR, pag. 73-106 ~ Dr. Olimpia NICOLAESCU ~ sef sectie Pneumologie la Spitalul Clinic de Boli Infectioase si Tropicale ‘Victor Babes” — Bucuresti ~ ‘edie primar, doctor in medicing EPIDEMIOLOGIA ASTMULUI BRONSIC, pag. 41-72 ~ Dr. Monica POP ~ sef de lucrari la Catedra de Pneumologie a UMP “luliu Hatieganu’” Cluj-Napoca, medic prinar pneumolog, doctor in medicina Prefatit Volumul de fatd isi propune sd prezinte o serie de date de epidemiologie care privesc bolile pulmonare cronice cu extindere in ‘masa (BPOC, astmul bronsic, cancerul si tuberculoza) in speranta ca acestea vor putea fi utile celor dornici sd obtind rapid informatih privind cunoasterea distribujiei acestor boli, particularitajilor proceselor epidemiologice, factorilor de agresiune asupra sénatatii populatiei $.a. In economia lucrarit a fost alocat un spajiu mai mare epidemiologic tuberculozei, boald a carui incidenta este in continua crestere si care, fiind contagiosd, trebuie sai constituie odatd mai mult © preocupanté nu numai pentru esaloancle medicale implicate in aplicarea Programului de control al bolii ci si a factorilor social politici si decizionali, responsabili. de starea de sdndtate a populajiei Explozia continud de informatii din domenin obligd moral autorii la 0 viitoare editie “adusd la 21” si, eventual, imbundtapita structural pe baza sugestiilor cititortlor carora le mulfunim anticipat, 08.03.2000 AutoritEPIDEMIOLOGIA BRONHOPNEUMOPATIEI OBSTRUCTIV CRONICE (BPOC) Cuprins 1. EPIDEMIOLOGIA DESCRIPTIVA. 1.1, MORTALITATEA. 1.2. MORBIDITATEA. 2. EPIDEMIOLOGIA ANALITICA 2.1, FACTORI DE RISC OBISNUITI 2.1 FUMATUL ACTIV 2.1.2, DEFICITUL DE a, -ANTITRIPSINA FACTORI DE RISC PROBABILI 2.2.1. POLUAREA ATMOSFERICA 2. EXPUNEREA PROFESIONALA 3. FUMATUL PASIV... 4. STATUSUL SOCIO-ECONOMIC 1 CONDITHLE DE VIATA NUTRITIA, ALCOOLISMUL INFECTIILE RESPIRATOR EREDITATEA VARSTA, SEXUL SI RASA. HIPERREACTIVITATEA (HIPERRESPONSIVITATEA) BRONSICA. HNASTEREA PREMATURA 12. ALTIFACTORI. 3. ISTORIA NATURALA A BPOC. 4. BIBLIOGRAFIE 30 30 32 32 34EPIDEMIOLOGIA BRONHOPNEUMOPATIEI OBSTRUCTIVE CRONICE (BPOC) Cuprins 1. EPIDEMIOLOGIA DESCRIPTIVA. 9 1, MORTALITATEA, 9 1.2, MORBIDITATEA nt 2. EPIDEMIOLOGIA ANALITICA 3 2.1, FACTORI DE RISC OBISNUITL . M4 2.1 FUMATUL ACTIV M4 2.1.2, DEFICITUL DE a ANTITRUPSINA 16 2.2, FACTORI DE RISC PROBABILI .... "7 2.2.1, POLUAREA ATMOSFERICA. Le 222. EXPUNEREA PROPESIONALA 20 223. FUMATUL PASIV 2 224. STATUSUL SOCIO-ECONOMIC SI CONDITIILE DEVIATA B 225, NUTRITIA 24 226. ALCOOLISMUL... 25 227. INFECTIILE RESPIRATORH 26 228, EREDITATEA 28 229. VARSTA, SEXUL st RASA. 29 22.10, MIPERREACTIVITATEA (HIPERRESPONSIVITATEA) BRONSICA. 30 2211, NASTEREA PREMATURA 30 22:12, ALTUFACTOR! 2 3. ISTORIA NATURALA A BPOC. 32 4. BIBLIOGRAFIE se 3EPIDEMIOLOGIA BRONHOPNEUMOPATIEL OBSTRUCTIVE CRONICE (BPOC). CRISTIAN DIDILESCU Nofiunea de bronhopneumopatie obstructivi cronicé (BPOC) a fost adoptata din ratiuni practice (Simpozion CIBA ~ 1959), ca un concept clinic avand drept scop sé inlature confizia generat de utilizarea unor denumiri diferite pentru tablouri clinice similare sau chiar identice, ale unor suferinte din cadrul patologici respiratori Initial, a fost perceputa ca un sindrom caracterizat prin prezenta lunvia sau mai multora din urmétoarele simptome: use cronicd sau recurenta, ett expectoratie, in cele mai multe zile din cel putin 3 luni jn 2 ani consecutiv si/sau dispnee permanenta sau intermitenta, a cérei gravitate variazi spontan sau sub tratament [1]. Intrucét s-a acceptat ‘deca c4 toate aceste simptome nu trebuie s4 fie determinate de boli cardiace sau pulmonare bine definite (cardiopatii decompensate, tuberculoza pulmonara, pneumonii, bronsiectazii, supuratii pulmonare, pneumoconioze, procese tumorale bronhopulmonare, deformari ale coloanei si cuiei toracice 5.2.) a rezultat ca, in mod firesc, la realizarea sindromului nu puteau contribui decdt bronsita cronici, emfizemul pulmonar si astmul bronsic. In pofida unor particularitati clinice, asocierea celor trei afeetiuni intr-un astfel de cadru clinic avea in comun: sindromul de obsiruetie bronsica, interferente etiopatogenetice, cvolutia in timp ducdnd la instalarca hipertensiunii arteriale pulmonare, iar in stadiul final spre cordul pulmonar cronic gi insuficienta cardio. respiratorie ireversibilé Din conceptul de BPOC, acceptat ca denumire de lucra, s-a desprins ulterior astmul brongic, abordat si tratat ca entitate clinica de sine statatoare (2).In prezent, se accept cd bronhopneumopatia obstructiva cronica este o boala caracterizata prin: = obstructie 1a fluxul de aer prin caile