Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • LEAN in - LB Romana

    Uploaded by

    gaby nico
    18 views124 pages

    Original Title

    LEAN in -Lb Romana

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    18 views124 pages

    LEAN in - LB Romana

    Uploaded by

    gaby nico

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 124
    LEAN IN FEMEILE, MUNCA $1 VOINTA DE A CONDUCE SHERYL SANDBERG DIRECTORUL DE OPERATIUNI AL FACEBOOK CUVANT INAINTE DE ANCA VLAD Sheryl Sandberg Nell Scovell Lean In Femeile, munca si vointa de a conduce Cuvant inainte de Anca Vlad Traducere din limba engleza de Irina Brates Editura LITERA 2015 CUVANT iNAINTE Am citit cartea doamne! Sheryl Sandberg in céteva ore. Este scrisa intr- un ritm alert, ce exprima pe deplin intensitatea vietii unei femei de afaceri de succes, cu o familie pe care o iubeste si pe care o considera prioritatea sa absolut. A facut o carieré exceptionald lucrénd pentru Din aceasta cauzé unii au inceput s4 se ingrijoreze cd se apropie ,sfarsitul barbatilor’* Dar, in ump ce 0 atitudine supus4, de tipul ridicé-ména si vorbeste-cand-esti-intrebat poate fi apreciaté la scoalé, la locul de muncé o asemenea atitudine este mai putin prequité.* Avansarea in cariera depinde adesea de asumarea riscurilor si de promovarea propriel persoane - manifestari pe care fetele sunt descurajate s4 le demonstreze. In felul acesta s-ar putea explica, probabil, de ce pregatirea academicd a femeilor nu s-a concretizat inca intr-un numér semnificativ mai mare de femei in functii de conducere, Prin urmare, conducta care furnizeazd mand de Jucru calificaté este plina pané la refuz de femet la nivel de debutant, insé in momentul in care aceeasi conduct asigura functii de conducere, ea abunda in barbati. Existé foarte mule motive pentru a cerne lucrurile de acest fel, dar un element care contribuie in mod semnificativ la absenta femeilor din functiile de conducere este un decalaj al ambitiei de a conduce. Desigur, multe femei luate individual sunt la fel de ambitioase din punct de vedere profesional ca oricare barbat, Totusi, analizand in profunzime, datele araté fra dubii cd sunt mai multi barbati decat femei care aspird la pozitiile superioare, indiferent de domeniul profesional. in urma unui studiu facut de McKinsey in 2012 asupra unui numér de 4 000 de angajati din cadrul companiilor de top, s-a constatat cé 36 de procente dintre barbati doreau sé devind CEO, in comparatie cu numai 18 procente, dintre femei.** Atunci cénd posturile sunt descrise ca oferind putere, provocare si implicdnd un nivel ridicat de raspundere, acestea atrag mai mult barbatii decat femeile.” Si dacd decalajul de ambitie este mai accentuat la nivelurile cele mai inate, dinamica fundamentala este evidenté la fiecare treapté a scarii ferarhice a carierel. In urma unui studiu facut in randul studentilor, s- a constatat c& sunt mai multi barbatii decat femeile cei care aleg .s& ajungé la nivel managerial", considerénd aceasta drept o prioritate in carieré in primi trei ani de la absolvire* Chiar si in randul specialistilor barbati si femei cu o pregatire inalté, mai multi barbati decat femei se descriu ca find .ambitiosi"* Exist4 speranta ca o schimbare va incepe s4 se producd la urmétoarea generatie. In urma unui studiu Pew efectuat in 2012, sa constatat pentru prima dat cé, in randul tinerilor cu varste cuprinse intre 18 si 34 de ani, mai multe tinere (66 de procente) dec&t tineri (59 de procente) au calificat ,succesul intr-o cariera sau profesie foarte ine platité” ca flind important in viata lor* Un studiu recent asupra generatie! Y" a dezvaluit c4 femelle se caracterizeaza ca find la fel de ambitioase ca si barbatii. In ciuda acestui progres, chiar in randul acestel populatii se mentine inc decalajul in privinta ambitiei de a conduce. Femelle din generatia Y sunt in masuré mai micd decét barbatii din aceeasi generatie de acord cé afirmatia .aspir la 0 functie de conducere in indiferent ce domeniu voi lucra in final” i se potriveste. Totodaté, femeile din generatia Y au fost mai putin inclinate decat barbatii din aceeasi generatie sd considere c4 trasdturi ca .lider*, »Wizionar”, ,increzdtor in sine” si .dispus sé-si asume riscuri* le caracterizeaza. Dat find faptul c& mai multi barbati vizeazd functiile de conducere, nu e de mirare faptul cd le obtin, mai ales tinand cont de toate celelalte obstacole pe care femeile trebuie sd le depaseasca. Acest tpar se contureazé cu mult inainte de a intra pe plata muncii. Autoarea Samantha Ettus si soyul ei, citind caietul de evaluare anualé de la gradinita al fiicei lor, in care fiecare copil a réspuns la intrebarea: Ce Vret s& devil cand vel fi mare?, au observat c& un numér de baiett doreau s& devind presedinti. Dar nici una dintre