2 Ss 2 s “ \ 5 si : 5 } Numeroase studi au descopertcficultaile pe care le au copii cu autism o : sau cu alte afectiuni inrudite de a deduce géndurile, convingeil, orintele si intentiile celor din jur. Teoria minti la copiii cu autism este ‘ nee ‘arte care analizeazi felul in care a if inftuenteard diverse aspecte functionale ale dezvoltxi copilor cu autism. De asemenca, cartea descre rezultatele cercetailorexperimentae care au incercat si ‘mbunatateascé abilitaile asocate in mod obisnuit cu intelegerea minti altor persoane. t in Autor acestui ghid abordeaz mai multe problemede teoria mini ~ interpretarea expresiilor faciale ~ recunoasterea sentimentelor de bucure, trstefe,suparare sifricd 1 ~ felulin care sentimentele sunt influentate de ceza ce se intampla sau q urmeazi si se intimple ~ cum sé vezi lucruile din perspectiva altel persoane cum si intelegi convingerile si cunostinfele altel persoane i Patricia Howlin Simon Baron-Cohen Judie Hadwin Teoria mintii la copiii cu autism un ghid practic Teoria mint a copii cu autism este un ghid practicsi bogatilustrat, care se adreseaza psihopedagogilor special, psihologilcr, terapeutilor, {ogo- pezilorsiparintilor care au in gi un copil cu autism. "TURA FRONTIERA, ‘editurafrontiera.o. 158 978-606-933713-4 IM £ 6 = 3 2 E 3 EDITURA FRONTERANOTA CATRE PROFESORI $! PARINTI Ghidul de fap vi pune a ispoeitie mmult material Iustrat,pe care putet! {olosi ait acasa, sila gooald Cantitatea mare de material nu rebuie sivides- ‘eurajeze.Scopul ui este svi ofere posibilitatea dealucra omuitime de exemple Snmoduri cit mai diferite, astél inet copilul sé inyleaga din ce ince mat bine ‘ce inseamni mintea, gandurile intentile, dorinjele si emotile.Uneor,termenit ‘de specialitate s-ar putea sf vi surprinda (de ex. in Introducere). Nu vi isafi excurajati nic de aocstl torment, itrucdt seopul lor este doar acela de aoferi contertultiinific de care wenevele cittorul de specialitate.Sperim ca ghidul ‘sh fleancestbilgide uilitae procticl. Ne-am buicuresalim dela dumneavcastr& “cate ugoril lestMuttumirt Afost plblientd sub tihul Fadwin, J, Bsron-Coher, §, Howlin, P, & Hdl K, (1996) Can we teach chile «dren with autism to understand erzotions, belief, or pretence? Development and Peychopathology, 8, 345-265, Partea | Introducere CONTEXTUL APARITIE] ACESTUI GHID S| OBIECTIVELE SALE ‘Autismulesteotulburare complena, care afecteazimmulte aspectefunctions- Jedinviaja unui copi, Cele mai afectat2 sunt dezvoltarea social gicormunicarea, chiar in eal persoanelor cuinteligentinon-verbalé normali,aracestedificul- ‘igi sunt exacerbate de stereatpii comportamental, interese obsesive irutine. Deg! ,chigma"* autism aiepirat un numar impresionantdecercetari,cauzcle ‘sant in mod evident importanti in multe dintre cazuri deg in momental scrie- ‘il aceste cérfimu fusese descoperit mci un mecanism genetic specific Diverse ‘ratamente, in special de natard compertamentali, potfifolosite pentru. reduce ‘anumite probleme secundare asociate cu autismul®, dar anormaliifile sociale gi de coraunicare se dovedesc, n general, mai rezistente fata deintervengi. Ghidul de fat se concentreatoemai pe remedierea unor astfel de probleme. INCERCARI ANTERIOARE DE IMBUNATATIRE A DEFICITELOR SOCIALE $I COMUNICATIVE IN AUTISM Exist sutede studi cae sustn ckimbunétajescabilitatie sociale si comu- nicativealecopilor gl aduiloreu autism Tracamentepebazi de medicament, vitamine$! dot, interventibazate pe, ‘mbrétigae”terapiicy muzica” saz,ani- ‘male’ comunicaree facltata programe de stimulare senzorialagi ied precun i multe altle toate gi au sustinavoriflor. Din plate relatarile de succes sunt Tareori sustinuce de doveai experimentale. Interventile care s-au dovedit cele rai eficace sunt cele care presupun ungrad ridicat de structuzare,cu acoent pe® ‘TEORIAMINTIILACOPII CU AUTISM ‘decvoltarea unor silt! mai adsovate de eomunicare gi socializzreS Mai mute shacii au ercetet postbilitatea des folostcat Jay divercemetodedereducere aansietitiis-andoveditefientein rbindtifiren ‘nteractiunilorsocisle” Jocal de olgipsthodrama pot, deasementa, se Blosite pentru dervokarea abilitifilor sociale ar hiegistrrile video se pot davediuilein oferirea de febecnreducereaunorcomporamentewident anormal, cum arfprivirteinistente, grimasele facale sau vocaliziile i LIMITARI ALE INTERVENTIILOR TRADITIONALE Desi programele de ability sociale si comunieative ot aves un impact {important asupra anumitor aspeete ale functionériicociale,generalizarca Jor in situaticare nu au fost incluse im predaze eate cel mai adeseaFimitetl. Mai mult, nu exist sufcionte dovecicés-ar produce ofmbundtifire general a capacitati de intelegere social, Sincronizares abilitatilor verbale cu cele xon-verbale (cum ar ficontactul vizual, ambetele gi gesture) rine, de ‘asemenea, precar2 "De wremece problemole de injelegere social sunt funda ‘mentale in autism, probabil edu este deloc surprinalterfeptul cf prograzmele de interventie care se concentreaza doar pe anumite defciente aun succes liitat. Prin urmare este logic si presupunemeun accent pus pedezveltsrea aspectelor chee ale intelegerii sociale ar putea duc laechimabési mai ample ale comportamentului social. Cualte cavinte, in loc s8incerce schimbarea ‘unor comportamente specifice in situaii specifce, interventille cae igi pro- pan imbundttireaintelogeri sociale ar putea produce schimbiri de mat mare amploare gi celitative ale abilittilor sociale sicomunicative ale indiviailor, Caresuntinsiaspectelecheieale infelegri sociale care au cele mal meri sanse si influenteze major dezvoltarea generala? Studi recente azwpra copi- lor normali de varste mic au accentuat importanfa dezvoltitii une’ teoril ‘Amin’, {aceasta este aria in jurul céreiasugerim si se dezvole viltoarele programe de nterventi. COPILUL NORMAL CA , CITITOR AL MINTII"!® Teorie mintii"inseamna capacitatea dea deduce starile mentale ale altor ‘oameni (gindurile, convingerile, doringele,intentiile ete), precum $i eapaci- tateade afolostacesteinformatii pentru a interpreta ceeace acagtia spun, de INTRODUCERE ’ «a intelege comportamentul lor gi de a anticipa czea ce vor face in continuare. ‘inmomental in care copiii ici incep s& vorbeascd, este Limpede cd ei vorbese despre actin ca despre stiri mentale, inci dela 18-30 de hi, copiii normali fac referire la ointreaga gama de stiri mentale: emotii, dorinte, convingeri, andar, vise, actiuni simbolice ete fn jurul varstei de 8-4 ani, dupa cum rat studiile experimentale, teoria minti este bine dezvoliatala copit.Cutoa~ te acestea, dezbateri recente au pus a indoialé denumirea de teorie” aacestet capacitaji, Nu discutim aici aceasté chestiune, der vom folosi termentl mai neutra capacitate de citire a mint” (mind-reading), ‘Dennett!® a sugerat cf proba de turnesol” « capacitatii unui copil de a citimintes cunt eituatiilo care presupin convingerifalse Astfel. dard nn copil se ci bani se afl in vasul vechi de porjelan, dar e& hotul Bill evede cise afl in sertar, a intrebarea unde va cuts hoful Bil banil, el va rispunde cf hop ‘a cduta in locul grepit, $i amume in sertar. Conform lui Wimmer si Perner"#, «are aufolosit un exercitiu asemAnétor de convingeri false, copilide 4ani sunt capabili si eacd unastfal de test.O adaptare aproceduriifoosite® este lus- atin Figura Lt ‘Dupa cum se poste vedea in aceasta figuri, copilul care parcurge testul trebuie si-si dea seama cde vreme ce nu era precenté atunci cand biluja a. fost mutaté din locul ei initial, fetiza ma vdrut cum a fost mutatébiluya, deci zu poate sti ci a fost mutatd, prin urmare continua sd eveada ed biluta se afl. {nlocaliniial. Cand sunt intrebati Unde va cluta Sally biluta?”(o intrebare: Jegatd de ceea ce exede Sally, deci de convingeri), marea majoritate a copiilor de 4 ani sunt capabili si réspundi corect. Capacitatea de a intelege convingerile false este ocapacitate complex, deoarece copilul trebuie si find cont de convingerea lui Sally (ceea ce crede a) pentru si putea anticips eorect comportamentul, Cu toate acestea, chiar gia varste mai miei, copiii normali dovedesc ca sunt perfect constienti de ‘aptul cd oamenii auin minte informatii -cualte euvinte, cau star informa ‘ionale. Unul din primele semne ale acesteiintelegeri este capacitatealor de: a trece testele de schimbare a perspectivel Pot identificate doud nivele de schimbare a perspective vizuale:Primul se mumegte nivelul 1~ capacitatea de a deduce ceea ce poate vedes alté persoana. Acest nivel se dovedeste afi prezent incl dela virsta de 2 ani™ Astfel.copiide 2 ani pot scoate sau aduce diverse obiecte fr cémpul viaual atunci cindli se cere acest lucru. Schimba- reade perspectiva vizualé de nivel 2 se referd le capacitatea de a deduce cum se inftigeazd un obiectaltei persoane, Acest nivel pare sd se dezvolte pe o perioadé mai indelungatd. De fapt, abia la 9-4 ani copiti pot trece cu upurinydRUA MINTIILA COPM CU AUTISM, BusseSal, Ener Aae, ! Sally are uncon, Ante weccutie. Sellar obiopl Eapune ists ta copule. | ‘Anne’ tue dincogles fo pune inci, ‘Saliysetntoare “Wesaseeloncocu aja, ‘dé ve cata Sal apa? Figura 1.1 Scenariul Sally-Anne (reprodusdia Baron-Cohen, Leslie i Pith, 1985, cu permisiumea autorilor) INTRODUCERE 0 exercitile denivel2 De exemplu, atuncicnd ise sratdimaginea unelbroaste Jestoase agezate fedrept, fie invers (in functie de partea mesei de care se afl privitoral,copili de 3 ani nu reugese sd identifice corect perspective pe care ovaavea experimentatorul, ind aceasta diferd de cea acopilulu ‘Totin cadral dezvoltart capacitatide citirea mini, copilul este capabil shingeleagprincipiul vezi deci sui” De exemple, copiiide’3anipotindicacu uguringé care dintre doua persoane ste ce se alld intr-un recipient, daca una inte persoane s-auitatin recipient, Sn timp ce adowadoar -aatins ” Oastfel, deahiltate emonstreaci feptulck chiar gla ovirsté raged copilisunteon- stient de importanta accesuluila informatie pentru dobandirea cunoasteri Cam att despre vestele care cerceteaci elu in care inteleg copii starile informationale, Ce putem spune despre fell in care inteleg copii dorinta si ‘moa? Alituri de convingere, oringa este socotitdadescacealalté stare men- tal fundamental pentru intelegerea comportamentului celorialy. Compor- tamente din cele mai diverse devin interpretabile prin prisma convingerilor siedoringelor. Deexemplu end ne uitim la un film stnceredim s&infelegem 4e ce personaful principal intr tiptl in apartamentul siu gol, ne putem porta la donvingerea ta cf cineva se afld fn apartament sila doringa'sa de @ ‘intra neobservat. Mai multe studi aratied pentru copili normal doringa este {ngeleasi inainte de