raporarile pe ear le sable cu clelaltedomenii le viet sociale, Economical ste consierat in intereaile pe are fe are eu ineaga va socal Marte iste de ceretare 4h univers av preocupri in toate ramurile specialize ale secologie. In mod curet ins, scilop tnt de cece ‘tai mic se specialized in una sau doar cltee ramur. Petr unele dite ele ish o carer scill mare (sociologiaapica,socologiaindusial) alice au Iareseatdacit un mumae reins de specials si a Gnalitate predominant ‘eoetie (sociologi simet,episemoogiasocilogict). Dezvolarea ramuilor socilgie este four inegall de Ino soclate It alt $i depinde de aciaten roblemelor sociale. de poten jlngcexset de resursele mobilize petra Fnanares cere socologie 2. Etapele cereetarii sociologice Nu orice dscurs despre scitate poate fi calicat dept sociologie. Despre vija social pot vor i policiana, f osu, ese sa jurnalisl, Dizcursurle cso pot core, Trunoase, convingtone, dat ma sink aalize sciologice esr cto sna pat fi calificals dept sciologich, ete necear chen sf se onformezeunei metodo sine, aie se itgreze ng-un proces stematic $1 formal de colecare a fapelor si de uae a explicapilorlgice ale cesta Ca stn cazl alter sume, metodauiizat de socologe const n espectarea rigust a unoretape In esa, acest eae sun 1. Stabtirenproblemet de stadt, Resists social ese practic inepuizabit ama poste abordatl de ce un cerettor decd n unl sain ule aspect ale i. Din motiadinea de posi, cersttorul seeceazt un aspect pe care I Considert af import din put de vedere fie tore, Ge practi: all sp, fprecack ck acest aspect consttuo o peoblemt socal. Tn sceasit tp, rol ercttrull este de 2 formula problema social ia termes scilog, atl inc sh tl fabordst in mod sini. In acest fl, problema social ese wansormath {neo problema socilogia Aceasrealtate socials priv din perspective frit sau de cercettot deri eereca probleme socioloice diferit. Pobiemelesocologice mu exists deck ca Sar, in realaue; ele sum rezlas decyl ute in acest relate de ele Soctolg, rez use opera stintiie. De set a deducem in problemele Seimiee sue pure speculahi sau fisun fra legit cu relies. Din puns de vedere episemologic, sant imporamte in acest context dieremerle conepauale ine fap soca, problea social i problema socologid. 2. Studia! bibografel probleme, Reales social find vas, practic exis sere posite formuliri nor probleme socclogice comple ol. Dar aceste probleme au cones cu ale, crea fot deja ste, Pareurgeres Iterauni de Speciale refertoare la problema su demenil de eare me ocipim exe 0 ean bligtoie in orice ceeotare sociclogic, din mi mule motive, Find informa, supra rezlacor cetceiir antriare puem evita redescoperies cova ce sa deja gi putem economist afl reuse inlecale gi mace. Literatura e speciale ne permite sk evi imparurie, ach sl mergem pe cil cate ari +-2u dovedi af inpraeable din punct de vedere sinifie. Cunoaytees renulalor la care au ahs predecesor oer ie} nok pent cercetarea pe care 0 Inzeprindem “Accsis capt const in principal ins-o active de bibitcd su de ahs Rezulatele cereilorancrioare sunt prezetate in clr, aricole de revit, rmpoarte de ceroeareafae in achive isittelorsiiee, blac de dae. Ese foarte wll purarea unor dsc teortice 41 metodcogice ew exredri care ‘a ecupat de acess problems 3. FormulareaIpotezslor. Porn de a experiential Hera de speciale, socologlsaileyteamumit ogni ate aptle sociale, lela lumeaz afi demonstate prin cerceare pe cae oinrpeade. In acest scp, separt din realiate social dout seri de tape, dus variable, dee care wnt est comsideratt variable cauz (indepen) 1 cela, varabl-fet (pendent), Legitura, afimath, dar nedemonsr cd, Ice dou variable pots mamele de joer. Pea ase putea realiza demons sau wansbmareaipoeel in ted este recta ca vaibilele fe define operations, adic expimate ot orm cre 1 periel mfsurarea, Sb fokm ca exemplaipotea: Inensiateanaionalismahi st iners proportional nivel de inaruce™. vem i vara independents — rivelul de instrute -misorablt cu autora uel sale (rata foralor Ge fev ria pareurse complet, diplome de sti, doctorate et) si variabla dependent ~ menses nationalism - masurbild, de asemenea, cu autor une scale (eum 146, 6 il, cals distane soci caborah de socinogi america), Ambeevaraile ‘tind f msura, se poste stabil gradu de corel (de determinate) ine el, Ipotezel pot fi formule pe mai mite ct: po bazapropielexperiene de viagh 1 a propre experiete de ceretre; in mod doductiy din le fee sa iptere reve in ierara de specialist; in mo analog, adit prin anor din ae omeni singer sau ate domeni ale reat (n sociologi au fost tecvene ulate ipoceze analoice organicine sau mocanicise). 