fete.” (Din datele actuale, reiese c4 atunci cand aceste fete devin femei, vor continua s& gandeascé la fel). Chiar si la inceputul liceului, mai multi baieti decat fete aspird la functii de conducere in vittoarele cariere.” In conducerea fa cincizeci de facultati, mat putin de o treime din presedintii senatelor studentesti sunt femei* De la barbati se asteaptd s& alba ambitie profesional4, dar aceasta este optionald ~ sau, mai rau, uneori este un minus ~ in cazul femeilor. Afirmatia .Ea este foarte ambitioasé" nu este un compliment in cultura noastra. Femeile agresive si ambitioase incaleé reguli nescrise privind conduita socialé acceptabilé. Barbatii sunt intotdeauna apreciati pentru ambitia, puterea si succesul dovedit. dar femeile care etaleaza aceleasi trasdturi adesea sunt sanctionate din punct de vedere social. Femeile platesc un pret pentru realizarile lor” Chiar si astdzi. in ciuda progresului, incé se mentine presiunea sociald, in sensul ca femeile sd aia in vedere cdsdtoria de la o varst& frageda. Cand am mers la facultate, oricat de mult puneau parintii mei accentul pe realizérile academice, insistau chiar mai mult asupra cAsatoriei. imi spuneau cd femelle cele mai eligibile se c&sdtorese de tinere, pentru a gési un .barbat bun*, inainte sé fie toti luati. Le-am urmat sfatul si, pe toaté durata studentiei, am tratat flecare baiat cu care ma intélneam ca pe un potential sot (cea ce, va rog s4 ma credeti, este un mod sigur de a distruge o intalnire cand ai 19 ani). La absolvire, conducétorul de diploma, Larry Summers, mi-a sugerat s& aplic pentru o bursa internationals. Am respins idea pe motiv c4 peste ocean ar fi fost mai putin probabil s4 transform balatul cu care-mi dadeam intélnire in sot. Asa cé m-am mutat la Washington, D.C, care era plin de barbati eligibili. Lucram. $i, in primul an dup& absolvirea facultatii, am intdlnit un barbat care, dincolo de a fi eligibil, era minunat, asa c4 m-am césatorit cu el. Aveam 24 de ani si credeam sincer c& viata de cuplu era primul si necesarul pas cétre o viata fericita si prosper. ‘Lucrurile nu au stat chiar asa, Nu eram suficient de maturd ca sa iau aceasta decizie pentru toata viata, iar relatia s-a destramat rapid. Asa cd, pe la 25 de ani, reusisem nu numai s4 ma marit.... cl si sa divortez. in acel moment, am considerat acest lucru un esec enorm, atat personal. cat si public. Multi ani dupa aceea, am simtit cd, indiferent de realizarile profesional, acestea paleau in comparatie cu litera stacojie .D" de pe pieptul meu. (Dupa aproape zece ani, am aflat c4 cei buni* nu fuseseré toni luati si am avut intelepeiunes de a ma cAsatori si de a fi fericita cu Dave Goldberg.) Ca si mine, Gayle Tzemach Lemmon, director adjunct al Programului privind Femeile si Politica Externa, din cadrul Consiliulut de Relatii Externe, a fost incurajata s4 considere casétoria o prioritate fat de cariera, Dupa cum scria in The Atlantic, ,cand aveam 27 de ani, am primit 0 bursd scumpé in Germania, unde aveam sé invat limba germana si s4 lucrez pentru Wall Street Journal... Era 0 ocazie incredibila pentru cineva de douazeci si ceva de ani, indiferent din ce punct de vedere ai privi lucrurile, si eram constienté c& aceasta avea sd mA pregateascé pentru masterat si pentru vitor. Totusi, prietenele mele s-all ardtat socate si oripilate la ideea ca aveam sé-mi las tubitul din acel moment, ca sé plec in strainatate pentru un an. Rudele ma intrebau daca eram ingrijoratd cd n-o sé ma marit niciodata. lar cénd am mers la un grétar cu cel care era jubitul meu pe atunci, seful lui m- a luat deoparte si mi-a amintit c& .nu sunt multi astfel de baieti in lume*. Nu m-am simtit niciodata asa de singura ca in momentul acela, in curte, la grétar. Rezultatul acestor reactii negative din partea celorlalti, dupa parerea Iui Gayle, este cé multe femei considera inca obscen cuvantul ambitie* Multi m-au contrazis, spundnd c4 nu ambitia este problema. Femelle nu sunt mai putin ambitioase decat barbatii, au insistat acestia, ci mult mai motivate de objective diferite si mai semnificative. Nu resping si nu contrazic acest argument. Viata inseamna mult mai mult decat sé urci treptele ferarhice ale unei cariere, inseamna cresterea copitlor, implinire personalé, contributia adusa societal si imbunététirea vietii altora. $i exista multi oameni care sunt profund implicati in activitatea lor profesionala, dar care nu aspira - si nu tebuie s4 se simté obligati s4 0 facd - s4 conduc institutille in care Tucreazé. Rolurile de conducere nu reprezinta singura modalitate prin care poti avea un impact serios, Inteleg perfect, de asemenea, cé exist diferente biologice intre barbati si femei. Am alaptat doi copii si am observat, uneori cu mare dezamagire, c& acesta era un lucru pentru care sotul meu pur si simplu mu avea