aerifere, datorits asocierii bronsitei cronice cu emfizemul pulmonar [3]. Obstructia este: = eronicd: fluxul respirator sedzut_ nu prezinta variatii importante in decursul mai multor luni (prin aceasta relativa stabilitate a fluxului deosebindu-se de astmul_ bronsic) — Ireversibild: in general, dar uncori partial reversibila sub actiunea agentilor bronhodilatatoris — progresiva: evolutia naturala fiind lenta spre agravare; — primitiva: obstructia la flux nu este generata de vreo aft iume cu etiopatogeneza cunoscutd (brongectazie, sarco- idoza, fibroza chistica, silicoza ete.) Cadrul nosologic definit de tusea cronica si/sau dispnee, care nu pot fi atribuite unei conditii ctiopatogenice cuncscute, mai cuprinde ~ Brongita cronies simpli caracterizata de prezenta tusei cu expectoratie in cele mai multe zile timp de cel putin 3 luni consecutive pe an, cel putin 2 ani succesivi, tuse productiva care nu poate fi atribuité vreune cauze cunoscute pulmonare sau eardiace. Din punct de vedere functional, ma sunt modificari obstructive de semnatat (cel mult perioade de crestere a rezistentei Ia Mux in caile aerifere de calibru mare, crestere dependenta de exagerarea secretiei de mucus) — Brangita obstructivé cronies (ROC) este definita de tuse productiva cronica cu sau fara dispnee insotite de obstructic la flux in caile acrifere. Clinico-funetional difera de BPOC prin absenta semnelor dependente de distrugerca peretilor alveolari. Diferentierea BOC de BPOC in stadiul meditt nu este posibila decdt cu ajutorul testelor de clasticitate pulmonars gi transfer gazos prin membrana alvcolo-capilara (in BOC furnizeaza valori normale. iar in BPOC atat reculul EPIDEMIOLOGIA BRONHOPNEUMOPATIEL OBSTRUCTIVE CRONICE (BPOC) pulmonar, cit si transferul gazos prin membrana alveoto- capilard sunt semnificativ diminuate), ~ Boala cailor aerifere mici este definiti de localizarea procesului obstructiv in cdile acrifere eu diametrul mai mic e 2 mm (bronhii mici si bronhiole); aceasta este localizarea prineipali a obstructici in BPOC; ereste numanul celulelor caliciforme, creste producerea de mucus, apare inflamatia si uuncori spasmul bronsic. Fiziopatologic se traduce prin sciiderea debitelor expiratorii maxime, rezisten{a la flux riménind in limite normale cel putin atit timp cét Ingustarea nu afecteazi majoritate conductelor mic. — Emfizemul pulmonar este definit pe criterii anatomice: dilatarea permanenta a spatiilor aerienc distal de bronhiolele terminale cu distrugere a peretilor alveolari; distorsia gi stenoza céilor acrifere mici, ca urmare a distrugerii suportului lor elastic, conduc la obstructie In studiile epidemiotogice, BPOC este definité prin pierderea ireversibila a functiei pulmonare caracterizata prin urmatorii parametri funetionali: valoarea procentuala a VEMS din cea prezisa, VEMS/CV x 100 cu deviatie standard < 1,64 din prezis (adicd aproximativ < 70% din prezis si VEMS/CV cu aproximativ 11% mai mic din prezis), Tabagismul este principala cauza de imbolnivire si deces prin BPOC. Abandonarea furmatului permite reducerea acestor 2 variabile 1, EPIDEMIOLOGIA DESCRIPTIVA LL. Mortalitatea Datele privind mortalitatea_prin BPOC variaz’ de la 0 tard la alta si in timp, aspect cate reflecta lipsa unui diagnostic standardizat Definita ca © boala eronica ce se caracterizeaea prin prezenta bronsitel, cronice sau a emfizemului, avand de suportat efectele schimbatilor in ctichetarca, stabilirea diagnosticului sia elarifiedrii din punct de vedere10 al mecanismului producerii bolii, decesele atribuite BPOC nu au Intotdeauna o certitudine, strict. Datele de mortalitate datorate BPOC provin din subgrupele codificate de Ia 490-496, care includ afectiuni bronhopulmonare cro- nice diferite, conform cu a 9-a revizuire a ICD/9 (International Clasification of Diseases) [4]. jn general, mortalitatea este mai mare in randul batrénilor gi ‘mai mare la barbaji decat la ferme In SUA, rata deceselor prin BPOC a crescut intre 1968-1978 cu 28%, in timp ce rata deceselor prin afectiuni cardiace s-a redus cu 23% [5]. Jin 1984, in SUA erau 66.100 decese prin BPOC reprezentind 3% din totalitatea deceselor sia 5-a cauza de deces in aceeasi tar’, rata absolut a mortalitati la barbati i femei cu vrsta cuprinsa intre 55-84 de ani a fost, in 1985, de 200%o0« la barbati $1 80%o00 la ferme Elocvent este cA, tot in SUA, in anul 1991 au fost faregistrate 85.544 decese prin BPOC, cu o ratd a mortalitatii de 18,6%o0, reprezentind a 4-a cauza de deces. Analiza realizata de Center for Health Statistics asupra a 31,324,160 certificate de deces survenit in intervalul 