convingere~ de apt, dorinja este in mod evident injeleass de copii normal de2 ani © Ma mul, diftcultailebine-cunoscute ale varstel de doi ani au fost interpretate ca o davada a constientiériierescute din par- tea acestui grup de varsta a diferenfe frustrante dint proprile deringe $1 doringeleparinyior in coea ce priveste ingelegerea emotel, chiar si bebelusi pot face dis- tinctieintre expresilefaciale care exprimé bucuris, tristete, suplrarea gift ca. in jurul virste de ani, copiti pot anticipa infiuenta une! situafiiasupra emotillor, arin jurul varstei de 4 ani pot fine seama atat de dorintee,c&t gi de convingerile cuiva pentru aanticipa ce va simfi persoana respectiva. De exemplu, dacd John urea o carte nou, dar crede oi in pachetul primitse af altceva, va itrist, O alta stare mental care afost bine studiatd este cea a actiunilor simbo- lice. Copiti incep sé se joace simbolie foarte devreme, dela 10-18 huni !9 Ex- perimentele cu copii verbali araté, de asemenea, cd de indaté ce acegtia sunt capabili si rispundila intrebari, par st inteleags faptul c& actiunea simbolics este diferita de realitate* Astfel, desi se joacd cu o banand.ca sicumar fun telefon, nu au nici o problema si recunoasea functia reala a ambelor obiecte. inmod evident, aceast® abilitate este una complexa.2 TERIA MINTUILA COP CU ALITISM IMPORTANTA CITIRI MINTI: LA CE FOLOSESTE? Intelegerea comportamentului social Ajung! in acest punct, trebuie sine oprim gi si ne intrebim de ce dobiindese copii toate aceste cunogtinte extraordinar de bogate la ce fi foloseste co- pilului capacitatea de citi gindurile celor din jur? Dennett a fost probabil printre primi care ascos inevidentd rolul necesar pecare are citirea infil {n infelegerea lumii oamenilor. Cea mai ugoari eale de ai intelege pe oameni este, in mod cert, avea de ale atrioui stari mentale. A-l intelege inseamand, conform lui Dennett, s@ formulim explicati ale comportamentalu lor gi si anticipdm ceea ce vor face in continua Capacitatea decitire a mintii mai este cunoseuta gi sub numele de .psi- hologie populara” (folk psychology), un termen care poate este mai potrivit, intructt ne aminteste faptul cl sereferdla modal nostru cotidiande singelege oamenii latdice serie Dennett: .Folosim in permanenta psihologia popular pentru a explies gia anti- ipa comportamentul celuilalt; ne atribuim uniialtora convingeri sidoringe cu toatl incredereai sf intr-un mod oareéium inconstient - sine petrecem o parte importanti din vist explicéndu-ne lumea gi pe noi ingine in acest fel. De fecare datd cénd ne aventurdm pe autostradi, de exemplu, ne panem propria viat la bétale, pentru cl avem ineredere deplind in asteptarile noas- tre generale despre convingerile perceptive, dorintele normale sitendintele Aecizionale ale celorlaltigofer. Aceastteorienise pare..extrem de eficace gi deo mare putere generativa.De pid, in timp ce privimun film cuunsubieet original i lipsit de cligee, veder cum eroul ii zimbeste personajului rau gi ajungem cu tof rapid gi fardefortla acelag diagnostic teoretic complex: Aha! (Gicem noi, poate nu in mnod congtient) wren sto facd sd creadd cael nu stie cd ea intentioneasd sé-iingelefratele!"™ Intelegerea comunicarii Oa douafuneyleacapacttiti de ctire a minti este infelegerea comunicd ri. Probabil cel mai eloevent exemplu in acest caz a fost cel dat de Grice”, ‘un filezof al limbajlai. Conform acestvis, principal lacru pe care facom atunei ind eft sensu spuseloreuiva este ei ne imaginim care ar puten fi intengie lor comunicatind, Astfel, atunci cing politistul striga .Las-o os! stacatoru ni are nici un dubiula ce se referdcuvantu 0” Elpresopune rapid ck politistl avruesi foloseasct ,o” pentru asereferila arma din mana ateca- torului;mai mult, poligistul avruecaatacatorul si-irecunosscdintenfia dea INTRODUCERE = {olosicuvantul in acest sons. La fl, acd profesor de ate plastic le spune clevilor: -Astizi vom picta iepurele din aceasti cused’, tot elevii din clas ingeleg perfect ci nu le cere nimeni si acopere cu culori sérmanuliepure, in modevident,capacitateadecitire a mingi este esentiall pentru decodificarea vorbirii figurative (adicd a ironiei,sa-casmmului, metaforei sau umorului), de rome ce vorbitorul nu inzensioneazdica altcineva si-iinterpreteze cuvintele Sn sens tera ‘Aceast analiza imbajului in termeni de intent eomunicative com- plexe face impede feptal ef. atunci cind decodificdm vorbireafacem mult mai ‘mult decdt si parcurgem pur gi simplu cuvintele rostite. Trecem dincolo de ‘coca ce atzim gi incepem si emitem ipoteze despre stares mentald a vorbi- torului. Grice nu g-a linitat analiza le vorbire, cia sustinut i exact acelagi proces sefoloseste in comunicarea non-verbalé Astfel, dacdindividul A face spre usd un gest cu bratul intins si palma deschisé, individul Ba presupune imediat od A vreac& epund (-intentioneazé ca B st fngeleagd) cétrebuie s& intre pe uga respectiva. slté modalitate prin care capacitatea de citire e mintiijoacd un rol cesenfial intr-o comunicare de succes este posibilitates ca vorbitorul si m0- nitorizeze nevoileinformationale ae ascultatorului: cu alte cuvinte,si-sidea seama.ce gtie deja sau ma gtie ascultStorul gice informatii maitrebuie oferite pentru ca asculeétorul 8 poati infelege intentia comunicativa. in plus, pen- tru cacei doi si comanice cu succes, zorbitorultrebuie si monitorizece daca rmesajul siua fost infeles aga cum intentiona el sau daci e nevoie sil reformu- leze pentmaclarifica ambiguititile. sacum spuneam mai devreme, dialogul inteles in acest fel devine mai mult decat o simpla producere de vorbire: ni se dezvAluie ca find legat in mod intrinsec de capacitatea de citire a mint. Alte functii ale capacitatii de citire a mintii ‘Am accentust cit de important este capacitatea de citirea mintit in intelege- ea sociali giin comunicare deoarece acestea sunt, in mod evident, cele mai ‘importante Funetii ale sale. Existd insi gi alte functii ale acestei capacitati cruciale. Vom analiza pe scurt céteve dintre ee. ‘Jn primul rnd, ingelarea. Acedstd functie se referé, desigur, la e face pe cineva si creadii cd cova este adevarat, cand de faptlucrul respectiv este fals. ‘Copiti normal incep sé exerseze in mod foarte convingitor aceasti functie de {ndata ce injeleg notiunea de convingere falsi, adic in jurul varstei de 4 ani.®* iin al doilea rand, empetia. Capacitates de citire a minti i confera copiluli {in mod natural abilitates de a deduce felul in care cineva poate interpreta evenimentele gi felul in care se poate simfi. De exemplu,copiii de 3 ani pot.“ TEORIA MINTHLA COPE CU ALTISN4 deo invamplare gi au avut rezultate le fel de bune ca.un grup eu dizabilitay de invajare attinci cind It s-a cerut sé anticipeze emotia ums persomaj din perspectiva dorintei lui, Ou toate acestea, spre deosebire de copii normal de 5 ani sau de copiti ca difcultai de invitare™,rezultatee lor au fost sem nificativmai abe atunci céndlis-a ceruted anticipeze emotia uni persona in perspectiva convingerilor acestuia, Concluzia este of emoiile simple ‘potflinjelese de persoanele cu autism, intimp ee erotile complexe" le pun probleme considerabile. Problemele de intelegere 2 activitatilor simbolice sunt, de asemenes, caracteristice autismului, in moe normal, jocul simbolic este prezent inci dela varstade 2 en!” dar copilieuautism care auo varstd mental mai mare de 2 aninu demonstreaza aproape nici un fel de joc simbolic spontan** De asemenee, demonstreazd mult maipufinjocsimbolic spontan decitgrupurile e control formate din copii cu dzebilitar de invitare EXEMPLE DIN EXPERIENTA CLINICA‘? Incapacitatea de citirea mintii are mult mai multe implicatiipentnudezvelta- reauunel persoane decit sugereazi studiile experimentale. Astfel de dificult continua sé afecteze funcriile sociclo i comunicative pani lamaturitate, aga ‘cum indic& urmatoarele exernple: @ Insensibilitate fata de sentimentele altor persoane ‘Pirintilul Frederick un baat cu autism in varstfde 12 ant, eraudiepereisi- simtegreze copitul in gcoala gimnaziali din carter. Au fost ins ingrozit si andi cd in prima siptiménd biietal se duseseladiriginte gi ficasecomentarii despre numirul mare de alunite pe care acestale avea pe fd. GD Incapacitatea de a fine seamade ceea ce stiu algi oament Jeftey, un tandr eu eutiom extrem de capil i care nveao poritie importants {intro conpanie de IT, m1 patea s8ineleage fap c& acd fusose martor la uneveniment, cellalt nu aveau neapérat dee despre ce se intamplase acc. Nu infelegea cd experienta lu era iferiti de alor i ficeadaveor referee evenimente fers ofereinformati importante din care cole inteleagd despre era vorba. INTRODUCERE ” (iii) Incapacitatea de a negocia prietenii pe baza intelegeri in- tentiilor si rdspunsuluilaele ‘Samantha o fetitd de 10 ani cu autism care era inscriséintr-o scoali demas, fusese invajaté de piringi si-si spund corect numele gi adresa, Crezind cf doar deasta avea nevoie pentrua-i face pricteni, ca se ducea direct spre gru- ppurile de copii, igi recita solemn numele gi adresa, apoi llovea pe copiful cel ‘mai spropiat dacd nimeni nu o invita imediat sie aldture grapului. (io) Incapacitatea de a citi nivelul de interes al ascultatorulué fata de propriul discurs Robert, un biiat de 12 aniinseris tot intr-o gcoalé de mass i enervain mod ‘constant pe caleg gi pe profesori prin monologurile sale plieticoase” despre lbinogi, despre eapacitatea cubied a maginilor Renault sau despre structura podului Severn. Ii places si discute indelung sicu oricine doar aceste trei subiecte, find incapabil si-gi des seama cf entuziasmul sku pentru aceste subiecte dificile mu era imp&rtigit de ntmeni (@) Incapacitatea de a detecta sensul intentionat de vorbitor Laora de arte plastice, profesorul i-a cerut lui David, un baiat cu autism de ‘4ani, si-t picteze pe colegul lu Copilul aluat cuvintele la propriu gia fieut {ntocmai, spre supirarea colegului, ‘Leo, un tdndr care lucra ca functionar, aves mereu probleme pentru cl gielin- {elegea lcrurile in mod literal, Astfel, dack cineva spunea exasperat; Bravo, ‘Sima faci aga gi altd data”, el se conforma imediat girepeta actiunea respec- ‘in opozifie totald cu dorintele reale ale vorbitorului. (vi) Incapacitatea de a anticipa ceea ce ar putea gandi ceilalgt despre actiunile tale ind efa addlescent, Joseph ti risfata adesea péstrini cu detalii foarte per- sonale despre sine insusi, {ard s4-si dea seama ct de nepotrivit este si vor- beascd cu ef despre functille sale corporale sau despre diverse detalii intime ale viet de familie, De asemenea, baiatul se dezbraca in public ori de céte ori era.cal, firési-ife cat de putin jen’, ogi multe din aceste probleme s-au ameliorat pe mésuri ce baiatul s-amaturizat, noi probleme au apdrut atunci cand s-2 angajat lao firma dea ‘TEORIAMINTH LA COPHI CU AUTISM caleulatoare. Joseph nu manifesta nici un fel de simt al spagiului personal $i se ajeza pe birourile colegelor sau se sprijinea de ele in lift sau la coad’ etc. Dup’ citeva siptimani, secretariat] a cerut demiterea a pe motiv de arfuire sexualé, (oii) Incapacitatea de a intelege erorile Michael, un tana cu autism, afost demisde la locul de mune’ dupa un inei- dentin care a atacat functionarade la garderobi Michael nu aregretat deloc faptul eda lovit-o pe femafe cu umbrela ,pentru cd mi-a dat nuradrul greg”. Aviind obiceiul sé indeplineased fiecare luera cu meticulozitate, pur gisimpla zu intelegea faptul ca alfii pot face gregeli Mult timp dap& respectival ine!