'Nutoateipoezle sunt confrmate prin cereetare, Necofimares une poten twbuie she wn lura jena petra ceceitr. Chia i In aes az, cunoayeres secilopictlnegisirea un van, aritinds se cf o ana cle duc la apes Inconsecin, webu vial de ali ceretato. Din acest mot cerostorul ueble prin tote ipotezele cercetii sale, alt pe ele confrmate, et i pe cle reconfirm“ ‘COLO GENERALA Mevdologi cere socolgice disinge faze ipotzele descriptive si cle explicate. Ipteele descriptive inervin fn consrtia cbietulu de cerca, iat «ale explicatve au ca sop evideierearaporrilor cauzale ce apar tn problema ‘Mulia, Aceste dout catego de fpoteze mu pot fi separate In mod catepries un cement descrip poate aveavalene explicate. Ipotezele pot ft cominue in mod implicit in elemenele teoretice cae fund mena cercetarea sau pot formulae fn rod explicit, In ambele situa ele trebuie sie sufcient de evidence pen a pemiteverificarea Rolu potezelor este au demonstra, ct i copay Ipotezee ara cercet- tori ce informatie webu st coletere, ce nb teuie spun informacion, = fenomen trebuie sf observe, ce document tebule sh anlizece. FAA ipotee, sociologu va i dezorienat i st vapierde in oceans de fate soil, ‘potezele na apar din nimi ele sunt determinate de pri teoretcd adopt de secilog, de sistema de valor i care aera de experena personal a contac x relea (ei nu se poste nega roll empiri in formalasenIpotezlo) Tpoteee na sunt independent de anumite valor, ga cum, in general, exist sociologie independent de valor. Sociologl is parte lava social din scieatea 4, dct adert of isu a anumite valor, Char ager tome de cercetare ete rerulatl une opus valorce; cereedorl conser ema sa mai import, tal senna social dect ale tere sau ale probleme. Desi sunt impregnate de ‘opiuilevalorice ale sociologie,otezele au ebue formulate in erent mora ‘tori poteza .Cresere pondei cuplrlor conenetle determin acideea at lai” exe secepabis. In schimb,jpotea .Creseea ponder cuplriorconsensule eermind decaderea soci sau rian morld a soceti" mu este accopabil, Inrudt se inca In mod evident principal neutral aiologice (Max Weber) 4. Determinarea populafil de studlat. Probleme scileabordate de socio- lope au 0 extindere foarte diferil; uneleprivesesocieaen fn ntegul el, alee oar ammite categorie popuaie sau anunite comuniai In unee sai este necesar se colece informti despre neags populate «une soit, cum ete ‘aul recensiminurilor.Aceste cerca exhaosve sunt foarte cowtsfoar na pot efecmate deci a imerale mac de inp ‘Sociologia mi propune sf ealizeze cece exhaustive, fact besten na ar niki posible, ni necesare. In mod obigult se procedazt la cercetii selective. pe bak de esanioanerepezeaative. De exempt, dacvrem sl studiem opine pice ale popula dn Romina, nu ete evo investi peste sapesrezece milcane de camen in vist de peste 18 an. E suticient tselectim tn mod siguros lun ejanton cares reproducdin mic srucra de ansambla «popula! ole, dict se aigreo repreenaniviate In rapt cu variable consierte relevant penta rroblema investiga (Sex, vrs, prepstie olan, pofei, media de rele, ‘onaliae) Mavimea esaonull ext in raport eu gradu de precise pe eae i uri, (Ca elt urmivim oprecize mai mae sau o eoare mal mi, eu st eyntonal vf mal mare. Dack se aigur reprereiatviatea, concluile desprine dn suites ‘jamionull oc f extn fa renga popula. Seletaresesatiomss, analiza ‘eneralzare renulatelor sunt opera tchaice pretense care neces califcae ‘Exist stati tn care popuaia tat de studi coincide cu popula fet stuliat. Dac inreprindem un suis de cr into commit rralé de ctv ste de loaitori, mu se procedear la exanonar, ci se investighear ineags popula 5 Stabllires metodelor sf (ehniclor de ceretare. In pot cx problema de studi cn potezele enum, se sabilesc gi metoele ec prin cae se vor colecta dale. Cercediorul poate opta pentru analiza documenars, obserarea slstemated,orpanizarea de Interviut, experimenare sau poate combina aceste reode 6, Colectarea dtelor este capa de een, de contact cx popula de sui, ‘Colectareadatlor se pone fae diret, de cre sociolog, sv sor unor persoane clic (asseng e cerceaze, operator de anche). A gous sie ete ‘practcabilt auncicénd tehnicle de cesar sun sficient de sanded, ar tema de cercest mu pretinde inervenia creatvs 4 cereeSorulii pe pares cerceiril. Indferens de tema investiga i de tenicile ule, prezenga soco- Jogulu,concu!dzect cu popula de suit sutabeoht neces. 7. Analiza reultatlor. Dateleobjnute in etapa precoder son prelurate, ‘combine i analiza, ate Icits8 permihverflerea fpotezeiorstnste. In aceastl capt se combind aspeciele pur tenice (peucrarea mania, mean sau ‘econed datelor ou aspectele esate, de sali sini ide inept 8, Formularea concuallr. [n aceasta tap, socologl accep, respinge saw modified ipeezele avansate $1 forulear® conclril cu finale splat au ‘corte. Rezultatle cere sum redactate si prezemtate Ini fod acest (@ocumentescrse, beni magnetic, discete, discut compare, ahivare elecro ct). In rapa de cerceure se prezintd toate etapeleparcurse, metodologia laa, sel ict ye pox contol coreeiines demersal wat, Dact in uma cercedei-au formula conclu wore, exe nessa a acetea ‘fe verficate prin ale ceed, Inruc sigur invesigai ere ineiint pengu elaborare une eo Unele dite eapele cere scilogce sunt puernc fomalzat se confor ‘meizi uno princpi pacar de ty eevee. Prima ultima etap pretest {ane grea Sau deloc la formalizare, In eallizes problemelor de sid In ‘laborirea conclu, rll principal eine imap creativii sacologl,