1979-1993 gi avind multiple cauze de producere a mortii, a arétat ci, desi in 2.554.959 cazuri (8.2%) figura si diagnosticul de BPOC, numai in 1.106.614 cazuri (43,3%) aceasta era cauza fundamentala de deces [6]. in intervalul mentionat, daca rata de mortalitate prin BPOC acrescut cu 17,1% pentru barbati (de la 96,3%o00 in 1979 1a 112,8%e00 in 1993), la femei acceasi rat a erescut eu 126,1% (de 1a 24,5%eoo in 1979 ta 55,4%ooo in 1993). Cea mai inalta valoare a mortalitati s-a inregistrat la barbatii abi (115,5%000 in 1993), urmati de cea consemnata in rindul barbatilor negri (100,2%o, acclast ultim an al intervatulit studi). in Canada, afectiunile bronhopulmonare cronice ocupa locul 5 intre cauzele de deces [2] EPIDEMIOLOGIA BRONNOPNEUMOPATIE! OBSTRUCTIVE CRONICE (8POC) 11, In Europa, datele asupra procentului de decese datorat BPOC din totalul deceselor inregistrate la jumatatea anilor '70, variau pentra barbatiintre 1,6% in Franta si 8,4% in Romania, iar pentru femei intre 0,9% in Franja si Finlanda gi 8,3% in fara noastra, Alte valori: 5,3% - Bulgaria, 6,1% ~ Irlanda, 6,6% - Anglia + Tara Galilor, 7.1% - Germania de Est ~ pentru barbati ~ si 3,0% - Spania si Irlanda de Nord, 3.2% - Inlanda, 3,4% - Bulgaria ete. (7]. In Franta, in anul 1985, BPOC constituia a 5-a cauzi de deces constituind 2,3% din mortalitatea generala [8]. In Anglia si Wales, ‘numarul total de decese prin BPOC a fost in anul 1994 de 27.376 [9] Daca in anul 1990, intr-un numar de 16 tari dezvoltate din Europa au fost inregistrate prin boli pulmonare cronice obstructive datorate fumatului un numar de 89.502 decese la barbati si, respectiv, 47.320 la femei, in anul 1995 estimarea acclorasi eauze de decese $i pentru acclasi grup de {ari s-a soldat cu 81.662 docese Ia barbati si 46.247 la fern D.R.Jacobs si col. (1999), intr-un alt studiu epidemiologic efectuat in 7 tari din Europa, SUA si Japonia timp de 25 de ani, pe o Populatic reprezentativa de sex masculin cu varsta cuprinsé intre 40 gi 59 de ani, reconfirm asocierea fumatului cu un rise crescut de mortalitate printr-o serie de afcctiuni, intre care si BPOC. Astfel, raportul deceselor prin diferite afectiuni pulmonare (intre care $i BPOC), precum si cardiovasculare la fumatorii de < 10 tigari/2i com- parativ cu nefumatorii a fost 1,3 (95% interval de confidenta, 1,2 -1,4). Pentru fumatorii de = 10 tigari/zi acelasi raport a fost de 18 (95% inter- val de confidenta 1,7 - 1,9) {10} 1.2. Morbiditatea Dificultatea studitlor asupra datelor de morbiditate pleaca de Ja faptul ca detimitia BPOC a inregistrat de-a hmngul timpului diferite modificiri. Datcle din evidentele primare au fast susceptibile de interpretiri gresite datorita insasi schimbarilor in ineadrarea bolilor din grupul BPOC.12 CcrismiaN piowescU Exista si in prezent, dincolo de consensul ATS si ERS, destule “nuangéri” care impiedica operarea statistico-epidemiologic’ cu acelasi numitor comun, Astfel, in SUA, Marea Britanie si Australia, termenul de COPD ~ chronic obstructiv pulmonary disease include pe langa bronsita si emfizem, entitatea cunoscuta ca boala cailor aeriene mici. Dupa cum exist téri europene care includ in COPD nu nurmai bronsita cronica gi emfizemul ci, si astmmul si bronsiectaziile. ‘Numérul anual de spitatizari si numarul de consultatii ta medic sunt sursele cele mai des utilizate pentru evaluarea morbiditatii BPOC. In SUA, in deceniul trecut, internarile pentru birbatii cu BPOC au sczut fata de perioadele precedente, crescand ins numarul de vizite in ambulatoriu. Concomitent, la femei a crescut si numarul de internat si cel de consultatii. Pentru aceeasi ara, prevalenta BPOC era estimata in anul 1970 la 6,2 milioane de bolnavi pentru ca in anul 1995 si se estimeze aproximativ 14 milioane de bolnavi in populatia adulta globali, dintre care 12,5 milioane suferind de bronsita cronica si 1,65 miilioane de emfizem (3), (11). Prevalen{a BPOC in rndul populatiei albe a fost apreciata la 4- 6% la barbati si 1-3% la femei, in intervalul 1982-1995 valorile acesteia crescnd cu 41,5%, in mod mai pronuntat la femei In Canada, datele statisticilor de sinaiate publicé indica ceresterea prevalentei BPOC in pericada 1993-1994 (55.782 cazuri spitalizate cu diagnosticul initial de BPOC) comparativ cu 1981-1982 (42.102 cazuri spitalizate). Numarul persoanelor de varsta spitalizate in acest interval de timp a crescut, in special din randul femeilor de 75 de ani gi peste [12] {in Europa, BPOC reprezinta in Marea Britanie a treia cauza de incapacitate de munca. in Anglia, numarul de bolnavi cu BPOC a fost in 1994 de 733.300. La categoria