dotarea necesaré. Exist oare caracteristici intrinseci diferentelor de sex, care fac ca femeile sé fle mai mamoase, lar barbatii mai fermi? E foarte posibil. Totusi, in lumea zilelor noastre, in care nu mai suntem nevoiti s4 mergem Ja vanatoare ca sd ne hranim, dorinta noastra de autoritate este in mare masurd o tasétura creata si consolidata cultural. Modul in care indivizii vad cea ce pot si trebuie sA realizeze este in mare parte generat de asteptarile noastre sociale. ‘Din momentul in care se nasc, baietii si fetele sunt tratati diferit.” Parintii au tendinta s4 vorbeascé mal mult cu fetitele decat cu paieteli* Mamele supraestimeaza capacitatea de a merge de-a busilea a fiului lor si o subestimeaza pe cea a fiicei* Ca o consecinta a convingeril cé fetele au nevole mal mare s& fle ajutate decat baie, mamele petrec adesea mai mult timp alintand si tinand in brate fetitele si privindu-si batereii cum se joaca singuri. Alte mesaje culturale sunt si mai ostentative. Gymboree a vandut odata salopete purténd deviza cu .Destept ca tati pentru baieti si -Frumoasé ca mami” pentru fete.® In acelasi an, J.C. Penney a vandut un tricou pentru adolescente, pe care seria mandru .Sunt prea draguta ca sé-mi fac temele, asa c4 trebuie sé mi le fac fratele meu". Aceste Tucruri nu se intmplau in 1951. Se intamplau in 2011. Chiar si mai rau, mesajele transmise fetelor pot trece dincolo de incurajarea trasaturilor superficiale si pot ajunge pand la descurajarea explicité a dorintel de a conduce. 0 faté care incearcd s4 conduca este adesea etichetatd ca .prea autoritara*. Baietilor li se spune rareori asa ceva, pentru cé un balat care isi asumé rolul de sef nu surprinde si nici mu ofenseazé. Find una dintre cele etichetate astfel in mare parte a copilariei mele, stiu ca nu este un compliment. Povestile despre atitudinea de sef din copilarie sunt spuse (si repetate) cu mult amuzament. Se pare cé, atunci cand eram in scoala elementard, i-am invatat pe fratii mei mai mici, David si Michelle, sa ma urmeze peste tot, s&-mi asculte monologurile si s& strige cuvantul »Corect!" cand incheiam. Eram cea mai mare dintre copii din cartier si se pare c& imi petreceam timpul organizand spectacle pe care le puteam regiza si cluburi pe care le puteam conduce. Lumea se amuza asculténd povestile, dar, pana si astazi. ma simt de fiecare data putin Tusinaté de comportamentul meu (ceea ce este remarcabil, dat fiind faptul c& am scris o carte intreaga despre motivul pentru care fetelor mu af tebui sé Ii se inducd asemenea sentimente. Sau poate asta explicd in parte motivatia mea). Chiar si cand aveam in jur de treizeci de ani, evidentierea acestui comportament continua sé fie modul in care fratii mei ma tachinau. Cand m-am césatorit cu Dave, David si Michelle au tinut un toast frumos, amuzant, care incepea astfel: .Buna! Uni dintre voi cred c& suntem fratii mai mici ai lui Sheryl, dar, de fapt. noi am fost primii ei angajati - angajatul numarul unu si angajatul numarul doi. La inceput. cand unul avea un an, si celdlalt trei, eram inutili si slabi Dezorganizati, lenesi. Mai curénd stéteam sd ne curga saliva pe piept decat 4 citim ziarul de dimineata. Dar Sheryl a inteles c& aveam potential. Mai bine de 10 ani, Sheryl ne-a luat sub aripa ei si nea format cu mana de fier", Toatd lumea a rs. Au continuat: ,Dupé cate stim, de fapt Sheryl nu s-a jucat niciodaté cand era copil, ci practic a organizat joaca celorlalti copii. Sheryl ii supraveghea si pe adult. Cand parintii nostri plecau in vacant, veneau de obicel bunicii sa stea cu Nol. inaintea plecarii parintilor, Sheryl protesta: «Acum tebuie sé am grija nu numai de David si de Michelle, ci si de bunica si de bunicul. Nu @ corect!»“ Toaté lumea a ras in hohote. ‘Am ras si eu, dar o parte din mine inca simte ca nu era frumos ca o fetitd sé fle consideraté atat de... despotica De la o varsta foarte frageda, baietii sunt incurajati sa preia conducerea si sé-si spuna punctul de vedere. Profesorii interactioneaza mai mult cu baietii, i solicit mai des si le pun mai multe intrebari. Bajetii réspund la ore de obicei voluntar, iar profesorii ii ascultd pe ei Daca fetele raspund din banca, profesorii le atrag atentia cé nu respect regulile si le amintesc s4 ridice mana cand vor s4 raspund.* De curand, ceva mica reamintit c& aceste tipare persista chiar si atunci cénd devenim adulti. Cu putin timp in urma, la un dineu restrans cu alti directori executivi, invitatul de onoare a vorbit continuu, fara nici o pauza. Aceasta insemna cd singurul mod in care puteai adresa o intrebare sau face o observatie era s&-1 intrerupi. Trei sau patru barbati au intervenit, iar invitatul a raspuns politicos la intrebarile lor, inainte de a relua discursul. La un moment dat, am incercat sa adaug ceva la ceea ce se discuta, iar invitatul m-a repezit: »Lasé-ma s4 termin! Nu stil deloc s4 asculti!