- dent, ela continuat si-si manifeste uimirea cd si-a pierdutlocul de munca, nd drept ar fi fost, in opinia lui, ca femela si he dati afar’, (iti) Incapacitatea de a ingela sau de a ingelege ingelarea John, in tinge de26 de ant cu autism, lucraintr-an magazin de bijuterii De- carece oat lumea i gti cd este foarte corect avea acces lacheile seifului. Cu toate aceste, incapacitates sa dea recumoagte inselarea isa deschis& posi litatea ce alii si profite de el. Noul pazniede noapte ainjeles acest lucru sia profitat din plin. intr-o noapte -a erat ni John cbeile de la salf, jar acestai Je-addatimediat. Candpaznicul, chee i contimutul celui au dispazut, John fost acuzat de complicitate la jaf Dosis-arenunyat ulteriorlaacuzayi, nua ‘ai pututfiniciodatd angajat pe aceessi poziie de responsebilitate (ix) Incapacitatea de ainfelege motivele din spatele actiunilor oamenilor David, un tandr de 20 de ani cu autism si nteligengé normalé, dar eu proble- ‘me sociale seridase, a primit o ofervé de angajaré din partea wiichiulut si, ‘Tinand seama de tipul special de comportament social al lui David, unchiul ‘amt grji si-i giseascd un loc de muncalinistit, in biroul de contabilitate, in oc si fie insd recunosedtor pontru eforturile unchiului, David s-a simtit lezat c&inu afost numit director in managementul companiel. A pirdsitlocul de muned dup numai cétevazile gia avut resentimente foarte puternice fatd de singure persoand care incercase cu adevirat si jute INTRODUCERE, * (@) Incapacitatea de a intelege .regulile nescrise” sau conventiile Jan, on tinir de 25de ani, petrecusemulte luni inte-un grup de socilizareta- ‘cercénd sic imbundtateascd flulde a conversaglalte abilitti social. fiere grea indeosebi si faci comentariispontane, ierliderul de grup se striduise din grou sil ajute si-s dezvolte stilal conversational, sgiseasca subiecte de interes reciproc sa1 sé facd complimente legate de inftigarealtorpersoare ‘Adowa zi dupa ce aust parte a primul dans, Jan apovesttin fata grupalui ce rmindru se simtea pentru cd reugise si converseze uo tinird deacol toaté seara, ,Cam ce -aispus?” a fnteebat curios lideral de grup ,J-amspus oft de ddrigutd este godt de mult imi pldcea culoarea rosie arochie, care se asorta stat de bine ex gingile!” Aceste exemple deeroride tire gindurilor nu epuizeazd inniciun fel problerele diverse care pot apireain aceast arie dar sunt suficiente pent-u ane da. idee despre felu in care persoanele cu autism nu reugese de rmlte orisdiinjeleasiacjanile ean vorbele altor persoane.Acestecxemplene dag ‘indicatie despre multiple dificukiti socisle experimentate depersoancle cu sutiom gi despre consecinjele lor sociale: respingere, lare, nelnjelegeri sichier abuz, Pot! INVATA SA CITESTI GANDURILE? Coptitnormaliparsi nx sbi nevoie sii vata in mod explicit si iteasd sndurile, Cu toate acestea,copiieare nu au reuit sf donéndeese& in mod natural aceasta capacitate ar puteaaveanevoiedelecti excite Acestelecit potoferi ruta alterativd spre citineamintigis-ar dovedi atl omodalitate ‘mai eficienta deaiajuta pe copii eu autism i-giimbundtéteascl abit socisle si comuicative. ‘iine gindim ia copii orb dinnastere care invatl si citeasc:Braillele ofecso ale alterntiva de resalvae a probleme! descifriit cuvintelor ser Se. in mod analog suntem interest de gsirea unei modaliatslternative de invatare a eitir” mingi, Copi orb nu au nit un fel de deficient ce tral-cognitivi in sister de recupoagtore a cuvinelor” dar auodef.ient senzoriali pe care Braille o ocolegte. Spre deosebire de i, cop cu autism Se considera ed mau ceficienge senzoriale cio deficient central-copnitisa, rmanifestata in incapacitatea de acti gindurile De aceea, efortlde a incer- ca sii inviji sa citeascdgindurle poate fi considerabil mai difeil dectt» ‘TEORIA MINTIILA COPICU AUTISM efortal de ainvita un copil orb si citeaseé, socmai pentru cila mijloese até ‘unproves de influentare a intelegerii. Cutoate acestea, se pare cd acegti copii ‘otf invatati sa interpreteze starile mentale, Conform studiilor recente, copiti cu autism pot invljafi ce Inseam, ‘convingerile false! sau pot invita si facd diferenta dintre parent gireali- tate. In aceste studi, leofiles-autinut prin intermediul unormedii variate, cum arf computere sau actori reali fn plus, unul dintre studi a folosit indicii comportamentale si emofionsle pentru a ajuta copii sd inteleagi semnificatia convingerilor false, in timp ce alt studiu'°a utilizatinstractia ‘direct pentmn a preda diferenta aparente-reaitate, Aceste studi a folosit repetitia exeroitillor si au oferit feedback, iar rezulttele lor au fost exrem de asemandtoare, Aproape tof copii cu autism au rensit sd invete si rezolve, exercitille gl, in anumite cazuri, simentini ceea ca au invizat timp de dou Junt.sau mai mult. Cu toate acestea, genetalieted la ativititi noi, neincluse Sn predare, a rimas linitatd, chiar dacd aceste activititi au fost similare cu activititle initiale. Prinurmare, stadile existente oferé speranfe pentru interventia terape ‘utisl, dar ridicd in acelagi timp mai multe fntrebari, + Daci starile mentale sunt notiunice pot fi predate, care sunt tehnicile care faciliteazd invatarea? + Cit de mult trebuie si predal gi cit timp vor duraefecteleinvigini? + Suntunele tari mentale de ex, emotia sau jocul simbolic) mai dificd de invazat pentra copii cu autism decitaltele (de ex, cuncastereasau ‘convingerea)? + Stirile mentale sunt tovdjate intr-o ordine strict? Cu alte cuvinte, Invéjarea unei notiuni (um ar fi emotile) precedifntotdeauna in. vijarea cltcia (Geex, convingerea)? Altfel spus, igalegerea emotillor este un precursor necesar pentru intelegerea convingerilor? + Daca starile mentale sunt invijate prin predarea unoractvitati spe tifiee, se produce in cele din urmi generalizarea care si-i permit copilului sa ingeleagi exemple noide eomportament? + Nopiunile despre startle mentale dobindite prin predare explicita sat folosite in acelagi fel in care sunt folosite notiunile éobindite natural? + invaysrea notiunilor despre stirile mentale eonduce la sebimbis!in alte aspecte ale comportamentului social gi comunicativ? Dac’ da, + Gizor factori se datoresz$ faptal cd unii copii eu autism gi insugese noglunile de stiri mentale, jar alsinu? INTRODUCERE a METODE DE PREDARE A NOTIUNILOR DE STARI MENTAIF Seotiunea care urmeaziideserie pe scurt principiile de bazi care stau la baza programului nostra de predare gi face un rezumat al rezultatelor generale ale studillor efectuate de noi Fiecare capitol va deserioin deta metodele gi raterialele folosie in cadrul prodacis, Principiile de predare + Predarea trebuie impArtita in pagi mici, astfel inedt abilitatile complexe si fie dobandite treptat, ea osuccesiune de componente separate. + Ordinea normalé de dezvoltare la copii este, in general, un ghid imn- portant pentru ordinea dobiindirii abilitatior, Astfel, abilitiile care sunt dobindite de tinpuriu de copiii care se dezvoltd normal” vor fiprobabil invatate mai repede decdt abilitatile dobéndite in stadii ulterioare de dezvoltare. + Prodarea naturala este de obicei maieficienti deost metodele de pre- darecare nutin suficient eont de mediul normalal copiuluisau care nu acordé suficient interes abilitatilor oriintereselor individual. + Comportamentele intarite in mod sistematie vor A deprinse mai ra- pid gi vor avea ganse mai mari si se mentini decit comportamentele care nu sunt intarite in acest fel. Deg! intiritoriiextrinseci (de pildd Iaudele) sunt importante in acest sens, cel putin a fel de puternice sunt recompensele intrinseci, care derivi direct din activitate sau din plicerea de ao duce la capiit cu succes, + Viteze de invatare creste considerabil daci se aplica procedura invi- {rll fird eroare (evitarea pe cét posibil a prilejului de aface erori). + Problemele de generalizare (adicd neputinta dea adapta cele fnvi- tate la situapii sau activitati noi), care limiteaai freevent succest programelor de predare, pot fireduse daci predarea se concentreazi pe princfpiile care stau la baza conceptelor, si nu doar pe procesul de instruct. ‘Motodele de predare adoptate in studiul prezentat mal jos au fost special gandite pentru a acoperi aceste intrebari. E posibil ca limitarile studiilor anterioare si se fi datorat accentului pus pe ingelegerea convingerilor fal- se, deci pe predarea unu! nivel prea complex. Pentma a reduce edt mai mult2 TERIA Mt CORI CU AUTISM complexitatea conceptualé a activitatilor, am hotirét s8 impirrim stirile ‘mentale tri componente separate: intelegeres starilor informationde {ntelegerea emotiilor Injelegerea jocului simbolie Fiecdrui copil is-a predat un singur astfel de concept. Ulerior,flecare concept e fost ordonat in cinci niveie suecesive de inelegere, nivelul find cel mai simplu iar nivelul S cel mai dificil Tabelul L1 prezint& exemple pen- tru ficcare din aceste stadii Staalille de predare s-au bazat pe veea ce cunoastem despre de2voltarea {ntelegeristrilor mentale La copiii normali”,cceace.ficut ca activitatilede predare siurmeze oordine fireascd. Pentruca invitarea si fiecit mal natura- 1, mediul de predare a fost imbunaitatit urn uilizarea unor metode din cele ‘mai variato, pintre care jocul, imaginile, eompaterele gi jocurile. Activitatile au fost estfelgndite incit sé fe cét mai plicute pentru copii, iar materialole folosite au oferit feedback rapid si clar despre prestatia copilului. Copiti au fost iudati gi incurajatiin fiecare stadiu delueru, Incazul erorilor, copii au fost imediat promptafi cu réspunsul corect, pentru a evita orice perseve- area greselilor sau neintelegerilor. PROBLEMELE DE GENERALIZARE in cele dinurmé, provedecle de predare sau strédult & depageased ,proble- mele de goneralizare”,un fenomen att de prevent in studiletimpuei, Expe~ renta practicd ne aratl of eate mai