de varsti 40-64 ani prevalenta brongitei cronice este de 17% la barbati si de 8% la femei [9]. In tarile scandinave aproximativ 10,0% din populatia adulta sufera de BPOC {3}. Prevalenta BPOC este estimata in Franta la 2.500.000 persoane [8] In 1990, in Franta, aproximativ 10.000 de boinavi primeau oxigen la domiciliu, circa 3.000 aveau o ventilatie asistata ls domiciliu iar 1.000 aveau o traheostomie definitiva [13]. EEPIDEMIOLOGIA BRONHOPNEUMOPATIE! OBSTRUCTIVE CRONICE (@POC) 13. ‘Studiul epidemiologic al bolilor pulmonare obstructive cronice din Spania (IBERPOC, 1999) estimeaza prevalenta bronsitei cronice la 4,8% (8,3% la barbati si 1,4% la femei), iar pe cea a obstructici cronice Ja fluxul de aer prin cdile aerifere (CALF) Ia 10,6% din populatie (15,8% la barbati $i 5,5% la femei) [14] Programul National Finlandez de Prevenire si Tratament al Brongitei Cronice si BPOC (1998-2007) estimeaza cA un total de 400.000 de finlandezi sufera de bronsita cronica sau de BPOC; peste 5% din populatie prezinta forme simptomatice de BPOC si mai mult de 5% din populatie ar putea prezenta forma latenta a bolii. Cei mai multi pacienti (75%) sufera de forme usoare de BPOC si doar 5% prezinta forma severd a bolii [15] in tara noastra, o serie de studii efectuate in perioada 1960- 1970 demonstreaza ca freeventa BPOC a fost in continua crestere. Astfel, V. Golli in 1969, pe barbatii de > 40 ani din Craiova gaseste 0 prevalenta a bolii de 20,0%, iar $t. Dutu si col, pe aceeasi categorie de varsta si sex din Bucuresti, estimeazi in 1972 la 27,0% prevalenta bronsitei cronice [16] [17]. in mediul rural, Zoiea Jienescu $i col. estimeaza in 1974, 0 prevalenta a brongitei cronice pentru persoanele de 40-69 ani de 12,0% la barbati si de 3,1% la femei [18 Un studiu epidemiologic mai recent ($t. Dutu si col., 1996), pe 3 esantioane de populatie adulta (3.002 persoane) a aritat o prevalent a bronsitei cronice de 10,06%, a brongitei obstructive eronice de 2,06% sia tulburdrilor obstructive ale ventilatiei, de 9,99% [9] 2. EPIDEMIOLOGIA ANALITICA Factorii de rise implicati in producerea BPOC pot fi impartti in: Factori de rise obignuiti ~ fumatul activ = deficitul de a,-antitripsina“4 ‘onssTia DOWESCU EPIOEWIOLOGIA BRONHOPREUMOPATIEI OBSTRUCTIVE CRONICE (@POC) 15 Factori probabili = 1978 — Studiu OMS: 75% din decesele prin bronsit’ la 2) extern barbati sub 65 de ani sunt imputabile tabacului; ~ poluarea atmosferic& = expunera profesional ~ fumatul pasiv — statusul socio-economic gi conditiile de viata = nutrtia = alcoolismul — infectiile respiratorii b) factori care tin de gazdat ~ereditatea —varsta, sexul si rasa — hiperreactivitatea brongict — nasterea prematura = alti factori 2.1, Factori de rise obisnuiti 2.1.1. Fumatul activ Fumatul de figarete este indiscutabil factorul de ris important al BPOC. Aceasté afirmatie este sustinutd de numeroasele studii care deménstreaza cd mortalitatea prin BPOC creste semnificativ in functie de mumarul de tigari fumate, riscul fiind de 20 de ori mai mare la fumatorii de > 25 {igiri pe zi decat la nefumatori Cateva date epidemiologice, publicate de-a lungul timpului, aman principalele referinge in domeniu: = 1961 ~ Studiul Colegiului General al Practicienilor din Marea Britanie: bronsita cronica s-a ridicat la 15% la furna- ton 51 6% la netumatori; = 1967 — Fréour gi col.: aparitia simptomelor majore de tipul bronsitei cronice este evidenté la consum de peste 200.000 de tigaris = 1988 —in Anglia si Tara Galilor au decedat 28.749 persoane datorita bolii obstructive cronice pulmonare (brongita. si ‘emfizem) generate de fumat [19] Brongita cronicd este considerata astizi a fi de 6 ori m: frocventa la fumatori decat la nefumaitori, 70-90% dintre bronsiticii eronici fiind fumatori Relatia dintre fumat si cresterea semnificativa a incidentei bronsitei cronice a fost relevata si mai recent. Dintr-un studiu realizat in China (Provincia Guangdong), in 1991, asupra unci populatii de 28.979 rezidenti i fermieri a rezultat c& procentul de fumatori in randul acestora era de 40,2% (58,8% la biirbati si 1,2% Ia femei). Incidenta bronsitei cronice in grupul de fumitori a fost semnificativ mai ridicata decat in cea a nefumatorilor (20 Consecintele fumatului asupra declinului VEMS au fost demonstrate in numeroase studii longitudinale, unul dintre cele mai reprezentative fiind realizat de Fletcher si col. (1961-1968) printre mnctionarii si inginerii din Londra. Acest studiu a relevat, printre altele umatorilor, rata de declin a VEMS este de 25-35 ml/an, mai mare decit la nefumatori. Abandonarea fumatului antreneaza