* fn cele din urmé, alti cativa barbati au intervenit cu cate un comentariu si respectivul invitat le-a permis interventia. Apoi, singura femete de la dineu care era tot director executiv a hotarat sé ia cuvantul si... vorbitorul a procedat la fel! A pus-o dur la punct pentru cd La intrerupt. Dupa Gineu, unul dintre directorii executivi barbati m-a luat deoparte ca sé- mi spund cd observase felul in care li se inchisese gura numai femeilor. Mia spus cé ma compatimeste pentru cé, flind hispanic, fusese tratat astfel de multe ori. Pericolul nu consté numai in faptul c& aceia care reprezinta autoritatea reduc la técere vocile femeilor. Tinerele femei asimileazé semnalele din societate care definesc comportamentul ,corespunzator* si, la randul lor, inchid singure gura. Sunt rasplatite cand sunt sfrumoase ca mami" si incurajate $4 fle si mamoase, tot ca mami, Albumul Free to Be... You and Me [,Liberi sé fim asa cum suntem*] a aparut in 1972 si a devenit laltmotivul copilériel mele, Cantecul meu preferat, William’s Doll [,Papusa lui William”] evoca un baietel de cinci ani, care isi roaga tatél nefnduplecat s&-i cumpere o jucarie ce, in mod traditional, este pentru fete. Aproape patruzeci de ani mai tarziu, industria producdtoare de jucdrii ramane incorsetaté in stereotipuri. Chiar inaintea Craciunului din 2011, un videoclip despre o fetita de patru ani, pe nume Riley, a facut furori pe internet. Riley intra hotarata intr-un magazin de jucérii, revoltaté c@ firmele incearca sa le .facd pe fete s& cumpere lucruri roz, in loc de lucruri pe care doresc s4 le cumpere baietii, nu-i asa?* Asa e, Dupa cum judecé Riley, .Unor fete le plac supereroii, altor fete le plac printesele. Unora dintre baieti le plac supereroii, altora le plac printesele, $i atunci, de ce toate fetele trebuie s& cumpere lucruri roz si toti baietii trebuie s4 cumpere lucruri de alta culoare?“ E nevole de un act de revolt chiar din partea nut copil de patru ani pentru a se rupe de asteptarile societatii. William tot nu are nici o papusd, in timp ce Riley se sufocd intr-o mare de roz, Acum, le pun copillor mei sa asculte albumul Free to Be... You and Me si sper ca, pana vor ajunge sé-1 pund si ei copiilor lor, mesajul sdu sé fle demodat. Stereotipurile legate de gen, introduse in copilarie, se consolideazé pe durata intregii noastre viel si devin profetii autoimplinite. Majoritatea posturilor de conducere sunt detinute de p&rbati, prin urmare femeile nu se asteaptd sd le poatd obtine si aceasta devine una dintre cauzele pentru care nu le obtin. Acelasi lucru se intémplé si cu remuneratia. Barbatii céstigd in general mai mult decét femelle, asa cd toatd lumea se asteaptd ca femeile s4 castige mai putin. Cea ce se si intampla. Problema se amplificd, devenind un fenomen sociopsihologic numit ,amenintare stereotipa*. Specialistii in sociologie au observat c& atunci cand membrilor unui grup li se atrage atentia asupra unui stereotip negativ, au tendinta de a actiona mai ales in conformitate cu Tespectivul stereotip. De exemplu, in mod stereotip, baietii sunt mai uni la matematicd si stiinte exacte decdt fetele. Atunci cénd fetelor Ii se aminteste de sexul caruia ii apartin, inaintea unui test de matematicd sau de stiinte exacte, fle si printr-un lucru atét de banal precum bifarea unui M sau a unui F la inceputul testului, ele obrin rezultate mai proaste.” Amenintarea stereotipului descurajeazé fetele si femeile s4 patrundd in domenitle tehnice si este unul dintre motivele principale pentru care atét de putine fete studiaza informatica®. Asa cum mia spus odatd un intern, pe perioada de varé la Facebook: .1n departamentul de informatica din facultatea pe care am urmat-o erau mai multi Dave decat fete“. Stereotipul femeli care lucreaza este rareori atragator. Cultura populard a infétisat multé vreme femeile de succes angajate ca fiind devorate de cariera lor, in asa masura ineat nu au viata personal (ganditi-va la Sigourney Weaver in O femeie face carierd si la Sandra Bullock in Vrei sd te insori cu mine?). Dacd un persona) feminin isi imparte timpul intre munca si familie, este aproape intotdeauna torturata si apasatd de vind (ganditi-va la Sarah Jessica Parker in Oare cum o reusi?). $i aceste portretizri au depésit fictiunea. fn urma unui studiu, s-a constatat c& doar aproximativ 20 de procente dintre barbatit si femelle generatiei Y care lucreaza intr-o organizatie avand o femeie in functie executiva doresc s4 imite cariera acesteia.