eficient si inveti copii principle care stau la baza conceptelor decat sé instruiegtiin mod simplu,intrucit in felul ‘cesta sunt ajutati si generalizeze mai bine ceea ce ivata*® Desigur, pentru smulji copilaceste principii mutrebuie ficuteexplicte, dar atuncicénd mure- ‘ugese si invejeprin mijloace normale, aga cum este cazulcopiilor cu autism, aceste principi trebuie predate ,induetiv, prin training intensiv ea malte ‘exemple siprin multe alte tebnici (e ex, povesti ca p&pusi i marionete,jo- ccuri de rol povesti cu imagin’ etc). in studi de fata, copiilr li s-au oferit principle generale care si-iajute sé invete anumite concepte despre starile mentale“ inacest fel, am incercat si formalizdm gsi facem explicite prin- cpt caresunt in mod obignuit implicte in dezvoltarea normal." Tabelul 12 prezinta citeva exemple de astfel de principit pentru unele stadii mentale fundamentale a ti adori glacrede) INTRODUCERE ‘Tabelul 1.1 Cele cinci nivele de predare a stirilor mentale EMOP CONVINGERE — JOCSIMBOLIC NIVELUL? RecunoagteeaexSchimbaresimm- Jos presilorfacialedin pli deperspecivi. sonzarial-motor fotografii (bucu- NIVELULA “Recunoagtereaex Schimbare _Joofunetional presiilorfacialedin complexide (s2exemple) Gevene scheratice perspectva (bucuros/rst/ suparat/speriat) TIVEGULS —Emoptdeclange- Vez, cecigui __ Joefunetionad tede intamplari (raportatlasine/ (>2 exemple) Coucuros/trist/ alti) sipisai/speria) NWVELUL4 motiidecian- Convingeiade- Joosimboie gatededorige virate/emticipa- (2exemple) Coucuros/rst) rea uneiaesiunt NIVELULS Fmotiideclanga. Convingerifalse Joo simbolie tedeconvingeri G2ecemple) (bucuros/trist) ‘Tabelul L2 Cateva prinoipii care staulabaza conceptelor fundamentale despre stirile mentale Perceptia duce Ia eunoagtere: O persoand ve sti x dact a vizut saa auzit despre x (dex, Alb’ ca Zipada nu stie cli mil este otrivit, pentru cd nu 8 ‘vdaut-o pe vrajitoare cum apus otravd in el) Doringele sunt satisficutede actiuni sau obiecte: Daci opersoand vrea 15 va f bucuroasi sd obtind x Dimpotrivd, daclo persoand nu obtine x, va fi nefercit. Copii vor si mearg3 in pare gi sun: bucurosi cénd mama ik duce inpare. Nusunt ins bucurosidaciinloe de pere mama i ial cumpératuri Activititile simbolice presupun substitutiede obiecte sau suspendarea rezultarului final: Génd opersoant se prefacecSx 0 facepentruamuzamént, {rt ai fie implicate obiectale/eonsecintleobipmuite (de ex, Misi duce 0 banana la ureche. Se preface ci vorbegtela telefon)2 TERIA Mt CORI CU AUTISM complexitatea conceptualé a activitatilor, am hotirét s8 impirrim stirile ‘mentale tri componente separate: intelegeres starilor informationde {ntelegerea emotiilor Injelegerea jocului simbolie Fiecdrui copil is-a predat un singur astfel de concept. Ulerior,flecare concept e fost ordonat in cinci niveie suecesive de inelegere, nivelul find cel mai simplu iar nivelul S cel mai dificil Tabelul L1 prezint& exemple pen- tru ficcare din aceste stadii Staalille de predare s-au bazat pe veea ce cunoastem despre de2voltarea {ntelegeristrilor mentale La copiii normali”,cceace.ficut ca activitatilede predare siurmeze oordine fireascd. Pentruca invitarea si fiecit mal natura- 1, mediul de predare a fost imbunaitatit urn uilizarea unor metode din cele ‘mai variato, pintre care jocul, imaginile, eompaterele gi jocurile. Activitatile au fost estfelgndite incit sé fe cét mai plicute pentru copii, iar materialole folosite au oferit feedback rapid si clar despre prestatia copilului. Copiti au fost iudati gi incurajatiin fiecare stadiu delueru, Incazul erorilor, copii au fost imediat promptafi cu réspunsul corect, pentru a evita orice perseve- area greselilor sau neintelegerilor. PROBLEMELE DE GENERALIZARE in cele dinurmé, provedecle de predare sau strédult & depageased ,proble- mele de goneralizare”,un fenomen att de prevent in studiletimpuei, Expe~ renta practicd ne aratl of eate mai eficient si inveti copii principle care stau la baza conceptelor decat sé instruiegtiin mod simplu,intrucit in felul ‘cesta sunt ajutati si generalizeze mai bine ceea ce ivata*® Desigur, pentru smulji copilaceste principii mutrebuie ficuteexplicte, dar atuncicénd mure- ‘ugese si invejeprin mijloace normale, aga cum este cazulcopiilor cu autism, aceste principi trebuie predate ,induetiv, prin training intensiv ea malte ‘exemple siprin multe alte tebnici (e ex, povesti ca p&pusi i marionete,jo- ccuri de rol povesti cu imagin’ etc). in studi de fata, copiilr li s-au oferit principle generale care si-iajute sé invete anumite concepte despre starile mentale“ inacest fel, am incercat si formalizdm gsi facem explicite prin- cpt caresunt in mod obignuit implicte in dezvoltarea normal." Tabelul 12 prezinta citeva exemple de astfel de principit pentru unele stadii mentale fundamentale a ti adori glacrede) INTRODUCERE ‘Tabelul 1.1 Cele cinci nivele de predare a stirilor mentale EMOP CONVINGERE — JOCSIMBOLIC NIVELUL? RecunoagteeaexSchimbaresimm- Jos presilorfacialedin pli deperspecivi. sonzarial-motor fotografii (bucu- NIVELULA “Recunoagtereaex Schimbare _Joofunetional presiilorfacialedin complexide (s2exemple) Gevene scheratice perspectva (bucuros/rst/ suparat/speriat) TIVEGULS —Emoptdeclange- Vez, cecigui __ Joefunetionad tede intamplari (raportatlasine/ (>2 exemple) Coucuros/trist/ alti) sipisai/speria) NWVELUL4 motiidecian- Convingeiade- Joosimboie gatededorige virate/emticipa- (2exemple) Coucuros/rst) rea uneiaesiunt NIVELULS Fmotiideclanga. Convingerifalse Joo simbolie tedeconvingeri G2ecemple) (bucuros/trist) ‘Tabelul L2 Cateva prinoipii care staulabaza conceptelor fundamentale despre stirile mentale Perceptia duce Ia eunoagtere: O persoand ve sti x dact a vizut saa auzit despre x (dex, Alb’ ca Zipada nu stie cli mil este otrivit, pentru cd nu 8 ‘vdaut-o pe vrajitoare cum apus otravd in el) Doringele sunt satisficutede actiuni sau obiecte: Daci opersoand vrea 15 va f bucuroasi sd obtind x Dimpotrivd, daclo persoand nu obtine x, va fi nefercit. Copii vor si mearg3 in pare gi sun: bucurosi cénd mama ik duce inpare. Nusunt ins bucurosidaciinloe de pere mama i ial cumpératuri Activititile simbolice presupun substitutiede obiecte sau suspendarea rezultarului final: Génd opersoant se prefacecSx 0 facepentruamuzamént, {rt ai fie implicate obiectale/eonsecintleobipmuite (de ex, Misi duce 0 banana la ureche. Se preface ci vorbegtela telefon)TEORIA MINTILA COP CU AUTISM REZULTATUL S$ TUDIULUI EXPERIMENTAL ‘Am fost surpringi si descoperim e& in ariile special alese, schimibivileau api. Fut dupé o perioadi relativ scurtd de predave, far progresele s-awmenttinut ‘multi vreme dupa ce interventiaa hat irsit,Presupunem eo perioadlé mai lungiide predare gio implicare activa. familie gi a profesorilor ar putea con- duce lao eficienta sporit& a metodelorfolosite. Din acest motiv gieaurmare a solicitarilor venite dinspre paint giprofesorl, am aleatuit acest ghid in cate rezentim metodele noastre de predere, CUI SE ADRESEAZA MANUALUL? Studiul experimental pe care se bazea7i manualul a avut ca subiecti opi! cuautism cu vérste cuprinse intre 4 gi 13 ani gi cu un limba aflat a virsta coplilor de 5 ani. Avesta este nivelul lingvisticla care copii normali demon: streazd in mod evident capacitatea de ctire a minti. Toate materialeleau fost ledtuite fin dnd seama de acest grup de virsta g abilitati, dar nu exist nici wo motiv pentru care ele nuzr putea adaptate pentru sublect! din grape de virst8 mai mari, daci acegtia auatingniveleleminime de abilitate. De sccca, desine referim peste tot la ,oopii" dacdise fae modifcdrile necesare (mai ales ale materialelor deoc ete), procedeele de predare pot fi adaptate relativ ugor pentru subjecti mai in varsta LiMITARILE METODELOR DE PREDARE DE ACEST FEL ‘Pentrua vea succes, programele oducationale gi de interventie péntri copii ‘cu autism necesiti strategii si abordati numeroase si variate. Mal mul, pro~ cedecle de redare trebuie intotdeaumna modificate in functie de abil, ‘xtsressio gi problemele speciiceiecdru copil Nuexistd refete”simplocare ‘si poatilffblosite pentrae depigidizabiltitile fundamentale din autism, de ‘ceca ghidul de fa} nu are pretentia si ofere o abordare comprehensive in ceea ce priveste predarea emotilor, onvingerilor sau imaginatiet la copii INTRODUCERE = {ntolegerea gi reactiaaeerati la emoriile clor de langd noi presupun sai mult decat capacitatea dea recunoagte céteva emofi clare gt relativ simple din imagini sau desene. O situatie este interpretata ca flind placutd, neplacuti sau infricogatoare nu doar fn funcfie de contextul curent, cf iin functie de recutal persounel (sau persoanelor) implicate. La fe, expresiafa- cisld singuré poate sf nu fe intotdeauna o repreventare realé aceea ce simte cineva~ un 2imbet, de exempiu, poate f folosit in incercares curajoasi de a ‘ascunde tristeyea sau durerea, Chiar dacd sunt capabili si reounoascd la alti ‘cameni anunnite emotilipite de ambiguitate,copilieu autism na inseamn 8 pot i injeleaga complet coes ce se intémapl sat pot sf facd fata proprit- lor react emotionsle, mai ales cack sunt diferite de ale celortalyiCriciamud, aniversirile, vacantele, toate sunt perioade care pot produce multé anxietate copilului eu autism, ceea ce evident ei va intra in contradicfie ca expresiile de plicere manifestave de alt copii ca aveste ocazit, 1a fal, joeul presupune nu Joer cepacitates dea folosiin mod adecvat {uedsile oi ginivele foarte diferie de abit sociales cognitive atunci cand interactiunile implied gi afi cori, ‘Toate aceste aspecte complexe nu pot fl abordate prin materiale de pre- dare gata ficute, ol este nevote ce strategii de predare individualizate gi din ce nee maisofisticats, pe misuri ce copilul e apropie denivelelesuperioare de competent. Totus, materialele gimetodele de predare simple pot juca un rol neprefuit in stadiile timpurii de dobandire a abilitiilor.Ghidul de fara se adreseazi copiilor sau persoanelor de varsve mai mari care se afléla inee- put in ceea ce priveste inglegerea convingerilo, emotilor sau activitatilor simbolice. STRUCTURA GHIDULUI ‘Urmatoarele patru capitole ale ghidulul cunt organizstein rei parti princip- Je, céte una pentru fiecare din cele 3clase de stari mentale predate fn studiul nostru experimental: Emofii, Stiri informationale si Joc. Fiecare secfiune explicd in mod detaliat: + cumse evalueazi nivelul de abilitate al unui copil + cum se stabileste nivelul de baad (altel spus, cum se determing ni- velul dele care va incepe predare2) + materislelefolosite in iecare stadiu + procedeele de predare care vor fi folosite.