la cei cu obstruetii bronsice ireversibile o diminuare a declinului VEMS si o apropiere de sedderile inregistrate la nefumatori. In acelasi timp, modificarea simptomelor respiratorii asociate unui declin important al VEMS a apérut evidenta dupa primul an de la abandonarea fumatului, ca si consemnarea celei mai scdzute prevalente a acestor simptome P21) Exista si alte studii longitudinale, mai recente, asupra ratei de declin a VEMS la fumitori, consemnandu-se valori intre 6 mi/an (Xu X. pe un esantion de populatie randomizata din Olanda 1995) 31 33 milan (D.P.Tashkin studiu pe populatia comunitara din California de Sud ~ 1994) [22], (23}. Cu toate ea cea mai mare parte a bolnavilor eu BPOC au fost fumstori de tigarete, nu toti furnatorii dezvolts BPOC. O explicatie a16 ‘CRISTIAN DIOWLESCU constituit-o faptul c& dezvoltarea boli este legata de expunerea zilnica sau curmulativa la fumat. A fost sustinutd chiar teza existentei unei susceptibilitati in dezvoltarea BPOC la uni fumitori, Din studiul lui Fletcher si col reiese cd 0 proporte relativ mica, de 10-15% dintre fumatori, au avut o rat de declin a functiei ventilatorii mai mare (21), ‘Un studiu longitudinal pe veterani canadieni a relevat ci un subgrup de fumatori a dezvoltat o rata de declin mai mare a functiei ventilatori, fiind catalogat ca reprezentand furndtorii susceptibili de a dezvolta BPOC [24]. Fumatul de tigard de foi (trabuc, havana) este un factor de rise cunoscut in aparitia certa a BPOC si a cancerelor (pulmonar, digestiv superior). Studiul de cohorts realizat printre barbati cu varsta cuprinsa intre 30 si pand la 85 de ani, fumatori si nefumatori de tigari de foi perioada 1971-1985 in SUA, evidentia7a ca, independent de alti factori de isc, fumatul activ de tigaré de foi creste semnificativ riscul de jmbolndvire prin BPOC (risc relativ, 1,45; 95% interval de confident, 1.10 pana ta 1.91) [25} 2.1.2. Deficitul de al-antitripsina Rolul deficitului de c-antitripsina (A,AT) in patogeneza BPOC a fost evidentiat de Laurell gi Eriksson care au demonstrat ci bolnavii cu emfizem au nivele foarte scazute ce ay, Py, 0 protein sericd, prezenta si in lichidul de lavaj bronhoalveolar al persoanelor sinétoase, capabild si inhibe elastaza mand leucocitars, enzima 65 de ani. Valorile normale sunt adesea extrapolate, plecind de la ecuatiile de regresie liniara. Aceste valori sunt, de fapt, subestimate gi se poate retine ca valoare normal pentru PaO,: 80-85 mm Hg pentru pacientii peste 65 de ani Numeroase studii au incercat s& defineascd factorii de prognostic, VEMS pirand a fi un bun test predictiv de mortalitate globala, Procentajul de supravietuire la 5 ani este euprins intre 50-100% pentru a34 CRISTIAN DIOHLESCU pacientii al caror VEMS este 1 litru, Alfi factori de prognostic defavorabil identificati sunt: varsta avansatd, gradul intoxicatiei tabagice, 0 valoare initial redusi a VEMS, absenta rispunsului la bronhodilatatoare, hipoxemia sever si prezenta de semne de cord pulmonar cronie [95] In intentia de a se introduce un sistem unic de organizare $i evaluate a prevalentei afectiunilor bronhopulmonare, NHLBI si OMS au elaborat un ghid pentru asistenta complex a BPOC ~ GOLD (Global Initiative for Obstructive Lung Disease) [96], [97] Bibliografie 1. Fletcher C, ~ The Natural History of Chronic Airflow Obstruction, Bri Med. Jowmal, 1977; 1: 1645-1646, 2. Siafakas N.M., Vermeire P., Pride N.B., Paoletti P., Gipson J., Howard P., ‘Yemault J.C., Deeramer M., Higenbottam T., Postam D.S., Rees J.~on behalf ‘om the Rask Force ~ Optional assessment and managemet of chronic obstructive pulmonary disease ~ ERS ~ Consensus Statement Eur. Respir. J, 1995, 8, 1398 1420, 3, Stoicescu L.P., Dutu St, Bascd N., Paun G. in colaborare ~ Consens national Privind definiji, diagnosticul si tratamentu! bronhopncumopatiet cbstructive cronice, sub egida SRPF, Academia de Stinfe Medicale gi a Instututului de Preumoftsiologie “Marius Nasta", 1997 4. ** World Health Organisation Intemational Classification of Diseases, 9-1 revision. Geneva, WHO, 1975, 5. Finleib M., Rossenberg H.M. Collins JG. ~ Trends in COPD Morbidity and Mortality in Tecumseh, Michigan ~ Aim, Rex: Respir. Dis.1989; 140: 9-18. 6. Mannino D.M., Brown C., Giovine G.A. ~ Obstructive lang disease deaths in the United States from 1979 through 1993. An analysis using multiple cause morality data, Am_J. Respir. Crit Care, Med. 1997 Sep.; 156 (3 Pt 1) 8148, 7. *¥* BuLDe L’Union Intemationale Contre la Tubereulose, Vol5S, NrJ-4, Sept Dee, 1980, p 110. 8. *** Recommandations pour la prise cn charge des bronchopncunopathies ‘chronique obstructives 1996. Rev. Mal. Respir:1997, suppl. 