* Acest stereotip neatrégator este cat se poate de regretabil, intrucat majoritatea femeilor nu au de ales si trebuie s4 ramana in campul muneil. in SUA. aproximativ 41% dintre mame sunt principalii intretindtori ai familiel, asigurand mare parte din venitul acesteia. Alte 23% dintre mame sunt cosustindtoare ale familiei, contribuind cu cel putin un sfert din veniturile familie” Numarul femeilor care sustin singure familia este in crestere vertiginoasa: intre 1973 si 2006, proportia mamelor singure a crescut de la 1 din 10 la 1 din 5." Aceste cifre sunt dramatic mai mari in familiile hispanice si afro-americane. 28% dintre copiii hispanici si 52% dintre copiii afro-americani sunt crescuti doar de mama.* $i europencele sunt intr-un procent din ce in ce mai mare unici intretinatori ai familiei.” Statele Unite sunt cu mult in urma altora in ceea ce priveste eforturile de a sprijini parintii sa se ocupe de copii, rémanand totodata activi in campul muncfi. Dintre toate natiunile industrializate din lume, SUA este singura care nu are o politic in ceea ce priveste concediul de maternitate plitit* Asa cum observa Ellen Bravo, director la consortiul Family Values@Work, majoritatea .femeilor nu se gandesc sé «le alba pe toates, ele se tem sd nu le plarda pe toate - slujbele, sndtatea copiilor, stabilitatea financiaré a familiel - din cauza conflictelor permanente care apar intre cele doua ipostaz: aceea dea fi un bun angajat si aceea de a fi un parinte responsabil™. Pentru multi barbati, pemisa fundamentalé este cé el pot avea si o viatd profesionala de succes, si o viatd personal implinitd. Pentru multe femel, ideea este c& a incerca sé le faca pe amandoua este in cel mai bun caz dificil, iar in cel mai réu. imposibil. Femeile sunt inconjurate de titluri si povesti care le previn c4 nu pot fi implicate si in viata de familie, si in carierd. Li se spune si lise tot repetd c trebuie sA aleaga, pentru ca daca incearea sé fac prea mult, vor fi chinuite si nefericite. incadrand problema drept .balanta muncajviata" - ca si cum cele doud ar fi diametral opuse -, practic se dau asigurari ca munca va plerde intrecerea. Cine ar putea sd aleagé munca in detrimentul vieti ‘Vestea bund este ca femeile pot avea atét familii, ct si cariere si c& pot prospera fécéndu-le pe amandoud. in 2009, Sharon Meers si Joanna Strober au publicat Getting to 50/50, 0 cuprinzatoare trecere in revistd @ stlintelor sociale guvernamentale si o cercetare originalé, care le-a condus la concluzia 4 atat copili, cét si parintii si cdsatoriile pot inflori cdnd ambi parint au cariere si lucreazd cu norma intreagé. Din date relese clar cé impartirea grijilor financiare sia responsabilitatii privind cresterea copiilor are ca rezultat un numar mai mic de mame vinovate, tati mai implicati si copii mai vigurosi.* Profesorul Rosalind Chait Barnett de la Universitatea Brandeis a efectuat o analiza exhaustiva a studiilor privind balanta muncé/Viata si a constatat c& femeile care isi asumé la roluri multiple au, de fapt. un nivel mai scazut de anxietate si mai ridicat de prosperitate.” Femetle care muncesc se aleg cu recompense, inclusiv cu o mai mare stabilitate financiaré, cdsétorii mai stabile, o stare mai bund de sdndtate si, in general, cu o viata mai plind de satisfactil™* S-ar putea s4 nu fie atét de dramatic sau amuzant sé realizezi un film despre o femete care isi iubeste att profesia, ct si familia, dar aceasta ar fi o reflectare mai corecté a realitatit. vem nevoie de mai multe portretizéri ale femeilor competente profesional si mame implinite - sau chiar fericite profesional si mame competente. Imaginile negative din prezent s-ar putea s4 ne facd s zambim, dar deopotriva le sperie pe femei in mod inutil, infatisand provocarile vietli drept obstacole de neinvins. Cultura noastra ramane fara raspuns: Oare cum o reusi? Teama se afld la temelia multor bariere cu care se confrunté femelle. Teama de a nu fi plécutd. Teama de a face o alegere proasté. Teama de a atrage atentie negativa. Teama de a se insela. Teama de a fi judecatd. Teama de esec. Si sfanta treime a temerilor: teama de a nu fi o mama/sotie/fiicd bund. In lipsa temerii, femelle sunt lbere sési urmeze succesul profesional si implinirea personalé - si s4 aleaga liber una sau cealalté, ori ambele. La Facebook. ne stréduim s& cream o cultura in care oamenti sunt incurajati s4-si asume riscuri. Avem afige pe tot! peretii din birou, care consolideaza aceasta atitudine, Pe unul scrie cu litere rosii strélucitoare: .Soarta ii favorizeazé pe cei indrazneti”. Altul continua: ,Continué si fil indraznet™. Sloganul meu preferat este: ,Tu ce ai face daca nu te-ai teme?"