CAPITOLUL1 RASTURNAREA MODULUI DE CONSTRUIRE A OBIECTULUI 1. Dezbaterea metodologica 1.1. Industrializarea sociologiel Sociologia dt impresia cd devine mal sinjfea. Dups un seco! de producti imelectuale eu earactr generals adesea abstrate, care mu prea epeau din sera Universita, tenia de specializare a dscpine provoued, inant domeni, © protesionalizareremarcabl. Til socilogul-exper se impune in soca stapes un domenia Fare preci: impltseste cu un grp de esponsabil Polit, administra san econo unos imbajl teh car permit 8 e iterving cu comaetengi la cel ma nal nivel. Simbioza ese ate de reusi init ise intepld 4 piard pe drum ceva din sprit de cercettor ded indus unor probleme sociale eu pe ele socioiogice. In fata expansion Inginerie sociale, deabuerea teoretied cases ii pitde din vivactate gi in Interes: se injeege ede diel tt pasioneze coaceptl de anomie in codiile Jn cae se deschide vasa santa lupeiimpotrva marginalizata ‘Haru ne expertiz4spcializaa teri absact, sociologia a sito a teea eale= industrlizarea prodoceri de date. Consensul pare general: $1 ‘eoreicianul, exper, puterea police, 51 mass-media au nevoie de dat ‘A produce date gia le distribu cu o inerpreare rudimentar, cu un scurt ‘omentaria eit mai apfeape de fate cife, pare st fi devenit o meserie de ‘mare vitor” observatoarele, agenile,instuile gi Broutle de studi se Tmmulese. Dou elinenie importante caracterzeara aceasth nou mesere. Pinu ste accla de a rispunde erteilr producte industrial: ameait sunt inter. Schimbabii, tence uot impersosle, functionarea este colecuv i negra (igre este at de puerid, ict Consul Naoal al Ceredrit Simifce ‘CNRS # universiatea wun anne de acum faints Ia ace erteri pers consti aboragarele de cercetae). Cel deal dolla ete preocupaea ines penirysofsticareaiastrumenicog, whnica devenindiasirumessul obec infice In detrimental tori. Ierpretarea,pereepus ca opus neuralcare garanteaztobictvitate, exe redut a minimum ;lectraa ceca ce a fost ‘ej cre (cuexceptiaproduetilor de date de acelag tp) este nega, pefe- ‘lada-e simplaexpunere » duclor. Eforul principal este concentra aspra Iehniitmetodologice, pink la prodocereaunei veritable obsesi a metogel de ‘rag metode, separa n mod aiid elaborarea teoretica. Aga se explich faptl cho anumis moddlitate de practicareainterviuli de ceretare, imperso- tal i refund ioterpretarea, a reupit sf e impund fall ict 58 para (inmod abunv) ca singra mosaliate serioa posibl 1.2, Artizanul intelectual In 1959, Wright Mills denunia violet aceasta evoluie pe care o remarcase in Statle Unite, considerin-o 0 deviee. Pniry acest autor, metodologisml se serie Int-o migeae de iroratizae a societi, 0 rajonaizarelipsita de Tian” cae reduce impact! elo asupramersulilcruilor. In acelasi sens, Norbert Elias (19918, p. 160) vorbeste despre resrdngeren perspective soc logic i despre .cdtirea imaginal daiorate specializai i wehniciztri Dimensiunes socal dezhaert cu privie Ia eaportaldinte teoie si metod ‘ene, dup cum se vede, considera Penta scone genprizmal abstract” l produ de date brat sal forma- \ismula metodologic cay eoria ives i specalizarea limita, Wright Mills {bia ca exemple pe mari autor casei i promoveazao figur care nu se pare ele perma: Seen a arcana intelectual”. Ariana intelectual este cerce- {Utoral care sie stipinensh ssh personalize, Int-un proiectconcret de ‘cereetare, insumentee reprezetate de metod side teorie. El ese simultan fom de teren, metodolog 4 eoretcian in access elas dominat sci de ‘tren, nici de meted, nc de tore. Pentru cat isa sel dominat insearind ‘Sf inpiedict sd lucrec, ft impledica 58 descopero noud rtd in masind- ria tum (1959, trad. ff 1967, p12). oul atzanuaelectal a vitor sigelor wane gi sociale a merita 0 debatere diminuarea lu prin indusiaizarea producti de date a i, fk oil, foarte plgubitoare, In prezent, acest ol ramdne important, ce! putin stv de cercetare. Pentru ch ceca ce ise cere acestuia 4 poate 44 construascd ‘un obiect stn, ch este capail sk foloseasch un fnumit namir de instumente cu un scop precs: acela de a contribu ls pro- {res cuca, pornind de In un teen de anche. S4facd oul eu mijloace ‘ropri(avind doar srjnu coordonatorulu sini). Meapinerea posit de trian intelectual In cazul student explict de ce stdiereacasclorrémine tn vigoare Ia universitate, in timp ce uizaea lor dispare aprape cu teu! In [RASTURNAREA MODULUIDE CONSTRUIRE A OBIECTULIT. 