2, 2811, 2532-2838, 9, Dutu St, Basca N., Ionita D., Nemes R. ~ Epidemiologia bolilor chstructive pulmonate eronice, Pnewmologia, vol XLVI, 3, 1999, 172-173, nn 13. 14 15. 20, 24 2, 2 24 EPIDEMIOLOGIA BRONHOPNEUMOPATIEI OBSTRUCTIVE CRONICE (aro) 35, Jacobs D.R.Je,, Adachi H., Mulder I., Kromhout D., Menott! A. Nissinen A., Blackburn H.— Cigarette smoking and mortality risk: wwenty-five-year follow-up of the Seven Countries Study, Arch Intern, Med.1999 Apr.12; 159(1): 733-40. Feinleib M., Rosenberg HM, Collins J.G, Delozier JE., Pokras R, (Chevarley FM. ~ Trends in COPD morbidity and morality in the United States Am. Rev. Respir. Dis. 1989; 140: 59-518, Lacasse Y., Brooks D., Goldstein R.S. ~ Trends in the epidemiology of COPD in Canada, 1980 to 1995. COPD and Rehabilitation Committee of the Canadian Thoracie Society, Chest 1999 Aug: 116 (2): 306-13. ** Pneumologie - Université René Descartes ~ Faculté Paris Ouest, 1990, 105 Sobradillo V., Miravitlies M., Jimenez C.A., Gabriel R., Viejo JL, Masa J.P. Fernandez-Fau L., Villasante C. ~ Epidemilogical study of chronic obstructive pulmonary disease in Spain IBERPOC): prevalence of chronic respiratory ‘symptoms and airflow limitation, Arch. Bronconeumol, 1999 Apr. 35(4): 159-66, Laitinen L.A., Koskela K. - Chronic bronchitis and chronic obstructive pulmonary disease: Finnish National Guidelines for Prevention and Treatment 1998-2007, Respir. Med. 1999 May; 93(5): 297-332. Golii V. ~ Cercetisi asupra prevalenfei actuale a bronsiti cronice, Revista ‘medico-chirurgicald a Societait de Medici si Naturaligti din fasi, voLLXXII, ‘Oct /Dee. nr. 4, 1969, 863-869. Duju $t, Bungetianu Gh, Sieneseu Z, - Studiu epidemiologic al bronho- pneumopatiei obstructive cronice Intr-un tertoriu al oraqului Bucurest Fuziologia, vol. XXI, nr. 3, 1972, 261-282, Jienescu Z., Hansa 1, Giurgea M., Bungetianu Gh., Dutu St. - Anchett epidemiologic’ privind rusea cronici $i disfunctia_ventilatorie obstructivi, in smediul rol, Preumofixiologia, vol XXVI, nr. 4, 1997, 207-210. Didileseu C., Marica C. ~ “Tabagismul (epidemiologic, patologie, sevra preventie) Ed. Curiea Veche, Bucuresti, 1999, 30, ‘Wu J., Wen W., Yuan H., Deng Z.~ Survey of smoking and humen health in Guangdong province, Fei Sheng Yen Chiu 1997 May; 26(3): 192-5. Fletcher C., Peto R., Tinker C., Spetzer F-E. ~ The Natural History of Chronic Bronchitis and Emphysema, Oxford University Press, 1976 Xu X., Laird N., Dockery D.W., Schouten J.P., Rijeken B., Weiss ST. ~ Age, period, and cohort effects on pulmonary function in 24-year longitudinal study ‘Am. J. Epidemiol. 1998; 141: 554-566, Tashkin D-P., Detels R., Simmons M., et.al. ~ The UCLA population studies of| chronic obstructive respiratory disease 6. Impact of air pollution and smoking on annual change in forced expiratory volume in one second. Am. J. Respir. Crit Care. Med., 1994; 149: 1209-1217, Bazavan ILC. ~ Studiu asupra perceptici organizari asstented bronhopneumo- patied cronice obstructive de eatre medici, Tezd de doctorat, Facultatea, de “Medicina Craiova, 1996, 26, 30-31 en36 2s, 26, 27 28 2. 30, 3 2 3 4. 35, 36, 38 29, 40. ‘nisin oronescu Iribarren C., Tekawa 1S., Sidney S., Frledman GD. Effect of cigar smoking ‘on the risk of cardiovascular disease, chronic obstructive pulmonary disease, and cancer in men, N, Engl J. Med.,1999 Jun, 10; 340(23), 1773-80. Popescu M., Stoiceseu LLP., Didileseu C. — Pnemologie clinica, Ed, Universtali “Lucian Blaga”, Sibi, 1999, 7-38 Harrison T.R. ~Principile medicine’ interne, £d."Teora”, 1998vol.L, pag.1329. ‘Matei 1. ~ Bronsita cronies, emfizemul pulmonar, bronkopneumopatia cronica fbsiructiva in: Medicina Interna, bolile aparatului respiator, bolle aparatulu Jocomotor (sub redactia L.Gherasim), Ed, Medical, vol, 1995, 28. Jaen A., Ferrer A., Ormaza L, Rue M., Domingo C., Marin A. Prevalence of chronic bronchitis, asthma and airflow limitation in an wrbar-industral arca of Catalonia, Arch. Bronconeumel. 1999 Ma; 35(3) 122-8 Slowik-Gabryelska A. — Analysis of circumstances of the development of ‘chronic bronchitis in patients treated at Bydgoszcz Lung Disease Clinic in 1993- 1996, Pol. Merkurius? Lek-1998 Dee; 5(30): 321-4 ‘Bascom R., Bromberg T.A., Hill C.— Health effects of outdoor air pollution. Am. J Respir. Crit. Care Med 153,1996, 477-498, *** World Health Organization (1992). Acute effects on bealth of smog episodes. WHO Regional Publications, European Series no. 43, WHO, Copenhagen. Dutu §t,, Didilescu C., Paun G., Gaspar §T.,in colaberare cu Bistriceanw G., Traim E., Nemes R,~ Frecveniasimptomelor respirator, a astmului bronsc si bronsitei eronice intro tntreprindere cu poluare intensd, Preumologia, vol XLVI, 1, 1999, 21-27. Schwartr J., Marcus A. Mortality and air polation in London: a time se analysis. dm. J. Epidemiol. 