% ‘TEORIA MINTHLA COPHH CU AUTISM Sfaturle despre proceddecle de predare includ prineipisle generale care te- ‘ule stabilite,precum si exemple specificede predare. Materialelesisfaturi- Jeprivind predarea infelegerii emotilor gi stirilorinformationale aunt mul: sal detaliate decd cele privind jocal simbolie, Pentru aobtine progresereale {in ceeace privegte jocul simbolic, trebuie sé va ghidati cat mai mult posibil dupi interesele individuale ale copilului. in toate sectiunile c&rtii, sugestiile legate de materiale gi strategii de predare sunt doar orientative, nicidecum prescriptive sau restrictive. Ori de cate orie posibil, profesoriitrebuie si-si foloseased crestivitates ssi gindeascd procedee de predarepe baza strates Hor ou care sunt familiar, alegind materiale despre care gtix din experienti ca suntpe placul fiecérui copil cu care lucreaza., Pentru misurarea progresului, ghidul vi pune la disporitie fige de inregis- ‘tware arezultatelor penta fiecare din cele trei arii predate. Acestea ofers, totodati, un cadru general pentru programul de predate si urmeaza sa fe completate le sfarsitul fecarel sesiuni (veei Anexa 1.1). Pot i notate atétris- punsurile orecte gi incorecte, cét si rispunsurile aparte, partial eorecte sau dificil ée evaluat Este extrem de important srecompensati incercirile de acoopera ae copilu- Juin fiecare stadiual programului, Ptet fe evest hier fn mai multe fehit: deexemply, asigurdndu-vé c& materiale foloste sunt cat mai interesante, ‘ca profesoraligiaraté entuziasmul fay de oeeace face; recompensind defie- ccare daté rispunsurile eorecte in tirapul lect! sau promptand rapid in cazul ‘unui rispuns grepit. fn afara stadilur evaluatoare infiale, copllul trebave st primeascé feedback gi autor consistent, fra safe sat vreodatl si, bdjbale” dupa rispuns. La sfargitul sesiunii, oferiti-{ onouk recompensé (lisati-l si faci cevace'iiplace, chiar acd are sau nu legsturd cu procedieele de predare). ‘Desiguy ests important si va amintitic&, prin definitie, recompensa este un ‘eveniment care intdreste probabilitatea ca un comportamentsise repete, i deaserenea ci recompensele care functioneaza in cazul copilor eu autism pot fifoarte diferite de recompensele obignuite pentru alt copitSpre exem- plu, tacerea gi nu laudele, intervalele scurte in care copilul este lisat singur ‘sau permisiunea de a se angaja in activitit obsesive sau rituale, toate acestea ‘pot ff ult maieficiente decét recompenseleconvantionsle” Sesiunile de predare trebuie si ineeapd intotdeauna cu o activitate care este ‘deja bine cunoscuti de copil, mainte de atrece a activity mai dill. INTRODUCERE a NOTE S$! BIBLIOGRAFIE 2 Lord Gigi Rater M199) Auser and parvasve developmentalsorders aM. Rute, E. Tipior gf Hersoy (editor), Chand Adolescent Poyciatry ed. 23-<). Oxford, Blackwell. ‘2. Path U. (906), Autism. Brplining the Enigma, Oxford Basil Bickel. 2 Hovin, Bg Rotor M. (G87), TvoatmentofAustie Children. Chichesten Wiley. ‘4 Howlin, > (2989) Changing pproaches to communication raining with attic chbdzen, [British Journal of Disorders fCommricasion 24, 151-168, ‘5 Howl Pg Ruteer, M1987. 16.giSchople: B, Mesibo,G. (1988). SpeslBharior im “Astin Nest Yor Plante. 6 Schater A (1950). The sociation of ents children. Lucrere prezentatila Confrinta Intemational despre Aspect Rducatonalein Autism. Mons, Belsia 17 Taras M, Aaoon, 51 Leary, C0986), Tyalning soil interpersonal sel aro sitio laldzenlowrnal of Behaviour Therapy and Experimenta Pychiatry. 18, 275-280, 8 Howlin P gi Rutter, M. G67). Tod. ‘8 Howlin, P. G09"), An averview of scil behaviour in autism. fa Schopler 4G. Mesibow (ecto, ctl Behaviar in aciom. New York Pent, 30 Aneatt seein este adapta dupé Baron-Coken, S. (1994), The devoloprosn: ofa tory ‘fring: Where would we be without the Internal Stance? in ME Rutter gD Kay (eStorD. Developmental Principles and Clinical sues in Paychlogy and Child Poyitry. Osfora. Blackwell AL Wellman, HOM (1990), The Gd Thbry of Mind. Cambie: MIT Press, 42 Bretherton 1. i Beeghly M. (1982). Talking about internal states: The acquisitions of an clit heorpof sind, DevcpmentalPyohaloy, 1, 906-221, 18 Danner D (1978), Beligenbeat beliefs. Behavoralond Bren Sciences, 8789-770 1M Wiramer, 3s Pemer, J (1989). Blicfsabout beliefs representation an‘ consrainingfine Gut wrong isi yun hdhlen'sundeseandingetdeveption, Caynition 33 200-220. 15 Baron-Cohen, 8, Lacie, AM. gi Frith, U.(1885) Does the autistic eld bavea theory of mind”? Cognition, 21, 2745 16 Flavell JH_ Shipstead, 5.9 Ciof, X (1978). Young chilrens knowledge abot visu per ‘epson: hiding objets fom others. halé Development 48,1208-1211 a7 Prat, C gt Brent P1990) Young caldran understand that loking asa te nowing (69 Jong a they are looking ito asingle barra), Chl Development, 6, 973-082 38 Wellman, LM (1890) Tia 18 Bes, BenignJ,BrethertoL, Camalen I Voters, V.(1979). Cognlon andcom: ‘munition from 913 month correlations ndings In ED Bates (ed), Taetmarpowce of ‘Symbol: Cognition and Communication i fancy, New York: Aeadersic Pres 20 Wellman, EM (1890) Test 21 Denner, D.Q07R),Brosnstones: Phloeopical ys om Mind and Procholgy Brighton: Harvestr Press, 22 Grie, POS), Logic and Convereaton: In R Cole 45. Morgan (editor, Syntax and “Srrantios Speech Aots New York Academic Pros. 25 Sodlan,B, Taylor, C, Haris PL gl Perner, (1981) Barly deception and thechil'stoeors oftmin: fale wale and genuine markar, Child Development, 62, 468-43 2 Hari, PL (980), Ceddven and Bmotion Orford Pas Blackwall. 25 Flavell LH, Flavell ER g{ Gree, FL. (2987), Young cildren’sknowledge boat the appa rent-realerdpretend-real dsinctions Dewlopmint Paycholay, 28 816-322. 26 Perna, (1091, Understanding he Represetarional Mind Cambvige Mass MIT Press.2 TEORIA MINTHLA COPHI CU AUTISM 27 Baron-Cohen 5. Tager-Flusborg. Hi Cohen, D.. (editors) (2990), Understanding Other ‘Minds. Oxford. Oxford Univesity Press. Vez #\Baron- Cohen (8908), MfindBlndnose, Cambridge, Mase: MIT Pree. 128 Baron-Coben.S. Leslie, AM Fit (1885) Tid, £29 Baron-Cofwen. 8, 1989). The autistic childs heory of aie case cf speci language dey. ournelof Child Prychology and Pegchiary 30, 285-298, 30 Sodian,B.g1Futh U. (1992). Deception and sabotage in asst retarded and normal chi Aven Journal Chil Peychoiogy and Peychiaty, 8, 581-505. ‘1 Graich,C.(1068), Response sheratoninshldran a developmental study of onentatonsto uncertainty. Vez Haonare, 7, 49-60, ‘8 Baron-Cohen. S992). Out of sight or ot of mind? Anothes lok at deception in astism, Journatof ChidPrucology and Pryhiamy 33-218) 188 88 Baron-Cohen, 5. (1991). Do people with autism understand what causes emotion? Child Drvslopmen, 62, 385-395. ‘34 Tam J Haris 2 (2090) Autistic children undaretand seeing and wanting. Development and Paychopathoiogy, 2, 362-278. 95 Hobson, PR (186s). The attic chil sppraical of expressions of motion Journaof Child Psycicogy and Prychiasry, 27923942 98 Baron-Caten § (99D, Tid 831 Fein. G.G. (1963), Pretend payin childhood: en integrative even. Child Devlopment 52, r09s-mn8. '88 Baroa-Coies, 5. (1967). Autism and symbole nay risk Journal of Developmental Poy- hole, 5,130.14. 98 Ungerer, JA i Sigamn, M1981). Symbolic la and language compreénston autistic hiléen-Jewnalafthe American Academy of Child ond Adolescent Poychictny 20, $18 297 40 Aceasc scttane este adapt dup Baron-Cohen gi Howlin. (1980) The Seong of ‘min deficit nauiss Some questions far teaching and diagnosis In Baron-Cobeneea. (econ) Thad ‘M1 Bowles, DM, Strom, E¢Urauhar. 1. (1990) Ectation of fit order theory of ming” ‘chien with ution, Manserisneabliet, Department ofPoyehology Cty Univesity, Tends, 42 Stars E09) Teaching the sppearance-elity desintionta children wiht Laer: ‘re prezentats la Conferintsancali a Societapi Britanice de Pabologa sctneapotolags dezvolar, Birminghem. 49 Sworenham, JS. 1991)The tise chil'stheonyof mind: computer-baseinvestiat- on Tea8dedoctorat nepublicet University of York 54 Bower, DM, Sromm E $i Urgubase 2989). 45 Sears E009) eid. ‘96 Hiadwin 3, Baro: Gohan 8, Hawtin, Ps Hil K. (1906). Con ciren uth satan betaght ‘concepts emotion baie and pete Deelopment and Pychopataloy, 47 Wellman M960). Ti2 ‘$5 Perry M.G601).Learningand transfer: Instructional conditions ad eonedptal change. Comnstive Dewlopment, 6, 449.458. 48 Baron-Coben S si Howlin P.2983).The theory of rund dfcitin autem: Some qaestions focteschirganddisgnocis nS. Baron-Caken eal editor) id. 50 Parmer 4. (861). 51 Wellman, 22 (1990). hid Partea A I-A Predarea emotiilor jn aceasti seotiune descriem cine) nivele de fnfelegere a emotilor. CELE CINC! NIVELE DE INTELEGERE A EMOTIILOR Nivelul 1. Recunoasterea expresiei faciale din fotografii Sereferiila capacitatea de a recunoaste din fotografi exprosiifaciale cabueu- ria, tristetea, suprarea ¢ifrica. Nivelul 2. Reeunoasteres emotiilor din desene schematice \Nivelul se considera atins cénd copilul este capabil siidentifice chipul carect, din patru chipuri desenate: bucuros,irist, supirat gi sperist, la fel ca mai sus ‘Nivelul 3. dentificarea emotillor declangate de intémpliri Nivelal se rferala emotile declansete de diverse intampliri (deex, fica stér- nitd de iminenta unai accident). La acest nivel, copilul trebuie si fie capabil santicipeze cum se va simtiun persona in funetie de continutel emotional evident alunelimagini Nivelul 4. Emofii declangate de doringe Nivelu se referd la emotille declansate de implinirea sau neimplinirea do- rinfef unet persoane. La acest nivel, copilul trobuie sa fie eapabil sa identifice sentimentele unui personaj (bucuros sau trst) in functie de implinirea sau nelmplinirea dorintelor acestuia Nivelul 5. Bmotii bazate pe convingert Se referd la emoyiile cauzate de ceva ce eredecinevs cd este adevirat; chat dacd cova ce crede persoana respectiva vine in contradicfe cu relitatea, Co- pill este rugat s urrnireesci o succesiune de tel imagini gi sf interpreteze sentimentul pe careil va trai personajul din imagini tinnd seama de ceea ce rede personajul despre implinirea sau nefmplinires doringelor ste, Sectiunile care urmeazi descriu mdul in care se evaluenzi sige predi fiecare din aceste nivele,» TEOKIA MIN LA COPHICL AUTISM Nivetut 1. RECUNOASTEREA EXPRESIEI FACIALE DIN FOTOGRAFII Nivelul deste atins atunci cand copilul poate recunoaste din fotogratii expre: sille faciale a patru emotii: bucuros, trist,suparat gi speriat. Materiale si procedee de evaluare + Patra fotografi alb-negra reprezentand un chip bucwras, unul trist, unl supdrat gi altal speriat + Aceleasifoiografi in variantalemineté (vor fifolosite de copil) Materialele pot fi adaptate astfelincat chipurile pe care le va folosi copilul si fie sub formad de abtibilduri sau sé abi