™ In 2011, Debora Spar. presedinte al Colegiulu! Barnard. o scoala de fete din New York, unde se studiazé artele liberale, m-a invitat s4 tin un discurs cu ocazia ceremoniei de absolvire, Acest discurs a fost prima ocazie cu care am vorbit public despre decalajul ambitiel de a conduce, Cand m-am aflat pe podium am fost emotionaté. Le-am spus absolventelor cA trebule s& fle ambitioase nu numai cand isi urmeaza visurile, dar si cand aspira sé fie lideri in domeniile lor de activitate. Stiam cé mesajul putea fi interpretat gresit, ca si cum as judeca femeile pentru cé nu au facut aceleasi alegeri pe care le-am facut eu. Nimic mai neadevarat. Am convingerea cd alegere inseamné alegere pentru no! totl. Dar cred totodatd cA trebule s4 facem mai mult pentru a incuraja femeile sa-si asume roluri de lideri, Dacd nu le putem spune femeilor sé tinteascd sus la absolvirea unui colegiu, cénd o putem face? Cand ma adresam acelor femei pline de entuziasm care absolvisera colegiul, m-am trezit cd ma abtineam sA nu izbucnesc in lacrimi, Am inchetat discursul astfel: Voi reprezentati promisiunea unei lumi mai egale. Asa cd speranta mea pentru toatd lumea de aici este ca dupé ce traversati aceastdé scend, dup’ ce vi primiti diploma, dup§ ce iesiti in seara aceasta si sarbatoriti din plin, s3 va ocupati apoi de cariera voastra. Veti gisi un lucru pe care vd place si: faceti si fl veti face cu mult bucurie, Gasiti cariera care vi se potriveste si parcurgeti intregul drum, pind la vart. Odatd ce coborit de pe aceastd scend astizi incepeti viata de adult. incepeti prin a tinti sus. Stréduiti-vé - si strdduiti-va din risputeri. Ca toatd lumea de aici, am mari sperante pentru absolventit acestei clase. Sper si gésiti sensul adevdrat, mulrumire si pasiune in viata voastrd. Sper s8 navigati prin vremurile grele si s3 ajungeti Ja liman cu mai mult putere st fermitate, Sper 4 gasiti echilibrul De care-] cdutati, cu ochii larg deschisi. Si sper ca voi ~ da, vot ~ si aveti ambitia de a vi afirma in carierd si si conduceti lumea. Pentru cé lumea are nevoie ca voi sé o schimbati. Femeile din toatd lumea conteazé pe voi. Prin urmare, puneti-va intrebarea: teama? lar apoi apucati-va de treabé. Cand absolventele au fost chemate pe scend s4-si primeasca diplomele, le-am strans tuturor mana, Mule s-au oprit si m-au imbrdtisat. O tandré mi-a spus chiar c4 sunt ,cea mai daté naibii~ (cea ce, dupa ce am intrebat pe cineva mai tarziu, sa dovedit a fl un "e-a face dacd nu mi-ar fi compliment). ‘Stiu cd discursul meu trebuia sd le motiveze pe ele, dar de fapt m- ‘a motivat pe mine. in lunile care au urmat, m-am tot gandit cd ar trebui s4 vorbesc mai des si mai mult in public despre aceste lucruri. Ar trebui sd indemn mai multe femei s4 creada in sine si s4 aspire la functii de conducere. Ar trebut s4 indemn mai multi barbat! s4 rezolve in parte aceasta problema, sustinand femeile la munca si acasd. Si ar trebui sd vorbesc nu numai in fata unui public prietenos ca la Barnard. Ar tebui s4 caut un public mai mare, probabil mai refractar. Ar trebui s&-mi urmez propriu sfat si s4 flu mai ambitioas4. Am scris aceasté carte nu doar pentru a-i incuraja pe alti s&-si facd vocea auzita. E vorba despre mine, cea care imi fac auzité vocea. in cartea aceasta scriu ce-as face dacd nu mt-ar fi teama. * jn pericada 1991-2005, procentul de pardsire a pietei muncii de citre ferneile albe absolvente de colegiu, cAsdtorite, cu copit, a scArut de la 25,2% 1a 21,38, atingénd ‘Punctul cel mai scdzut in 1983 (16,58). incepind de la mifiocul andlor 1890, «2 ‘constatat o crestere la nivelul acestel categorii care 2 decis s8 pirdseascd pista ‘mundi, Cu toate acestea, procentul pare si se fi stabilizat i nu a mai revenit la nivelurile inregistrave acum treizect sau patruzeci de ani (Stone si Hernandez 2012). Acesttipar privind iesirea de pe plata munci se incadreazd in mare parte in ‘endintele privind optiunile in domeniul angajérii femeiler, incepind din anii 1860. intre anii 1960 si 1990, s-a constatat o crestere dramaticd a participarii femeilor pe ‘plata muncii, care a culminat cu anul 1999, cdind 60% din femei lucrau. incepiind din 1998, sa inregistrat un declin lent al ratei de angajare in rindul femeilor (Biroul de Statisticd a Muncii 2007 si 2011), Reflectind aceste tipare istorice ale angaj femeilor, pirdsirea pietii muncii a inregistrat un minimum in 1993, deceniul in care sau constatat cele mai ridicate rate de participare a femeilor pe piata muncil si in care va inregistrat cea mal mare crestere din 1999 pind in 2002, acelas! ani care au ‘marcat incepunul declinului procentului de angajare general al fereilor (Stone $i Hernandez 2012), Asifel,recenta scidere a procentelor de angajare in rénéul, -mamelor cu nivel de pregitire foarve ridicat trebuie reconciliat cu sciderea ‘Procentului angajérii la nivelul aor grupuri, inclusiv sciderea procentului femeilor care nu sunt mame si al bicbatilor. Teste par ed fie legate intre ale peo Pista slabi a muncii (Boushey 2008). in ciuda acestui plonjon in ceea ce priveste ‘participarea pe piata muneli, femeile cu studli superioare au nivelul cel mai ridicat de participare pe piata muncii dintre roate mamele (Stone si