207 sectoarele ma spevaizate sau rezervate producti de date. De unde supra semaalat descor ne Inviimdat gi profes sociologe. ‘Glsioduse in aceasilpostrkpariculard,cercetttora IcepAtor nu poate avea acces in egalt masurt a dferiele metode disponibile, Tebnicile foarte formalizate, inoduse din ce in ce mai multi nv Sraneluniversitar, sly: ‘es ineulorseductoae gi se prezin ca guranfi ale sini i, in aceat imp. ale modernsmuli. Muli cereettori sue fascina. $i mul sunt decep- ional. Mal Ind, pentru cl aceste thai necesita fondu! important, de cae ‘tudentl singur ni dispune. APD, pent ck ceroedtorlu incepor ise cere 4 precidee si contbuie Ta progesul cunoaceri: or, energia consumats ent a stpdniehnica mo prea last tinp pentru teorie. Mctodeleadapate una ‘wzmai curdnd aizanal dct industrial permit ino tai mare mAsurd inven ‘modula de construire a obiecalu tine, in toate dimensunl sale. Iervial ‘comprebensiv se incadreazd in acest categorie. Este un instrument sul, sub- ‘ordonat fabric teri 1.3. Dezbatere metodologica gi dezbatere teoreticd Indusrilizarea produte\ de dates specalizarea tot mai mare av condus, incomtestabi, a sabreadezbatrieorece: flecare este iteresat mal press de orce de acsiviaten sei ea att mai wor polemica, ev et interes pent ‘zea ce face vernal seade Acumulaea renulatloe devine comparimentas Seri, ulta-pociivd, Int-o lume a eereetiri care, oficial. deaum, 10, pozivismul. Desi sabia 9 condammats la dscrei,dezbatrea reve neh, ‘continue gi chiar sl progrescze in unele direc no. Philippe Coruft (1995) relevd cheva dintreacestea ~ aiculaile micro-macro,individua-clecti Subiectiv-obiectiv -, egrupiniu-lein-o -galaieconsrucivist eae devine tu punct de refering seni i peisjl inelecta Paradoxul este in cela imp, un alt curent est impes de spirit vem, de aceasth dat in owgeniul metodalogc(formalismal impersonal l produce industaizate a date ge acest curent est tal rapt de temele la mods, find prea putin adapat analzeoraiculailor i processor. Cu alte euviae, 3 ‘ampldpolemict este pe cale st se denvot, dat in-o manier deghizat: nit {si Muturdstindardul Conceptual, cella nu secepe (in apareos) ducal decdt in ‘umele serioittit metodei. Mergind gi mai departs dezbterealepa de rmetod est, In prevent, o dezhaere tected ce ist ignord, aesea, propria ‘nara teoretcd (i de care depindevitoral discipline). O dezbatere in jurul ‘lull ore ial conpnutla acestl tor. Carta de atk se inser fn aceasth ‘eabatere iain od deschisatitudine. Petr osociologe a pocestlor care ‘imine profund aaa inno teoretce.1.4, Multitudinea formelor interviulul Inerviul in domenial sinjlorumane si sociale ate deja oindelungat storie Rédiciile sale st muljple apehetele sociale dn secoll al XDlea, munca de teren a inolgilor, imerviur clinice din sera psibologii. Else inserie ‘ana neo vast nebuloast de practic, mal mult sau mai putin apropiate de rier simifice sui de motivate, interviur juralisice ete. Dout ele rent oe emareate In aceast itor foarte bogs n primal rind, o tending ‘dea scords msi mul mporana nformatorlus. Ascultarea din ec in ce mai emul a persoane care vorbese a ilocut cepa inerviul administrat ea un ‘hestionar. Conti oi Catl Rogers (1942) a marcato taps ese In acest sen; iri eompreensiv continu aceast evolu. nal dia rl ~ iar aceasta complchIserure -,diverstatea metoglor este foarte mare. Fiecare anche produce o construe particuara a obiectuli sinifie so wizare ‘Mapai instrumentlor inetvul near tcboinciodatl fe flost exact in ‘cla fel, Pent cele dows studi cae ne vor serv ea exemple pe 10 euprinsul ‘Scestel ci, modal de abordare a fost fore ier, in analiza cups Dlecind de lene, mai douszec de menaje a fst intervevat in decursul 2 do} ani. Am avutaevoie de timp ca 51 int in profunzimea intimplrilor pettoale, sf