atagat arici text, ceea ce va face exer ciiul de potrivire a fotografillor mai intezesant pentru el Figura 2.1 Expresii faciale fotografice ale emotiilor Profesorui: Alegeti na din cele patra expresifacialesirugaticopitul sé indice PREDAREA EMOTILOR x Stabilirea nivelului de baza Prezentafi-ieopilului cele patra fotografi, acd clevul nureugegte ed recuncascli nici una din cele patru amoti reprezen. tate in fotografi, incepeyi predarea de la acest nivel Procedee de predare Copiii sunt rugapi si identifice pe rand/in mod aleatoriu cele patru expresii faciale fotografice ale emotilor (bueuros/trist/supirat/speriat). Laiinceput, profesorul agazii pe masé setul de fotografi sinumeste emofia in- fitigata in fecare dintre ele, Copilal este apoi rugat s& potriveasca chipurile pecare le are in mn cu chipurile agezate pe masi de profesor. Panem aici cele patra fete. Bucuros, trist, suparat, speriat. ‘Mai am efiteva fete pe care o sii tile art. Poti si potrivesti fetele care sunt la fel? Aici avem o fati bueuroasi. Unde punem fata bucuroasa? Acolo, agneste, si acolo avem o fat bucuroasii ete. ari daca profesorul ii araté la inoeput copilului cum ‘i potriveased fejole. In cazul unei erori, copilulul i se cormunicd imediat ras punsul eorect,= TEORIA MINTHLA COPULCU AUTISM NivELUL 2. RECUNOASTEREA EMOTIILOR DIN DESENE SCHEMATICE [Nivelul se considera atins atunci cand cosiful este capabilsd identifice chipul corect din patra chipuri desenate: bucuros, trist, suparat si speriat, la fel ca Materiale si procedee de evaluare + Patrudesene alb-negrureprezentindun chip bueuros nul trist, unul su pirat siunul speriat. + Unset similar de desene pentru copil:desenele pot ficute pe abtibilduri sau pot ilipite eu arici text exo ‘Figura 2.2 Expresii faciale schemstice ele emotiilor (adaptate dup Hob- son, 1989) ee to — oa )@ | — | == | | | | PREDAREA EMOTILOR s Stabilirea nivelului de bazi_ Arlitat!-i copilului cele patru desene. Shuneti 0 si ne uitim acum la eateva feye care ne arat ce simt {ntzebati Poti si-mi ardpi fata [bucuronsal act elevul nu reugegte 24 recunoasci nici una din cele patra emoxi reprezen- ‘tate in desone, incepeti predarea dela acest ni Procedee de predare Copii sunt rugati si identifice pe rnd/in mod sleatoriu cele patra expresii faciale schematice ale emotillor (oueuros/trist/supirat/speriat), Lainceput, profesoral asazi pe masi setul de fotografi si numeste emotia in- {atisatd in fiecare dintre ele. Copilul este apoi rugat si potriveasca chipurile pecare leare in mani cu chipurile agezate pe mas de profesor. ‘Punem aici cele patru fete. Bucuros, trist, supirat, speriat, ‘Mai am eateva fete pe care o si tile arat. Poti si potrivesti fetele care sunt]a fel? Aici avem o fatd bucuroasii, Unde punem fata bucuroasi? Acolo, asaeste, siacolo ave o fat bucuroasill ete... Activitatea este mai ugoara dacd profecorul fi arati la ineeput eopilulkt cum: sépotriveascé fetele. In cazul unei erori, copilulut ise eomunied imediat rés- unsul corect.ORAM NTULACOPHI CU AUTISM Nivetut 3. IDENTIFICAREA EMOTIILOR DECLANSATE DE INTAMPLARI Nivelul se rofera I emotii declangate de diverse intiraplati (2e ex, fica stir~ nit de iminenta unui accident). La acest nivel capidul trebuie #8 fe capabil si anticipeze cum se a simi un persona in finerie de cnyinutul ercopional ‘evident alunelimagini Materiale si procedee de evaluare Un setde pstru chipuri desenste, ain soctiunea precedent, impreund cu un set deimagini care infétigeaz’ diverse situati emotionale. Copibultrebuie si interpreteze contextul social si emotional alimeginii sis anticipeze.expresia jotionala pe care ovor avea personajele. Situatile indic& FRICA, BUCU- RIE, TRISTETE SAU SUPARARE, Uncori exist un altrispuns corect, care ‘este lafel de plauzibil (de exemplu, uncle povest, crise” potdeclanga si, supa- rare');in asfel de cazuri,profesorul trebule -4ifoloseascd discernamantul semei dnd evalueaza rispunsul cops. Stabilirea nivelului de baz Pentrua evalua emotitle declangatede inttimplisi, alegeticlte opovestire din flccare sectiune enumeratS mai jos (in total gut patru). Urmatorul exemplu ‘tustreazi felul in care puteti folosi povestirile fs predare. ‘Situatie: Dan este alergat pe stradii de wn cdine mare. (Bxemplul) J Arétaf-i capil imagine. ‘Spuneti: Uite, un edine mare il aleargi pe Dan. Intrebare lati de emoti Cum se simte Dan cand este alergat de cine? Bucur, trist, suparat sau speriat? Ardtarpe rind fecare inte foto 1088 vedem cum se simte Dan. Copilva arta una dinre ele Vite, Dan este speria. asrebare despre cauzk: De ce este speriat? fcazt fn eare copii mu reugeste ei ispunds firdprompturilainzcbarea ‘egata de emopit sau la cea despre eauze, la oricare dintre cele patra povestiri ‘care prezinta situatii emofionale, incepeti predarea de la acest nivel. PREDAREA EMOTILOR 3 Procedee de predare Profesorul alege din setul de imagini pe care vils punem la dispozitie (vedeti ‘paginile urmatoare) acele imagini care reflectipatru emotii diferite (bucu- ros, trist, supirat, sperint), Existd doudsprezece inagini diferitepentru fiecare emotie, ‘Profesorul i aratfelevuluiimaginea giii spune cese intimpla acolo, Pune api co intrebare despre ce va simti personajul din imagine, promptind cele patra alternativeposibile (,Bste bueuros/trist/suparat/speriat”™). Incurajaticopitul Sdindice imagines corects. Daci rispunsul este corect, profesorul il recompenseaza sil ajutd pe copil si ‘nteleagi si mai bine, intrebéindu-I:,De ce este bucuros/trist ete.” Dacd ras- ‘punsul este incorect, profesorul ii spune copilulut réspunsul corect, precum _simotival pentra care personajul se simte aga, [izemplu de povestire despre o situatie emotionald (Bremplul 22): Ro- bert vedeclouni lacire. | Aritap-icopitud imaginea ite, Robert vede clovnii delacire. [ntrebare despre emotii: Cum se simte Robert cind vede clovnii? PROMPT: Va fi bucuros, trist, supdrat sau speriat? (variati ordinea in. care nui emotile). Ardtagi pe rind flecare dintre chipurile care reprezin- tdemopti asi vedem cum se simte Robert. Copilul poste ardta fetele Uite, Robert este bucuros. intrebare despre cauze: De ce este bucuros? Predare Hintrebere legata de emotij:in cazul unui rispurs incorect, fa si ne uitiim sis vedern cum se simte Robert. ‘Uité, Robert este bucuros. Arit [Este bucuros pentra cd vede clovnii. Andi [Robert este bucuros pentru ci vede clovni« TEORIA MINTULA COPIECU AUTISM Principiul general de predare Indiferent daca rispunde corect sau incorect, copilului ise comunicd intot- general caresti le hava emotie: una prin Daci cineva iti di ceva care iti place sau daci faci ceva care iti place (etc,), esti bucuros. Cind se intimplii ceva de care iji este fried, te sper gi vrei si fugi/si te ascunzi, anu se intimpl din gregecl cova care nu tiplace/eind cinevapleack (ete), esti trist. Cind eineva iti face un ru in mod intentionat (ete), esti supaat. Figura2.3 Imaginile1-48 Imagini si procedee folosite in dentificarea emotiilor declangate de fntdmnplari PREDAREA EMOTILOR x Situatii care provoaci frica Profesor: Descriicopilul situatia din imagine gi ragay-1 sas te perconajul SAU sd arate eu degetul una dintre exprestile faciale de mai jos. Imaginea 1: Dan este alergat pe strad& de un cfine mare. Inmebare despre emotil: Cum se simte Den in timp ce este alerget de cdine? Prompt ~ Este bucuros/ trist/ supdrat/ speriat? intrebate despre motive: De ce este bucuros/ trist/ suparat/ speriat?«0 TEORIAMINTILA COI CL AUTISM, Profesor: Descrieyi copilului situatia din imagine gi rupati-l sé spund cum se simte personajul SAU 24 arate cxdegetulune dintre expresitefaciale demaijos, Imagines 4: De scaunul Ioanei se apropie un pitianjen. PREDAREA EMOTILOR “ Profesor: Descrieti copitului situatia din imagine $i rugati-.s& sound cum se imate personajul SAU sB arate cu Zegetul una dintre expresile facile de mai jos. Imaginea 6: Umbra de pe perete arati ca un monstru. Intrebare despre emotii Cum se simte loana in timp ce se -apropie plianjenul? Prompt ~ Bste bucuwroasd/tristi/eupératd/ speriata? are despre motive: De ce este bucuroasé/ trista/ suparati/ speriata? intrebare despre emoti: Cum se simte Sergiu cand vede umbra cere aratica Prompt Este bucuros/ trist/ supdrat/ speriat? Intecbare despre motive: De ce este bucuros/ trist/ supirat/ speriat?“ ‘TEORIAMNTHLA CORI GU AUTISM Profesor: Descrieti copitului situatia din immagine gi rugafi-ls& spun cur se -stmte personajul SAU sé arate cu degetul una dintre exprestilefaciale de mai jos. Imaginea 10: Camional se indreapta cu vitezd spre Robert. ‘necebare daspre emoti Com oe site Robert cindeamiomuie indreept sre a Promo ~ Bote bucures/tist/supirol/sperias? intrebare despre motive:De ce este bucuros/ trist/ supérat/ speriat? PREDAREA EMOTILOR a Profesor: Descrieti copilului situatia din imagine si rugayi-! sf spund cum se simte personajul SAU sé arate cudegetul una dintreexpresiilefaciale de maijos. Imaginea 11: Ana asteaptii ca pompierulsio salveze. {ntrehare despre emoti: Cum se simte Ans in timp ce asteapt pompierul? Prompt ~ Bste bucuroasé/ tristi/ supdrata/ speriatd? Intrebare despre motive: De ee este bucurcasi/ tristi/ supiratf/ speriati? GB ==,“ TERIA MINTHLA COPH CH ALMIEM, Profesor: Descrieti copilulut situatia din imagine si rugati-l 66 spund cum se simtepersonajul SAU si arate cudegetul una dintre expresiilfaciale de maijos, Imagines : Ada ajunge acasa, Eintuneric sinue nimeni in casi. Intrebare despre emoti Cum se simte Ada inde singurd case intunerie? Prompt ~ Este bucuroast/trist/ supati speriati? Antrebare despre motive: De ce este bucuroasi/trist3/ suptrat8/ speriata? PREDAREA EMOTILOR “ Profesor: Descrieti copilului sitwafia din imagine si rugati-l sd gpund cum se simte personajul SAU sd arate cu degetul una dintre exprosiilfaciale de mai os. Imaginea 9: Andreea e in copae gi nu poate cobori. Ar putea si cadi. Antrebare despre emotii: Gum se simite Andreea cd vede ed nu se poate da jos din.copae? Prompt - Este bucuroasé/ tristt/ sup 0/ speriasa? intrebare despre motive: De ce este bucuroasi/ tristi/supiratl/speriata? ®) o) Ve px“ ‘TEORIAMNTHLA CORI GU AUTISM Profesor: Descrieti copitului situatia din immagine gi rugafi-ls& spun cur se -stmte personajul SAU sé arate cu degetul una dintre exprestilefaciale de mai jos. Imaginea 10: Camional se indreapta cu vitezd spre Robert. ‘necebare daspre emoti Com oe site Robert cindeamiomuie indreept sre a Promo ~ Bote bucures/tist/supirol/sperias? intrebare despre motive:De ce este bucuros/ trist/ supérat/ speriat? PREDAREA EMOTILOR a Profesor: Descrieti copilului situatia din imagine si rugayi-! sf spund cum se simte personajul SAU sé arate cudegetul