1990, 131, 185-94, Niewoehner E.D. ~ Clinical Aspects of Chronic Obstructive Pulmonary Disease, in Test book of Pulmonary Disease, editata de Baum 1.Gerald si Wolinski E., dita a V-2, vol, 1994, 1006, Fhicher P., Remijin B., Brunekreef B. — Indoor air pollution and its effects on pulmonary function of adult nonsmoking women, Associations between nitrogen dioxide and pulmonary function ~ Jn. J. Epidemiol. 14,1985, 221-226. Vyseoeit J., Novratil M. — La bronchite, Vemphyseme pulmonaire in La bronchite chronique. L'emphyseme pulnonatte et la Profession, Brno, 1970, 25.90. Kauffmann F., Drouet D., Lellouch J., Brille D. - Twelve years spitometric changes among Paris area workers, Int Epidemiol 1979: 8: 201-212. ‘Wolska-Goszka L., Kuchta G., Cynowska B., Porzezinska M., Stominski J.M. ~ Prevalence of COPD in Gdansk’s sea — port workers in Eur. Resp. J., Abstracts, [ERS Annual Congress, Geneva, September 19-23, 1998, 201s. Becklake MLR, ~ The mineral dust diseases, Tubercle Lung Dis 1992, 73, 13-20. 41 2, 43, 44, 47. 48 49, 50, 5h 52, 33 54 EPIDEMIOLOGIA BRONHOPNEUMOPATIEI OBSTRUCTIVE CRONICE (@POC) 37 Korn RJ., Dockery D.W., Speizer F-E. — Ocupational exposures and chronic Fespiratory symptoms: A populational ~ based study ~ Am. Rev. Respir. Dis. 1987,136, 298-304. Zejda J.£., Dosman J.A. ~ Resp Dis. 1993, 74, 74.86, Snider G.L. ~ Chronic Bronchitis and Emphisema In: Murray J, Nadel J.A., Test Book of Respiratory Medicine Philadelphia,W-B. Sstinders, 1988, 1071. 107. Nakadate T., Aizawa Y., Yagami T., Zheg V.Q4 Kotani M. Ishiwata K. Change in obstructive pulmonary function asa result of cumulative exposure to Welding fumes as determined by magnetopneumography in Japanese are welders, Occup. Environ. Med.1998 Oet.; $5(10): 673-7. ‘MerlettiF., Richiardi L., Boffetta P. - Health effects of passive smoking, Med Lav 1998 Mar-Apr; 89(2) 149-63, ‘Tager IB., Welss S.T., Munoz A., Rosner B., Speizer F.E.— Longitudinal study ofthe effects of maternal smoking on pulmonary function in ehildten, N. Engl J Med, 309, 1983, 699-703, Burchfield CM. Higgins M.W., Keller J.B, Howatt W.F., ButlerW.J., Higgins L- ~Passive smoking in childhood, 4m. Respir. Dis, 1986, 133, 966 973, Kuehr J., Frischet T., Karmaus W., Meinert R., Pracht T., Lehnert W. Cotitine excretion as a predictor of peak flow variability, Am J Respir. Crit Care Med, 1998 Jul ;158(1): 60-4 Strachan D.P., Jarvis MJ, Feyerabend C.- The relationship of salivary cotinine to respiratory simpioms, spirometry and exercice ~ induced broncho- spasm in sever year old children. Am, Rev. Respir. Dis. 1990, 142, 147-131 Kalandidi A. Trichopoulos D., Hatzakis A. and Tzannes A. ~ Passive smoking ‘and chronic obstructive lung. Lancet, 1987, 1325-1326. Lee P.N., Chamberlain J. and Alderson M.R. — Relationship of passive smoking to risk of lung eancer and other somking ~ associated diseases, Br J Cancer, $4, 1986, 97-108, Sandler D.P., Comstock G:W., Helsing K.J., Shore D.L. — Death from all causes in non-smokers who lived with smokers, Am, J. Public Heelth, 1989, 79, 163-167, Cendon SP, Battlehner C., Lorenzi Filho G., Doblnikoff M., Pereira P.M. Conceicao G.M., Beppu O.S. Saldiva P.H. - Pulmonary emphysema induced by. passive smoking: an experimental sty in rats, Bras. J. Med. Biol Res.1997 Oct 30(10): 1241-7, Strachan D.P. ~ Epidemiology: a British perspective, In: Calvery P-M.A., Pride N4B,, Eds. ~ Chronic Obstructive Pulmonary Disease. London: Chaprnan & Hall 1998, 47-68, tory disordes in agriculture, Tubercle Lung ee rr lrhrmrr———C— rrr55. 56, 37, 5 39, 61 a. 6. 64, 66, 67 6. @, 7, 7 CRISTIAN DIOLESCU Bast A., Haenen G.RM.M., Doelman C.J.A. ~ Oxidants and antioxidants: state of the art Am. J. Respir. Dis 1991; 91: 28-138. Cantin A., Crystal RG. — Oxidants, antioxidants and the pathogenesis of ‘emphysema. Eur. J. Respir. Dis.1985; 66: 7-17. Heffenr J.E., Repine J-E. ~ Pulmonary siategies of antioxidant defense. Arm Rey. Respir. Dis. 1989; 140: 531-554 Miedema T., Fes Kens E.J.M., Heederik D., Kromhout D, ~ Dietary determinants of long-term incidence of chronic nonspecific hung disease. The Zathpen stady. Am. J Epidemiol , 138, 1993; 37-45, Schwartz J., Wess $.T. ~ Dietary factors and their relation (0 resp symptoms. Am. J. Epidemiol. 