provoe conidene, sf setocese uecutl: opiia mateiallut ‘Const in densiate complexaasubtane bografce. Inccea ce priest ancheta ‘espe practica de face laa rd sutien,destasural, de asemenea pe oduath ‘de do ani, el sede persoane au fot izerogate, mult mal pe scut, cel mai ‘desea nu im univrsul lor itm, ci in acsin ral Idi at pl, Sill este agorie mai viol mal inesiv,inebarle sunt uneor abrupe, ale ingela- toare: bopiamateriallu este at de fare larga varetat a rispunsuilor cu Prive Ia dtl cele mai fie. ‘Maletudinea formeor rez, de asemenes, din rolulintzriulor in spo rive de ceretate. Destul de fecvent ee se limitead laa fi instrumente omplementare: interior de explorae care permit ansarea i fxarea coordo- ftelor unel anche: imerviri de ilustare care dau culoateunor demonstali pres sec imerviricombinate cu lt metode,indeosebi statistic (Batagliol, Beraux-Wiame, Ferrand, Imbert, 1983). Atuoci cind sunt folie ea metods principal, ear exclusiva, roll lor consi cu precadere In a inelege sau a {esere sina mas, In prim ea, servi este un suport pena explora”, In fe de-al doilea, 0 wtehnted de culegere a informatict” (Gotan, 1985, p.166). Timervil suport pent-explorare este un instrument upl in mnie unt cere ltr atas de bogdia material pe care Il descoperd. Nepacandu-se decide st shandonere acest fon, acerta din Ur devine surd lacie are asalteazd ‘care i preind sf den dovads de mai ull rigoare i metodl. Nu pesiraclar -RASTURNAREA MODULUIDE CONSTRUIRE A OBIECTULN 208 ‘1 imptrva igri metode lst runs nd incearc floseasdintrumestele ‘are i sunt recomandate,pierde urma comori al. Tenia culegeri de infor: matic este, dimpouivs, un mode de vite metodologcs. Din peat, cu acest instrument evasiprfect mu se obfie decdt un material sirac din puncall de vedere al cunoajert sociologice. Lucruile e pettec ea i cum intervie (si u-un context mai ag, eetetareaclitatv) arf lov) de un misterios blestem: Ine bogat, dar imeale™ fimpeecs} si .dur™ rigbos], dat sir, ae imposibil de gas o cale de mjloe satstedtoare. Aste, Incepind cu cea ina Scoala de la Chicago, aczea a Iai William Thomas i Robert Park, onfital metodelor este pusctal de zvini cind spre moale”, ind spre sx", ce reflect tendingele momentuui. Duplo perioadi de orgie caliatva, ia nasiereo atone de respingere a icete” uiniiee, a beri cere ‘oruli dea proceda orcum, fart a respect reul riguronse. Este peroada cursurfor (manual) demetoda, a discipline! suniice, rigor (ga sede Producti anchetlo). Dupa un Uinp, ui cecetrireescoperd bos ‘erent, pang langue care fénau descopeira. ‘Oepoct a diciplinei prea se fi instaurat pn a risturarea (sau reve nirea lt sursele enologice) pe cae 0 opereardPierte Bourdieu In La misére thy monde (1993). Crile mu sau isa agtepate (Maye, 1995). Este adevrat ck irmatile coautruli mal ortox al eri Le meter de ociologue (1968) ‘earn mult co nctare laeveiea ite soa” upto eros prea ur” Dar erica formalist ese acs: au est, are, mat important fapul & un cetcedio ate cura 9} proclame convingeres ck scilog nasi 4 arulte ‘ogata continua in imerviuri? fapreznt dezbatrea este deschish.Provocrea const tocmal Ina se Yeusis se eviteo ud revenire lao faa ,moale Chiat aes cereetarea caiativa compne,neindoielnc. un segment de emprism ire- ‘turd (Schware, 1993), a webu putem formula pinspi de rigoate care ‘ine permis nsf 8 combatem nara, poteind im acelag inp bogs, 1.5. Interviul impgysonal Dou aspecte par si progresezeastz in metodologia intervals. De fg, le constiule mai mult ebeeal unui consens in majontatea manileior= condita de imervi gi analiza de conn. Fiecare dine ele are specaligt tehnict Drop care ae constiue int-un ansamblu reaivcoeret: 0 concept impet= Sona st standatdza a incervils lvervire directive, cate au dovedt & vex o eficaiateredus, st deja foarte putin foloste; este, dev, indicat ca anchetatorul si nu devind sclavel propilorinirebri. Sita de intervi Susi, dimporva,o tea din cence mal foealizat.inercinds-se elii= ‘area tutor iaflueaelo ancetaorlu supra clu interview. I conser, ee tinde creo prezegl edt mai discret a ancheatorulul ~ .persovaliarea