Hernandez 2012). Conform ultimelor cercetari ale Biroului de Recensimant al SUA, femeile tinere, mai [Putin educate si cele de origine hispanicd prezinté o probabilitate mai ridicaté si Gevind mame casnice (Kreider si Eliott 2010), Pentru srudii privind optiunes dea ‘parisi plata muncii sirata de participare a femellor pe piata muncit ase vedea Pamela Stone si Lisa Ackerly Hernande2, .The Rhetoric and Reality of «Opting ‘Quer in Women Who Opt Out: The Debate over Working Mothers si Work-Family Balance, ed. Bernie D. Jones (New York: New York University Press, 2012), 33-51 Heather Boushey, «Opting Out?» The Effect of Children on Wemen's Employment in the United States‘, Feminise Economics 14, nr. 1 (2008): 1-36; Rose M. Kreider si Diana B. Elior, ~Historical Changes in Stay-at-Home Mothers: 1969-2009", articol prezentat la intdinires Anuald a Asociatiei Americans de Sociologie, Atlanta, GA. august 2010, -nerpy;wwe.census.gov population www/socdemo/ASA2010 Kreider Filiot. pat Biroul de Statiticd a Muncii, Changes in Men's and Women's Labor Force Participation Rates", The Editor's Desk, 10 ianuarie 2007, [neepy-wwrncbls.govjopub/ted/2007 jan/wk2/art03.hemy si Biroul de Statisticd a ‘Muncil, Women in the Labor Force: A Datebook, raportul 1034 (decembrie 2011), inupy/vowveble goviepetvdfdatabook 2011 paé (Cutoate cd marea majoritate a femeilor si mamelor lucreazé, in comparatie cu Dbarbati, apare o diferentd insemnati privind angajarea, Studiile avind ca object ‘bdrbati si femelle cu un nivel de instruire foarte ridicat au ajuns la concluzia cd ate anga)irii si ces a orelor de lucru dupé bsolvires universitétt sunt mai ridicate in cazul barbatiior decit al femeilor, in special in rindul femellor care au copii. Un studiu efectuat asupra a trei cohorte de studentide la Harvard, din perioadele 1968-1872, 1979-1962 si 1989-1982, a relevat cB, dupd cinclsprezece ani de la abselvire, spronimativ 90-948: dintre birhati erau angsjat cu nermd intreagé, tot anal, in comparatie cu aproximativ 60-63,5% dinsre femei. Rata de angajare cu rnormd intreagé pe toztd durata unui an, in réndul absolventelor femei cu doi cop era chiar mai scizutd, situinduse intre 415i 47% (Goldin sf Katz 2008), Un studi asupra clatelor care au absolvit Universitatea Chicago Booth School of Business. in ppericada 1990-2006, a sjuns la concluzia ci in flecare an dupa absolvire, intre 92% #1 94% din birbasi sunt angajati cu normé intreagi pe tout durata unui an. Dupit absolvire, 89% dintre ferei sunt angajate cu normd intreagd, tot anul, $i totusi, in ‘imp, acest procent scade, astfelincét, la gase ani de Ia absolvire, 78% dintre femei sunt angajate cu normd intreagd, tot anul. Dupi noud ani de la absolvire, procencul scade la 69%, Dupd zece ani sau mai mult, doar 62% dintre femei sunt angajate cu ‘norma intreagi tot anu. Procentul este si mai redus in cazul femeilor cu copii. Dupi zece sau mai multi ani de la absolvire, numai aproximativ jumdtate dintre femeile ‘cu unul sau mai muld copii sunt angajate cu normd intreagd, tot anul. i oricare an dat dupd absolvire, numai 1% dintre birbati absclventi nu lucreazd si numai incre 2 514% dincre bixbeti lucreazé cu jumétate de norma. in comperatie cu aceasté sicuatie, procentul femeilor care nu lucreazé sau care lucreazé cu jumétate de a absolvire, 17% dine femei nu lucreazd iar 22% lucreazd cu jumdtate de normi. Restul procentelor miei de birbati si ferei lucrau mai putin de cincizect si doul de siptimdni pe an. in urma srudiului, sa mai constatat cd femeile cu copii lucrau cu 24% mai putine ore pe siptimind decit media birbatlor sia femeilor fard copii, ‘care lucrat cu 3.3% mai putine ore (Bertand, Goldin si Katz 2010). ‘Un alt srudiu publicat in 2000, avind ca obiect abselventi ai primelor doudsprezece ‘programe MBA. din 1961 pind in 1995, a constatat ch 95% dintre birbas, dar numai 71% dintre feet lucrau cu normd intreags. Cu cit trecea mai mult timp de la absolve, cu stat ere mai scdzutd rate de angsjare cu normd intreaga in réndul ‘femeilor (Catalyst Center for the Education of Women at the University of Michigan, ‘University of Michigan Business School, 2000). Pentru informati suplimencare Gespre aceste studii, a se vedea Claudia Goldin si Lawrence F. Katz, -Transitions: Career and Family Life Cycles of the Educational Elite", American Economic Review: Papers & Proceedings 98, nr. 2 (2008): 363-368; Marianne Bertrand, Claudia Goldin st Lawrence F. Katz, ,Dynamics of the Gender Gap for Young Professionals in the Financial and Corporate Sectors", American Economic Journal: Applied Economics 2, ‘nr. 3 (2010): 228-55; si Catalyst, Center for the Education of Women at the University of Michigan, University of Michigan Business School, Women and the MBA: Gateway 0 Opportunity (2000). * Judith Rodin, int-o