una dintreexpresiilefaciale de maijos. Imaginea 11: Ana asteaptii ca pompierulsio salveze. {ntrehare despre emoti: Cum se simte Ans in timp ce asteapt pompierul? Prompt ~ Bste bucuroasé/ tristi/ supdrata/ speriatd? Intrebare despre motive: De ee este bucurcasi/ tristi/ supiratf/ speriati? GB ==,“ ‘TEORIA MINT LA COPHICU AUTISM Profesor: Descrieti copilului situatia din imagine gi rugati-l sh spund cum se ‘simte personajul SAU siiaratecu degetul una dintve expresiilfacialede mat jos. Imaginea 12: Marius este in masini, Masina este blocati intre bariere, Se -apropie trenul. intrebare despre emotii: Cum se simte Marius ofind vede o& se apropie trenul? Prompt - Este bucuros/trist/supdrat/ speriat? Intrebare despre motive: Dece este bucuros/ trst/ supra eperit? REAEMOTHLOR ” Situatii care declanseaza bucuria Profesor: Descrieti copilului situapia din imagine gi rugafi-l sd spund cum se simte personajul SAU s4 arate cudegetul unc dintreexpresiile faciale de maz jos. Imaginea 13: Tata ii oferd Antoniei prijitur, intrebare despre emotii: Cum se simte Antonia cand primeste prajiturile? Prompt ~ Este bucuroasé/ tristd/ euptraté/ speriats? intrebare despre motive: De ce este bucuroasi/ tristl/ supérati/ speriatd? aeso TEUHA MINTHLACOPHI CU AUIISM PREDAREA EMOTILOR = Profesor: Desorieti copilutui situatia din imagine si rugati-1 84 spund cum se Profesor: Descrieyi copiluluisituagia din imagine gi rugagivi sé spund cur se simtepersonajul SAU siiaratecudegetul una dintre expresile facialede mai jos. site pervonajul SAU sh arate cu degetul una dintre expresilefaciale de maijos. Imaginea 15: Pentru ci este ziua ei de nastere, Oana primesteun ursulet de plus dela bunica. Imaginea 14: Mama i-a adus lui Ionut un set de acuarele. ntrebare despre emoti: Cur se simte Tonut cénd primeste setul de acuarele? Prompt ~ Este buctros/ trist/ suplrat/ speriat? ‘Prompt — Este bueuroasitristd/ suparatd/ speriata? {nurture daspromotive De cestebcuros/ tis suptat/ pera? touchare despre motive Dece este buouoas rst spiral speriat? 33a TEORIA MINTIILA COPal CU AUTISM, Profesor: Descrieti copilului situagia din imagine $i rugatt- si spund oun se simtepersonajul SAU sé aratecudagetul une dintre expresilefaciale de mai jos Imaginea 16: Tata ii cumpiri lui Tulian oinghetati. intrebare despre emotii: Cum se simte Tulian cdnd primegte inghetata? Prompt ~ Este bucuros/ trist/supdray/speriat? intrebare despre motive: De ce este bucuros/ trist/ supirat/ speriat? aN PREDAREA EMOTILOR Profesor: Descrieti copilului situatia din imagine si rugati-l sé spund cum se site personajul SAU arate cudegetul una dintre expreciilefactale de mai jos, Imaginea 17: Marcel primeste un avion dejucirie dela fratele stu el go. . ) hy rol Introbare despre emetit Cum se simte Maree end primeste avionul? Prompt Este Bucwos/trist/suorat/sperai? intrebare despre motive: De ce este bucuros/trist/ supérat/ speriat? AV; — = ®) @)et ‘TEORIA MINTULA COPIICU AUTISM PREDAREA EMOTHLOR ss Profesor: Descrieti copiulut situatia din imagine si rugati-l sd spund cum se simte personajul SAU st arate cudegetul una dintre expresiilefaciale de mat os Profesor: Descrieti copilulus situafia din imagine si rugatil si spund cum se simte personajul SAU si arate cu degetul una dintre erpresilefacialedle mal fos. Imaginea 18: Tina primeste dea soraei un tablow eu Novi Imaginea 19: Teodora o di pe Tulia in loagtin. bare despre emoti Cum se simte Tina cand primeste tabloul? Intrebare despre emotii: Cum se simte Julia cand Teodorao di in leagint Prompt - Este bucuroasdj tristd/ supdrati/ speriata? Prompt ~ Bste bucuroasé/ tristi/ supérati/ speriata? Intrebare despre motive: De ce este bucuroasé/ trista/ cuparaté/ eperiats? fnteobare despre motive: De ce este bucuroast/ tristi/ suprata/ speriat®?% ‘TEORIA MINTHLA COPtH CU AUTISM Profesor: Descrieti copitului situapia din imagine si rugati- si spund cum se ‘site personajul SAU si arate cu degetul una dintre expresilefacialede aio ‘Imagines 20: Miruna gi Florin merglaozi de nastere. Antrebare despre emotii: Cum se simte Miruna cand merge la petvecere cu Florin? Prompt ~ Este bucuroasd/ tristd/ supdiratd/ speriata? intrebare despre motive: De ce este bucuroasi/tristi/ suparati/ speriatl? PREDAREA EMOTHLOR a Profesor: Descrieti copilului stuatia din imagine si rugati-l sit spunt cum se simte personajul SAU s4 arate cu degetul una dintre expresilefaciale de mai jos. Imaginea 21: Mama i roagi pe Daniel si meargi cu bicicleta pani la magazin. intrebare despre emotii: Cum se simte Daniel pe bicicleta, in drum spre magazin? Prompt ~ Este bucuros/trist/ suparat/speriat? {intrebare despre motive: De ce este bucuras/ trist/ supirat/ speriat? Sie Ow rem] \\ aPs TEORIA MINTIILA COP CU AUTEN PREDAREA EMOTILOR = Profesor: Descriefi copilului situatia din imagine gi rugati-l si spundi cumse simtepersonajul SAU si arate cudepetul umadintre expresilefaciale de mai { Profesor: Deserieti copitulé situatia din imagine gi rupati-ls6 spund cum se i -simite personajul SAU s& arate cx degetul una dintre expresilefaciale de mai jos. Imaginea 22: Robert vede clovniila cire. Imaginea 2: Andreea ela rau gia prins un peste mare. ntrobare despre emotii: Cum se simte Robert cind vede clovnii? Prompt Este bucuros/trist/ suptrat/ speriat? {ntrebare despre emotii: Cum se simte Andreea cand prince pegtele? Prompt - Bste bucuroasi/ tristd/ supSrati/ speriat? Tnsnbare despre motive Dec estebucures/ ist suplrat/ sera? Inucsbaredesore motive Dece este buouroas ist supatsperat@? es Z SSco TEORIAMINTU: A CPM CU AUTISM Profesor: Descristi copilului situatia din imagine si rugati-l sé spund cum se simte personajul SAU: cudegetul una dintre expresilefaciale de mai jos. Imaginea 24: Marius e pe carusel gi se roteste eilarepe cal intrebare despre emotiiCum se site Marius cénd se retest pecal? Prompt ~ Este curos/rist/susrt/spriae? Antrebare despre motive:De ce este bucuros/ trist/ supavat/ speriat? PREDAREA EMOTELOR a Situatii care provoacs tristetea Profesor: Descrieti copitului situatia din imagine gi ragatil si spund cum se simte personajul SAU sd arateccu deyetul una dintre expresiilefaciale de maiijos. Imaginea 25; Leaginul s-a stricat. Antonia nu se poate dain el. intrebare despre emotii; Cum se simte Antonia cind vede ef leaginnl este stricat? Prompt ~ Este bucuroasd/ trista/ suprati/ speriatd? {introbare despre motive: De ce este bucuroasi/ tristi/ suparat/ speriat&? SB = os SiS a’ wee) | \ ee | \ amee ‘TEORIA MINTRLA COPII CU AUTISM Profesor: Descrieti copluluisituatia din imagine gi rugati-l sd spund cum se site personajul SAU sé arate cu depetuluna dintreexpresilefacale de maijo. Imaginea 26: Bicicleta Florine’ s-a stricat, Ghidonul gi scaunul au cézut. PREDAREA EMOTILOR « Profesor: Deserieys copiluluisituatia din imagine si rugati-! sd spund cum se simte personal SAU sé arate eu degetul uma dintre expresiilefaciale de mat jos. Imaginea 27: Mircea a cut sisi-a strieat avionul. intrebare despre emotii: Cum se simte Florina cand vede ed bicicleta s-a strieat? Prompt - Este bucuroasti/tristd/ supératd/ speriata? intrebare despre motive: De ce este bucuroasi/ tristi/ suparati/ speriatd? fnurebare despre emotii: Cum se simte Mircea cind vede sticat? Prompt ~ Este bucuros/trist/ supérat/ speriat? ntrebare despre motive: De ce este bucuros/ trist/ suparat/ speriat? WZ wet) EJ °) a A & O@O©6 TEORIA MINTHLA COP AUTISM, Profesor: Deserieti copilului situatia din imagine gi rugati-! sd spund cum se simte personajul SAU sé arate cu degetul una dintre expresilefaciale de mai os, Imaginea 28: David scapa paharul cu sue pe jos. Paharul se sparge. PREDSMEA EMOTILOR “ Profesor: Deseret copiiulu situatia din imagine st rugati-l sd spund cum se simee personajul SAU sé arate cu dagetul una dintre expresilefaciale de mat jos. Imaginea 29; Tatal Luizei trebuie si pleee intr-o cllitorie de afaceri. Intrebare despre emotti: Cum se simte David cdindvede cla spart paharul? Prompt - Este bucuros/trist/ supirat/ speriat? Intrebare despre motive: De ce este bucuros/ trist/ supérat/ sp fntrebare despre emotis Cam se simte Lniza cind il vede pe tata plecind? Prompt — Bete buowroasd/sristd/suparatd/speriata? Intrebare despre motive: De ee este bucuroasi/tristi/ supa speriatl?on TEORIA MINT: LA CORI CUALTISM Profesor: Descrieti copilului situatia din imagine gi rugati- sd spund cum se -simie personajul SAU st arate cu dagetul una dintre expresile facial ce mai os. Imaginea $2: prima zi de scoala pentru Elena, Mama pleaci. {EDAREA EMOTILOR « spun cum se Profesor: Descrieticopiluli situatia cin imagine gi rugagi-t simte personajul SAU si arate cu degetul una dintreexpresilefaciale demaijos. Tmaginea 38: Din cauza vantului puterniec, Teodora igipierde zmeul, ebare despre emotii: Cum ge simte Blena cand pleacé mana? Prompt — Este bucuroasd/ tristd/ supiratd/ speriatd? {ntrebare despre motive; De ce este bouroas/ trst/supiratd/sperit®? Intrebare despre emotii: Cum se simte Teodore cid i Prompt - Este bucurcasi/ tristd/ supérata/speriaté? Intrebare despre motive: De ce este bucuroaséj tristi/ supirat4/ speriat? SSLOR ” 70 iA MINTILACOPULCUAUTIM =~ PREDAREAEMO) Profesor: Descrieti copitulus situatia din imagine gi rugati- $6 spund cum se ‘Profesor: Deserieticopiluluisituatia din imagine $i rugapi-l sd spund cum se simtepersonajul SAU si arate cu degetul ina dintre erpresile factale de mais. simte personajul SAUsA aratecu desetul una dintre exprestlefaciale de maijos. Tmaginea 94: Valurile diirhmd castelul de nisip al Mihaelel I maginea 45: Ploaia puternicl a stricat desemul lui Marcel. lespre emotii: Cum se simte Mihaela cdnd valurile fi darama Intrebare despre emoti Cum se simte Marcel cind vede cd desenus-astricat? Prompt ~ Bete buctros/ trist/ suparat/ speriat? Prompt -Bste bucuroaséy tristi/ supératd/ speriats? intrebare despre motive: De ce este bucuroasé/ tristi/ supirat’/ eperiat’? intrebare despre motive: De ce este bucuros/ trist/ supirat/ speriat? Oe -7a = “TEORIA MINT COPUCHFALTISKT Profesor: Descriticopituluisituapia din imagine st rugasils& sound cum se simntepersonajul SAU siarate cudenetul una dintreexprsilfaciale de maton Imaginea 36: Cezar a iegitla plimbare cu cainele. Avesta smulge lesa si age. Intrebare despre emo: Cum se simte Cocarcind fag cinele? Prompt — Rete bucurog/tret/ eur operat? Intrebare despre motive: De ce este bucures/ trist/ suparat/ speriat? ~~ PREDAREAE Situatii care provoaci supsrarea Profesor: Descrieficopilulu situatia din imagine st rugati-l sd sound cum se simtepersonajul SAU sé arate cu desetul una dintre expresile facile de mai jos. Imaginea 37: Ovidiu mazgileste desenul Laviniei gi ilstric’, Intrebare despre emoti: Gor se simta Lavinia oand Ovidiu i steed deaenul? Prompt~ Este bucuroasi tristi/ supérata/ speriata? intrebare despre motive: De ce este bucuroasé/ tristi/ suplrati/ speriata? CQOe@ @) ©)os "YEORIA MINTIICA COPHCU AUTISM | Profesor: Deserieti copitulut situatia dis imagine gi rugapi-1sé-spund cum se since personajul SAU sd arate cudegetul una dintre expresiilfaciale de mai os. Imaginea 38: Silvia impinge turnul $tefanei. Acesta cade, {ntrebare despre emotii: Cum se simte Stefana cdind Silvia i darémé turmul? Prompt ~ Este bucureastl/ tristi/ supdrati/ speriata? intrebare despre motive: De ce este bucuroasi/ tristi/ supirati/ speriati? PREDAREA EMOTILOR a Profesor: Descriefi copilului situatia din imagine gi rugasi- sf spund cum se simte personajul SAU sd arate cu degetul una dire expresiilefacialede mat jos. Imaginea 39: Simona loveste ou picioral paleta ui Valentin, Paletaserupe indow. Intrdbare despre emoti: Cums siente Valontin cind Simonailoveste pleta? Prompt ~ Este bucuros/tris/supdrat/speria? intrebare despre motive: De ce este bucuros/ tist/ suparat/ speriet?