132, 1990, 67-76 Schwarte J, Weiss 8.7. ~ The relationship between dictary vitamin © intake to level of pulmonary function in the frst Hational Health and Nutriton Survey (NHANES 1. Am. J. Clin. Nur, 59, 1994, 110-114 Smit H.A., Grievink L., Tabak C. - Dietary infleences on chronic obstructive Jung disease and asthma: a review of the epidemiological evidence, Proc. Nut Soe:199 May; 58 (2): 309-19, Britton J., Pavord 1, Richards K., et al. ~ Dietary magnesium, larg function, wheezing, and airway hyperreactivity in a random adult population sample. Lancet 1994; 344: 357-362, Holtzman M.J, — Arachidonic acid metabolism, Implications of biological ‘chemistry For lung function and disease, Aim. Rev, Respir. Dis 1991, 143: 188-203, #8 Editorial - Fish Oil, Lancet 1988, i 1081-1083, Schwartz J., Welss 8.7. ~ The relationship of dietary fish intake to level of pulmonary funetion in the fist national health and nutrition survey (NHANES Eur. Respir. J.\994; 7: 1821-1824. Cohen B.Hi, Celentano D.D, Chase G.A, Diamond E.L. - Alcohol consumption ‘and airway obstruction, Am. Rev. Respir. Dis. 1980, 121, 205. Buist A.S, ~ Smoking and other Risk Factors, in: Murray 1, (edit) Tex! Book of Respiratory Medicine, Saunders Company Philadelphia 1988: 1006-1019, Dragomirescu M. - Terenal si infetia, Fd, Academici RS.R., Bucuresti, 1988, 126. Lange P., Vestbo J., Nybo E. — Risk factors for death and hospitalization. A prospective study of general population ~ Eur. Respir. J, 8, 1995, 1694-1698, Kelly Y.J,, Brabin GJ, Milligan P., Heaf D.P., Reid J., Pearson M.G. ‘Maternal asthma, premature bith and the risk of respiratory morbidity. in Schoolchildren in Meyerside, Thorax 1995; 50: 525-30 Orie N.G., Sluiter HJ. De Vries K., Tammeling G:H., Witkop J. ~ The host factor in Bronchitis, in” Orie N.G., Sluiter H.J., eds. Bronchitis, Assen’ Royat Vangorcum, 1961:43-59, Polgar G., Weng T.R. — The functional devellpment of the respiratory system, Am, Rev. Dis, 1979;120:625.95, ory n ™ 75, %6 n, n 19, 80, a 8. a4, 8s, 86 EPIOEMIOLOGIA BRONHOPNEUMOPATIEI OBSTRUCTIVE CRONICE aPC) 39 Gaultier C., Girard F. — Croissance pulmonaire normale et pathologique: relations stucture-fonction, Bull. Eur. Physiopath Resp. 1980; 16:791-842. Samet J.M., Tager IB., Speizer F-E. — The relationship between respi ness in childhood and chronic obstrition in adulthood, dm ev. Dis 1985: 127.508-23, Roland H., Ingram J.R. ~ Brongita cronics, emfizermul si obstructia ior respirator, in Harrisson ~ Principiile Medicine: interne, vol, Teora, Edie internagiona, 1998, 1329. Shaheen S.0., Barker D.J.P., Shell A.W., Crocker F.J., Wield G.A., Holgate ST. - The relationship between pneumonia in early life and impaired lung function in late adult life. Am. J. Respir. Crit, Care. Med 1994; 149.6169. Martinez F.D., Morgan W.J., Wright AL, Holberg CJ., Taussig LM. - Diminished lung fonetion as a predisposing factor for wheezing respiratory illness inchildren. N. Engl. J. Med. 1988; 319:1112.7, Orie N.G,, Sluiter H.J., De Vries K., Tammeling G.H., Witkop J.: The host factor in bronchitis. In: Orie N.G., Shuiter HJ, eds. Bronchitis, Assen: Royal Vangorcum, 1961: 43-59. Sherrill D.L., Lebowitz M.D., Burrows B. ~ Epidemiology of chronic ‘obstructive pulmonary disease. Cl. Chesr. Med , 990,11, 375-388. Enjeti S, Hazelwood B., Permutt S., Menkes H., Terry P. — Pulmonary {unetion in young smokers! mele-female differences. Am, Rev. Respir. Dis, 1978; 118: 667-676 Xu X,, Weiss 8.7., Rijeken B., Schouten J.P. - Smoking, changes in smoking habits, and rate of decline in FEVI: new insight into gender differences, Eur Respir J.1994; 7: 1056-1061, ‘Sherril D.L., Lebowitz M.D., Halonen M., Barbee R.A. Burrows 1. - Longitudinal evaluation ofthe association between pulmonary function and total serum IgE, Am. J. Respir. Crit. Care. Med.199S; 152: 98-102. Van der Lende R., Visser BAF, Wever-Hess, De Vries K., Orie NGM. - Distribution of histamine threshold values in a random population. Revue de Institut d "Hygiene des Mines Hasselt Belgium) 1973; 28: 186-190 Ricken B,, Britton J. — Epidemiology of COPD in Management of chronic Aistructive pulmonary disease, Management of chronic obstructive pulmonary disease, ediby D.S, Postma and NIM. Siafakas, Eur. Resp. Monograph, vol.3, Monograph 7, 1998, 57-62, ‘Omenaas E., Bakke P., Eide G.E., Elsayed S., Gulsvik A. - Total serum IgE and FEVI by respiratury sympioms und obstructive lung disease in adults ot Norwegian community, Clin. Exp. All 1995; 25:682-689, O'Connor G-T., Sparrow D., Segal M.R., Weiss 8:7. ~ Smoking, atopy and methacholine airway responsiveness among middle-aged and elderly men, Ai. Rev, Respir. Dis, 1989; 140; 1520-1526. i