discusie cu autoarea, 19 mai 2011. National Center for Education Statistics, Table 283: Degrees Conferced by Degree Granting Institutions, by Level of Degree and Sex of Student: Selected Years, 1868-70 through 2021-22", Digest of Education Statistics (2012), Inrpyinces.ed.gov/programs/digestdi2/tablesidel2_283.asp. ® Eurostat, Persons of the Age 20 to 24 Having Completed at Least Upper Secondary Education by Sex (2012), ‘nnpu/epp-eurostatec.europaewtgmirefreshTableActiondo? tabstable&plugin=1&pcode=tps00186Blanguagesen. Hanna Rosen, The End of Men: And the Rise of Women (New York: Riverhead Books, 2012). ® Debra Myhill, Bad Boys and Good Girls? Patterns of Interaction and Response in Whole Class Teaching", British Educational Research Journal 28, nr. 3 (2002): 350. * Cei patru mil de respondent la chestionare au fost angsjati ai psisprezece ‘compan, care erau aproape toate pe lista Fortune 500, sau a uncr companii de imensiuni similare. A se vedea Joanna Barsh si Lareina Yee, Unlocking the Full Potential of Women at Work, McKinsey & Company (aprilie 2012) 7, -nepr/weww.mckinsey.com/careers;womer/~/mediaReports/Women /2012 WS} Women in the Economy white paper FINALashx. Majoritatea studiilor privind aspiratile la niveluri executive constaté un decalaj de igen intre birbati si fernei, find mai numerosi birbatii decit femelle care aspiri la acesce functiide conducere superioard, Un studiu din 2003 efectuat de Family and ‘Work Institute, Catalyst, side Center for Work & Family de la Boston College, despre: irectorii executivi de nivel inalt a conchis cd 19% dintre birbati fard de numai $% Pentru un studiu privind modul in care femelle agresive incalcd normele sociale, se vedea Madeline E, Hellman si Tyler G. Okimoto, ,Why Are Women Penalized for Success at Male Tasks? The Implied Communality Deficit", Journal of Applied Paychology $2, ne. 1 (2007): 81-92; Madeline E, Heilman si alti, .Penalties for Success: Reactions to Women Who Succeed at Male Gender-Typed Tasks", Journal of Applied Prychology 88, ne. 3 (2004): 416-427; Alice H. Eagly #i Steven J. Karau, Role Congruiry Theory of Prejudice Toward Female Leaders“, Psychological Review 108, nr, 3 (2002): 573-598; si Madeline E. Heilman, .Description si Prescription: How Gender Stereotypes Prevent Women’s Ascent up the Organizational Ladders, Journal of Social Issues 57, nr. 4 (2001): 657-574, * Gayle Tzemach Lemmon, -We Need to Tell Girls They Can Have It all (Even If They Can’), The Atlantic, 29 iunie 2012, ‘nrepuiwwwscheatlantic.com/business/archive/2012/06;weneed-1o-ell- girls they-can- havedicallever-ifthey-canv25S165). * Pentru recensii ale cercetérii, a se vedes May Ling Halim si Diane Ruble, .Gender Identity and Stereoryping in Early and Middle Childhood", in Handbook of Gender Research in Psychology: Gender Research in General and Experimental Psychology vol. 1, ed. Joan C. Chrisler si Donald R. McCreary (New York: Springer, 2010), 485— 525; editori Michael S. Kimmel si Amy Aronson, The Gendered Society Reader, ed. 3.2 (Oxford: Oxford University Press, 2008); si Campbell Leaper si Carly Kay Friedman, .The Socialization of Gender~, in Handbook of Socialization: Theory and Research, ed. Joan E. Grusec si Paul D. Hastings (New York: Guilford Press, 2007), 561-587. ‘Melissa W. Clearfield si Naree M. Nelson, .Sex Differences in Mother's Speech and Play Behavier with 6 9, and 14-Menth-Old Infants", Sex Roles $4, nr. 1-2 (2006): 127~ 197, Studie au demonstrat cd pirintii au tendinta de a vorbi mai mult cu ficele ect cu fii lor. De asemenea, mamele au discutii mai complexe din punct de vedere emotional a felovese un stil mai conversational si mat incursjater de comunicare cu fiicele decit cu fil lor. Pentru recensi ale studiului, are vedea (Clearfield si Nelson, .Sex Differences in Mother's Speech and Play Behavior“, 127— 137; #1 Gretchen S, Lovas, Gender and Patterns of Language Development in. ‘Mother-Toddler and Father-Teddler Dyads*, First Language 31, nr. 1 (2011): 83-108, © Emily R Monéschein, Karen E. Adolph si Catherine $, Tami Le Monda, .Gender Bias in Mothers’ Expectations About Infant Crawling", Journal of Experimental Child Paychology 77, nz. 4 (2000): 304-316. * Clearfield $i Nelson, .Sex Differences in Mother's Speech and Play Behavior“, 127- 337. Un al srudiu asupra unui numér de aproape opt sute de famili, destisurat in ‘patru spat publice diferite, a ardtat cd. in wei din patru locuri, un procent mai ‘mare de biietei care incepeau si meargi erau lisati si meargi singuri, fard de fatigele de aceeasi virsed. A se vedea G. Mitchell si alqi, .Reproducing Gender in Public Places: Aduits’ Atention to Toddlers in Three Public Places, Sex Roles 26, nr. 708 (2992): 323-330. “Emma Gray, .Gymberes Onesies: «Smart Like Dad’ for Boys,

    You might also like