% TEORIA MINTILA COPHCU AUTISN | Profesor: Desorieti copilului situatia din imagine si rugati-l si spund cure se ‘simte personajul SAU st crate cudegetul una dintre expresilefaciale de matjos. Imaginea 40: Cornel sare pe masina de juctrie a ui Tulian. Maginua se Stric’, Sutrebare despre emoti Cum se simte Lian cénd Gornel ale pemapina de Prompt ~ Este bucuos/trist/supirat/speriat? Antrebare despre motive: De ce este bucuros/ trist/ supdrat/ speriat? PREDAREA EMOTILOR ” Profesor: Descrieti copilului situagia din imagine $i rugagi-sd spund cum se simtepersonajul SAU si aratecudepetul una dintre expresile facile de mat jos. Imaginea 41: Maria ii smulge lui Tonut acadeaua din mani. Tony} nui-o poate lua inapoi. Intebare despre emotii: Cum se simte Tomut cénd Maria fi smulge acadeaua? Prompt Hste bucuros/ trist/ supérat/ speriat? Intrebare despre motive: De ce este bucuros/ rst/supirat/speriat? 1 | — ae i” ‘TEORIA MINTIILA COPII CU AUTISM Profesor: Desorieti copiluui situatia din imagine si rugati-lsB.spund cum se simte personajul SAU sd arate cudegetul una dinereexprestlefacialede maijos. Imaginea 42: Bogden i-aluat mingea lui Victor. Vietor nu reugeste sioia inapoi PREDAREA EMOTILOR ” ‘Profesor: Descrieti copilubu situasic din imagine gi rugafi-t si spuni cum se simtepersonajul SAU stavate cu degerul na dintre expresiilefaciale de mai jos. Imaginea 43: Marcu furd creionul Denisei. Denisa nu poate termina desenul, {ntrebare despre emetii: Cum se simte Vietor cind Bogdan ilia mingea? Prompt ~ Este bucuros/ trist/ supérat/ speriat? introbare despre motive: De ce este bucuros/ trist/ suparat/ speriat? Intrebare despre emotii: Cum se simte Denisacdnd Marcu fifurd creionul? Prompt - Este bucuroasi/ tristi/ suparata/ speriata? {ntrebare despre motive: De ce este bucuroasi/ trist/ supirati/ speriata? OWOS®LA CON CU AUTISM j PREDAREA EMOTHLOR a 0 "Teo Profesor: Deserieti copilubci situatia din imagine girugati-ls& spunécumse | Projesor: Descrieti copilului situatia din imagine gi rugati- si spund cum se simte personajul SAU s&.arate cu degetul wia dintre expresitlefaciale de maijos. site personajul SAU sé aratecu degetul una dintve erpresile facile de mai jos. Imagines 44: Sandra i ia Marcelei ursuletul si fuge cu el. imagines 45: Luca ilimpinge pe Mihnea, iar acesta cade, Mihnea va pierde {ntrebare despre emotii: Cum se simte Marcela cénd Sandra fuge cu ursuletal er intrebare despre emotit; Cum se simte Mihnea cand este impins de Luca? Prompt— Este bucuroasi tristd/ supérati eperiatt? Prompt - Este bucuros/trist/suparat/speriat? Intrebare despre motive: De ce este bucuroasi/ trista/ suparati/ speriat? Intrebare despre motive: De ce este bucuros/ trist/ supirat/ speriat? 28 Vii So OV2 TEORA MINTHLA COPHI CU AUTISM i Profesor: Deserieti copilulus situatia din imagine $i rugati-l s3 epund cum se simtepersonajul SAU sitarate cu degetul wna dintre eepresilefociale de mai jos. ‘Imaginea 46: Tavi nu o las pe Gabriela sé intrein east. intrebare despre emoti: Cum se simte Gabriela cind Tavi nu o lasi sé intre Prompt - Este bueuroast/ tristd/ supératd/ speriati? Intrebare despre motive De ce este mucosa test suparat/speriaté? PREDAREAEMOTHLOR a Profesor: Deserigti copilului situatia din imagine si rugati-lsfispund cum se ‘simtepersonajul SAU sd aratecucegetul una dintre expresiilefaciale demaijos. Imaginea 47: Mama spune: ,ata cu jucariile, E timpul si mergila ceuleare.” = o" a ware despre emotii: Cum se simte Cristi cind mama ii spune si lase fr jucariile? Prompt Este bucuros/tviss/ supdrat/ speriat? {intrebare despre motive: De oe este bucuros/ trist/ supSrat/ speriat? ae a,Es ‘TEORIA MINTILA COPA GU AUTISM Profesor: Descrieti copiludui situatia din imagine si rugafi-1 ad spund cum se imate personojul SAU si arate cu dogerul una dintre expresilefaciale de mai jos. ‘Imaginea 48: Ploui. Mama nuo lasé pe Liviasi se joace afara, inteebare despre emotii: Cum se simte Livia cand mama nu o lasd si se joace afard? Prompt ~ Este bucuroasd/ tristd/ suparati/ speriatd? Intrebare despre motive: De ce este bucuroasé/ tristd/ supdrata/ speriat2? on PREDAREA EuOTILO® ss NivELUL 4. IDENTIFICAREA EMOTIILOR DECLANSATE DE DORINTE Nivel se refer la emoflle declangate de implinirea sau nelmplinirea do- +infei unei persoane. La acest nivel, copiiul trebuie sf fie capabil sentimentele unui personaj (bucuros sau trist) in funetie de implinirea sau entifice neimplinirea dorintelor acestuia Material i procedee de predare Unset de imagini reprezenténd diverse expresiifaciale intr-o varietate de si ‘uatiiemotionale, Copilul trebuie si interpreteze contextul socal siemofional alimaginil gist anticipeze expresia emotionaliipecare o vor aves personajele. ‘Situatlile indied TRISTETE SAU BUCURIE, Stabilirea nivelului de baza Pontru a evalua emotia declangaté de dorinte, alegeti patru povestiri dintre scenariile indicate mai jos (doua din grupul A si doug din grupul 8). Dupa ce ati descris ambele imagini din povestire, intrebati copilul: ,Cum se simte 2? Bucuros sau trist?” aga cum sugerim mai jos. Doringd xemplul 164): Antonia vrea prajicurt. Situatie; Tata fi Antonieto préjiturk Imaginea umu: Uite, ea este Antonia. Imaginea asta ne aratlice vrea An- ftonia. Antonia vrea prijituri, Imaginea doi: Uite, tata i-a dat Antoniei o prijiturs. intrebare despre dorinte:Ce a vrat Antonia? PROMPT: Vite, imaginea asta ne spune ce vrea Antonia. Ardtatiimagi- nea mica despre dorinj, inseratd in Imaginea un Ceavrut Antonia?a TEORIA MINTILA COPIt CU AU st mLOR Ca PREDAREA EMO" intbare legate emotll-Cum se simee Antonia cind tatl iii di ope foun? Pot sd-mi arp ce fata se potrivegte? PROMPT: Va fibucuroasé sau tristi? (Na witatisi.varot ordinoa incare num emotile) Ardtaine rind fecaredintrechipurt Tasiivedem cam sesimte Antonia. Copita'vaardta nul dintrechipuri | ‘ite, prompiatt in cazul unui rispuns incorect sau in eazul unl nom-ris puns: Antonia este bueuroasi fn cazal in care copiltd nu reugeste si antioipeze emotia corect4 pentru una sau. ‘mai multe dintrecele atrupovestriselectate,incepetsi predatide la acest nivel Procedee de predare Activitatea urmatoare testeazd capacitatea copiluluideaanticipa emotia una personaj (bucuros/trist), in functie de implinizea sau neimsplinirea dorintei acestuia, Profesorul fi povesteste copilului scene infétigaté in prima imagine (care lustresza ce visa copilul), apoi deserie scena din urmitoarea imagine (care ilustreazi ce se intampla in realitate) Profesorul intreabé apoi ce vrea personajul $i cum se simte, promptind cele Goud alternative posibile (bucuros/trist). Copilul indicd unl dintre chipuri. ‘Dacii réspunsul este corect, profesorall recompenseav gil ajutd pe copil si {neleagi si mai bine intrebandu-1: De ce este bueuros/trist ete.?”. Dacd ris- pansul este , profescru ii spune copilului rispunsul eorect, precutn simotivul pentru care personajul se simte aga, Exenplu de povestire despre emotit declangate de doringe (Doringatim- | plinivd; Remplul 134) |Andreea vrea sé prinda un peste! Andreea prinde un peste mare la pescuit. imagines unu, Vite, ea este Andreea. Tmaginea asta ne spune ce vrea An- Greea. Andreea vreasi prindl un peste, Imaginea doi. Uite, Andreea prinde un peste mare la pescuit. Intrebare despre dorinte: Cea vrut Andreea? robare desore emotit- Cum se simte Andteea cind prinde pegtele? PROMPT: Este bucoroasi santrista? Arétative rind fecaredintre chipurt. iia si vedem cum se simte Andreea. Copilul poate si indice unul dintre ehipuri ‘ite, Andrees este bucuroasi, incsebave despre cause: De eveste bucureasi? Predare ntrebare despre emotii: in cazul unui rspuns incorect. Tasdine uitim si vedem eum se simte Andreea. Vite, Andreea este bucwroasi. Aratafi spre faa Andrei [Este bucuroasi pentru cia prins un peste. Ardtati spre peste. | Andrees este bucuroasti pentru cia prinsun peste. Aritafi spre Andreea. Principiul general de predare Tndiferent daod sispunde corect sau incorect, copilului ise comunicd intot- deauna principiul general care sti la baza emotiel Daci obtii ceea ce doresti,egti bucuros. Figura 2.4 Imaginile1-24 Imagini i procedee folesitein identificarea emotillor dectangate de dorintea TEORIA MINTULA COPII CU AUTISM Bucurie declangat de dorints * Profesor Beplizapi-icopilulus care este daringa personajulu gi apo descriett demnorimdneul povesti. Asiourati-é mai inti od angeles dorinta personaj~ ‘us apoicereti-isd spund cum se simte personajul SAU sEaratecudegetuluna dinezpresile faciale din portexinferioard apagint Avestaeste Bric. Pozanne spine Dorinta 1A: Eriewrea si mearga cu trent ores ‘Deznodimant 1A: Eric ¢itavil siu merg.eu tremal. R PREDAREA EMOTT Profesor: Explicefi-i copilului care este dorinta personajului si apot deseriepi demodiméntul povesti Asigurati-w mas inti od a ingeles dorinta persomaf- lui, apoi ceretiis spun cum se simve personajul SAU sdavave cu degeruluna din expresiilefaviale din partea inferioart.appaginii Eaeste Olivia Pozane spunece igi doreste ea, Dorinta 2A: Olivia vreaun mar. VREA IM Deznodmant 2A: Mama ii di Oliviei un mi, Intecbare despre dorintis Cop dest ric? romp = Ui pea ne srune cei dorete Bi. intrebare despre emotii: Cum se simte 4 Ericodnd merge cu trenul? Prompt ~ Bste bucuras/ trist?, Intrebare despre motive: De ce este bucu- r08/ teist? Intrebare despre dorinth: Ce i doreste Olivia? Prompt -Uite, ca ne spune ei doves Olivia intrebare despre emotii: Cum se simte Oli- via eandprimeste marl? Prompt = Betebucuroasd/ trit®? intrebare despre motive: De ce este bucu- roasé/trista?